proiect.doc

7/17/2019 proiect.doc

http://slidepdf.com/reader/full/proiectdoc-568e01269f999 1/41

Veaceslav BULAT

CUM SCRIU UN PROIECT?Ghid de reguli şi ri!ciii de "a#$ %! scrierea u!ui r&iec'Chişi!$u ()*)2

Cu+ scriu u! r&iec'? Autor:Veaceslav Bula'Ghid de reguli şi ri!ciii de "a#$ %! scrierea u!ui r&iec', Edi-ia IAceastă publicaţie a fost elaborată în cadrul proiectului "Susţinereaimplementăriicomponentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului de Mobilitate UniuneaEuropeană -Republica Moldova", proiect nanţat de Uniunea Europeană şi implementat deOrganizaţianternaţională pentru !igraţie în colaborare cu iroul #elaţii nteretnice$

Opiniile e%primate în această lucrare aparţin autorului şi nu re&ectă neapăratopinia ocială aOrganizaţiei nternaţionale pentru !igraţie, iroului #elaţii nteretnice sauUniunii Europene$'Curi!s.INTRO/UCERE ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 0* CE TREBUIE S1 2TIM 3NAINTE /E A 3NCEPE A SCRIE UN

PROIECT?,,,,,,,,,,,,,,,, 4($( A)*ul scrierii a unuiproiect $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ +($2 )e este şi ce nu este unproiect$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ -($' )iclul de .iaţă al unuiproiect $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ /($0 )are sunt componentele unuiproiect $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1($+ )e facem înainte de a începe a scrie unproiect $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (( CUM SCRIEM UN

PROIECT? ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,**2$( 3itlulproiectului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ((2$2 4e ce este ne.oie derezumat $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (22$' )um se identică şi se descrie problemaproiectului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (2



2$0 )um se identică grupurileţintă $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (02$+ )um se stabilesc scopul şi obiecti.ele unuiproiect $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (+2$- )e este şi cum se elaborează 5lanul de acti.ităţi alproiectului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (/

2$/ )e sunt şi cum se identică rezultateleproiectului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (12$6 )e sunt indicatorii de.ericare $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 22$1 )e este şi cum se elaborează bugetulproiectului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 22$( )e este şi cum se elaborează !atricea )adrul7ogic $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 205 CE 6ACEM /UP1 CE AM SCRIS UN

PROIECT? ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, (7'$( )e alte documente suplimentare trebuie elaborate atunci c8nd scriu un

proiect $$$$$ 26'$2 )um depunem proiectul sprenanţare $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 213NC8EIERE ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 5*BIBLIOGRA6IE ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 5(0

I!'r&ducere9n perioada actuală, termenii :proiect;, :management de proiect;, :cerere de

nanţare; sau:propunere de proiect; au de.enit unele dintre cele mai utilizate cu.inte alecomunicării îngeneral şi al .ocabularului de afaceri în particular$ Acest lucru se înt8mplădeoarece neconfruntăm cu o e%plozie reală de proiecte la ni.el mondial, tendinţă specică îndeosebiţărilor din Europa, unde atragerea de surse nanciare prin proiecte a de.enit opractică uzuală$5roiectele de orice tip, mari sau mici, de in.estiţii sau soft, de an.ergură sau lascară mai

redusă reprezintă modalitatea prin care multe organizaţii supra.ieţuiesc şiacti.ează în mediuleconomic actual$ 4acă la început <cu precădere încep8nd cu anii + ai sec$ ==>metoda denanţare prin intermediul proiectelor a fost o practică caracteristică mai alesorganizaţiilornegu.ernamentale, în ultima perioadă nanţarea prin proiecte s*a e%tins at8t lani.eluladministraţiilor publice, c8t şi la ni.elul societăţilor comerciale$



5entru acti.itatea structurilor preocupate de atragerea de fonduri prin proiecte,scrierea şigestionarea proiectelor reprezintă una din acti.ităţile principale derulate pentrupromo.areaintereselor membrilor şi a beneciarilor lor$ 4ar, termenul :proiect; continuă săe

necunoscut multor structuri şi instituţii ind înţeles ca o acti.itate de durată,mult formalizată,comple%ă şi complicată şi este perceput ca performanţă aproape ieşită dincomun, care poate realizată doar de un număr restr8ns de :iniţiaţi;$ ?u împărtăşesc aceastăopţiune şimenţionez că deşi scrierea proiectelor nu este o acti.itate simplă, indabordată cu un minimde cunoştinţe, poate dez.oltată astfel înc8t să se a@ungă la perfecţiune şi săpoată aplicată în elaborarea şi implementarea unor proiecte foarte comple%e constituite din

zeci de acti.ităţi$5rezentul Bid este elaborat la solicitarea Organizaţiei nternaţionale pentru!igraţie <O!!oldo.a> cu scopul de a oferi structurilor diasporei moldo.eneşti peste Botareun materialinformati. pentru crearea şi consolidarea capacităţilor de atragere a resurselornanciarepentru dez.oltarea capacităţilor lor instituţionale şi de a se implica direct îndez.oltarea socioeconomicăa localităţilor de baştină şi în general a #epublicii !oldo.a$!aterialul e%pus în acest Bid se referă la şi include următoarele subiecte şi

aspecteC )are sunt termenii principali ce se conţin în dicţionarul de scriere aproiectelor )e este şi ce nu este un proiect )e este o propunere de proiect )are sunt etapele procesului de scriere a unui proiect )are este structura unei propuneri de proiect )um se formulează elementele unei propuneri de proiect )are sunt cele mai bune metode aplicabile în procesul de scriere a unuiproiect Dfaturi utile în scrierea unui proiect şi e%emple de proiecte$

Bidul este elaborat într*un format generalizat, acoperă aspectele principale descriere a unuiproiect şi poate aplicat cu uşurinţă în scrierea propunerilor de proiect ce .or înaintatediferitor organizaţii donatoare şi programe de nanţare$ 3otodată, îndependenţă de condiţiilespecice pe care le solicită diferiţi donatori, diferite programe de nanţare faţăde proiectele



pe care le nanţează, în elaborarea proiectelor sunt utilizate şi alte elemente şidocumentespecice$+

* Ce 're"uie s$ ş'i+ %!ai!'e de a %!cee a scrie u!r&iec'?1.1 ABC-ul scrierii unui proiect 9nainte de a prezenta în detalii regulile de bază ale procesului de scriere a unuiproiect,teBnicile şi metodele utilizate, este necesară denirea termenilor de specialitatecare sunt deregulă utilizaţi în acest proces$ 9n continuare sunt prezentate :ingredientele;care intră încompoziţia procesului de scriere a unui proiect$V&ca"ular cu 'er+e!i de "a#$ u'ili#a-i c9!d scrie+ u! r&iec'Pr&iec' : set de acti.ităţi interdependente, care se derulează

potri.it unui plan şi cu costuri bine determinate, pentru a atinge unanumit obiecti. şi a realiza anumite rezultate într*o perioadă detimp bine delimitată$Cerere de ;!a!-are : formular care trebuie completat pentru aobţine o nanţare$ ?u e%istă un document standard de acest fel acestea diferă de la nanţator la nanţator$6i!a!-a'&r < persoană sau organizaţie, instituţie care acordă nanţareproiectului elaboratde către o persoană zică, organizaţie sau o comunitate, în baza cererii denanţare înaintate$

O"iec'iv ge!eral * obiecti. de amploare la care contribuie proiectul şi .izeazăbeneciiimportante şi pe termen lung pentru comunitate$ Obiecti.ul general nu .a realizat doarde un singur proiect, ci doar ca urmare a implementării mai multor proiecte sauprograme$Sc&ul r&iec'ului * obiecti.ul specic al proiectului, care .izeazăsoluţionarea problemeiprincipale a proiectului şi deneşte beneciile durabile pentru grupul ţintă$Fiecare proiectare un singur scopG

Ac'ivi'$-i sarcini H acţiuni care trebuie întreprinse pentru a produce rezultatecare au un început şi un sf8rşit bine determinat$Pla! de ac'ivi'$-i * o descriere succintă a ordinii, cursului, termenelor şiresponsabililorpentru acti.ităţile proiectului$Gra;c Ga!'' * un model specic pentru prezentarea ordonată a planului deacti.ităţi care



ilustrează cum se interconectează acti.ităţile cu termenii de implementare şiresponsabiliide implementare a acti.ităţilor$Re#ul'a'e produse ale acti.ităţilor derulate în perioada de implementare aproiectului$I!dica'&ri * elemente ale proiectului care cuantică scopul, obiecti.ele şi

rezultateleproiectului în unităţi măsurabile <cantitati.e şi calitate> şi cre8nd astfel o bazăpentrumăsurarea e%*ante sau e%*post ale impactului proiectului$Mi=l&ace * resurse necesare pentru derularea acti.ităţilor <umane, materiale,nanciare>$Buge' : totalitatea costurilor pre.ăzute pentru derularea acti.ităţilor într*unproiect$-1.2 Ce este şi ce nu este un proiect?9n prezent, datorită utilizării frec.ente, cu.8ntul :5#OE)3; este folosit, de

multe ori, în mode%cesi. sau inadec.at, iar înţelegerea proceselor şi acti.ităţilor care se includ într*un proiectnu este pe deplin şi corect înţeleasă$ Această situaţie este determinată demodul de abordare aproiectelor$ )onform unor concepţii :tot ce se înt8mplă în zilele noastre este <ade.enit> unproiect; din aceste considerente :nu este necesar de a face distincţie întreacti.itatea cotidianăşi acti.itatea în cadrul unui proiect;$ )onform altor concepţii :acti.itatea încadrul unui

proiect presupune acti.ităţi distincte care nu auH au puţină tangenţă cuacti.itatea cotidiană;$Ambele concepţii au raţionamente de ade.ăr iar esenţa este unde.a la mi@loc$4in perspecti.a teoriei managementului de proiect, orice serie de activităţi cetraversează ciclul proiectului – programare, identicare, pregătire, nanţare,implementare, evaluare – este un PR!"E#$% )ea mai simplă deniţie aproiectului stabileşte că un proiect este o serie de activităţi cu obiective &ate,conceput să producă un rezultat 'ntr-un cadru de timp delimitat con(orm unor costuri determinate%Fiind denit mai larg un proiect reprezintăC un pacBet distinct de activităţi,mi@loace şi

in.estiţiiI implementat într*o locaţie stabilităI de*a lungul unei perioade de timp,urm8nd uncalendar predenitI care contribuie la soluţionarea unei probleme, denite înrelaţia cunevoile grupurilor ţintă şi beneciarilor I care tinde spre atingerea unui scop şiobţinereaunor rezultate bine determinateI are la bază un cost total necesar pentrurealizarea



acti.ităţilorI pre.ede contribuţia nanciară a nanţatorului şi, cu unele e%cepţii,aorganizaţiei beneciare$5ersoanele zice şi organizaţiile derulează deseori acti.ităţi ce nu intră incategoriaproiectelor$ 9n acest sens este important de reţinut că UN PROIECT NU

CONST1 3N. Acti.itatea cotidiană a unei persoane zice sau organizaţiiI Acti.ităţi anterioare ce sunt repetate în acelaşi fel în mod periodic<concursuri,festi.aluri, e%poziţii, etc$>I Acti.ităţi fără scopuri bine denite sau cu scopuri largi, de durată ce necesităimplementarea mai multor acti.ităţi care, de regulă, nu sunt intercorelateI Acti.ităţi ce pot repetate sau transpuse oriunde, în orice momentI Acti.ităţi curente <regulate> organizaţionale <e%$ şedinţe ale personaluluiorganizaţiei>$Astfel, se pot face c8te.a nuanţări a ceea CE ESTE UN PROIECTC

