proiectarea demersului didactic
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” IASI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PROIECT DIDACTICA SPECIALITATII
Coordonator,
Cursant,
Lect. dr. ing. Costica NITUCA ARDELEANU D-tru Daniel
IASI – 2008
CUPRINS I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari)
a. Studiul programei scolare b. Planificarea calendaristica semestriala c. Proiectarea unei unitati de învatare d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)
III. Bibliografie
I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic
Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie de întrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut ?
Raspunsul la aceste întrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica sau tehnologica presupune: 1. studiul programei scolare; 2. planificarea calendaristica; 3. proiectarea unitatilor de învatare; 4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).
I. 1. Algoritmul proiectarii didactice
Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:
1. Stabilirea obiectivelor educationale.
Obiectivele educationale sunt elementele cele mai importante în realizarea proiectarii didactice.Acestea sunt precizate în programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca documente oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba în vedere, în primul rând, obiectivele care circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). De
asemenea, obiectivele trunchiului comun vor contribui la conturarea profilului de formare la sfârsitul învatamântului obligatoriu. Pe de alta parte, în functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum extins, în cazurile claselor capabile de performanta în anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.
2. Selectarea si organizarea continuturilor de învatare.
Aceasta etapa consta în selectarea si organizarea continuturilor în concordanta cu obiectivele educationale urmarite. Activitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si nu pe continuturi, continuturile reprezentând o punte de legatura între obiective si elevi. Un rol important în selectarea si organizarea continuturilor îl constituie identificarea unitatilor de învatare. Plecând de la identificarea unitatilor de învatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale (capitole, subcapitole, lectii). De asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare lectie, prelucrând si ordonând logic notiunile în concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor si cerintele demersului educational.
3. Alegerea strategiilor de predare-învatare. Strategiile de predare-învatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic prin concordanta si îmbinarea eficienta a continutului învatarii cu metodelor de învatare, cu mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea atingerii obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul disciplinei, de particularitatile de vârsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat.
4. Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare. Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta întregului proces instructiv-educativ. Proiectarea demersului evaluativ va avea în vedere momentul în care se realizeaza evaluare (la începutul procesului de predare-învatare, pe parcursul derularii sale sau la sfârsitul demersului), dar si metodele si tehnicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate asigurarea unui feed-back de calitate atât pentru elevi, cât si pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrarii informatiilor obtinute, îsi vor regla modul de desfasurare a demersului didactic. În privinta instrumentelor de evaluare se pun câteva întrebari: Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare, pe care trebuie sa le realizeze elevii ? Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii, pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ? Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea ? Când si în ce scop evaluez ? Pentru ce tipuri de evaluare optez ? Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ? Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate, astfel încât evaluarea sa fie cât mai obiectiva si relevanta ? Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina eventualele blocaje constante în formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia dintre ei ?
Raspunsul la aceste întrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului înregistrat de elevi, atingându-se în aceste fel obiectivele propuse în programa scolara.
I. 2. Studiul programelor scolare Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective/competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa într-o anumita perioada de timp. În acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele disciplinelor înrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic, tinând seama de specificul elevilor carora li se adreseaza. Lectura programelor scolare trebuie sa scoata în valoare relatiile care exista între obiectivele cadru – obiectivele de referinta - activitatile de învatare - continuturi si modalitatile de evaluare.
I. 3. Planificarea calendaristica orientativa
Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi: anuale - se întocmesc pe un an de studiu; semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.
Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor: 1. identificarea unitatilor de învatare; 2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de învatare; 3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice - continuturi; 4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de învatare. Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:
Unitatea scolara____________________ Profesor__________________________ Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamâna_______ Programa scolara___________________
Anul scolar___________
Planificare calendaristica
Semestrul I, II
Unitatea de
invatare
Obiective de referinta/
Competente specifice
Continuturi
Nr.de
ore
Sapt.
Obs.
1 2 3 4 5 6
I. 4. Proiectarea unitatii de învatare O unitate de învatare constituie o structura didactica deschisa si flexibila ce prezinta urmatoarele caracteristici: determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de /competente specifice; este unitara din punct de vedere tematic; se desfasoara în mod sistematic si continuu pe o perioada de timp; se finalizeaza prin evaluare [30]. În vederea proiectarii unitatii de învatare, profesorul trebuie sa identifice elementele necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele etape: 1. identificarea obiectivelor/competentelor, (În ce scop voi face ?); 2. selectarea continuturilor, (Ce voi face ?); 3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-învatare, mijloace didactice, locul de desfasurare a activitatii didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii didactice, timp, (Cu ce voi face ?); 4. determinarea activitatilor de învatare, (Cum voi face ?); 5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Cât s-a realizat).
Proiectul unei unitati de învatare poate fi realizat pornind de la urmatoare rubricatie; Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________ Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamâna_______ Programa scolara___________________ Anul scolar__________
Proiectul unitatii de învatare
Unitatea de învatare________________________________________ Numarul de ore alocate_______
Continuturi
Obiective de
referinta/ Competente
Specifice
Activitati de
invatare
Resurse
Evaluare
1 2 3 4 5
I. 5. Proiectarea lectiei
Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza în cadrul unui timp determinat, de obicei, o ora scolara. Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape: 1. Formularea clara a obiectivelor operationale. Obiectivele operationale indica efectele observabile la sfârsitul lectiei. Pentru a fi atinse, obiectivele de referinta/competentele specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la nivelul lectiei, în obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate în cele ce urmeaza:
se exprima în functie de elev/clasa de elevi; indica o modificare concreta de comportament; descriu efecte observabile; precizeaza conditii în care se manifesta comportamentul; pot preciza nivelul realizarii. 2. Selectarea si analiza continuturilor. Întrucât cantitatea de informatii este extrem de mare, exista tentatia de a supraîncarca programul elevului prin introducerea a cât mai multe notiuni din cât mai multe domenii. În consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a analiza din multitudinea de informatii pe cele utile elevului astfel încât sa atinga obiectivele/competentele prevazute în programa scolara. De asemenea, tot în sarcina profesorului cade si estimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda. Asadar, trebuie estimat nivelul de pregatire, interesul învatarii, ritmul
de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la un nivel superior de învatare a acestora. Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea în conformitate cu modelul stiintific, precum si respectarea logicii didactice. Notiunile de specialitate vor fi astfel restructurate si adaptate vârstei elevilor încât sa poata fi usor întelese si asimilate. Analiza continutului activitatii de învatare presupune: identificarea continuturilor cu obiectivele de referinta/competentele specifice din programa scolara; divizarea si organizarea continutului; stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut; stabilirea relatiilor dintre elementele de continut. 3. Analiza resurselor. Aceasta presupune: a) analiza a resurselor umane: particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia învatarii, ritmul de învatare); competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic, competentele în, psihopedagogice si metodice precum si competentele psihorelationale). b) analiza a resurselor materiale: mijloace de învatamânt; mediul de instruire; timpul aferent desfasurarii lectiei.
