Grupul Şcolar Industrial Petrol MoreniProf. Popa Georgeta

PROIECT DE LECŢIE

DATA: 16.01.2009OBIECTUL: Europa, România, Uniunea Europeană – probleme fundamentaleCLASA: a XIII-a Cruta progresivă

SUBIECTUL LECŢIEI: Sistemul de orase al RomanieiTIPUL LECŢIEI: lecţie de transmitere de cunoştinţe bazată pe material demonstrativMOTIVATIA: această lecţie este importantă pentru a cunoaşte aspectele definitorii referitoare la sistemul de orase din Europa şi România, utilizând corect si coerent terminologia specifică domeniului.OBIECTIVE OPERATIONALE:

c) Cognitive. - Să identifice importanţa aşezărilor urbane;- Să clasifice după vechime oraşele Europei;- Să clasifice dupa criterii geografice oraşele;- Să identificeaglomeraţiile de tip megalopolis; - Să caracterizeze oraseledin Europa şi din România;- Să localizeze pe hartă principalele orase din Europa şi România

d) Atitudinale.- formularea de întrebări şi răspunsuri;- evaluarea corectă a răspunsurilor celorlalţi elevi;- să ofere feedback colegilor.

e) Metodologice.- sistematizarea informaţiilor;- localizarea pe harta a unor locuri geografice.

CONDITII PREALABILE: elevii au noţiuni anterioare despre tipurile de aşezări urbane din Europa şi România.RESURSE MATERIALE: harta politică a Europei, imagini despre oraşe, manuale, atlasul geografic, videoproiectorul, calculatorul, test formativ.RESURSE PROCEDURALE:

- analizarea hărţilor;- discuţia dirijată;- realizarea schemei logice;- problematizarea.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele lectiei

Obiective Activitatea de predare - invatare Metode didactice

Mijloace de invatamant

Evaluare

Moment organizatoric

2 min.

Pregatirea elevilor

pentru ora

Se verifica materialul didactic, se noteaza absentii Conversatia - -

Pregatirea aperceptiva

2 min

Captarea atentiei pentru o

buna desfasurare

a lectiei

Se prezinta imagini cu oraşele Europei Conversatia Prezentare Power Point

Anuntarea temei, a

obiectivelor1min

Se anunta titlul lectiei, obiectivele urmarite

Dirijarea predarii – invatarii25 min

O1 Exceptând Australia , care este o ţară –continent,Europa este cel mai urbanizat continent.cu excepţia a trei state(Albania,Bosnia Herţegovina,Republica Moldova)unde populaţia estepreponderent rurală.

Conversatia euristicaAnaliza

Comparatia

ManualulPrezentare

Power Point

Oral prin intrebari frontale

O2 Sistemul de oraşe al Europei este alcătuit din totalitatea aşezărilor urbane din spaţiul european aflate în relaţii complexe de interdependenţă şi definite prin localizare, ierarhie, centralitate şi mărime teritorială. 

Localizare oraşelor europene este condiţionată de configuraţia terenului, de resursele de apă şi de căile de

Conversatia euristica

ManualulPrezentare

Power Point

Oral prin intrebarifrontale

comunicaţii.

Localizarea grupată a oraşelor europene se referă la ariile cu grad sporit de concentrare a acestora sub formă de aglomeraţii urbane, conurbaţii şi chiar megalopolisuri. Cele mai reprezentative aglomeraţii urbane din Europa sunt metropolele: Moscova (12,2 mil. loc.), Paris (11,3 mil. loc.), Londra (11,2 mil. loc.), Berlin (4,1 mil. loc.), Milano, Madrid, Roma, Atena.

O3 Aglomeraţiile de tip megalopolis se conturează în câteva areale după cum urmează:

Middland, megalopolisul englez, cuprinde marea Londră şi oraşele Birmingham, Manchester, Liverpool, Schefield, Nottingham, Leeds, şi înglobează cam jumătate din populaţia Marii Britanii (cca. 33 mil. loc.)Ruhr-Rhin, megalopolisul german, dezvoltat în jurul conurbaţiei Ruhr-Rhin, cu o populaţie de peste 25 mil. loc. care înglobează oraşele Stuttgart, Frankfurt am Main, Kőln, Dűsseldorf şi EssenRandstad-Holland, megalopolisul olandez, care ocupă jumătatea vestică a ţării şi concentrează 60% din populaţia Olandei (cca. 10 mil. loc.), include cele două capitale Amsterdam şi Haga precum şi oraşele Rotterdam şi Utrecht.