!a@oritatea proiectelor doresc să atingă un obiecti. cu totul nou <ceea ce înmod normal este indicat prin titlul proiectului>$ Acest obiecti. deosebeşte unproiect de o acti.itate de rutină cu caracter repetiti.$ !a@oritatea acti.ităţilor se pot e%ecuta de mai multe ori, în timp ceproiectele se desfăşoară o singură dată, deşi ind adaptat şi a@ustat locului şicondiţiilor e%istente poate repetat în altă locaţie$ Un proiect constă într*o înşiruire de acti.ităţi cu început şi sf8rşit stabilite,acti.ităţi ce sunt limitate de timp, resurse şi buget, în scopul atingeriiobiecti.ului proiectului$ 5roiectul se realizează în conformitate cu descrierea e%pusă în propunereade proiect$ 5ropunerea de proiect este modul formalizat prin care se

adresează unui nanţator Jrugămintea; de a nanţa un plan de acti.ităţi, cuun scop bine denit, ţin8nd cont de limitările nanciare şi temporale$/1.3 Ciclul de viaţă al unui proiect Un proiect este denit ca o serie de acti.ităţi cu obiecti.e %ate, conceput săproducă unrezultat într*un cadru de timp delimitat conform unor costuri determinate$)adrul de timpdelimitat este unul din elementele esenţiale de diferenţiază proiectul de alteacti.ităţi ale uneiorganizaţii care nu sunt proiecte$ Perioada de timp care 'ncepe de la momentul

apariţiei ideiide proiect şi p)nă la nalizarea lui este numită 'n teoria managementului de proiect #iclul deviaţă al unui proiect%4e regulă, toate proiectele se desfăşoară într*o succesiune de etape, pornind dela o problemăe%istentă din care se desprinde ideea de proiect$ deea de proiect ţine de unanumit domeniu şi



este specică pentru un anumit grup ţintă şi anumiţi beneciari$ 4e aceea,ideile de proiect seidentică mai uşor şi obţin mai uşor nanţare dacă sunt e%trase din documentestrategice sauplanuri de dez.oltare ale comunităţilor, din planuri strategice ale organizaţiilorsau alte

documente de acest tip$Odată identicată, pentru a a@unge un proiect, ideea trebuie formulată şi scrisăconformcerinţelor, promo.ată spre a obţine nanţare, implementată şi în nal e.aluată$Dcopul urmăritde un proiect este de a soluţiona problema e%istenţă, a obţine rezultateleplanicate dar şi acrea condiţiile necesare pentru realizarea unor acţiuni .iitoare de dez.oltare$4in cele menţionate, teoria managementului proiectelor, stabileşte şase etapedistincte aleciclului de .iaţă al unui proiect$ DcBiţate grac, consecuti.itatea acestor etape

se prezintădupă cum urmeazăCAşa cum este reprezentat în scBiţa grac, ciclul de .iaţa al unui proiect are şaseetape$ 4ar încele mai multe cazuri proiectele circulă pe o spirală din cinci etape$ Acest faptestecondiţionat de gradul de planicare al soluţionării problemelor organizaţiei saucomunităţilor,tipul şi specicul proiectelor, perioada de implementare etc$ 4in acesteconsiderente, ciclul de.iaţă a multor proiecte începe de la etapa de identicare, făc8nd abstracţie de

etapa deprogramare$9n continuare este descrisă ecare etapă, sunt prezentate caracteristiceleprincipale şi acţiunilenecesare de realizat$6PROGRAMAREA, 4eniţiile proiectelor e.idenţiază faptul că acestea suntesenţiale pentruatingerea obiecti.elor strategice ale unei organizaţii sau a obiecti.elorstrategice de dez.oltarea unei comunităţi$ 5roiectele reprezintă, de fapt, modalitatea prin care este

implementatăstrategia de dez.oltare a unei comunităţi sau a unei organizaţii$ ată de ce estenecesar caproiectele să e programate din timp, să e scrise nu pentru a participa laconcursurile denanţare lansate de diferiţi nanţatori, dar pentru a realiza o .iziune, ostrategie de dez.oltarea unei organizaţii sau a unei comunităţi$ 9n acest sens ma@oritatea proiectelorsunt programate



în documentele de politici negociate de u.ern cu diferiţi donatori <e%$ Acordulde 5arteneriatşi )ooperare #epublica !oldo.a*UE>, strategii de dez.oltare naţionale,regionale, locale <e%$Dtrategia naţională de dez.oltare regională sau Dtrategia de 4ez.oltare a or$ 3eleneşti pentru

perioada 21*2(+> sau în strategiile de dez.oltare organizaţională$Este important ca elaborarea documentelor strategice şi programareaproiectelor să sedesfăşoare printr*un proces participati. de consultare şi negociere$ Aceasta esteuna dincerinţele de bază actuale ale ma@orităţii nanţatorilor$ 9n documentelestrategice se .a con.eniasupra domeniilor prioritare de dez.oltare, se .or stabili programele şi se .orscBiţa idei deproiecte$I/ENTI6ICAREA, Etapa de identicare presupune analiza problemelor

e%istente, asituaţiilor dicile care se doresc a înlăturate, a ne.oilor şi intereselordiferitelor grupuriinteresate şi identicarea acelor idei de proiecte care urmează să eaprofundate şi pe bazacărora se .or scrie proiectele$9n cadrul acestei etape se elaborează analize, studii de prefezabilitate, sonda@e,discuţii, focusgrupuri$Aceste acţiuni a@ută la identicarea şi selectarea problemelor pentru care seformulează obiecti.ele, scopul şi acti.ităţile proiectului şi se planică costurile$9n această

etapă se claricăC este problema identicată una reală pentru grupul ţintă şibeneciariIrezol.area acestei probleme reprezintă o prioritate pentrucomunitateHorganizaţieI proiectultrebuie derulat neapărat acumI organizaţia dispune de capacitatea necesarăpentru aimplementa proiectul$ 4acă la aceste aspecte se răspunde cu cel puţin unrăspuns :nu;, atunciproblema trebuie re*analizată iar ideea de proiect trebuie reg8ndită şiHsauidenticată alta$PREG1TIREA, 9n cadrul acestei etape, în dependenţă de cerinţele înaintate de

nanţator, sedetaliază toate aspectele ideii de proiect şi se elaborează proiectul princompletareaformularului de cerere de nanţare$5roiectul .a ţine cont de toate cerinţele înaintate şi .a include în modobligatoriu informaţii cupri.ire laC obiecti.ele generale şi scopul proiectului, acti.ităţile şi rezultateleaşteptate,



metodologia, indicatorii de performanţă, bugetul, organizaţia care .aimplementa proiectuluişi factorii care asigură durabilitatea proiectului$ )ererea de nanţareacompletată reprezintăpropunerea de proiect care de.ine foaia de parcurs a implementării proiectuluişi principalul

document care stă la baza acti.ităţii de monitorizare şi e.aluare a impactuluiproiectului,acti.ităţi care se desfăşoară pe toată durata proiectului$6INAN>AREA, 5roiectul este scris prin completarea cererii de nanţare, careeste unformular standardizat, diferit pentru ecare nanţator$ 5roiectul, de regulă, estedepus sprenanţare la sediul nanţatorului$ Fiecare nanţator are de obicei, o comisie dee.aluare aproiectelor care e.aluează cererea de nanţare şi decide dacă proiectul .a sau nu nanţat,

pe baza unor criterii de selecţie$ 9n cazul deciziei de nanţare a proiectuluipropus,nanţatorul anunţă organizaţia care a înaintat proiectul şi se semnează uncontract de nanţare1prin care sunt determinate .olumul şi condiţiile de nanţare$ 9n baza acestuicontractorganizaţia beneciar primeşte nanţarea alocată pentru implementareaproiectului$IMPLEMENTAREA, 9n baza resurselor materiale alocate şi a resurselor umaneşi teBnice

planicate are loc e%ecutarea acti.ităţilor planicate pentru atingereaobiecti.elor proiectului$mplementarea proiectului implică realizarea efecti.ă a tuturor acti.ităţilorpre.ăzute încererea de nanţare şi contract, inclusi. încBeierea contractelor pentru ser.icii,acBiziţii debunuri şi lucrări, e.enimente publice, in.estiţii, studii, etc$ E.oluţia proiectuluiestemonitorizată şi, după caz, se propun a@ustări impuse de scBimbarea condiţiiloriniţiale$ 7asf8rşitul perioadei de implementare, se poate propune un nou proiect pentru

continuarea saue%tinderea acti.ităţilor proiectului$EVALUAREA, 9n cadrul acestei etape are loc estimarea obiecti.ă a proiectuluia&at înderulare sau nalizat$ E.aluarea de regulă se realizează pe parcursul tuturoretapelor deimplementare a proiectului$ Dcopul acestei etape este de*a compara coerenţarezultatelor



proiectului cu obiecti.ele propuse, determin8nd ecienţa, impactul şidurabilitatea proiectului$E.aluarea furnizează informaţiile necesare pri.ind lecţiile în.ăţate şi bunelepractici obţinuteat8t pentru beneciari c8t şi pentru nanţatori$1.4 Care sunt componentele unui proiect?

Dtructura unui proiect diferă în dependenţă de cerinţele nanţatorilor şi estedeterminată deCtipul proiectului, domeniul de implementare, .olumul nanţării, perioada deimplementare,aria de acoperire, cerinţele donatorului etc$ )u toate acestea, elementelecomune care seregăsesc în orice proiect suntC*, Ti'lul r&iec'ului(, Re#u+a'5, /escrierea r&"le+ei a"&rda'e şi =us'i;carea r&iec'ului

0, /escrierea "e!e;ciaril&r şi gruuril&r -i!'$ ale r&iec'ului4, Sc&ul şi &"iec'ivele r&iec'ului, Pla!ul de ac'ivi'$-i şi +e'&dele de i+le+e!'are aler&iec'ului@, /escrierea re#ul'a'el&r aş'e'a'e7, /escrierea dura"ili'$-ii şi a i+ac'ului r&iec'ului, Buge'ul de'alia' al r&iec'ului*), /escrierea &rga!i#a-iei i+le+e!'a'&are şi a echiei dei+le+e!'are a r&iec'ului,Fiecare din aceste elemente şi regulile de bază în elaborarea lor sunt prezentate

în )apitolul 2$(1.5 Ce acem !nainte de a !ncepe a scrie un proiect?Dcrierea unui proiect este precedată de un şir de acti.ităţi de pregătirerealizarea cărora Kă .aa@uta să elaboraţi un proiect cu şanse mari de a obţine nanţare$ Acesteacti.ităţi sunt tipice şise recomandă de a realizate înainte de scrierea oricărui proiect$ Aşa dar, înainte de a începea scrie un proiectC/iscu'a-i cu "e!e;ciarii a!'eri&ri şi vii'&ri, 4eşi se realizează e.aluarea

proiectuluianterior, este posibil ca de atunci să apărut noi condiţii şi probleme$ Korbiţi cu.iitorii beneciari şi asiguraţi*.ă că ceea ce plănuiţi să realizaţi este dorit şinecesar$C&!sul'a-i r&iec'e a!'eri&are, E.itaţi repetarea proiectelor, greşelilor şireproducerea unor rezultate ce au fost de@a realizate$ Este puţin probabil cănanţatoriiKă .or da bani pentru un proiect similar sau pentru ce.a ce de@a a fost făcut$



