proiect titan investitii

EVALUAREA UNUI PROIECT DE

INVESTIŢII PENTRU

SC TITAN SA

Academia de Studii Economice

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Seria B, grupa 1544

Nicoară Madalina

Mihaela

Oancea Ştefan

Oncioiu Ramona-

Andreea

Oprescu Andreea-

Gabriela

Oprescu Dan

În cadrul acestui proiect am ales să analizăm compania TITAN SA, una dintre cele mai vechi

fabrici de pe piaţa morăritului şi a panificaţiei din ţară , oferind astăzi clienţilor săi preparate

sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, toast, făinuri, cereale, produse congelate şi

paste făinoase.

Lucrarea se bazează pe analizarea companiei , în special din punct de vedere financiar ,

pentru a se elabora un studiu în vederea realizării investiţiei în producerea şi în distribuirea

cozonacilor secuieşti, produs ce nu se regăseşte în gama TITAN. Pentru producerea acestora

s-a investit în utilajele necesare, spaţiu şi personal, iar distribuirea se va face de către

companie hipermarketurilor şi superrmarketurilor din Bucureşti.

Pentru a determina dacă proiectul de investiţii va genera beneficii economice viitoare, am

realizat analiza de fezabilitate prin intermediul indicatorilor VAN, RIR, RIRM,TR,IP ,

în mediu cert şi în mediul incert.

2

1. PREZENTARE GENERALĂ S.C. TITAN S.A

1.1.1 Informaţii generale despre societate

Agentul economic S.C TITAN S.A este reprezentat de o persoană juridică romana, fiind

constituită ca societate comercială pe acţiuni şi care are următoarele date de identificare:

Denumirea societăţii comerciale S.C. TITAN S.A.

Sediul social Pantelimon, Sos. Cernica nr. 11,

Judeţul Ilfov.

Numărul de telefon/fax 021 204 67 90 / 021 204 67 99

Forma juridică de constituire S.A

Codul unic de înregistrare la Oficiul 1221611

3

Registrului Comerţului

Număr de ordine în Registrul

Comerţului

J23/653/2005

Capital social subscris şi vărsat 40.848.301,30 RON

Piaţa reglementată pe care se

tranzacţionează valorile mobiliare

emise

Bursa de Valori Bucureşti

Categoria a II – a

Pagina internet www.titan.ro

Valoare nominală acţiune 0,1 RON

Număr acţiuni emise 408.483.013

1.1.2 Istoric companie

TITAN S.A. este o companie cu o lungă tradiţie pe piaţa de morărit şi panificaţie, fiind

una din cele mai vechi fabrici de profil din ţară. În timp, compania şi-a diversificat portofoliul de

produse şi a investit în construirea unei fabrici moderne cu o capacitate de producţie mai mare,

oferind astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, toast,

făinuri, cereale, produse congelate şi paste făinoase.

În anul 1782 a început istoria Grupului Loulis în Grecia, iar societatea s-a înfiinţat la data

de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MUREŞ S.A. În anul 1999, LOULIS GROUP a intrat pe

piaţa din România prin preluarea celor două unităţi de profil din Bucureşti şi Târgu Mureş, care

prin fuziune au format compania Loulis S.A Din MOPAN MUREŞ S.A. , societatea şi-a

schimbat denumirea în LOULIS, iar începând cu 06.07.2007 , noua denumire este TITAN SĂ. ,

ca urmare a vânzării pachetului de acţiuni către GoodMills Group.

GoodMills Group a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul 'food&beverage' în

Europa Centrală şi de Est, în prezent activând în 7 ţări. Grupul şi-a concentrat activitatea pe

segmentul produselor de morărit , a automatelor de cafea şi de snacks-uri.

Titan se îngrijeşte să creeze produse sănătoase şi gustoase pentru clienţii săi ,dorind să le

îmbunătăţească viaţa. Compania Titan a înţeles necesitatea creerii unui echilibru între alimentaţie

şi stilul de viaţă, astfel dorind să ofere hrana sufletească a decis să se implice mai mult în

comunitatea locală prin construirea centrului de cult "Buna Vestire".

4

S.C. TITAN S.A are ca activitate principală „Fabricarea produselor de morărit”.

Producţia societăţii consta în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii

făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi.

Misiunea companiei TITAN S.A este aceea de a fabrica şi de a distribui de produse de

înaltă calitate şi siguranţă care să corespundă nevoilor în permanentă schimbare ale

consumatorilor, de a utiliza experienţă, tradiţia şi entuziasmul în scopul creşterii afacerii în

vederea obţinerii de profit , precum şi adaptarea continua la tendinţele schimbătoare ale mediului

de afaceri şi ale consumatorului.