4. Adoptarea strategiei didactice. În scopul atingerii obiectivelor operationale fixate, actul educational prevede o strategie didactica reprezentata printr-un ansamblu de metode, mijloace si forme de organizare a clasei de elevi. Alegerea acestor strategii se face în functie de: obiectivele operationale; natura continutului; particularitatile elevilor; competentele cadrului didactic; conditii materiale din dotare; timp disponibil. 5. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare. Instrumentele de evaluare sunt concepute la începutul activitatii didactice (lectiei) si servesc la masurarea atingerii obiectivelor operationale. Evaluarea trebuie sa fie centrata pe unitatea de învatare, sa fie în raport cu obiectivele prevazute în programa scolara si sa evidentieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însusi. Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un proiect de lectie a carui structura este prezentat în cele ce urmeaza:
A. Date generale de identificare Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________ Disciplina_________________________
Clasa ______ Nr. ore/saptamâna______ Programa scolara___________________
Anul scolar__________
Proiect de lectie Unitatea de învatare:___________________________________
Lectia: ______________________________________________________
Tipul lectiei: _________________________________________________ Durata lectiei: _____________ Locul de desfasurare: _______________________________
Competenta specifica: _________________________________
Obiective operationale. La sfârsitul lectiei elevii vor fi capabili: O 1. ________________________________________________________
O 2. ________________________________________________________ : O n. ________________________________________________________
Continutul activitatii de instruire
Cod Arii de continut Sub-arii de continut
C1
C2
:
Cn
Diagrama obiective-continuturi
Obiective/ Continuturi
C1
C2
…
Cn
O1
O2
…
On
Metode si procedee de instruire________________________________
Mijloace de învatamânt:
Cod Denumirea resurselor materiale
B.Continutul stiintific al lectiei _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
Bibliografie [1]
_____________________________________________________________________
C. Desfasurarea lectiei
Evenimentel
e
i nstruirii
Continut/
Obiective
T
i
m
p
Activitate
a
profesoru
lui
Activitate
a elevului
Strategie didactica
Evalua
re
Metode
de
invatama
nt
Mijloace
de
invatama
nt
For
me
de
org
aniz
are
a
acti
vita
tii
1 2 3 4 5 6 7 8
D. Evaluarea cunostintelor
1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisa stabilirea tipului de test;
identificarea obiectivelor;
selectarea continuturilor ce urmeaza a fi evaluate;
construirea itemilor.
2. Diagrama obiective/itemi; 3. Etalonul de rezolvare si punctajul pentru fiecare item (baremul
de notare).
Cunostintele dobândite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Este indicat ca la întocmirea probelor de evaluare sa se tina cont pe cât posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel încât procesul de evaluare sa duca la culegerea unor informatii cât mai utile în vederea luarii unor decizii ulterioare.
II. Proiectarea demersului didactic
II. 1. Programa scolara
ELECTRICITATE
Clasa a IX-a
Scoala de Arte si Meserii
CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA
Specializarea: Lucrator in electrotehnica
AUTOR: prof. ing. Ardeleanu D-tru Daniel
NOTA DE PREZENTARE
In cadrul Curriculum-ului de Dezvoltare Locala a fost
elaborata programa la modulul teoretic pentru „Cultura de
specialitate” la clasa a IX-a, Scoala de Arte si Meserii,
nivelul 1 de calificare, cu denumirea „Electricitate”.
Modulul este conceput sub forma de optional ca
disciplina noua, a carei programa nu cuprinde unitati de
competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte
programe de trunchi comun si uemeaza a fi parcurs intr-un
an de studiu. Programa fiind elaborata dupa modelul celor
de trunchi comun, conform OMECT nr.4664/31.03.2003.
Continuturile tematice au o structura axata atat pe
caracterul informativ cat si pe cel aplicativ si experimental,
permitand elevilor sa-si poata dezvolta dezvolta, cat mai
mult cu putinta, viziunea asupra complexitatii problemelor
din domeniul electric si tehnic in general. Prin parcurgerea
programei acestui modul se urmareste dobandirea
competentelor descrise in Standardele de Pregatire
Profesionala, documente ce stau la baza Sistemului National
de Calificari Profesionale.
Unitatile de competenta si continuturile tematice a
acestei programe sunt capitole, respectiv teme independente
care nu sunt studiate in cadrul celorlalte module de trunchi
comun, fiind elaborate numai dupa modelul acestora.
Continutul tematic are drept scop insusirea cunostintelor
asupra electricitatii si a aplicatiilor practice ale acesteia,
aratandu-se ce este electricitatea, cum se produce, cum se
transporta si cum poate fi folosita in diferite scopuri casnice
si industriale. Se prezinta elementele componente ale
instalatiilor electrice, materialele folosite pentru constructia
lor, conditiile pe care trebuie se le indeplineasca,
modalitatile de intretinere si reparare a instalatiilor,
indicandu-se masurile de protectie sau de siguranta de care
trebuie sa se tina seama in diferite situatii problema.
Parcurgerea modulului ofera elevilor posibilitatea
sa-si insuseasca mai bine necesitatea identificarii
problemelor simple, alcatuirea si aplicarea unui plan de
rezolvare a problemelor simple, verificarea rezultatelor
obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare, astfel incat,
in final, toate acestea sa conduca spre rezolvarea anumitor
situatii problema intalnite in practica, avand posibilitatea
familiarizarii cu diverse rezolvari de probleme.