C&!sul'a-i ra&ar'e de evaluare a r&iec'el&r a!'eri&are, Ele oferăinformaţiisuciente despre ce s*a realizat, ce nu s*a realizat, care au fost problemelema@ore, careau fost greşelile şi ce aspecte trebuie îmbunătăţite$C&!sul'a-i şi veri;ca-i da'ele s'a'is'ice$ Aceste date .or foarte

importante şi de.aloare în @usticarea proiectului$ ?u lăsaţi pe nanţator să descopere lacune şiine%actităţi în datele pe care .ă bazaţi$C&!sul'a-i eer-i în management de proiect sau pe domeniul din care esteproiectul$Opiniile e%terne .ă .or da idei, răspunsuri la unele întrebări specice şicredibilitate$Eec'ua-i s&!da=eD &rga!i#a-i %!'9l!iri şi discu-ii cu +e+"riic&+u!i'$-ii, Adunaţic8t mai multe informaţii preliminare pentru a demonstra utilitatea proiectului$5articiparea publicului .a asigura cooperare la implementarea proiectului$

Li un ultim moment care trebuie luat în consideraţie la începutul scrierii unuiproiect$ Unproiect bine scris este un proiect care înainte de a scris este perceput :ca şicum ar fost de@aimplementat;$ 4in aceste considerente g8ndiMi*.ă, analizaţi şi precizaţiC )ine .a forma ecBipa de implementare a proiectului )ine sunt partenerii proiectului )are sunt rezultatele şi produsele care .or determina căproiectul a a.ut sau nu a a.ut succes )are sunt cele mai bune metode pentru obţinerea rezultatelorşi produselor proiectului

5erioada de timp permite realizarea acti.ităţilor proiectului 4ispuneţi sau nu şi c8t constituie contribuţia proprie((

( Cu+ scrie+ u! r&iec'?2.1 "itlul proiectului Odată ce au fost realizate acti.ităţile de pregătire descrise anterior, scriereaproiectului poate începe$ Dcrierea proiectului, adică completarea cererii de nanţare trebuie săurmeze întocmaistructura formularului propunerii de proiect în tot ceea ce se referă la conţinutulecăruicapitol dar şi la .olumul de pagini alocat pentru ecare capitol$Dtructura formularului de proiect este determinată de ecare donator în parte şide speciculşi tipul proiectului precum şi de cerinţele specice ale instituţiei nanţatoare$ 9n.arietatea deformate, structuri şi cerinţe, formularele propunerilor de proiecte au, totuşi,anumite elementecomune$



5rimul element se regăseşte în toate proiectele şi este * TITLUL PROIECTULUI, 3eoriamanagementului proiectelor dar şi bunele practici în domeniu recomandă catitlul proiectuluisă e scurt, concis şi să se refere preferabil la rezultatul cBeie al proiectului saula acti.itatea

principală a acestuia$ Un titlu e%celent este perceput şi memorizat imediat şiface ca proiectulsă de.ină atracti. pentru e.aluator$ 3itlurile care sunt prea lungi sau preagenerale nu reuşescsă sugereze e.aluatorului H cititorului ce conţine proiectul şi astfel de proiectesunt, dacă nurespinse imediat, atunci mai greu şi îndelung e.aluate$Ti'luri de r&iec' e;cie!'e şi i!e;cie!'eTi'luri de r&iec' e;cie!'e Ti'luri i!e;cie!'e 4EA7 niţiati.e de 4ez.oltareEconomică prin Acţiuni 7ocale

!anagementul deşeurilor mena@ere în or$!oldo.eni Acti.ităţi culturale transfrontaliere premisă a cooperării durabile #eabilitarea drumului regional #'0, Nm Nm 16$ )onsolidarea capacităţii )entrului de)ooperare Economică din #egiunea)entru Educaţie de mediu 5rote@area apelor r8ului Dărata de apele

reziduale ce se scurg în r8u prinmobilizarea gospodăriile locale, agenţiloreconomici, statutului mpulsionarea dez.oltării socialeconomicea localităţilor după cursulinferior al r$ ?istru şi încura@areaturismului în zona de frontieră prinreno.area drumului Facilitarea mobilităţii în sate 3itlul se plasează pe pagina de titlul$ O pagina titlutrebuie separată de restul te%tului în cazul tuturor

formularelor de cerere de nanţare care sunt mai mari detrei*patru pagini$ 5agina de titlu trebuie să indice titlulproiectului, numele organizaţiei principale şi apartenerilor proiectului, locul şi data pregătiriiproiectului, numele nanţatorului căreia i se adreseazăpropunerea$/e ee+lu. 5agina de titlu a proiectelor înaintate sprenanţare în cadrul 5rogramului Operaţional )omun alUniunii Europene #om8nia #epublica !oldo.a



Ucraina 2/*2('$(22.2 #e ce este nevoie de re$umat?4e regulă, înaintarea proiectelor spre nanţare se realizează în cadrul unorprograme denanţare sau concursuri de proiecte lansate de organizaţiile nanţatoare$ 7a

concurs sunt înaintate zeci sau cBiar sute de proiecte$ Este de înţeles că în cele mai desecazuri mulţie.aluatori de proiecte nu au timp să citească integral propunerile de proiecte$4e aceea, primae.aluare a proiectelor se rezumă la citirea rezumatului proiectului$ !ai mult înmulteprograme de nanţare prima etapă de selectare a proiectelor spre nanţareeste realizată înbaza notelor conceptuale sau a rezumatelor proiectelor$ 4in acesteconsiderente este

recomandat şi util ca în formularul cererii de nanţare să se insereze unrezumat alproiectului$#ezumatul trebuie să includă în stil telegrac dar foarte clarC formularea problemeiI obiecti.ele proiectuluiI organizaţiile care .or implementa proiectulI acti.ităţile cBeie ale proiectuluiI bugetul total al proiectului$Este recomandat ca rezumatul să e scris după ce toate capitolele formularuluicererii de

nanţare au fost de@a elaborate$ 5entru un proiect mic, rezumatul nu poate mai lung de (r8nduri$ 5roiectele mai mari au deseori rezumate mai lungi de la ( la 0 pagini$4e e%empluC#ezumatele proiectelor înaintate spre nanţare în cadrul 5rogramuluiOperaţional )omun alUniunii Europene #om8nia #epublica !oldo.a Ucraina 2/*2(' sunt întitulate ?ota)onceptuală se pot e%tinde p8nă la 0 pagini$/e ee+lu. Proiectul propus tinde să contribuie la soluţionarea a două probleme ma*ore cu

care se con(runtă comunităţile moldovenilor peste +otare% Prima problemă estedezvoltareainstituţională slabă a asociaţiilor moldovenilor peste +otare% ceastăcondiţionează relaţiiminime a diasporei cu ţara, lipsa structurilor de apărare şi promovare aintereselor moldovenilor peste +otare, cone&iuni sociale, educaţionale, culturale minime,decienţe de



integrare 'n ţara de destinaţie etc% doua problemă este utilizarea inecientă aremitenţelor diasporei pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova% Prin proiect seintenţionează./0 "denticarea a minim 1 2rupuri de iniţiativă pentru crearea asociaţiilormoldovenilor

peste +otare3 .40 #onstituirea şi consolidarea capacităţilor a minim 5 asociaţii3.50"denticarea oportunităţilor investiţionale 'n localităţile pilot ale proiectului3 .60"denticarea potenţialilor investitori şi acordarea asistenţei 'n iniţierea proiectelor investiţionale 'n localităţile pilot% Proiectul va implementat de sociaţia & 'n parteneriat cu sociaţia 7% 8ugetul total al proiectului este de 49 mii Euro%

2.3 Cum se identi%că şi se descrie pro&lema proiectului?Formularea problemei proiectului este unul din capitolele de bază ale uneicereri de nanţare$

Acest capitol trebuie să ofere nanţatorului o descriere precisă şi bineargumentată aproblemelor specice pe care proiectul încearcă să o soluţioneze, astfel înc8tnanţatorul săe con.ins să susţină nanciar proiectul$('5entru a a.ea un conţinut clar, citibil şi con.ingător se recomandă ca acestcapitol să dispunăde o anumită structură în descriere$C&!'e'ul r&"le+ei, 4escrierea problemelor ar trebui să înceapă cudescrierea conte%tului

problemelor$ Această parte a capitolului descrie mediul social, economic, politicşi cultural încare se iniţiază proiectul$ Această descriere trebuie să conţină date rele.antedin statisticaocială, rezultate ale cercetărilor efectuate, rezultate ale sonda@elor realizate înfaza deplanicare a proiectului sau colectate din alte surse$ 3otuşi, atunci c8nd se scrieacestcompartiment este necesar să se ia în considerare ecBilibrul între .olumulacestei secţiuni şimărimea propunerii de proiect în întregime$ )antităţile mari de date rele.ante

nu trebui:ticsite; în totalitate$ 4acă sunt rele.ante dar prea multe atunci unele date şiinformaţii pot trecute într*o ane%ă$Ide!'i;carea r&"le+ei, 4escrierea conte%tului trebuie urmată deformularea problemei pecare intenţionează să o soluţioneze proiectului$ Formularea problemeipresupunenominalizarea concretă a problemei sau problemelor abordate de proiect$



mediat după, trebuie să urmeze =us'i;carea r&iec'ului, 9n această secţiunese prezintăargumentele care trebuie să arate de ce problemaHproblemele menţionate sunto cBestiune deimportantă .itală pentru comunitate sau societate sau organizaţie, ce implicaţiinegati.e

afectează grupul ţintă şi beneciarii proiectului, care sunt consecinţelenesoluţionăriiproblemei$!ultiplele probleme e%istente la ni.el naţional, regional sau local, bineînţeles,nu pot rezol.ate în e%clusi.itate cu a@utorul proiectelor$ Orice proiect trebuie să selimiteze la unspectru limitat de probleme abordate spre rezol.are prin proiect$ 4in acesteconsiderente serecomandă ca în analiza şi descrierea problemelor să se utilizeze teBnica rborelui

problemelor , care permite realizarea analizei unei situaţii e%istente,identicarea problemelorcBeie în conte%tul acestuia şi argumentarea problemelor prin diagrama * arbore$Ar"&rele r&"le+el&r este o teBnică în baza căreia pot e.idenţiate acelenecesităţi şiconstr8ngeri obiecti.e care pot abordate în cadrul unui proiect$ Utilizareadiagramei*arborea problemelor cuprinde şase paşiC($ denticarea problemelor ma@ore e%istente într*o locaţie H situaţie datăI(02$ Delectarea problemei principale din spectrul problemelor identicate care,

din punctulde .edere al organizaţiei, este rezol.abilă şi care, odată rezol.ată, poatedetermina oserie de rezultate importante pentru grupul ţintă şi beneciariI'$ Dtructurarea problemelor :înrudite; cu problema principalăI0$ Dtabilirea unei ierarBii :cauză*efect;I+$ 7egarea problemelor cu săgeţi :cauză*efect;I-$ Kericarea relaţiilor logice şi a completitudinii diagramei*arbore$Utilizarea teBnicii arborele problemelor permite claricarea e%actă a relaţiilorlogice întreproblema e%istenţă, cauzele acestei probleme şi efectele nesoluţionării ei$