Alte zone cu grad sporit de concentrare a oraşelor sunt: Bazinul Parisului, sud-estul Ucrainei, valea fluviului Volga, nord-estul Franţei, litoralul mediteranean al

AnalizaExplicatia

Imagini Power Point

Manualul

Intrebari frontale si individuale

Spaniei, sudul Poloniei.

O4

O6

Clasificarea oraşelor după criterii geografice

-după poziţia geografică

Oraşe situate pe litoral, oraşe-port: Londra, Sankt Petersburg, Rotterdam, Odessa, Istanbul, Barcelona.

Oraşe situate în interiorul continentului: Paris, Viena, Berlin, Moscova, Kiev, Bucureşti.

-după mărimea demografică

În Europa există peste 60 de oraşe cu populaţie ce depăşeşte 1 mil. loc. 

În prezent, aglomeraţia urbană Moscova este considerată cea mai mare entitate urbană a Europei (cu o populaţie de 12,1 mil. loc.).

În viitorul apropiat este de aşteptat ca oraşul Istanbul să devină cel mai mare oraş al Europei sub aspect demografic. 

-după funcţia urbană

- Oraşe cu funcţie comercială: Genova, Leipzig, Veneţia, Anvers, Lyon, Cracovia, Narwik, Cardiff, Arhanghelsk, Odessa.

Lucrul cu hartaÎnvăţarea prin descoperireComparaţia

Harta politică a Europei,

harta rutieră a României,

manualulPrezentare

Power Point

Intrebari frontale si individualeEvaluarea

deprinderilor de lucru cu

harta

- Oraşe cu funcţie industrială: Manchaster, Birmingham, Essen, Katowice, Doneţk, Torino, Braşov

- Oraşe cu funcţie culturală: Viena, Florenţa, Sankt Petersburg, Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford, Cambridge, Heidelberg

- Oraşe cu funcţii de servicii: Băile Herculane, Vichy, Karlovy-Vary, Nisa

- Oraşe cu funcţie financiară: Londra, Paris, Zűrich, Frankfurt

- Oraşe cu funcţie portuară: Rotterdam, Hamburg, Liverpool, Gdansk, Constanţa

Nivelul de urbanizare al Europei este evidenţiat şi de ponderea de 77 % a populaţiei urbane.

SISTEMUL DE ORAŞE AL ROMÂNIEI

Cele mai vechi centre urbane din România sunt oraşele colonii întemeiate de greci pe litoralul Mării Negre: Tomis, Callatis, Histria.

O altă generaţie de oraşe antice sunt cele romane: Drobeta, Dierna, Napoca, Potaisa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Oraşele întemeiate în Evul Mediu: Braşov, Bistriţa, Suceava, Târgovişte, Craiova, Iaşi, Bucureşti, Timişoara,

Oradea.

Oraşele moderne au apărut fie prin dezvoltarea oraşelor preexistente, fie prin apariţia de oraşe noi: Hunedoara, Reşiţa. 

Sistemul actual de oraşe din România cuprinde următoarele categorii după mărimea demografică:

-municipiul Bucureşti cu aproximativ 2 mil. loc. este oraş capitală cu funcţii complexe;-oraşe cu populaţie cuprinsă între 200.000 şi 350.000 locuitori: Iaşi, Galaţi, Braşov, Constanţa, Ploieşti, Brăila, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj – unele dintre acestea au pentru România şi funcţie de metropolă regională;-oraşe cu populaţie cuprinsă între 100.000 şi 200.000 locuitori: Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ, Bacău, Focşani, Buzău, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin, Arad, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş;-oraşe cu populaţie între 50.000 şi 100.000: Tulcea, Târgovişte, Bârlad, Vaslui, Reşiţa, Deva, Bistriţa Slobozia, Călăraşi – sunt oraşe de echilibrucu influenţă judeţeană şi interjudeţeană;

-cele mai multe oraşe sunt oraşele mici şi foarte mici cu influenţă localăîn teritoriu

Municipiul Bucureşti este centru urban de nivel european cu caracteristici de metropolă regională pentru sud-estul Europei.