Numarul total de ore alocat modulului fiind
repartizat dupa cum urmeaza:
- teorie =64 ore (2 ore/saptamanaX32saptamani);
Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de
doua ore pe saptamana, pe care profesorul le poate planifica
in ore de predare-invatare, ore de aplicatii si experimente
sau ore de recapitulare si evaluare.
Profesorul inginer are posibilitatea de a decide
asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de
dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale
elevilor, de compatibilitatea materialului didactic si de
ritmul de invatare si de formare a deprinderilor specific
grupului instruit.
COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI
COMPETENTE
SPECIFICE
CONTINUTURI
Identifica
probleme simple
Generalitati privind
electricitatea:
- materia si structura ei;
- explicarea fenomenului;
- tipuri de campuri electrice si
magnetice;
- modalitati de producere a
electricitatii;
- clasificarea centralelor electrice;
- principalele marimi electrice si
unitatile de masura ale acestora;
- procesele care se intalnesc in
circuitele electrice;
- caracteristicile instalatiilor electrice
de lumina si forta;
Utilizarile energiei electrice:
- probleme generale ale instalatiilor
electrice;
marimi si unitati fotometrice.
Alcatuieste si
aplica un plan de
Aplicatii cu caracter practic si
experimental:
- realizarea practica a instalatiilor
si circuitelor electric
- alegerea materialelor optime
functionarii si sigurantei in
exploatare;
- analiza constructiva si
functionala a diferitelor tipuri
rezolvare a unei
probleme simple
de aparate electrice din
structura unei instalatii sau
circuit electric;
- studiul instalatiilor electrice de
iluminat si forta din
gospodariile proprii;
Utilizarile energiei electrice:
- surse electrice de lumina;
- corpuri de iluminat;
- transformatoare si masini
electrice;
studiul domeniilor de utilizare a
energiei electrice la diversi
consumatori casnici si industriali.
Verifica rezultatele
obtinute in urma
aplicarii planului de
rezolvare a unei
probleme simple
- identificarea tipurilor de defecte
care apar intr-o instalatie
electrica si a cauzelor;
- conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca instalatiile
electrice;
- instructiuniprivind utilizarea,
intretinerea si repararea
instalatiilor electrice de iluminat
si forta;
- instructiuni privind utilizarea,
intretinerea si repararea
aparatelor electrice din structura
unei instalatii electrice;
- masuri de protectia muncii;
masuri de prim ajutor la electrocutare.
VALORI SI ATITUDINI
Adaptarea la cerintele pietei muncii si la dinamica
evolutiei tehnologice
Responsabilitatea pentru asigurarea calitatii
produselor/serviciilor
Manifestarea simtului estetic în design-ul industrial
Manifestarea gândirii critice si creative în domeniul
tehnic
Constientizarea importantei standardizarii în
domeniul tehnic
SUGESTII METODOLOGICE
Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca,
competentele determina continuturile tematice iar parcurgerea
acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.
Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul
didactic va avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu
pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de predare.
Metodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt:
- explorative (vizite de documentare, observarea independenta,
studiul de caz, problematizarea);
- expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea);
- metode bazate pe actiune (efectuarea de lucrari practice, jocul
de rol, simularea)
Continuturile programei modulului „Electricitate” trebuie sa
fie abordate intr-o maniera diferentiata, tinand cont de
particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de nivelul de
cunostinte anterioare ale acestuia.
Pentru asigurarea unei logici a intelegerii si invatarii, se
vor parcurge continuturile in urmatoarea ordine:
Cunostinte generale despre electricitate
- Ce este electricitatea;
- Campuri electrice, magnetice si electromagnetice;
- Cum se produce electricitatea. Surse electrice; - Marimi electrice principale si unitati de masura;
- Curentul continuu si curentul alternativ;
- Scheme de legaturi electrice;
- Scurtcircuitul electric;
- Efectele curentului electric;
- Cum se transporta energia electrica.
Instalatii electrice la consumator
- Generalitati;
- Bransamentul;
- Descrierea instalatiei electrice. Parti componente;
- Materiale folosite in instalatiile electrice;
- Diferite tipuri de instalatii electrice;
- Masuri de protectie impotriva tensiunilor de atingere;
- Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile
electrice.
Aplicatiile electricitatii
- Generalitati;
- Aplicatiile efectului termic;
- Aplicatiile efectului magnetic;
- Aplicatiile efectului chimic;
- Utilizarile energiei electrice:
- marimi si unitati fotometrice
- surse electrice de lumina
- corpuri de iluminat
MATERIALE NECESARE
Folii pentru retroproiector, planse didactice,
modele, cataloage de componente sau extrase de catalog,
fise de activitate independenta, îndrumar de laborator,
manuale de utilizare, colectii de componente si dispozitive
electronice, platforme de lucru/module experimentale,
osciloscop cu doua spoturi, multimetre, generatoare de
semnal, surse de c.c., elemente de conectica.
II. 2. Planificarea calendaristica semestriala Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial „Nicolae Iorga” Negresti, jud. Vaslui Disciplina: Electricitate (C.D.L.) Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel Clasa: a IX – a. Nr.ore/saptamâna: 2 ore Specializarea: Electrotehnica
Programa scolara: nr. Anul scolar 2007 / 2008
Planificare calendaristica
30 sapamani X 2 ore/sapt = 60 ore
Unita
tea
de
invata
re
Obie
ctive d
e
refe
rinta
/ Com
pete
nte
sp
ecifice
Contin
utu
ri
Nr.
de
ore
Sapt.
O
bs.
1
2
3
4
5
6
Rezo
lvare
de
prob
lem
e
Identifica
pro
ble
me
simp
le
A
lcatuieste si
aplica u
n p
lan d
e
rezolv
are a unei
pro
ble
me sim
ple
Gen
eralita
ti
1. C
e este electricitatea;
2. C
am
puri
electrice,m
agnetice
si
electrom
agnetice;
3. C
um
se
pro
duce
electricitatea.