Din punct de vedere al viziunii, TITAN S.A îşi propune să atingă scopul care priveşte

performanţa în domeniul panificaţiei şi al morăritului pe piaţa românească, atât în volum, calitate

cât şi în profit şi să asigure continuitate şi prosperitate clienţilor.

Valorile pe care TITAN S.A le deţine şi le promovează sunt următoarele:

· Profesionalism

· Dezvoltare creativă

· Integritate

· Spirit de echipă

· Asumarea responsabilităţii

1.1.3 Activitatea de producţie a societăţii

Activitatea de producţie a societăţii este structurata astfel:

· morărit în vederea obţinerii făinurilor de grâu şi porumb;

· panificaţie;

· producţie pesmet;

· producţie de aluaturi congelate

Producţia companiei Titan S.A este reprezentată de o gamă generoasă de produse profesionale

care se adresează producătorilor din industria de panificaţie. De asemenea, activitatea de

producţie conţine şi diverse produse de larg consum, comercializate sub brandul Titan.

5

Produse promovate sub brandul TITAN

În ceea ce priveşte segmentul de produse profesionale ,Titan comercializează o gamă

bogată de făinuri , într-un ambalaj personalizat , distribuite în saci de 50 kg sau în varianta vrac,

în funcţie de dorinţa clientului . Făinurile speciale, printre cele mai comercializate produse,

ocupa o categorie aparte , deoarece au un rol foarte important în ceea ce priveşte fabricarea

specialităţilor de panificaţie : croissant, napolitane, foi de plăcintă, baghete, cozonaci, pateuri,

chifle.

Cele mai importante produse ale brandului TITAN sunt însă produsele proaspete de

panificaţie, care satisfac cele mai diverse preferinţe datorită sortimentelor variate, fiind fabricate

după reţete proprii , din cele mai bune ingrediente, atent supervizate.

1. Pâine proaspătă

Franzela Titan 300/520 gr

Acest produs a rămas în topul preferinţelor şi obiceiurilor de consum ale romanilor.

Fabricată din ingrediente tradiţionale - faină, drojdie, apă şi sare, franzela este consistenţă şi

hrănitoare. Fermentarea şi dospirea aluatului se realizează în condiţii optime de timp,

temperatura şi umiditate, oferind produsului un miez alb şi pufos. Stropit cu apă la ieşirea din

cuptor, produsul capăta luciul caracteristic pâinii produse din ingrediente naturale.

Ingrediente: Faina albă de grâu, drojdie, sare iodata, apă.

Valori nutriţionale : 227.22 kcal/100gr

Produsul este diponibil şi ambalat şi feliat.

2. Pâine pentru o dietă sănătoasă

a) Intermediară 300 gr

6

Pâinea intermediară are un conţinut caloric scăzut şi este ideală pentru diete sănătoase,

având un gust deosebit de bun. Are mai multe vitamine B complex decât pâinea albă şi conţine şi

vitamina E. Vitamina B are un rol important în metabolismul glucidelor.

Ingrediente: Faina semialba de grâu, sare iodata, drojdie, apă.

Valori nutriţionale: 215,45 kcal/100gr

b) Fără sare 300 gr

Preparata din faina semialba de grâu , aceasta pâine este recomandată de medici în regimurile

igenico-dietetice ale unor afecţiuni ca de exemplu: boli cardiovasculare, hepatice, renale şi

diabet. Este ideală pentru cei care doresc să reducă consumul de sare şi să adopte o dietă

echilibrată.

Ingrediente: Faina semialba de grâu, drojdie, apă.

Valori nutriţionale: 215,45 kcal/100gr

c) Dieta 300 gr

Dieta este o pâine sănătoasă recomandată în diverse diete. Conţinutul de vitamine B şi E din

faină de malţ, are un aport benefic asupra sistemului neurovegetativ şi a anemiilor, ajutând şi la

reglarea tensiunii arteriale. Aceasta pâine este recomandată în anumite afecţiuni

gastrointestinale.

Ingrediente: Faina semialba de grâu, faină de malţ, târâte de grâu, sare iodata, drojdie, apă.

Valoare nutriţională :221,89 kcal/100gr

d) Neagră - 400 gr

Pâinea neagră furnizează energie şi fortifica imunitatea prin conţinutul de vitamine şi

minerale. Faină neagră are o acţiune benefică asupra organismului, reglând tensiunea arterială,

iar antioxidanţii obţinuţi, combat radicalii liberi din organism, care provoacă îmbătrânirea rapidă

şi apariţia bolilor.