O5Clasificarea după vechimea apariţiei

Cele mai vechi centre urbane ale Europei au apărut în jurul Mării Mediterane în perioada antică (în Grecia, Italia, sudul Franţei) şi pe ţărmul Mării Negre:

oraşele greceşti au apărut atât în bazinul Mării Mediterane (Atena, Corint, Byzantion, Marsala) şi la Marea Neagră (Tomis, Histria, Callatis)

oraşele romane: Roma, Londra (Londinium), Paris (Lutetia), Viena (Vindobona), Kőln (Colonia)

În Evul Mediu s-au dezvoltat oraşele hanseatice (Anvers, Bruges, Hamburg şi Bremen), cele din bazinul mediteranean (Bizantium-Constantinopol, Genova, Veneţia), dar şi multe oraşe din Europa Centrală (Paris, Londra, Cracovia, Praga, Viena, Milano, Braşov, Târgovişte, Iaşi, Budapesta), şi Europa de Est (Kiev, Moscova, St. Petersburg).

În Epoca Modernă au apărut oraşe noi care sunt un produs al Revoluţiei Industrialeal activităţilor de producţie şi comerţ: Manchester, Liverpool (Marea Britanie), Rotterdam (Olanda), Sankt Petersburg (Rusia), Odessa (Ucraina), Essen (Germania), Reşiţa şi Hunedoara (România).

Conversatia euristica

Manualul Intrebari frontale si individuale

După al Doilea Război Mondial a apărut o explozie de centre urbane înfiinţate fie prin acordare de statut urban unor comune, fie prin înfiinţarea de oraşe noi în jurul unor obiective industriale nou construite: Nowa Huta (Polonia), Dunaujváros (Ungaria), Eisenhüttenstadt (Germania), Victoria (România).

ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAŞE DIN EUROPA

Londra

Este capitala Regatului Unit situată în sud-estul ţării, pe valea fluviului Tamisa la aproape 80 km de locul de vărsare a acestuia în Marea Nordului.  Funcţia de transport a oraşului este dată de port, 21 de aeroporturi, metrou (cel mai vechi metrou din lume – 1861) şi de Eurotunel.

În prezent, Londra este centrul administrativ al ţării, reşedinţa reginei, precum şi sediul Guvernului, al Parlamentului şi al puterii judecătoreşti. 

Oraşul are şi funcţie culturală, universitară, turistică. Cele mai mari atracţii ale oraşului sunt: Catedrala Saint Paul’s, biserica gotică a Mănăstirii Westminster, Palatul Eltham, Palatul Buckingham, Palatul Parlamentului, British Museum, Turnul Londrei, celebrul centru al afacerilor

„City“, Hyde Park.

Paris

Este unul din marile oraşe ale Europei şi capitală a Franţei, situat în partea central-nordică a ţării pe fluviul Sena. 

Este considerat nucleul originar al Franţei şi elementul determinant al formării teritoriale a statului francez. Originile sale se găsesc în antichitate unde oraşul iniţial era situat în partea centrală a Parisului (Île de la Cité), dar a cunoscut o dezvoltare deosebită începând cu Evul Mediu, când a prosperat pe plan comercial şi intelectual. Mult timp a fost principala metropolă comercială şi culturală a Europei. 

Viena

Situată în nord-estul Austriei la ieşirea Dunării din cursul său superior în Câmpia Panonică (Bazinul Vienei). 

Oraşul îşi are rădăcini în antichitate unde în timpul Imperiului Roman a apărut ca aşezare cu funcţie militară şi administrativă (Vindobona). Viena a cunoscut o dezvoltare continuă după sec. XII când ajunge reşedinţă imperială (Imperiul Habsburgic 1438-1918). 

Moscova

Cel mai mare oraş al Europei (12,2 mil. locuitori), este situat în centru părţii europene a Federaţiei Ruse a cărei capitală este, se află situat pe malurile râului omonim, într-o zonă de coline joase.

A fost fondat în secolul XII şi a avut un rol deosebit de important în organizarea statală a populaţiilor slave din estul Europei. 

Roma

Capitala Italiei, este situată în Peninsula Italică, pe rama vestică, aproape de ţărmul Mării Tireniene. A fost capitala Imperiului Roman, este numită „Cetatea Eternă”, “Oraşul celor Şapte Coline“, “Oraşul Sfânt”. Roma reprezintă leagănul civilizaţiei europene, un oraş reprezentativ al antichităţii, al evului mediu creştin şi al Renaşterii italiene.

În prezent are o populaţie de 2,7 mil. locuitori, iar împreună cu aria metropolitană numără 5 mil. locuitori. 