Surse electrice;
4. M
arimi
electrice
prin
cip
ale
si
unitati d
e masu
ra;
5. C
ure
ntu
l co
ntin
uu
si cure
ntu
l
altern
ative;
6. S
chem
e de le
gatu
ri electrice;
7. S
curtc
ircuitu
l electric;
8. E
fectele c
ure
ntu
lui e
lectric;
9. C
um
se
transp
orta
energ
ia
electrica
Insta
latii e
lectr
ice la
con
sum
ato
r
Gen
era
litati;
1. B
ransa
mentu
l;
2. D
escrierea
insta
latie
i electrice.
Parti co
mp
onente;
3. M
ateriale
folo
site in
in
stalatiile
electrice;
4. D
iferite tip
uri
de
insta
latii
electrice;
22
2
1 3 4 4 4
1
1
2
16
1
1 2 8
S1
S2
S3
S4
-5
S6
-7
S1
0-1
1
S1
2
S1
2
S1
3
S1
4
S1
4
S1
5
S1
6-1
9
S2
0
Sapta
m
ana: 8
,9,
pra
ctica
com
asa
ta
5. M
asuri
de
pro
tectie im
potriv
a
tensiu
nii
6. C
ond
itiile pe
care treb
uie
sa le
indep
lineasca in
stalatiile electrice;
2
S2
1
Verifica
rezultate
le
obtin
ute in
urm
a
aplica
rii pla
nu
lui
de rezo
lvare a
unei p
rob
lem
e
simp
le
Ap
licatiile e
lectr
icitatii
Gen
era
litati;
1. A
plicatiile e
fectulu
i termic
;
2. A
plicatiile e
fectulu
i magnetic;
3. A
plicatiile e
fectulu
i chim
ic;
4. U
tilizarile energ
iei e
lectrice
m
arim
i si unitati fo
tom
etrice;
su
rse electrice d
e lum
ina;
co
rpuri d
e ilum
inat
22
1
3
3
3
4
4
4
S2
2
S2
2-2
3
S2
4-2
5
S2
5-2
6
S2
7-2
8
S2
8-3
1
S3
1-3
3
Sapta
m
ana: 3
2,3
3
pra
ctica
com
asa
ta
Recap
itul
are:
sem
estr
ial
a si fin
ala
In
stala
tii elec
trice
la
con
sum
ato
r
Ap
licatiile e
lectr
icitatii
4
S3
4-3
5
II. 3. Proiectarea unitatii de învatare Unitatea scolara: : Grup Scolar Industrial „Nicolae Iorga”
Negresti, jud. Vaslui Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX – a. Nr.ore/saptamâna: 2 ore
Specializarea: Lucrator in electrotehnica
Programa scolara: nr.
Anul scolar 2007 / 2008
Proiectul unitatii de învatare Unitatea de învatare: Rezolvarea de peobleme
Numarul de ore alocate: 56 ore
Contin
utu
ri
Ob
iective
de
referin
ta/
Co
mp
etent
e
Sp
ecifice
Activ
itati de in
vata
re
Resu
rse
Evalu
are
1
2
3
4
5
Gen
era
litati
1. C
e sete electricitatea;
2. C
am
puri electrice,
magnetice si
electrom
agnetice;
3. C
um
se pro
duce
electricitatea.
Surse electrice;
4. M
arimi e
lectrice prin
cip
ale
si un
itati de m
asura;
5. C
ure
ntu
l contin
uu si
cure
ntu
l altern
ativ
;
6. S
chem
e de le
gatu
ri
electrice;
7. S
curtc
ircuitu
l electric;
8. E
fectele c
ure
ntu
lui e
lectric;
9. C
um
se transp
orta en
ergia
electrica.
CS
1
CS
2
CS
3
Cunostin
te genera
le desp
re
electricitate;
Exp
licarea fe
no
menelo
r de
pro
ducere a electric
itatii;
Caractrizarea ca
mp
ulu
i
electric: d
efin
ire, marim
i
caracteristice;
Caractrizarea ca
mp
ulu
i
magnetic
: defin
ire, marim
i
caracteristice;
Caractrizarea ca
mp
ulu
i
electrom
agnetic
: defin
ire,
marim
i caracteristice;
Clasificarea su
rselor
electrice (idea
le si reale
):
- generato
are de cu
rrent;
- generato
are de te
nsiu
ne;
Pro
ducerea electric
itatii
prin
transfo
rmarea
diferite
lor fo
rme d
e energ
ie
(chim
ica, mec
anica);
Cen
trale electrice
:
clasificare, co
nstru
ctie,
Fo
lii pentru
retrop
roiecto
r;
Retro
pro
iector;
Man
uale;
Tab
la;
Mark
ere
Ob
servarea
cure
nta;
Intreb
ari
ora
le
functio
nare;
Defin
irea si caracterizarea
marim
ilor e
lectrice:
(cantitatea d
e electricitate,
cure
ntu
l electric,
cond
uctib
ilitatea si
rezistenta electrica,
Pote
ntia
lul e
lectric, legatu
ra
din
tre tensiu
ne, cu
rrent si
rezistenta, cad
erea de
tensiu
ne, p
uterea e
lectrica,
energ
ia electrica.
Cure
ntu
l contu
nuu: d
efin
itie,
mo
d d
e pro
ducere;
Tip
uri d
e curre
nt a
lternativ
.
Gen
erarea cu
rentu
lui
altern
ativ;
Legarea in
serie, parale
l si
deriv
atie a com
po
nente
lor
unui c
ircuit e
lectric
Defin
itia si pro
duce
rea
scurtc
ircuitu
lui e
lectric;
Efectu
l term
ic; efectu
l
chim
ic; efectu
l magnetic;
Tra
nsfo
rmato
are electrice;
Lin
ii electrice d
e transp
ort si
distrib
utie.