Odată completatădiagrama arbore a problemelor prezintă o imagine completă a unei situaţiinegati.e e%istente,pe care se doreşte de a o îmbunătăţi ca urmare a implementării proiectului$4iagrama poateapărea în te%tul capitolului :4escrierea problemei; dar de cele mai dese ori înproiect seinclude doar partea te%tuală a concluziilor ce reies din diagrama, însăşi arborelenu este



prezentat în te%t$)apitolul :4escrierea problemei; trebuie să nalizeze cu a"&rdarea r&us$de r&iec'$5ropunerea de proiect trebuie să descrie strategia aleasă pentru soluţionareaproblemei şi cumanume .a duce aceasta la îmbunătăţiri$ 9n acest sens se fac scurte referiri la

acti.ităţileplanicate în proiect şi metodele de implementare$2.4 Cum se identi%că 'rupurile ţintă?Următorul compartiment al propunerii de proiect se referă la grupurile ţintă aleproiectului$Orice propunere de proiect trebuie să ofere o descriere detaliată a grupurilorţintă şi acaracteristicilor lor dar şi a beneciarilor proiectului$rupurile ţintă ale proiectului sunt denite ca persoane, grupuri de persoane,instituţii,organizaţii profesionale, companii, etc$, care pot a.ea o legătură, directă sau

indirectă, cuproiectul respecti.$ 5entru a ma%imiza beneciile sociale şi instituţionale aleproiectului şiminimiza impactul negati. al problemelor e%istente, în descrierea proiectului seidentică şise caracterizează toţi acei factori care ar putea in&uenţa implementareaacestuia, e poziti.,e negati.$denticarea persoanelor, grupurilor, organizaţiilor care au pe parcursulimplementăriiproiectului sau .or a.ea legătură cu proiectul după nalizarea lui se realizează

atunci c8ndeste efectuată analiza problemelor$ 7a această etapă se stabilesc grupurileHinstituţiileimportante care pot in&uenţa într*un anumit mod <poziti. sau negati.>rezultati.itateaeforturilor întreprinse în cadrul proiectului$ 4e asemenea, se identică şigrupurile care pota.ea un impact neutru asupra implementării proiectului, dar sunt importanţi,deoareceacţiunile proiectului .in să le atingă interesele, să le modice un comportamentanume$

9n acest fel, în orice proiect distingem următoarele categorii de grupuri*ţintă şibeneciariCGru -i!'$ grupul H entitatea care este direct şi poziti. afectată de proiect lani.elul scopului proiectului$ Aici poate inclus şi personalul din organizaţiilepartenere$Be!e;ciari * grupul H entitatea care beneciază de pe urma proiectului petermenlung la ni.elul societăţii în sens larg <E%C copii, datorită creşterii cBeltuielilor(+



pentru educaţie şi sănătateI consumatorii, datorită îmbunătăţirii producţieiagricole şi marNetingului acesteia>$Par'e!erii r&iec'ului * grupul H entitatea care participă direct laimplementareaproiectului, care sunt şi părţi interesate şi pot şi grup ţintă$Odată identicate, în proiecte este necesară descrierea lor$ 4e aceea se

realizează analizagrupurilor ţintă, se stabileşte numărul şi principalele caracteristici, iarrezultatele analizei sedescriu în te%t$/e ee+lu. Reieşind din specicul obiectivelor şi activităţilor proiectului(rupurile-ţintăale proiectului sunt#1% nsamblul (olcloric :"zvoraş;, 5 conducători artistici şi <4 copii şi tineri#2. nsamblul (olcloric al bătr)nilor, / conducător artistic şi 4= membri%#3. nsambluri (olclorice din localităţile raionului, > ansambluri cu /9conducători artistici

şi peste /59 membri-participanţi%$otal 2rupul –ţintă al proiectului – circa 199 persoane%Bene%ciarii proiectului sunt dministraţiile publice de la care provine ec+ipa proiectului – peste <9specialişti şi(uncţionari publici, peste <9 consilieri aleşi locali#omunităţile locale prin participare directă la evenimente - peste =9999locuitori$otal 8eneciari – peste =9999 persoane%

2.5 Cum se sta&ilesc scopul şi o&iectivele unui proiect?5entru începători, stabilirea obiecti.elor proiectului este una din cele mai

complicate sarcini în scrierea unui proiect$ 5entru cei care au mai scris proiecte această sarcinăeste mai puţincomple%ă$ Dtabilirea obiecti.elor poate de.eni o sarcină uşor de îndeplinit dacăse utilizeazămetodele şi teBnicile adec.ate scrierii proiectelor$ Una din aceste metode estemetodaArborele obiecti.elor$Arborele obiecti.elor este o metodă aplicată în stabilirea scopului şi obiecti.elorunui proiectcare urmează analiza problemelor ind o teBnică care permiteC

descrierea situaţiei .iitoare care .a obţinută prin rezol.area problemelorI identicarea posibilelor soluţii pentru problemele e%istente în situaţia datăI transformarea aspectelor negati.e în aspecte poziti.e <dezirabile, realiste>$DcBema de bază aplicată în identicarea scopului şi obiecti.elor proiectuluiaplic8nd metodaArborele obiecti.elor este alcătuită din doi paşiC($ #eformularea tuturor si'ua-iil&r !ega'ive ale analizei problemei în si'ua-ii&#i'ivecare trebuie să dorite dar şi posibil de obţinut în mod realist$



2$ Veri;carea rela-iil&r +i=l&ace<sc&FD care ca şi în cazul situaţiilorpoziti.e trebuiesă e realiste şi posibil de realizat$Adică, situaţia negati.ă descrisă în Arborele problemelor este transpusă într*osituaţie îmbunătăţită, prin reformularea poziti.ă a problemelor identicate, de parcă

proiectul de@a afost implementat$ Aceste formulări poziti.e de.in astfel &"iec'ive aler&iec'ului$ 5roblemaprincipală din Arborele problemelor se reformulează în poziti. şi de.ine sc&ulr&iec'ului$rac această transformare se prezintă după cum urmeazăC(-5rin această transformare, se obţine un arbore cu aceeaşi logică cauzală, de @os în susCacti.ităţile sunt realizate pentru obţinerea rezultatelor, care împreună ser.escla atingerea

scopului proiectului$ Dcopul trebuie di.izat în obiecti.e$ Obiecti.ele, odată îndeplinite, .ora.ea un efect asupra mediului politic, economic, social etc$ asigur8ndrezol.area problemei$Dcopul proiectului reprezintă punctul în care se doreşte a adusă, la nalulproiectului,situaţia poziti. îmbunătăţită a problemei identicate$ Dcopul trebuie să e clarşi concis, deaşa natură înc8t să poată enunţat într*o singură propoziţie$4e regulă, un proiect are un singur scopG 5roiectele comple%e au două*treiscopuri$

4acă scopul reprezintă :punctul nal; al proiectului, obiecti.ele sunt realizărilecare trebuieurmărite pe parcursul proiectului pentru a ne apropia de scop$ O imagineconcludentă arelaţiei dintre aceste două concepte scop şi obiecti.e, este aceea a uneiprăpăstii care nedesparte de scop, obiecti.ele ind elementele din care construim puntea pesteacea prăpastie$9n teoria managementului proiectelor e%istă anumite cerinţe faţă de formulareaobiecti.elor$)onform acestor cerinţe un obiecti. trebuie să întrunească o serie de

caracteristici care seregăsesc în termenul D!A#3 <:isteţ;, în traducere din limba engleză>$ 3ermenulD!A#3este format din iniţialele cu.intelor care descriu caracteristicile respecti.eCSMART3! e!gle#$ 3! r&+9!$Dpecic Dpecic!easurable !ăsurabilAcBie.able 3angibilH#ealizabil



#ealistic #ealist 3imebounded 9ncadrat în timp(/Faptul că un obiecti. trebuie să e :Dpecic; este legat de necesitatea caobiecti.ul respecti.să e în legătură cu scopul proiectului$ Altfel spus, realizarea obiecti.ului

apropie ecBipa deproiect de atingerea scopului proiectului$ Un obiecti. care nu ne a@ută săa.ansăm către scopulpe care ni l*am propus, nu îşi are sensul$:!ăsurabilitatea; este o caracteristică e%trem de importantă pentru că numaiatunci c8nd nepropunem obiecti.e măsurabile ne putem da seama dacă i*am realizat şi,implicit, dacă amrezol.at ce ne*am propus$ Un obiecti. este măsurabil dacă enunţul lui conţinesau din el pot deduse cel puţin un standard <ni.elul p8nă la care ne propunem să ne ridicăm

cu:performanţa;> şi un indicator de măsurare, e ele cantitati. şi H sau calitati.$Un obiecti. trebuie să e realizabil, altfel, este un nonsens ca un proiect să îşipropunăobiecti.e ne*realizabile$4iferenţa dintre :realizabil; şi :realist; este legată de faptul că un obiecti.poate , în sine,realizabil, însă se pune întrebarea dacă este şi realist <în termeni de beneciinanciare,materiale, etc$> pentru organizaţia care iniţiază proiectul şi îşi propuneobiecti.ul respecti.$

9n ne, pentru orice obiecti. trebuie să se stabilească de la început termenulp8nă la care elurmează a îndeplinit$ Fără termene pentru obiecti.e, nu putem deni planulde acti.ităţi aproiectului$ 4e asemenea, dacă nu estimăm timpul de care a.em ne.oie pentruatingereaobiecti.elor, nu ne putem da seama dacă proiectul pe care intenţionăm să îlimplementăm se încadrează în termenele rezonabile solicitate de beneciari, iar relaţia cost*beneciu estepoziti.ă pentru organizaţia implementatoare$

2.) Ce este şi cum se ela&orea$ă *lanul de activităţi al proiectului?Acti.ităţile proiectului sunt acţiuni care trebuiesc întreprinse, folosind resurselemateriale şiumane <mi@loacele>, pentru a produce rezultatele propuse în cadrul proiectului$5lanul deacti.ităţi este reprezentarea gracă sau în formă tabelară a modului şiconsecuti.ităţii derealizare a acti.ităţilor$



5lanul de acti.ităţi trebuie să includă informaţi clare şi e%plicaţii pentru ecareacti.itate aproiectului$ 4urata acti.ităţilor proiectului trebuie stabilită în mod clar, cu detaliiadec.atepri.ind începutul şi sf8rşitul lor precum şi responsabilul de implementarea lor$9n teoria managementului proiectelor se utilizează două formate pentru a

e%prima planul deacti.itateC 3abel simplu şi racul antt$#eprezentarea în tabel este utilizarea unui tabel simplu cu coloane, pentruacti.ităţi, subacti.ităţi,sarcini, termene şi responsabili, este un format clar, uşor de utilizat$ raculantteste un format uni.ersal pentru prezentarea acti.ităţilor în anumite cadrane detimp, arăt8ndinterdependenţa şi sec.enţa pentru ecare acti.itate$ 4in aceste considerenteeste uninstrument de lucru mai des utilizat$

9n general însă, indiferent de ce tip de prezentare a 5lanului de acti.ităţiutilizaţi, în elaborareaacestui document Kă puteţi conduce de următorul scenariu constituit din şasepaşiC(6Paşi %! ela"&rarea Pla!ului de ac'ivi'$-iAc-iu!e /escriere($ 7ista tuturoracti.ităţilor proiectuluiElaboraţi o singură listă care include toate acti.ităţile planicatea realizate în proiect

2$ 9mpărţiţi acti.ităţile însarcini realizabile şi subacti.ităţi9mpărţiţi acti.ităţile mai înt8i în sub*acti.ităţi şi apoi în sarcini$Fiecare sarcină este atribuită unui responsabil care şi*o asumă caun scop pe termen scurt$ 5rincipala consideraţie este obţinereaunui ni.el corect de detaliere$ )ea mai frec.entă greşeală este împărţirea acti.ităţii în prea multe detalii$ )ei care planicătrebuie să împartă acti.ităţile doar pană la un ni.el la care audestule informaţii pentru a deduce resursele necesare$'$ )laricaţi sec.enţa şiinterdependenţa

7egaţi acti.ităţile unele de altele pentru a le determina sec.enţaşi interdependenţa$ 4eterminaţi care sunt acti.ităţile de caredepinde de începerea sau încBeierea altei acti.ităţi 4e e%emplu,construirea unei case constă într*un număr de acţiuni separatedar interrelaţionateC mai înt8i se sapă şi se face fundamentul,apoi se ridică zidurile, etc$0$ Dtabiliţi termeni derealizare pentru ecaresarcină



Fiecare sarcină trebuie să aibă o dată estimati.ă de începere, odurată de realizare şi o dată estimati.ă de încBeiere$+$ Alcătuiţi graculacti.ităţilor principale4upă ce aţi specicat termenele sarcinilor indi.iduale, următorulpas este să planicaţi termenele pentru acti.ităţile principale

-$ Alocaţi sarcini in cadrulecBipei4istribuiţi responsabilităţi de realizare a acti.ităţilor întreinstituţiile partenere ale proiectului şi între membrii ecBipei deimplementare a proiectului/e ee+lu. în cazul unui de proiect de cooperare şi reno.are a infrastructuriiculturaleplanul de acţiuni poate a.ea următorul conţinut şi formă$PAc'ivi'a'eA!ul *Res&!sa"il

Se+es'rul * Se+es'rul (* ( 5 0 4 @ 7 *) ** *(( Ac'ivi'a'ea *,Preg$'irea ge!eral$ şila!sarea r&iec'ului!anagerul deproiect, asistent,!anager nanciar,e%perMii proiectului2 Ac'ivi'a'ea (,Preg$'irea şiar'iciarea laes'ivalul i!'er!ai&!al

3oti partenerii' Ac'ivi'a'ea 5,Selec'area c&+a!ieicare va reali#a lucr$rilede rearaie aEcBipa demplementare aproiectului0 Ac'ivi'a'ea 0,Eec'uarea lucr$ril&r derearaieEcBipa demplementare a

proiectului+ Ac'ivi'a'ea 4,Recei&!arealucr$ril&r de rearaieEcBipa demplementare aproiectului(12.+ Ce sunt şi cum se identi%că re$ultatele proiectului?