O4 ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAŞE DIN ROMÂNIA

Lucrul cu hartaÎnvăţarea prin descoperire

Harta politică a Europei,

Evaluarea deprinderilor de lucru cu

O6

Bucureşti

Capitala României, este situat în sudul ţării, în centrul Câmpiei Române, într-o regiune bogată cândva în păduri (codrii Vlăsiei) şi străbătută de râurile Dâmboviţa şi Colentina. Are o suprafaţă de 228 km2, cu un plan radiar-concentric şi este împărţit în şase sectoare.

Bucureşti, capitala României, are un statut de unitate administrativă aparte, fiind cel mai mare şi mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural ştiinţific, de învăţământ, de transport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării.

Este menţionat documentar în 1459 ca reşedinţă domnească a lui Vlad Ţepeş, devine capitala Ţării Româneşti în 1659 şi capitala României în 1862 şi a României moderne în 1918. 

Iaşi

Cel mai mare oraş din estul ţării, situat în Câmpia Moldovei, pe valea râului Bahlui, amplasat pe 7 coline, în centrul Moldovei istorice. Este un oraş medieval întemeiat în secolul XIV. A fost capitala statului Moldova timp de 300 de ani până la unirea principatelor. 

Constanţa

Comparaţia harta fizică a RomânieiPrezentare

Power Point

harta

Situată în sudul ţării, este cel mai important port românesc la Marea Neagră. Reprezintă cel mai bun exemplu de dezvoltare teritorială rapidă, de creştere economică şi de organizare raţională a spaţiului urban din România. 

Timişoara

Cel mai important oraş din partea de vest a ţării, ocupă o poziţie specială în reţeaua urbană a ţării, foarte cunoscut la nivel internaţional (locul de origine al Revoluţiei din Decembrie 1989).  internaţional.

Braşov

Cel mai mare centru urban din regiunea montană a ţării situat în Depresiunea Braşov, la 520-650 m altitudine, la poalele masivului Tâmpa. Oraşul datează din secolul XIII şi s-a dezvoltat ca centru comercial şi meşteşugăresc în perioada feudală.

Obtinerea Performantei

Propune rezolvarea unei situaţii – problemă:Repartiţia spaţială a Aşeyărilor urbane în Europa este contrastantă. Vestul Europei şi în special statele dezvoltate au un grad ridicat de urbanizareExplicaţi aceste contraste şi consecinţele ce decurg din această repartiţie

Problematizarea Manualul Evaluarea raspunsurilor

formulatede elevi

Atingerea feed – back-ului

Elevii vor completa o fişă de evaluare DialogulInterogaţiile de control

Fişa de evaluare

Evaluareafinală

Anuntarea temei pentru

acasa

Invatarea continuturilor lectiei conversatia

Aprecierea activitatii

Se fac observatii asupra modului in care au raspuns eleviiSe noteaza elevii care au fost foarte activi

conversatia

FIŞĂ DE EVALUARE - 1

I. Alege raspunsul corect (5x3 puncte):

1. Din punct de vedere al grupelor de varsta, populatia

ţării se afla intr-un proces de:

a) intinerire; b) imbatranire; c) menlinere a varstei

medii.

2. Populatia de origine germana din Romania este formata

din:

a) svabi si secui; b) secui si sasi; c) svabi şi sasi.

3. Populatia urbana are o pondere din totalul populatiei

de:

a) 55%; b) 45%; c) 50%.

4. Populatia activa cuprinde:

a) elevii; b) populajia ocupata; c) pensionarii.

.

II. Completeaza linia punctata cu raspunsul corect:

1.Structure confesionala a populajiei Romaniei arata

predominarea crestinilor......................................................................

2............................................................................................................Romanii detino pondere in populafia Romaniei de

3............................................................................................................Procentul maghiarilor din populaţia Romaniei este de

III. Precizeaza doua argumente pentru ,,imbatranirea" populatiei

Romaniei

FIŞĂ DE EVALUARE - 2

I. Alege raspunsul corect (5x3 puncte):1. Orasul lasi este situat pe raul:a) Bega; b) Bahlui; c) Somesul Mic.2. Orasul Cluj-Napoca isi are originea in:a) Evul Mediu; b) Antichitate; c) Epoca moderna si contemporana.3. In sec. XVIII in Timisoara au fost colonizati:a) secuii; b) svabii; c) sasii.4. Craiova este principalul centru urban al:a) Banatului; b) Dobrogei; c) Olteniei.5. La originea sa, orasul lasi a fost un centru:a) mestesugaresc; b) agricol; c) comercial.II. Completeaza linia punctata cu raspunsul corect:Ultima capitală a Moldovei a fost orasul........................................Denumirea antica a orasului Constanta este.............................................Orasul Cluj-Napoca este situat pe raul