Insta
latii e
lectr
ice la
co
nsu
ma
tor
Gen
era
litati;
1. B
ransa
mentu
l;
2. D
escrierea
insta
latiei
electrice.Parti
com
po
nente;
3. M
ateriale
folo
site in
insta
latiile electrice;
4. D
iferite tip
uri
de
insta
latii elec
trice;
5. M
asuri
de
pro
tectie
impotriv
a tensiu
nii
6. C
ond
itiile p
e ca
re
trebuie
sa le
indep
lineasca
insta
latiile electrice
D
efinirea
notiu
nilo
r de:
retea electrica,
insta
latie
electrica, circ
uit
electric,
consu
mm
ato
r electric,
recepto
r electric;
Descrie
rea unei
insta
latie
i
electrice. Parti co
mpo
nente.
Tab
louri d
e distrib
utie;
Circ
uite d
e lum
ina;
Circ
uite d
e forta;
Materia
le electroizo
lante;
Cond
ucto
are elec
trice
(isolate, n
eizo
late);
Ale
gerea
cond
ucto
arelo
r
pen
tru in
stalatiile in
terioare;
Tub
uri p
rotecto
are;
Izolato
are;
Retele
de
distrib
utie
:
descrie
rea ele
mnte
lor
structu
rale
(stalp
i, ap
arate,
tablo
uri
de
distrib
utie,
conto
are, mate
riale);
Insta
latii de lu
min
a;
Insta
latii pentru
circ
uite
casnice;
Pro
tectia
prin
le
garea
la
pam
ant;
Pro
tectia prin
legarea la n
ul;
Pla
nse;
Stan
d cu
lucrari d
e
laborato
r
Recep
toare
de
lum
ina
si d
e
forta
Tab
louri
de
distrib
utie
Cond
ucto
are
electrice
Fo
lii pentru
retrop
roiecto
r;
Retro
pro
iector;
Man
uale;
Tab
la;
Mark
ere
Ob
servarea
cure
nta;
Intreb
ari
ora
le
Lu
crari
scrise
Activ
itati
practice d
e
labo
rator
Fo
losirea d
e tensiu
ni
nep
eric
ulo
ase
Ap
licatiile
elec
tricita
tii
Gen
era
litati;
1. A
plicatiile e
fectulu
i
termic;
2. A
plicatiile e
fectulu
i
magnetic;
3. A
plicatiile e
fectulu
i
chim
ic;
4. U
tilizarile energ
iei
electrice
m
arim
i si unitati
foto
metrice;
su
rse elec
trice de
lum
ina;
co
rpuri d
e ilum
inat
L
am
pa
electrica
cu
inca
ndescen
ta;
Lam
pi
fluoresce
nte
tub
ulare;
Lam
pi
electrice
cu
vap
ori
de m
erc
ur d
e mare p
resiune
si joasa p
resiune;
Aparate
electro
tehnice
:
clasificare,
constru
ctie,
utilizare;
Casificarea
masin
ilor
electrice;
Reg
imurile
de
functio
nare
ale masin
ilor e
lectrice;
Ele
mente g
alv
anice;
Acum
ula
toare e
lectrice;
Prin
cip
ale
le m
arimi
foto
metrice
si unitatilo
r lo
r
de
masu
ra: (flu
xul
lum
inos,
inte
nsitatea
lum
inoasa,
ilum
inarea
si le
gile
ei,
excita
nta
lum
inoasa,
lum
inanta,
cantitatea
de
lum
ina,
exp
unerea
lum
inoasa)
Pla
nse;
Stan
d cu
lucrari d
e
labo
rator
Fo
lii pentru
retrop
roiecto
r;
Retro
pro
iector;
Man
uale;
Tab
la;
Mark
ere
Ob
servarea
cure
nta;
Intreb
ari
ora
le
Lu
crari
scrise
Activ
itati
practice d
e
labo
rator
II. 4. Proiectul de lectie A. Date generale de identificare Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial „Nicolae Iorga” Negresti, jud. Vaslui Disciplina: Electricitate (C.D.L.) Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel Clasa: a IX –a
Programa scolara: nr. C.D.L Nr.ore pe saptamâna: 2 ore Anul scolar 2007 / 2008
Proiect de lectie
Unitatea de învatare: Rezolvarea de probleme
Lectia: Lampi electrice cu incandescenta
Tipul lectiei: Comunicare de noi cunostinte
Durata lectiei: 50 minute
Locul de desfasurare: Laboratorul de electronica
Competenta specifica: CS 3
Continutul activitatilor de instruire:
Cod Arii de continut Sub-arii de continut
C1 Clasificare
Definitie. Emisia de lumina
Lampa cu incandescenta
normala si cu ciclu
regenerativ de iod
Parametrii caracteristici
C2
Elemente
constructive.
Principiu de
functionare.
Rolul functional al
elementelor componente
Reactii si fenomene
chimice si fizice
C3
Analiza
comparative a
lampilor cu
incandescenta
Fiabilitatea lampilor cu
incandescenta
Avantajele si
dezavantajele lampilor cu
incandescenta
Obiectivele operationale: La sfârsitul lectiei elevii vor fi
capabili:
O 1. Sa explice emisia de lumina la lampile cu incandescenta;
O 2. Sa clasifice lampile cu incandescenta;
O 3.Sa defineasca parametrii fotometrici ai lampilor cu
incandescenta;
O 4. Sa cunoasca elementele constructive ale lampilor cu
incandescenta;
O 5. Sa explice functionarea lampilor cu incandescenta;
O 6. Sa explice avantajele si dezavantajele lampilor cu
incandescenta;
Diagrama obiective-continut:
Obiective/Continut C1 C2 C3
O1 X
O2 X
O3 X
O4 X
O5 X
O6 X
Metode si procedee de instruire: Conversatia, explicatia,
demonstratia, exercitiul.
Mijloace de învatamânt de uz general: Flipchart (FC),
markere (MK), tabla ecologica (TE), pixuri, creioane colorate,
caiete de notite.
Mijloace de învatamânt specifice:
Cod Denumirea resursei materiale
M Manual de specialitate
R Retroproiector
W Filament de Wolfram
Ln Lampi cu incandescenta normale
Lci
Lampi cu incandescenta cu ciclu
regenerative de iod
Evaluare: Observare curenta; Evaluare orala; Evaluare
scrisa.