9n sens larg prin rezultatele proiectului înţelegem realizările produse de proiectcare genereazăser.iciile sau facilităţile corespunzătoare scopului proiectului$ !etoda cea maisimplă deidenticare a rezultatelor este re.ederea obiecti.elor şi a acti.ităţilor proiectuluişi descrierea

tuturor efectelor acestor acti.ităţi$ 4acă obiecti.ele specice şi acti.ităţileproiectului au fostformulate în mod corect, atunci identicarea şi descrierea rezultatelor estee%trem de simplă$#ezultatele nu sunt altce.a dec8t obiecti.ele specice atinse$5racticienii în scrierea proiectelor recomandă ca rezultatele să e descriseimediat dupăcapitolul 5lanul de acti.ităţi, or aceasta uşurează identicare lor$ 9n capitolul#ezultate sedescriu toate produsele pe care le preconizaţi să le obţineţi ca urmare adesfăşurării

acti.ităţilor$ Este bine ca rezultatele să e descrise şi prezentate c8t maidetaliat$/e ee+luD în cazul unui proiect care are ca scop crearea unui centru deinformare pentrudiferiţi beneciari referitor la programele de nanţare şi acti.itatea instituţiilorUniuniEuropene, rezultatele proiectului pot C Centrul de inormare europeană va uncţiona permanent , .a a.ea odotare adec.atăpentru accesul liber la informaţia europeană de interes * prin computer şiinfocBioşcI .a

a.ea o bibliotecă cu materiale de informare, ce .or putea consultate liber sigratuit decătre beneciariI Apro,imativ 5 de solicitanţi de inormaţie europeana <cetăţeni şiorganizaţii> .orbenecia de informaţii prin intermediul )entrului de nformare Europeana lunarI 1 uncţionari pu&lici din toate comunele raionului .or benecia deperfecţionareacompetentelor prin programul de instruire pe tematica acti.ităţii instituţiilor şiprogramelor europene şi .or participa la multiplicarea acestor informaţii încomunităţile

din care pro.inI e va constitui o reţea de multiplicatori locali de inormaţieeuropeană, care .acontribui la diseminarea informaţiei europene în teritoriuI 15 de elevi din liceele raionului .or acumula cunoştinţe referitoare laacti.itateainstituţiilor şi programelor europene şi .or contribui ulterior la diseminareaacesteiinformaţii în r8ndul colegilor, al familiilorI



2 persoane - personalul Centrului * .or benecia de perfecţionare acompetentelor îndomeniul acti.ităţii instituţiilor şi programelor europene, în scopul furnizării deser.iciide informare la un înalt standard şi cu ma%imă ecienţăI 5 de pliante/ 1 de 0uturaşi şi 1 de a%şe de promo.are a

acti.ităţilor )entrului.or tipărite şi diseminate pe tot teritoriul raionuluiI Colecţia de materiale de reerinţă pentru &ene%ciari .a realizată,multiplicată şidistribuită instituţiilor publice din raionI materialele .or putea multiplicateulterior şidistribuite, la cerere, şi altor persoane şi instituţii interesateI Ba$a de date a Centrului de inormare europeană .a utilizată pentrurealizarea destatistici care să ducă la perfecţionarea şi ecientizarea acti.ităţilor deinformare$

9n multe proiecte, nanţatorii solicită să se facă diferenţă între rezultateleproiectului şiprodusele obţinute$ 5rin produse se înţelege consecinţa imediată, concretă şipalpabilă aacţiunii realizate şi resurselor utilizate$ 4e e%emplu, decizie aprobată, studiurealizat, manualtipărit, Nm de drum asfaltat, Nm de reţea de apeduct reabilitată, etc$ 9n acestcaz produsele seprezintă şi se descriu după nominalizarea şi descrierea rezultatelor proiectului$22. Ce sunt indicatorii de veri%care?

ndicatorii de .ericare, numiţi şi indicatori de performanţă, reprezintăinstrumente de măsurăcare fac posibilă măsurarea, cuanticarea, în termeni D!A#3, a ni.elului derealizare atinsde obiecti.ele propuse prin proiect, acti.ităţile realizate şi rezultatele obţinute,ca urmare aimplementării acestuia$ denticarea şi nominalizarea indicatorilor de .ericarepermitcontrolul asupra procesului de realizare a proiectului şi formează bazasistemului demonitorizare şi e.aluare a proiectului$

)a şi în cazul obiecti.elor, denirea indicatorilor de .ericare trebuie săcorespundăcerinţelor D!A#3, ceea ce înseamnă că indicatorii trebuie să eC <D> DpeciciC să se refere la un anumit obiecti. sau rezultat$ <!> !ăsurabiliC să prezinte aspecte cantitati.e şi calitati.e ale gradului şi.olumului de realizare a unui obiecti. sau rezultat care pot măsurate cuunităţile de măsură specicate$ <A> AccesibiliC posibil de realizat la un cost acceptabil, în limita bugetuluiproiectului$



<#> #ele.anţiC sunt semnicati.i pentru obiecti.ul sau rezultatul pe care îlmăsoară$ <3> încadraţi într*o perioadă de 3impC fac referire la un anumit inter.al detimp, bine precizat, pri.ind stadiul atingerii obiecti.ului sau rezultatului pecare îl .erică$Ee+lu de indicator D!A#3C

!biectiv cces 'mbunătăţit către centrul raional pentru locuitorii din localitatea ?%"ndicator $impul mediu de călătorie p)nă 'n centrul raional pentru locuitorii dinlocalitatea ? se reduce cu 69@ comparativ cu situaţia e&istentă pentru toţii călătorii dinaceastălocalitate la / an de la 'nceperea proiectului%9n cele mai dese cazuri se deneşte un singur indicator pentru obiecti.e şi c8te(*' indicatoripentru rezultate$ ndicatorii de .ericare este cel mai uşor să e deniţi odatăcu planicarea

acti.ităţilor şi identicarea rezultatelor şi se denesc pentru obiecti.elegenerale, scopulproiectului şi rezultate$ 5entru acti.ităţi, de regulă sunt stabilite mi@loacele derealizare şicosturile de realizare$2. Ce este şi cum se ela&orea$ă &u'etul proiectului?5lanicarea resurselor este una dintre cele mai responsabile etape înelaborarea unui proiect$Elaborarea bugetului proiectului este acti.itatea de estimare a tuturor costurilornecesarepentru realizarea acti.ităţilor planicate$

Un buget bine elaboratC !enţine orientarea acti.ităţii ecBipei proiectului pe obiecti.e$ Facilitează orientarea pe rezultate şi monitorizarea ecacităţii costurilor$ Oferă informaţii pentru mobilizarea planicată a resurselor <e%terne Q locale>$ dentică implicaţiile de cost a ecărei din acti.ităţi$ Dpecică contribuţiile nanţatorului şi co*nanţarea$ !enţine ritmul de implementare a proiectului$2(9n elaborarea bugetelor trebuie întotdeauna să se ia considerare reglementărilestricte pentruplanicarea şi .aloricarea corectă a liniilor bugetare ale proiectelor$ Astfel, în

cadrulprogramelor de nanţare ale diferitor nanţatori e%istă o serie de factorilimitati.i pentruproiectarea bugetului, cum ar C limita minimă de nanţare a unui proiect <de e%emplu, nu mai puţin de + miiEuro>I limita ma%imă de nanţare a unui proiect <de e%emplu, nu mai mult de ' mil$Euro>I



limitări în utilizarea resurselor pentru lucrări, ser.icii şi infrastructură <dee%emplu,ma%im 6R din bugetul total>I limitarea costurilor pentru resursele umane <de e%emplu, nu mai mult de 'Rdinbugetul total>I

impunerea unor cote ma%ime de cBeltuieli <de e%empluC diurnele nu potdepăşi limitelestabilite pentru ecare ţară>I limitarea cotelor ma%ime ale cBeltuielilor administrati.e sauHşi nepre.ăzute<de regulăele nu depăşesc +*/R din bugetul total>I stabilirea unor cuantumuri pentru co*nanţare <de e%emplu, minim (R>, etc$9n elaborarea bugetelor proiectelor se utilizează două abordări$ 5rima abordarese bazează pe planicarea cBeltuielilor pe ecare din acti.ităţi şi apoi sumareaacestor cBeltuieli într*un buget total$ A doua abordare presupune elaborareabugetului pe categorii de cBeltuieli$ Li prima şi a doua abordare are a.anta@e şi

deza.anta@e$ 9n cazul aplicării primei abordări pot sur.eni erori în momentulcalculării costurilor pentru categorii comune de cBeltuieli$ A doua abordarenecesită un grad mai a.ansat de cunoaştere a planicării bugetare$ 9n acestBid.oi descrie a doua metodă de elaborare a unui buget a proiectului * pe categoriide cBeltuieli, metodă aplicată mai des în programele de nanţare$5rima componentă importantă în elaborarea bugetului pe categorii de cBeltuieliestedeterminarea costurilor legate de personal şi resursele umane implicate înproiect care includedouă categorii de costuriC salarii şi diur!e$

Dalariile personalului trebuie specicate pornind de la responsabilităţile ecăruianga@at şigradul de ocupare în proiect <permanent, pe zile sau ore>$ )Beltuielile dedeplasare, de regulă,nu trebuie să depăşească mărimea stabilită de legislaţia în .igoare saumărimea stabilită denanţator pentru ecare ţară$ Dalariile sunt calculate în buget la .aloarea lorbrută, incluz8ndcontribuţiile la asigurările sociale, impozitele pe .enit şi alte cBeltuieli cone%eremunerăriipersonalului anga@at conform legislaţiei naţionale$ 9n cazul proiectelor

internaţionale se .aface o distincţie între salariile e%perţilor internaţionali, naţionali şi locali înconformitate cutarifele utilizate pe piaţa forţei de muncă şi practicile aplicate în domeniu$ /eee+lu.Ca'eg&ria de chel'uieli H c&s'uriU!i'a'e de+$sur$Nr, deu!i'$-i