..............................................Raul Bega strabate orasul ...................................................II. Alege cinci denumiri de orase cu populatie intre 100.000-350.000 de locuitori, dintre urmatoarele: Bistrita, Alba-lulia, Craiova, Resita, Timisoara, Zalau, Constanta, Alexandria, Tulcea, Onesti, Lugoj, Calarasi, Cluj-Napoca, Slatina, Deva, Vaslui, Targoviste, lasi, Medias, Sfantu Gheorghe, Petrosani, Targu Jiu, Slobozia, Focsani ...................................................IV. Realizeaza un text, coerent geografic, despre orasul Timişoara, utilizand termenii si denumirile de mai jos, fara a le schimba forma (12 puncte):situata, rauri, partea, sud-vest, |arii;Timisoara, Banat, Bega, Campia de Vest.

PROIECT DIDACTIC

Clasa: aVIII-a

Aria curriculară: Om şi societate

Obiectul: Geografia României

Subiectul:Etajele şi nuanţele climatice

Tipul lecţiei: mixt

Obiective operaţionale:O1.Să numească principalele etaje climatice;

O2.Să precizeze factorul care determină o etajare climatică;O3.Să caracterizeze etajele climatice ;O4.Să identifice nuanţele climatice , utilizând harta României;O5.Să enumere fenomenele meteorologice care se manifestă pe teritoriul României ;

Strategii didactce: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucru cu harta, problematizarea;

Resurse materiale: harta fizică a României, Atlasul geografic,fişe de evaluare, manualul;

Resurse bibliogarfice: Silviu Neguţ şi colaboratorii, Manual pentru clasa a VIII-a,

Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2004; N. Ilinca, Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2000; Silviu Neguţ, Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucureşti,

2005;

Resurse temporale: 50’

Etapele lecţiei T ObConţinut instructiv – educativ

Strategii didactice

Evaluare

Moment organizatoric

2’ Profesorul verifică prezenţa şi materialul didactic.

Verificarea cunştinţelor din lecţia anterioară

13’ Profesorul înmânează elevilor o fişă de evaluare pentru a verifica lecţia predată anterior.

Conversaţia

Stimularea elevilorEvaluarea răspunsurilor

Discuţii pregătitoare

3’ Profesorul cere elevilor să numească factorii care influenţează clima României

Conversaţia

Anunţarea temei şi a obiectivelor

2’ Se anunţă titlul lecţiei şi se precizează obiectivele. Se scrie pe tablă şi pe caiete data şi titlul lecţiei noi.

Conversaţia

Dirijarea învăţării

20’ O1

O2

O3

O4

O5

Profesorul stabileşte împreună cu elevii principalul factor care determină etajare climei.Elevii sunt solicitaţi să numească principalele forme de relief , care determină şi principalele etaje climatice..Profesorul cere elevilor să numească temperaturile si cantitatea de precipitaţii specifice forme de reliefProfesorul cere elevior să identifice pe hartă principalele influenţe climatice.Folosind cunoştinţele acumulate anterior, elevii vor enumera fenomene meteorologice specifice ţării noastre

Conversaţia Demonstra-ţia Conversaţia

Exerciţiul

Lucru cu harta

Explicaţia

Observarea

Evaluarea răspunsurilorformulate de elevi la cerinţele adresate

Fixarea cunoştinţelorşi obţinerea performanţei

8’ Profesorul cere elevilor să realizeze o comparaţie între climatul montan şi climatul de câmpie.Propune rezolvarea unei întrebări – problemă : Explicaţi frecvenţa mai mare a secetelor în Câmpia Bărăganului decât în Câmpia de Vest.

ConversaţiaExerciţiulProblematizareaLucrul cu hartaDemonstra-ţia

Evaluarea activităţii desfăşurate

Atingerea feed – back-ului

Elevii vor completa o fişă de evaluare

Tema pentru acasă

2’ Profesorul comunică conţinuturile pentru studiu şi sugestiile de rigoare.

Conversaţia

Schiţa lecţiei :Etajele şi nuanţele climatice

Clima României este TEMPERAT – CONTINENTALĂ – MODERATĂ cu nuanţe de TRANZIŢIE.