B Continutul stiintific al lectiei
C 1: Clasificare. Emisia de lumina.
Emisia de lumina a acestor izvoare se datoreste
aducerii la incandescenta a unui filament metallic parcurs de
current.
Ca element de circuit, lampa cu incandescenta este un
rezitor neliniar, inertial, cu o caracteristica dinamica volt-amper
simetrica.
Se disting doua tipuri de lampi electrice cu
incandescenta:
- lampi incandescente normale;
- lampi incandescente cu ciclu regenerative de iod.
Parametrii fotometrici.
- randamentul optic; este raportul dintre fluxul energetic
emis in domeniul vizibil al
spectrului si fluxul total al sursei;
- efectul vizual util; se defineste ca fiind raportul dintre
fluxul luminos estimate in wati
luminosi si fluxul energetic
corezpunzator domeniul vizibil al
spectrului;
- eficacitatea luminoasa a sursei; reprezinta raportul
dintre fluxul luminos exprimat
in lumeni si fluxul
energetic al sursei.
Pentru o sursa reala, indifferent de legea dupa care
functioneaza, eficacitatea luminoasa se defineste ca raportul
dintre fluxul luminos si puterea totala Pa absorbita de retea:
Unde, Pa = Pe + DP, cu
Pe-puterea efectiva a sursei;
DP-pierderi de putere pe elementele conexe de circuit
(startere, balasturi, etc.)
C 2: Elemente constructive.Principiul de functionare.
Din punct de vedere constructive, lampa cu incandescenta
prezinta trei parti principale:
1- Balonul de sticla; care poate avea forme diferite(in
functie de destinatia lampii) si se realizeaza din sticla clara,
mata (cu asperitati de natura chimica sau mecanica), laptoasa (cu
suspensii din oxizi de thoriu, fosfor), opala (cu incluziuni de ipsos,
talc, oxizi de plumb) sau de tip solar (cu spectru corectat).
2- Soclul; care asigura legatura, mecanuca si electrica, cu
suportul lampii (fasung) si poate fi de tip cu filet (Edison) sau
baionet (Swan).
3- Filamentul; se realizeaza din wolfram care, comparative
cu alte metale greu fuzibile, prezinta o serie de avantaje si
anume:
- temperatuara de topire ridicata (3600gr.K);
- rezistenta mecanica buna;
- volatizare redusa la temperature inalte.
Pentru evitarea oxidarii filamentului baloanele lampilor cu
incandescenta de putere mica se videaza.
Lampile cu puteri mai mari de 40W au balonul umplut cu
gaz (Ne, Ar, Kr, N) si filament dublu spiralat, ceea ce permite
cresterea temperaturii de lucru (circa 3000gr. K) si implicit
diminuarea sectiunii filamentului.
Lampile cu incandescenta utilizat in mod current in
instalatiile de iluminat au balonul de forma unei suprafete
izoterme si se construiesc pentru tensiuni de 127, 220, 230 V cu
puteri unitare de maximum 2000W. Eficacitatea luminoasa este
de cel mult 23…24 lm/W, ceea ce corespunde la un randament al
sursei de circa 3,5%, durata de functionare fiind de 1000 ore.
Pentru a diminua volatilizizarea filamentului, in conditiile
ameliorarii sensibile a caracteristicilor de functionare, in balonul
lampii se introduce un halogen (iod, in ultimul timp brom),
obtinandu-se lampa incandescenta cu halogeni.
Daca in balon se introduce, de exemplu, iod se obtine o
lampa cu incandescnta cu ciclu regenerativ de iod, functionarea
fiind urmatoarea.
- la temperatura (2000gr.C) relative ridicata a filamentului,
moleculele de iod disociaza in atomi:
I2 -------2I,
ce se rqaspandesc in balonul de sticla.
- particulele de wolfram, condensate pe balon sau aflate in
vecinatatea acestuia, la temperaturi relative scazute (200gr.C)
se combina cu atomii de iod,
W + 2I = WI2
rezultand iodura de wolfram volatila.
- in vecinataea filamentului iodura se descompune
eliberand wolframul ce se depune pe filament, iodul ramanand
liber pentru o noua reactie.
Ciclul descris de ecuatia:
W + 2I =========== WI2
Delimiteaza in interiorul balonului doua zone de temperatura,
separate de o suprafata izoterma de circa 1300gr. C. In
exteriorul acesteia sunt preponderente reactiile de formare a
iodurii de wolfram, fenomen ce inlatura depunerea metalului pe
balonul lampii. In interiorul suprafetei izoterme predomina
reactiile de disociere, insotite de concentrarea wolframului in
zona filamentului.
C 3: Analiza comparativa a lampilor cu incandescenta
Comparativ cu lampile incandescente normale, cele cu ciclu
regenerative de iod, prezinta o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:
- flux luminos practice constant pe toata durata de viata a lampii;
- durata de functionare mare (de circa 2000 de ore)si eficacitatea luminoasa ridicata (22…26lm/W) la puteri unitare pana la 10kW;
- temperature de culoare ridicata (2900gr.K) ce asigura o mai buna
redare a culorilor.
D Desfasurarea lectiei:
Evenim
ent
ele
instru
irii
Contin
ut/
Ob
iective
T
i m
p
Activ
itatea
pro
fesoru
lui
Activ
itatea ele
vulu
i
Strate
gie d
idactica
Evaluare
Meto
de d
e
invata
mant
Mijlo
ace
de
invata
mant
Fo
rme d
e
org
an
izare
a
activitatii
1
2
3
4
5
6
7
8
Secv
enta
org
anizato
rica
1
Face
preze
nta
elev
ilor,
no
teaza
elev
ii ab
senti
în
catalog
ul
clase
i;
face o
bserv
atii si
recom
and
ari, d
aca
este cazul.
Rasp
und
la
întreb
arile p
use
de
pro
fesor, îsi
însu
sesc observ
atiile
si reco
mandarile
prim
ate.
Conversati
a
Catalo
g,
pix
uri,
TE
, MK
Fro
nta
la
------
Verifica
rea
tem
elo
r
3
Prin
so
nd
aj,
solic
ita caietele d
e
tem
e.