C&s'u!i'a'eDEur&C&s''&'alDEur&*, Resurse u+a!eSalarii!anager proiect 5e lună (2 + )))Asistent manager de proiect 5e lună (2 0 07))E%pert naţional 5e lună - 0+ (@))!anager nanciar 5e lună (2 2+ 5)))E%pert internaţional 5e zi 0 (2 07))/iur!e e!'ru c$l$'&riiKizite în !oldo.a <( pers % ( .izite % ( zi> 4iurnăHzi 2 (+ 5)))Kizite în #om8nia <(+ pers % ( .izite % ' zile> 4iurnăHzi 0+ 2 )))22Următoarea categorie de cBeltuieli se referă la chel'uielile lega'e de'ra!s&r'$ 9n cadrulproiectului ele sunt clar delimitate în funcţie de necesităţile locale şi de

asigurare adeplasărilor peste Botare$ 4e regulă, cBeltuielile de transport internaţionalinclud şi costurilede tra.ersare a frontierei, plata unor asigurări internaţionale, costul de se@ur alşoferului, iar încazul participării la e%poziţii sau t8rguri şi perfectarea unor documente.amale$ 9n senspractic, în aceste situaţii este recomandată anga@area unei companii de turism,de transportinternaţional sau a unui alt partener de acest fel$ 3ransportul local se .a calcula în funcţie de

costul lunar necesar pentru perioada derulării proiectului$ /e ee+lu.Ca'eg&ria de chel'uieli H c&s'uriU!i'a'e de+$sur$Nr, deu!i'$-iC&s'u!i'a'eDEur&C&s''&'alDEur&Tra!s&r'

)ălătorii internaţionale <E%pert #omania % (.izite % + Nm % $' EuroHNm> Nm 0 ,' (2)ălătorii internaMionale <deplasări #om8niae%perţi din !oldo.a, ' )ălătorii % + Nm % (EuroHNm> Nm (2 ( (2

3ransport local 5e luna (2 ' '-9n ma@oritatea proiectelor sunt eligibile şi sunt incluse în costuri cBeltuielile deprocurări deecBipamente şi utila@e$ Acestea se estimează şi se planică separat$ Esteimportant să se



determine e%act necesităţile pentru ecBipamente şi bunurile procurate peparcursul derulăriiproiectului, astfel înc8t acestea să re&ecte e%act necesităţile şi să eargumentate pentru bunaacti.itate a personalului anga@at$ Unii nanţatori au anumite restricţii faţă decalitatea şi

pro.enienţa bunurilor procurate, astfel UE cere ca toate ecBipamentele să enoi şi produsedoar în ţările europene$ /e ee+lu.Ca'eg&ria de chel'uieli H c&s'uriU!i'a'e de+$sur$Nr, deu!i'$-iC&s'u!i'a'eDEur&C&s''&'alD

Eur&Echia+e!'e şi "u!uri@Arenda automobile 5e luna (2 ' 5))Echia+e!'e IT?otebooN unit ' (2 5))Kideo proiector unit ( (+ *4))Ecran unit ( 2 ()))opiator multifuncţional unit ' + *4)))omputer unit - + 5))))amera .ideo unit 2 + *))5rograme soft !icrosoft SindoTs unit + ' *4))M&"ilier!ese <' ocii % 2 mese> unit - 2 *())

Dcaune unit ( + 4))Fotolii unit + 2 *))))limatizator unit ( 0 0))O altă categorie de cBeltuieli sunt cBeltuielile de administrare sau de ociu$)Beltuielile legatede sediu şi funcţionarea ociului este bine să e proiectate pe lună pentru întreaga perioadă deimplementare a proiectului$ )Beltuielile curente la fel trebuiesc re&ectateconform tarifelor deobicei practicate$ /e ee+lu.2'Ca'eg&ria de chel'uieli H c&s'uriU!i'a'e de+$sur$Nr, deu!i'$-iC&s'u!i'a'eDEur&C&s''&'alDEur&



Sediu l&calArenda ociu 5e luna (2 ( (2Arenda automobile 5e luna (2 ' 5)))onsumabile birotică 5e luna (2 ' '-Electricitate H căldură 5e luna (2 ( (2

3elefon H fa% H internet 5e luna (2 2 209ntreţinere 5e luna (2 + -Unele dintre principalele categorii de cBeltuieli care necesită o atenţiedeosebită în special înproiectele de tip JBard; adică de in.estiţii sunt c&s'urile e!'ru lucr$ri,Acestea pot construcţii, amena@ări ale teritoriului, instalarea de ecBipamente şi dotări etc$4at ind faptulcă pe piaţă operează mai mulţi prestatori este recomandată includereacosturilor care re&ectăcel mai bine raportul Jpreţ*calitate;, la care se mai adaugă o mică a@ustare lain&aţiaprognozată$ )osturile pentru această categorie de cBeltuieli este necesar să e

preluate dinde.izele de cBeltuieli, din studiile de fezabilitate sau alte documente similare,unde suntprezentate detaliat şi calculate de specialişti, pentru a asigura că ele suntrealiste$ 9n bugetulproiectului ele se trec în formă generalizată$ )Beltuielile de supra.egBereteBnică trebuie săe calculate în funcţie de comple%itatea lucrărilor, dar este recomandat să nudepăşească 2R$/e ee+lu.Ca'eg&ria de chel'uieli H c&s'uriU!i'a'e de+$sur$Nr, deu!i'$-iC&s'u!i'a'eDEur&C&s''&'alDEur&Lucr$ri7ucrări de construcţii 5e lucrare ( ' 5))))))osturile pentru super.izarea şantierului <(Rdin costul lucrării> R ( ' 5))

O categorie de cBeltuieli importantă care se regăseşte în aproape orice proiecteste procurareade servicii$ Această categorie de cBeltuieli operează cu costuri estimati.edeoarece .olumul şidi.ersitatea subcontractărilor oferă acesteia o mare &e%ibilitate bugetului deproiect$ 4eoarecepe piaţa ser.iciilor operează mai mulţi prestatori de ser.icii, este recomandatăincluderea



costurilor care re&ectă cel mai bine raportul Jpreţ*calitate;$ 3otodată se .aurmări ca acesteser.icii să e în .iitor contractate în e%clusi.itate conform regulilornanţatorului, care poaterestricţiona clar standardele de prestare a ser.iciilor$ /e ee+lu.Ca'eg&ria de chel'uieli H c&s'uriU!i'a'e de+$sur$Nr, deu!i'$-iC&s'u!i'a'eDEur&C&s''&'alDEur&Servicii su"c&!'rac'a'e5liante color Unităţi + ,+ (4)A+ broşuri color Unităţi ( ,+ 4))Der.icii de e.aluare Unităţi ( + 4)))

Der.icii de Audit Unităţi ( ' 5))) 3raduceri 5agini 2 + *)))Der.icii bancare R ,( + 4)))Der.icii training <' şedinţe % 0 module> Unităţi (2 (+ *7)))!ass*media conferinţe Unităţi ' - *7))20 3otodată în buget se .or calcula alte cBeltuielile legate deC arenda unorecBipamente sauautospeciale, procurarea de costumaţii şi alt ecBipament, o cotă de ma%im +RpentrucBeltuieli nepre.ăzute şi ma%im /R pentru costuri administrati.e$4upă ce au fost elaborate toate categoriile de cBeltuieli are loc concatenarealor într*un tabelunic, care are la sf8rşit suma totală a bugetului calculată$4e regulă, formularele de buget şi procedurile de planicare nanciară suntfoarte .ariate şidepind de ecare nanţator în parte$ Este esenţial ca managerii nanciari sărespecte e%actcerinţele de elaborare a bugetelor, de raportare şi întocmire a rapoartelornanciare cătreorganizaţia nanţatoare$2.1 Ce este şi cum se ela&orea$ă atricea Cadrul o'ic?

!atricea )adrul 7ogic este unul din instrumentele de bază aplicate înelaborarea unui proiect$Acest instrument a fost creat în anii / ai sec$ == dar a a@uns să e folosit dema@oritateaabsolută a organizaţiilor nanţatoare la ni.el european şi mondial$!atricea este o reprezentarea tabelară a rezultatelor analizei problemelor într*un anumitdomeniu pentru un proiect concret formată din (- cadrane, împărţite pe a'ruc&l&a!eC



4escrierea proiectului, ndicatorii de .ericare, Dursele de Kericare, potezeleşi a'rur9!duri Obiecti.e general, Dcopul proiectului, #ezultatele, Acti.ităţile$9n ecare din cadranele !atricei )adrul 7ogic se inserează un anumit tip deinformaţie astfel înc8t din aceasta să reiasă, într*o manieră sistematică şi logică legătura dintre

situaţiaproblemă şi obiecti.ele, rezultatele, acti.ităţile, mi@loacele şi costurileproiectului$ Aceastăabordare re&ectă relaţiile :cauză*efect; şi :mi@loace*scop; ale proiectului,identic8ndtotodată modul în care se .erică realizarea acestora şi situaţiile care pot săin&uenţezesuccesul sau insuccesul proiectului$9ntre !atricea )adrul 7ogic şi formatul propunerii de proiect <cererea denanţare> e%istă olegătură str8nsă, în special în ceea ce pri.eşte conţinutul secţiunilorC obiecti.e

generale,scopul proiectului, rezultate, acti.ităţi, mi@loace, costuri, indicatori de .ericare,ipoteze$ 4eaceea, matricea se completează e p8nă la scrierea proiectului, c8nd se faceanalizaproblemelor şi se identică strategia şi structura logică a proiectului, e secompletează lasf8rşit c8nd toate compartimentele cererii de nanţare sunt de@a elaborate$2+#ecomandarea practicienilor în scrierea de proiecte este ca !atricea )adrul7ogic să e

elaborată la începutul scrierii proiectului, la etapa de analiză a problemelor şielaborare aarborelui obiecti.elor$ 7a această etapă poate constituită o relaţie directă între elementelearborelui obiecti.elor şi !atricea )adrul 7ogic$4e asemenea, complet8nd matricea la această etapă se poate stabili din startdacă proiectul areo legătură logică între elementele planicate$ 9n cazul lipsei legăturii logice estemai uşor dereformulat anumite elemente la etapa iniţială, dec8t dacă se .a face aceasta laetapa nală

c8nd proiectul este de@a scris$ !atricea )adrul 7ogic completată la începutulscrieriiproiectului de.ine un instrument de orientare pentru ecare fază a procesuluide scriere, cumar identicarea obiecti.elor şi scopului proiectului, identicarea rezultatelor,elaborareaplanului de acti.ităţi$4acă sunt respectate etapele de elaborare a unui proiect, completarea !atricei)adrul 7ogic



nu prezintă o problemă comple%ă$Pri+a c&l&a!$ a !atricei )adrul 7ogic este numită J4escrierea proiectului;sau J7ogicainter.enţiei; şi cuprinde de @os în susC Acti.ităţile <al 0*lea r8nd> se implementează cu a@utorul mi@loacelor materiale,umane

şi nanciareI Urmare a desfăşurării integrale a Acti.ităţilor, se obţin #ezultatele <al '*lear8nd> #ezultatele îndeplinite conduc la îndeplinirea Dcopului <al 2*lea r8nd>I Dcopul îndeplinit al proiectului contribuie la îndeplinirea <parţială aObiecti.elorenerale <primul r8nd>$3! c&l&a!a a d&ua se includ indicatorii de .ericare$ ndicatorii de .ericaredescriu, întermeni cantitati.i şi calitati.i, în ce măsură au fost îndepliniteC Obiecti.ele enerale ale proiectului <primul r8nd>$

Dcopul 5roiectului <al 2*lea r8nd>I #ezultatele proiectului <al '*lea r8nd>$5entru al 0*lea r8nd :Acti.ităţi; nu se stabilesc ndicatori de .ericare dar seprezintămi@loacele materiale şi resursele umane necesare desfăşurării acti.ităţilorplanicate în proiect9n !atricea )adrul 7ogic nu e%istă ndicatori şi Durse de .ericare pentruActi.ităţi$2-3! c&l&a!a a 'reia se indică Dursele de .ericare pentru indicatorii stabiliţi încoloana a doua$