Datorită mulţimii de factori care determină clima României, aceasta nu este omogenă (la fel) pe întreaga sa întindere. Deşfăşurarea reliefului ântre 0-2544 m a determinat deyvoltarea mai multor etaje de climă :

A. ETAJELE DE CLIMĂ:

1. Climatul litoral şi din Delta Dunării:- temperatura medie anuală > 11°C.

- temperaturi pozitive iarna ;

- precipitaţii reduse , sub 400 mm/an

2. Climatul de câmpie şi dealuri joase în Câmpia Română, suduPodişul Dobrogei, Câmpia de Vest , Dealurile de Vest:

- temperatura medie anuală 10-11°C;

- precipitaţii reduse 400 – 600 mm/an, mai mari în vestul ţării si mai mici Bărăgan şi sudul Dobrogei;

3. Climatul de dealuri – regiunile cu înălţimi între 300 – 800 m:

- temperaturi medii anuale 8 - 10°C;

- precipitaţii medii anuale 500 – 800 mm/an.

- se diferenţiază 2 subetaje : de dealuri înalte (peste 500m)

de dealuri joase

Aceste valori diferă în funcţie de poziţia dealurilor, în vestul sau estul ţării

4. Climatul montan specific munţilor cu înălţimi între 800 – 1 800 m înălţime: - temperaturile medii anuale între 6-0°C;

- precipitaţiile cresc cu înălţimea, precipitaţiile medii anuale fiind între 800-1 200 mm/an.

5. Climatul alpin specifi munţilor la peste 1 800 m înălţime; - temperaturi medii anuale cca. 0°C;

- temperatura medie în luna ianuarie fiind - 10°C;

- precipitaţii medii anuale mai mari de 1 200 mm/an, predominant sub formă de zăpadă;

- vânturi puternice.

B. SECTOARELE DE INFLUENŢĂ CLIMATICĂ:

1. Influenţe oceanice (vestice), în vestul şi centrul ţării;

2. Influenţe submediteraneene, în sud-vestul ţării: Pod. Mehedinţi, sudul Masivului Retezat-Godeanu;

3. Influenţe de ariditate (estice), în estul ţării;

4. Influenţe scandinavo-baltice, în nordul ţării;

5. Influenţe pontice, pe o porţiune redusă de cca. 30km. pe litoralul Mării Negre;

6. Influenţe de tranziţie, în centrul Câmpiei Române.

C.FENOMENE METEOROLOGICE:

-secetele,frecvente în E Câmpiei Române,Dobrogea şi Podişul Moldovei ;

-îngheţul ;

-viscolul , în E şi SE României , la peste 1600 m altitudine;

Fişă de evaluare

I. Alege răspunsul corect (5x3 puncte): 1. Caracterul temperat al climei României este dat de:

a) poziţia centrală în Europa; b) relief; c) poziţia geografică pe Glob. 2. Etajul cald al regimului temperaturii aerului cuprinde valori de:

a) sub 6º C; b) între 6º-10º C; c) peste 10º C. 3. Cele mai mari valori medii de temperatură se găsesc în:

a) extremitatea sudică; b) regiunile deluroase din ţară; c) regiunile joase din vest. 4. Temperatura medie anuală în România scade de la:

a) sud spre nord; b) nord spre sud; c) est spre vest. 5. Precipitaţiile atmosferice din România scad de la:

a) est spre vest; b) vest spre est; c) nord spre sud. II. Notează în dreptul fiecărei litere: Trei unităţi de relief unde temperatura medie anuală este 10º-11º C

A. ………………………. B. ……………………….. C. ………………………..

III.Numiţi principalii factori care determină clima .

Fişă de evaluare

I. Factorul principal care determină etajarea climei este :a).reţeaua hidrograficăb).reliefulc).Marea Neagrăd).alcătuirea petrografică

II. Caracterizează următoarele etaje de climă ale României : . a) climatul montan…...…………………………………………………………………………... b). climatul de dealuri ………...……………………………………………………………. c).climatul de câmpie……………………………………………………………………………..

III. Utilizând suportul cartografic identificaţi răspunsul corect:

1. În care din următoarele unităţi de relief se înregistrează influenţe submediteraneene :

a) E b)D c)C d)A2. . În care din următoarele unităţi de relief se înregistrează influenţe de ariditate :

a) F b)B c)C d)A

IV. 1.De ce în Câmpia Bărăganului gerurile sunt mai persistente decât în Subcarpaţi. 2. Explicaţi frecvenţa mai mare a secetelor în Câmpia Bărăganului decât în Câmpia de Vest.