Face
aprec
ieri,
corectari,
und
e
este cazul.
Cei so
licitati p
rezin
ta
caietele d
e tem
e.
Ceila
lti ele
vi
asculta
aprecie
rile si
eventu
al îsi
corecteaza
raspuns
urile
în
caiete
le
de
tem
e.
Conversati
a Exp
licatia
Caiete
le de
tem
e,
pix
uri
colo
rate
Ind
ivid
ual
a Fro
nta
la
Eval. orala
Tra
nsm
itere
a no
ilor
cunostin
te
Dirija
rea
învatarii
C 1
– O
1,
O 2
10
Pro
pu
ne
ele
vilo
r
o n
oua lectie.
Lam
pi
electrice
cu in
cand
escenta
Prez
inta
ob
iectivele lectie
i.
În
prim
a etap
a
prez
inta
defin
itia
lam
pii
cu
inca
nd
escenta
si
clasificarea
acestora.
În
con
tinuare
prez
inta si e
xp
lica
para
metrii
foto
metric
i.
Asc
ulta
si devin
interesati
de
pro
punerea fac
uta.
Noteaza
în
caiete
le
de
notite
defin
itia si
clasificare
lam
pilo
r
cu in
candesce
nta.
Ap
licand
cunostin
tele
ante
rioare,
dup
ace-si
no
teaza defin
itia
para
metrilo
r
foto
metric
i, ded
uc
relatiile m
atem
atice d
e
defin
itie.
Noteaza
exp
licatiile
prim
ite si
desen
eaza
în
caiete
le de
no
tite
schem
ele
pro
iectate
pe tab
la
Exp
unerea
Exp
licatia
Observ
atia
Conversati
a
R,
Ln,
Lci.
Caiete d
e
no
tite, pix
.
Fro
nta
la
Ind
ivid
ual
a
----------
Obtin
erea
perfo
rmant
ei
5
So
licita u
n e
lev sa
prez
inte
clasif.
lam
pilo
r electrice
cu in
cand
escenta.
So
licita
alti
ele
vi
din
clasa
sa
defin
easca
para
metrii
foto
metric
i.
Ele
vul
solic
itat
prez
inta
clasificare
ceruta.
Ceila
lti ele
vi
sunt
atenti
si in
tervin
unde este cazu
l.
De
asem
enea,
elevii
prez
inta
exp
licatiile
ce li s-auceru
t.
Conversati
a
Tab
la,
creta,
burete,
Setu
l de
pla
nse
Fro
nta
la
Ind
ivid
ual
a
Obs. curenta
, Eval. orala
Asig
urarea
FE
ED
-
BA
CK
-
ulu
i
2
Co
nfirm
a si
apreciaza
raspu
nsu
rile
corecte
ale
elev
ilor.
Face
ob
servatii
si
corectii,
daca
este
cazul.
Retin
ap
recierile
si
exp
licatiile
sup
limentare.
Exp
licatia
R,
Ln,
Lci.
Caiete d
e
no
tite.
Fro
nta
la,
Ind
ivid
ual
a
Obs. curenta
Dirija
rea
învatarii
C 2
– O
3,
O 4
,
O 5
14
Prez
inta p
artile
prin
cip
ale a
le unei
lam
pi e
lectrice c
u
inca
nd
escenta si
rolu
acestora.
Exp
lica
fun
ctionarea
Observ
a sc
hem
a
facuta p
e tabla.
Îsi noteaza în
caiete
schem
a si
exp
licatiile prim
ite.
Ded
uc
împ
reuna
cu
pro
fesoru
l
Exp
unerea
Observ
atia
Conversati
a Exerc
itiul
Tab
la,
creta,
burete,
R,
Ln,
Lci.
Caiete d
e
Fro
nta
la
Obs. cur
filam
entu
lui si
prez
inta
pro
prie
tatile
acestuia, m
ateria
lele
utilizate.
Exp
lica mo
du
l de
ob
tinere a la
mp
ilor
electrice cu
inca
nd
escenta c
u
ciclu
regenerativ
e
de io
d si
fun
ctionarea
acestora.
functio
narea
lam
pilo
r cu
cic
lu
regenerativ
e
de
iod
i
si noteaza
relatiile
de
calc
ul
si
reactiile ch
imice
în
caiete.
no
tite.
enta
Obtin
erea
perfo
rmant
ei
5
So
licita u
n e
lev sa
realizeze la
tabla
schem
a unei la
mp
i
cu
inca
nd
escenta
no
rmale.
So
licita
alti
ele
vi
din
clasa
sa
exp
lice m
od
ul
de
fun
ctionare a celo
r
do
ua
tipu
ri d
e
lam
pi
electrice
cu
inca
nd
escentat.
So
licita
clasa
de
elev
i sa exp
lice cu
m
se regenereaza io
nii
de
iod
.. R
estul
clasei su
nt so
licitati
Ele
vii
solic
itati
realizeaza la
tab
la
schem
ele ceru
te si le
exp
lica.
Ele
vii
solic
itati
sup
limentar
com
enteaza si
apreciaza
raspunsu
rile
cole
gilo
r verificati.
Conversati
a Exerc
itiul,
Tab
la,
creta,
burete,
R,
Ln,
Lci.
Caiete d
e
no
tite.
Fro
nta
la
Ind
ivid
ual
a
Obs. curenta, Eval.
sa faca
ob
servatii
sau
com
pleta
ri p
e
marg
inea
celo
r
disc
utate.
orala
Asig
urarea
FE
ED
-
BA
CK
-
ulu
i
2
Prez
inta
din
no
u
schem
ele
ofe
rind
elev
ilor
po
sibilitatea
sa-si
corecteze
schem
ele
realizate, p
recu
m
si eventu
ale
le
greseli fac
ute.
Ap
reciaza
raspu
nsu
rile
corecte.
Ofe
ra,
daca este cazu
l,
exp
licatii
sup
limentare.
Corecteaza
eventu
ale
le grese
li
din
caiete
le de
no
tite.