Dursele de .ericare indică unde şi sub ce formă pot găsite informaţiiledespre îndeplinireaObiecti.elor generale, Dcopului şi #ezultatelor proiectului$ 4e e%empluC rapoartestatistice,articole mass*media, rapoarte ale proiectului etc$5entru al 0*lea r8nd :Acti.ităţi; nu se stabilesc surse de .ericare dar seindică costurile şisursele de nanţare ale acti.ităţilor conform bugetului proiectului$3! c&l&a!a a a'ra sunt prezentate I&'e#ele şi Prec&!di-iile proiectului$ 4eunde reies ele şicum sunt identicate

9n etapa de elaborare a arborelui obiecti.elor constatăm că implementarea unuisingur proiectnu poate conduce la soluţionarea integrală a problemelor şi îndeplinirea tuturorobiecti.eloridenticate în Arborele obiecti.elor$ 4e aceea, conform strategiei de proiectalese uneleobiecti.e, prezente în arborele obiecti.elor, răm8n în afara proiectului, neindincluse în



proiectul propus$ Acestea ar putea însă in&uenţa implementarea proiectului şiobţinerearezultatelor, dar se situează în afara controlului ecBipei proiectului$ )a urmare,acesteobiecti.e şi altele asemănătoare lor, pot considerate drept condiţii e%ternesau factori e%terni

ai proiectului şi trebuiesc a.ute în .edere ca I&'e#e ce pot asigura succesulsau in&uenţanegati. implementarea proiectului$potezele se identică răspunz8nd la întrebareaC A#e (actori e&terni nu suntinBuenţaţi deimplementarea proiectului, dar ar putea inBuenţa implementarea şidurabilitatea acestuiaC;%potezele se stabilesc pentru scopul proiectului, rezultate şi acti.ităţi$4e asemenea, în coloana a patra sunt prezentate şi Prec&!di-iile desfăşurăriiproiectului$5recondiţiile reprezintă acele condiţii iniţiale care trebuie să e de@a îndeplinite

înainte caproiectul că înceapă şi fără de care implementarea acti.ităţilor proiectului nueste posibilă$denticarea precondiţiilor se poate face răspunz8nd la întrebarea :#e condiţiitrebuie săe&iste, ast(el ca proiectul să poată 'ncepeC;$9n !atricea )adrul 7ogic se e.idenţiază două tipuri de legături logiceC 7ogica .erticală * e.idenţiază ceea ce urmează să se realizeze prin proiect,claricărelaţiile cauză*efect şi scoate în e.idenţă ipotezele în calitate de aspectee%terioare

proiectului care nu pot controlate de ecBipa de implementare$ 7ogica orizontală * urmăreşte măsurarea efectelor proiectului şi a resurselorutilizate înperioada de implementare, prin precizarea indicatorilor de .ericare aobiecti.elor,scopului şi rezultatelor şi a surselor care permit identicarea acestor indicatori$L&gica ver'ical$ din !atricea )adrul 7ogic se citeşte în zigzag de la sf8rşit<5recondiţii> spre început <Obiecti.ele generale> în felul următorC dacă 5recondiţiile sunt îndeplinite, Acti.ităţile pot începeI dacă Acti.ităţile au fost desfăşurate integral şi dacă potezele de la acest

ni.el <al acti.ităţilor> sunt îndeplinite, #ezultatele propuse sunt obţinuteI dacă #ezultatele propuse prin proiect au fost obţinute integral şi dacăpotezele de la acest ni.el <al #ezultatelor> sunt îndeplinite, Dcopulproiectului este îndeplinitI dacă Dcopul proiectului a fost îndeplinit şi potezele de la acest ni.el <alDcopului> sunt îndeplinite, proiectul a contribuit la îndeplinirea parţială aObiecti.elor generale propuse în proiect$2/



L&gica &ri#&!'al$ se citeşte pe liniile !atricei )adrul 7ogic şi .izeazărăspunsurile la întrebărileC )are sunt indicatorii de .ericare care .or măsura atingerea Obiecti.elorgenerale, Dcopului proiectului şi a #ezultatelor lui 4e unde şi sub ce formă .oi prelua aceşti indicatori

)are sunt mi@loacele teBnice şi umane alocate pentru realizarea acti.ităţilorproiectului )are sunt costurile de implementare a acti.ităţilor proiectului şi care suntsursele de nanţareElaborarea şi citirea !atricei )adrul 7ogic este un e%erciţiu util şi foarteimportant pentruscrierea unui proiect$ De recomandă ca acest e%erciţiu să e realizat în ecBipă,nu indi.idual$5rin acest e%erciţiu se .erică dacă logica .erticală şi orizontală este completăşi corectă, dacăindicatorii şi sursele de .ericare sunt accesibile, dacă ipotezele nu creează

riscuri maripentru proiect, dacă beneciile @ustică costurile, dacă este necesară orea@ustare sau proiectulare o structură logică bine g8ndită$26

5 Ce ace+ du$ ce a+ scris u! r&iec'?3.1 Ce alte documente suplimentare tre&uie ela&orateatunci cnd scriu un proiect?4upă nalizarea scrierii cererii de nanţare lucru asupra proiectului nu se

încBeie$ 9ndependenţă de nanţator, în afară de formularul de cerere de nanţarecompletat mai suntnecesare elaborarea altor documente, care sunt necesare de prezentat odatăcu propunerea deproiect$ Dcopul elaborării şi prezentării acestor documente suplimentare esteoferirea deinformaţii detaliate şi complete despre diferite aspecte ale proiectului, ceea ce*i @usticăsuplimentar nanţarea lui$7ista documentelor suplimentare necesare de elaborat şi prezentat poate mai

lungă sau maiscurtă, dar în ma@oritatea cazurilor ea include următoarele documenteC($ Pla!ul de ac'ivi'$-i, Acest document se prezintă e integrat în )ererea denanţaree ca document separat$2$ Buge'ul r&iec'ului, elaborat conform paşilor descrişi în punctul 2$1 dinBid$'$ Ma'ricea Cadrul L&gic, elaborată conform metodologiei descrise în punctul2$( a



prezentului Bid$0$ CV<le ers&!alului care .or implicate direct în derularea proiectului$+$ 5entru proiectele de in.estiţii care pre.ăd lucrări se solicită prezentarea unuis'udiu dee#a"ili'a'e sau a unui studiu de prefezabilitate care trebuie elaborat înconformitate

cu cerinţele legislaţiei în .igoare$ 4e regulă, data realizării studiului defezabilitate nutrebuie să e mai mare de ' ani, înainte de termenul limită pentru depunereaofertelor$-$ 5entru aceleaşi tipuri de proiecte se prezintă devi#ele ge!erale es'i+a'ivealev&lu+el&r şi c&s'uril&r lucr$ril&r$/$ 5entru proiectele ce pre.ăd acBiziţii de bunuri se solicită un document cuseci;ca-ia'eh!ic$ a "u!uril&r care se .or procura$6$ 5entru toate tipurile de proiecte se prezintă s'udiiD cerce'$riD ar'ic&le de

seciali'a'ereferitoare la problema proiectului care conrmă datele şi informaţiile indicate în @usticarea proiectului$1$ 5entru toate tipurile de proiecte se prezintă c&ii de e ra&ar'ele;!a!ciare şid&cu+e!'ele de %!regis'rare a organizaţiei care înaintează proiectul sprenanţare$($ Li nu în ultimul r8nd, pentru toate tipurile de proiecte, este recomandat, casă eprezentat un document separat <broşură, buclet, alte documente tipărite>

Pr&;lulc&+a!iei * care descrie în detalii ce reprezintă organizaţia, care estee%perienţa ei înimplementarea proiectelor, ce proiecte reprezentati.e rele.ante a realizat p8nălamomentul depunerii proiectului$Acest document trebuie să descrie organizaţia c8t de lăudabil posibil,e%perienţa precedentă şiproiectele anterioare realizate, recomandări de la instituţiile nanţatoare cucare aţi cooperat şialte informaţii rele.ante$ 9n acest sens, descrieţi în detalii dar laconicC

)8nd şi de către cine a fost constituită organizaţia)are sunt domeniile de acti.itate şi interes ale organizaţiei4e ce anume organizaţia d.s$ este cea mai potri.ită să conducă proiectul)are este legătura ei cu comunitatea locala, grupul ţintă şi beneciariiproiectului)e fel de e%pertiză poate oferi organizaţia pentru implementarea proiectului pecare îldepuneţi spre nanţare



4acă în implementarea proiectului .ot sunt implicaţi şi alţi parteneri, oferiţiinformaţiisimilare cu pri.ire la disponibilitatea, capacitatea şi aportul acestora înimplementareaproiectului$21

9n cele ce urmează se prezintă c8te.a ponturi pentru prezentarea de succes aunei organizaţii$Această listă nu trebuie nicidecum considerată e%Bausti.ă şi poate completată cu alteelemente ce contribuie la creşterea încrederii nanţatorului în organizaţia pecare oreprezentaţi$Sa'uri u'ile e!'ru & re#e!'are de succes a &rga!i#a-iei.?u utilizaţi niciodată un limba@ ce poate perceput ca un atac la adresa altororganizaţii sau instituţii de tipul, :noi suntem cei mai buni iar alţii nu sunt înstare şi

nu au capacităţi;$Efectuaţi o analiză a punctelor tari ale organizaţiei înainte de a pregătipropunerea deproiect şi utilizaţi*le în descrierea organizaţiei$Arătaţi că procesul de elaborarea a proiectului a fost participati. şi a luat înconsiderare opiniile grupului ţintă$5regătiţi din timp un document bine structurat şi aran@at care prezintăe%perienţaorganizaţiei d.s$ 5rolul companiei şi ataşaţi*l la propunerea de proiect$7uaţi de la partenerii 4.s$, de la beneciarii proiectelor pe care le*aţiimplementat

Dcrisori de recomandare şi ataşaţi*le la propunerea de proiect$3.2 Cum depunem proiectul spre %nanţare?Odată scris proiectul poate obţine nanţare <dacă este selectat> numai dacă .a prezentatnanţatorului spre e%aminare$ 4e regulă, propunerile de proiect împreună cudocumentele desuport suplimentare trebuie trimise într*un colet sigilat prin poştă recomandatăsau li.ratepersonal la adresa nanţatorului$ 9n orice anunţ de concurs de proiecte estespecicat în detaliiunde şi cum pot depuse propunerile de proiecte, cu indicarea adresei poştale,

adreseielectronic, telefoanelor şi persoanelor de contact$)ererile de nanţare trimise prin alte mi@loace <de e%emplu prin fa% sau prin e*mail> sunt maipuţin acceptate de nanţatori, dar sunt şi e%cepţii$5ropunerile de proiect împreună cu documentele suport trebuie depuse înformat :Bard; adicăprintate, semnate şi ştampilate într*un e%emplar original şi cel puţin o copie$4ar mulţi



nanţatori solicită ca dosarele să e depuse în original şi 0*+ copii$4e asemenea, în cele mai dese cazuri cererea de nanţare, bugetul şi !atricea)adrul 7ogictrebuie de asemenea prezentate şi în .ersiune electronicăC pe )4 sau e%pediateprin email laadresele specicate de nanţatori$ Este important, ca .ersiunea electronică să

corespundă princonţinut întru totul .ersiunii prezentate pe B8rtie$ Fiecare documentC cererea denanţare,bugetul şi !atricea )adrul 7ogic trebuie prezentate într*un şier electronic unic<de e%$cererea de nanţare nu trebuie transmisă în c8te.a şiere separate>$5e coletul sigilat cu propunerea de proiect trebuie să e indicat în mod clar şi.izibilC ?umele, adresa poştală a nanţatorului 4enumirea programului către care înaintaţi proiectul ?umele, prenumele şi adresa poştală a organizaţiei solicitant