Retin
ap
recierile
si
exp
licatiile
sup
limetare.
Conversati
a
Caiete d
e
no
tite,
pix
uri,
catalog
ul
Fro
nta
la
Ind
ivid
ual
a
-----------
Fix
area si
conso
lidarea
no
ilor
cunostin
te
Evalu
area
perfo
rmant
ei
5
Prez
inta, p
e scurt,
no
tiun
ile p
redate,
pu
nân
d accen
t pe
no
tiun
ile
mai
dific
ile si
repro
iectân
d
foliile
transp
arente.
So
licita e
lev
ilor sa
raspu
nd
a la unele
Ele
vii
îsi în
susesc
înca o
data n
otiu
nile
pred
ate,
fixând
u-le m
ai b
ine.
Ele
vii
raspund
la
intreb
arile prim
ite.
Retin
exp
licatiile
sup
limetare.
Corecteaza
raspunsu
rile gresite.
Conversati
a Exerc
itiul
Tab
la,
creta,
burete,
R,
Ln,
Lci.
Caiete d
e
no
tite
Fro
nta
la
Ind
ivid
ual
a
Obs. curent
intreb
ari.
Dup
ace ele
vii a
u
raspu
ns
disc
uta
împ
reu
na c
u e
lev
ii
raspu
nsu
rile
acestorat.
Co
recteaza, d
aca
este
cazul, rasp
unsu
rile
gresit.
a, Eval. orala
Secv
en
ta
finala.
Ap
recierea
desfasu
rarii
lectiei si a
asimila
rii
cunostin
tel
or
2
Fo
rmu
leaza
aprecie
ri,
ob
servatii
si
recom
and
ari.
Ap
reciaza
prin
no
te rasp
unsu
rile
elev
ilor
mo
tivând
u-le.
Retin
ap
recie
rile,
observ
atiile si
recom
andarile.
Conversati
a
Caiete d
e
no
tite,
pix
uri,
catalog
ul
Fro
nta
la
Ind
ivid
ual
a
--------
Preze
ntare
a tem
ei
de
lucru
ind
ivid
uale
1
Prez
inta
contin
utu
l u
nei
întreb
ari.
Noteaza p
rob
lem
a de
rezolv
at; retin
prec
izarile
pro
fesoru
lui.
Conversati
a Exp
licatia
Caiete d
e
tem
e.
Fro
nta
la
Ind
ivid
ual
a
---
Tema pentru acasa
Întrebare:
Cum vor fi polarizate jonctiunile j1, j2, si j3, la polarizarea inversa,
respectiv polarizarea directa ?
Raspuns:
La polarizarea inversa jonctiunile j1, si j3, sunt polarizate invers, iar j2, este
polarizata direct. La polarizarea directa, jonctiunile j1, si j3, sunt
polarizate direct, în timp ce jonctiunea j2, este
polarizata invers.
DIDACTICA SPECIALITATII
21 Test de evaluare
Cititi cu atentie întrebarile si raspundeti în scris prin încercuirea
raspunsurilor corecte, respectiv completarea spatiilor libere:
I1. Tiristorul este un dispozitiv: 0,5 puncte;
a). capacitiv;
b). semiconductor;
c). rezistiv.
I2. Tiristorul are: 0,5 puncte;
a). 4 straturi semiconductoare si 3 jonctiuni;
b). 3 straturi semiconductoare si 2 jonctiuni;
c). 2 straturi semiconductoare si o jonctiune
I3. Simbolul tiristorului este: 0,5 puncte;
a). b). c).
I4. Ce se întâmpla cu tiristorul daca se aplica o tensiune UAK < 0 la bornele
anod-catod ?
1,5 puncte;
I5. Având la dispozitie folia retroproiector f) stabiliti expresia curentului
anodic: 4 puncte;
I6. Identificati marimile electrice ce caracterizeaza circuitul din plansa
de mai sus: 2 puncte;
Din oficiu 1 punct;
Total 10 puncte = 10 (zece).
Diagrama obiective/itemi
Obiective/Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6
O1 x x
O2 x
O3 x
O4 x
O5 x
A
C
PROIECT - DIDACTICA SPECIALITATII
22 Raspunsuri si baremul de notare:
1. b) 0,5 puncte;
2. a) 0,5 puncte;
3. b) 0,5 puncte;
4. Daca se aplica o tensiune UAK < 0 între anod si catod, tiristorul se
considera blocat, prin el circulând doar un curent rezidual
invers IR de valoare foarte mica. Daca tensiunea UAK creste peste o anumita
valoare notata cu USTR numita tensiune de
strapungere, atunci aceasta va conduce la distrugerea tiristorului,
1,5 puncte;
5. Tinând cont de folia f) se pot scrie relatiile:
IA = IC1 + IC2; IK = IA + IG;
2 0
2 2
C
C K
I
I M I a ;
2 0
1 1
C
C A
I
I M a I Eliminând între cele patru ecuatii pe IC1, IC2 si IK rezulta:
1 2
0 2
1 a a
a
M
M I I
I C G
A ,
La tensiunile anodice inferioare celei de strapungere M=1 si curentul
anodic are expresia: 1 2
0 2
1 a a
a
C G
A
I I
I , 4 puncte;
6. A Anod;
K Catod
G Grila de comanda;
UAK Tensiunea aplicata între anod si catod;
IA Curentul care circula prin anod;
IK Curentul care circula prin catod;
IG Curentul injectat prin grila de comanda;
T1 Tranzistor bipolar de tip pnp;
T2 Tranzistor bipolar de tip npn;
1, 2 Factori de transfer ai celor doua tranzistoare;
IB1 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T1.
IB2 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T2.
IC2 Curentul care cuircula prin colectorul tranzistorului T2.
2 puncte;
Din oficiu 1 punct.
Total 10 puncte = Nota 10.
III : Bibliografie [6] Stanciu, M., Didactica postmoderna, Editura Universitatii Suceava, 2003. [9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura Printech, 2003.
[12] Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996. [30] Consiliul National pentru Curriculum – Ghid Metodologic pentru aplicarea
programelor scolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil tehnic, Editat de Aramis Print, 2002.