9nscrierea "?ot to be opened before tBe opening session" şi ;A ?U DE4ED)V4E ?A?3E 4E DE4?3A 4E 4ED)V4E#E;$'Ultima înscriere este foarte importantă deoarece .ă poate prote@a dedescBiderea anticipată acoletelor şi preluarea proiectului de către o altă organizaţie$4e regulă, dosarele incomplete, în care lipsesc anumite documente solicitate,care sunt scrisede m8nă sau sunt neîngri@ite <at8t în .ariantă pe B8rtie c8t şi în .ariantăelectronică> nu suntacceptate spre e.aluare$

Este foarte important ca dosarele cu propunerile de proiecte să e depuse în 3ermenul limităpentru depunerea propunerilor de proiecte$ 4e obicei ecare concurs deproiecte are o dată ooră limită limită pentru depunerea cererilor de nanţare$ /e ee+lu. Datalimită pentrudepunerea proiectelor este /5 octombrie 49/9 .data depunerii la poştă0, ora/>%99, oralocală% 5ropunerile de proiecte care se depun după data limită sunt respinseautomat$7a ma@oritatea nanţatorilor se poate de adresat înainte de termenul limită cu

întrebărireferitor la neclarităţile e%istente sau pentru informaţii suplimentare$ 4e regulă, întrebările pot trimise prin telefon, e*mail sau fa% la nanţator nu mai t8rziu de '*+ zile înainte de datalimită de primire a cererilor de nanţare$ #ăspunsurile sunt e%pediate în modindi.idual sausunt date răspunsuri colecti.e, plasate la rubricile FAW pe paginile Teb aorganizaţiilor



nanţatoare$'(

3!cheiereDcrierea unui proiect este o muncă migăloasă dar merită$ Odată în.ăţatăteBnica de scriere aproiectelor .a scBimba mult în acti.itatea organizaţiei, încep8nd de la

planicarea acti.ităţii şitermin8nd cu mărimea bugetului$ Este important în acest proces deperfecţionat continuu şi derespectat cerinţele minime faţă de completarea cererilor de nanţare înaintatede nanţator$Aceste cerinţe minime se referă inclusi. la următoarele aspecte$9n procesul de completare a formularului cererii de nanţare, nu faceţi greşelide ortograesau de gramaticăI folosiţi acelaşi tip de litere pe tot parcursul formularului,respect8nd limitelede spaţiu, ori ele au fost %ate de nanţator$

9n scrierea proiectului nu porniţi de la premisa că nanţatorul H e.aluatorul estespecialistulnumărul unu în problematica abordată de proiect, că are timp şi răbdare săcitească frazeleneînţelese$ E%punerea clară şi argumentată limpede a detaliilor uşureazăe.aluare proiectelor$4upă nalizarea scrierii proiectului, rugaţi un coleg care nu este familiarizat cuproiectul şicare nu a participat la elaborarea lui să citească propunerea$ 9ntrebaţi*l dupăasta ce părereaare, care sunt momentele neclare sau neînţelese$

4e asemenea, este recomandat să păstraţi un e%emplar al propunerii de proiect înaintată sprenanţate în formatul şi .olumul prezentat nanţatorului$ Este foarte posibil casă a.eţi ne.oiede el în caz de contestare a rezultatelor, precizare a unor date sau cel maiimportant, .eţi a.eane.oie la implementarea proiectului$Ultima precizare referitor la scrierea proiectelor şi legătura care trebuie săe%iste întrestrategia de dez.oltare a unei organizaţii şi obiecti.ele di.erselor proiecte pecare le scrie$

5racticieni recomandă că proiectele nu trebuie scrise şi promo.ate sprenanţare :aşa dedragul proiectelor;, pentru că :aşa este la modă;, sau pentru :a c8ştiga niştebani; sau pentrucă :e%istă fonduri europene considerabile;, sau pentru că :ne*a rugat cine.asă*l a@utăm; cuscrierea unui proiect$ :eneciarul trebuie să caute bani pentru proiecte şi nuproiecte pentru



bani$ Finanţatorul procedează în sens in.ers;$ 5roiectele scrise şi promo.ate deorganizaţiitrebuie să reiasă şi să e armonizate cu strategia de dez.oltare a organizaţiei,ceea ce înseamnă că stabilirea ideii, obiecti.elor şi acti.ităţilor proiectului trebuie săpreceadă

căutarea H identicarea sursei de nanţare$9n cele mai dese cazuri lucrurile stau in.ers$ Anga@aţii unei organizaţii :aud;,:citesc; dee%istenţa unei surse de nanţare, de lansarea unui nou program şi de abiaatunci se g8ndesc laun proiect care să se potri.ească, măcar în linii mari, obiecti.elor respecti.eisurse denanţare$ 9n acest caz, obiecti.ele proiectului nu sunt concepute în funcţie denecesităţile dedez.oltare ale organizaţiei, dar organizaţia respecti.ă se :cBinuie; să îşia@usteze obiecti.ele

pentru acestea să coincidă cu cele ale agenţiei nanţatoare$Ordinea corectă, recomandată, pentru atingerea performanţelor în acti.itateaunei organizaţiice acti.ează prin proiecte esteC Obiecti.e strategice ale organizaţiei plan deacţiuni pentruperioada respecti.ă proiecte surse de nanţare care coincid cu cele aleorganizaţiei$ 9nfelul acesta, unitatea de măsură a performanţei este capacitatea organizaţieide a stabili olegătură durabilă între proiectele pe care le scrie şi obiecti.ele sale operaţionaleşi strategice$

'2Bi"li&gra;e($ Keacesla. ulat, !iBai #oşco.an, !ariana 58ntea, Kiorel !iron$HH!anagementulproiectelor de cooperare transfrontalieră$ Bid de cooperare transfrontalieră$)Bişinău$Epigraf, 2($2$ !anagementul )iclului de 5roiect$ Unitatea de E.aluare a EuropeAid)ooperationOXce$ ucureşti lueprint nternational, 2'$'$ Alina ărgăuoanu$ !anagementul proiectelor$ ucureşti, Lcoala ?aţională de

Dtudii5olitice şi Administrati.e, 2/$0$ )um să obţii nanţare de la Uniunea Europeană$ 5rograme ale UniuniiEuropene în#om8nia$ 2'$+$ 5ro@ect !anagement !anual$ o.ernment of #omania$ 4epartment ofntegration,2-$



-$ Bidul solicitantului 5Bare )) 20 şi 3acis )) 20, 5rogramul deKecinătate#om8nia*#epublica !oldo.a$/$ Bidul solicitantului 5rogramul Operaţional )omun #om8nia Ucraina *#epublica!oldo.a 2/*2('$

6$ 5ractical uide to )ross*border )ooperation, European )ommission, AE#,2-$1$ TTT$nantare$ro($ TTT$@ts$md(($ TTT$ro*ua*md$net(2$ TTT$consultinre.ieT$ro$

Cum scriu un proiect

ghid de scriere proiecte si cereri de finantarein cadrul fondurilor structurale europene nerambursabile

• Cum scriu un proiect • Despre autor • Fonduri Structurale • Fonduri Europene

"Nimic nu costă mai scump decât neştiinţa"

Grigore Moisil

Dragă prietene,

Îţi doreşti să beneficiei de o finanţare nerambursabilă din fondurile structurale! dar "nt#mpinidificultăţi serioase "n a descifra limba$ul greoi al autorităţilor! doreşti să depui un proiect definanţare! dar nu ai niciun model concret după care să te ghidei %%%

&cum ai acces rapid la informaţiile necesarescrierii unui proiect eligibil'

Modele de proiect clare şi uşor de urmat pentru a scrie singur propriul tău proiect'

( formulare de cereri de finanţare gata completate'

http://www.fondurile-structurale.com/index.html


http://www.fondurile-structurale.com/autor.html

http://www.fondurile-structurale.com/fonduri-structurale.html

http://www.fondurile-structurale.com/blog



http://www.fondurile-structurale.com/autor.html

http://www.fondurile-structurale.com/fonduri-structurale.html

http://www.fondurile-structurale.com/blog



Atenţie! Acest ghid nu se află încă în librării sau magazine de specialitate. El îţi oferă printr-un sistem rapid şi foarte uşor de urmat ...

)egulile de baă"n scrierea unui proiect eligibil'

Singurul ghid complet de scriere a proiectelor care îţi oferă modele simple, uşor de parcurs,dar esenţiale pentru ca proiectul tău să fie A"#A$!

&m creat acest ghid pentru a te a$uta să accesei fondurile europene nerambursabile şi pentru alămuri limba$ul supra*specialiat şi at#t de comple+ folosit de autorităţi% Între noi fie ,orba! nu "ţitrebuie cunoştinţe a,ansate "n managementul de proiect sau mai ştiu eu ce domeniu abstract'egulile sunt simple! -ntri pe -nternet! descarci şi completei formularul cererii de finanţare!inclusi, ane+ele! le tipăreşti şi le trimiţi la adresa specificată "n ghidul solicitantului% Dacă proiectuleste aprobat! primeşti finanţarea şi derulei acti,ităţile trecute "n el% Complicat.

%&um scriu un proiect% este singurul ghid cuprinător şi bine documentat ce "ţi ,a oferi informaţianecesară pentru a scrie singur proiectul şi a beneficia de finanţările nerambursabile% 'hidul meu îţioferă c(te un model de cerere de finanţare gata completată pentru fiecare din programele ce se

)or lansa în *+*% Este singurul manual de pe piaţă care se concentreaă numai pe proiectelefinanţate prin fonduri structurale şi pe cum să obţii cele mai bune reultate "n lucrul cu acestea'-ndiferent dacă eşti un "ncepător sau ai de$a cunoştinţe a,ansate "n domeniu! acest ghid are ce,adeosebit pentru tine% El reuşeşte să concentree informaţie de ultimă oră! pro,enind dintr*o largă,arietate de surse! "ntr*un singur demers complet cap*coadă! foarte uşor pentru tine de urmat%

&şadar! iată c#te,a din lucrurile pe care /)E01-E să le afli din acest ghid2



&e linii de finanţare se lansează în *+*&nul acesta se ,or lansa următoarele linii de finanţare2

• proiecte de in)estiţii în // 3"ntreprinderi mici şi mi$locii4

/oate informaţiile de care ai ne,oie le găseşti aici2 http255oiimm%mimmcma%ro5 sihttp255fonduri%mcsi%ro5 Dacă eşti interesat de aceste linii de finanţare! trebuie să intri periodic aici şi să ,erificiultimele noutăţi! ghidurile solicitantului şi toate documentele pe care trebuie să lecompletei! alte informaţii disponibile%

• proiecte "S01 3educaţie! formare profesională! plasare pe piaţa muncii! iniţierea uneiafaceri4/oate informaţiile de care ai ne,oie le găseşti aici2 http255666%fseromania%ro5inde+%php Deşi acest tip de proiecte se adreseaă domeniului social! ele pot fi accesate şi de"ntreprinderi% 7e site*ul amintit găseşti ultimele noutăţi! ghidurile solicitantului şi toateformularele pe care trebuie să le completei%

• proiectele &#& 3cooperare transfrontalieră4)omania poate accesa 8 programe de cooperare "n onele sale de frontieră% 7rin urmare!e+istă c#te un site separat pentru fiecare din aceste programe2 666%cbcromaniabulgaria%eu!666%romania*serbia%net !666%ro*ua*md%net! 666%huro*cbc%eu si 666%hus9roua*cbc%net În mod similar! aici găseşti ultimele noutăţi! ghidurile solicitantului şi toate documentele pecare trebuie să le completei! "mpreună cu o serie de indicaţii "n acest sens%

A$E23E! 4n *+*, )or fi lansate cel puţin 5 cereri de proiecte de in)estiţii în //,cel puţin 6 cereri de proiecte "S01 şi cel puţin 5 cereri de proiecte &#&.

proiect.doc

Documents