Ingrediente: faina neagră de grâu, extract de malţ, sare iodata, drojdie, apă.

Valoarea Nutriţională: 222,94 kcal/100gr

7

3. Specialităţi de pâine

a) Ţărăneasca - 500 gr

Pâinea ţărănească este o sursă importantă de substanţe nutritive, fibre, vitamine (E, B1,

B2, B6) şi minerale (fosfor, zinc, magneziu). Pâinea ţărănească are calităţi nutritive deosebite şi

cucereşte prin savoarea rustică a pâinii romaneşti coapte pe vatră.

Ingrediente: faina semialba de grâu, faină de malţ, germeni de grâu, sare iodata, drojdie, apă.

Valori nutriţionale: 219.32 kcal/100gr

Produsul este diponibil şi ambalat.

b ) Cu secară - 500 gr

Faina din secară conţine mai puţin gluten decât faină de grâu, fie ea chiar şi integrală.

Glutenul din secară este mai puţin elastic decât cel din grâu şi ca atare nu se produce efectul

lipicios ca la faină de grâu şi nu se reţin gazele în aluat..

Ingrediente: Faina semialba, faină de secară (28%), drojdie de panificaţie, sare iodata,

oţet din vin, maia lichidă.

Valoare nutriţionala :1097.3 kj/258.6 kcal

c ) Cu seminţe - 400 gr

Este un produs care se adresează oricărui consumator ce ţine la sănătatea să şi la

dezvoltarea armonioasă a organismului. Conţinutul bogat de seminţe de în, floarea soarelui şi

susan, asigura o sursă importantă de vitamine, fibre, minerale şi acizi graşi esenţiali Omega 3

Acestea sunt benefice în reglarea tranzitului intestinal şi a tensiunii arteriale. Seminţele de susan

sunt o bună sursă de minerale precum manganul şi cuprul. Pâinea cu seminţe este recomandată în

curele de diabet şi ajuta la combaterea constipaţiei.

8

Ingrediente: faina albă de grâu, fulgi de cereale (ovăz, secară, grâu), amestec de seminţe (în,

floarea soarelui, susan), drojdie, sare iodata, apă.

Valoare nutriţională.

234.21 kcal/100gr

d ) Italiană - 500 gr

Pâinea Italiană este o alegere inspirată pentru cei care apreciază gustul bun al pâinii

coapte pe vatră şi coaja crocantă. Aceste seminţe sunt bogate în acizi graşi esentiali- omega 3 şi

omega 6, şi au rolul de a normalizează nivelul colesterolui în sânge.

Ingrediente: Faina albă de grâu, Seminţe de dovleac, Seminţe de floarea-soarelui, Seminţe de în,

Seminţe de susan, Maia naturală din grâu dur, Sare iodata, Apă.

Valori nutriţionale 229,73 kcal/100gr


e ) Bagheta Titan - 300 gr

MiniBagheta Titan este o specialitate coaptă pe vatră, preparata din faina albă şi maia

naturală din grâu dur, cu textură umedă şi o crustă crocantă.Cu un conţinut caloric mai mare,

echilibrat de gramajul redus , bagheta Titan este o alegere potrivită pentru cei ce apreciază

gustul autentic franţuzesc.

Ingrediente: Faina albă de grâu, Maia naturală din grâu dur, Sare iodata, Apă.

Valori nutriţionale 238,17 kcal/100gr

f ) Chiflă Titan - 60 gr

Ingredientele de calitate, aspectul perfect şi miezul moale şi pufos, fac din chifla Titan,

un produs excelent, adorat de întreaga familie. Acestea sunt fabricate cu o tehnologie de ultima

generaţie.

g ) Pave - 500 gr

Pâinea Pave este preparata dintr-o faină albă de calitate superioară şi maia naturală din

grâu. Pâinea coaptă în cuptoare pe vatră are un miez moale şi pufos îmbrăcat într-o coajă

9

crocantă. Pâinea Pave surprinde prin formă neregulată obţinută printr-un proces de dospire

prelungit , dar mai ales prin gustul sau bogat şi consistent .

Ingrediente: Faina superioară de grâu, Maia naturală din grâu, Sare iodata, Apă.

Valori nutriţionale 231.69 kcal/100gr


4. Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse și comercializate în pachete de 150g, sunt cele mai

cunoscute de pe piața românească din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan rămâne

pentru această gamă de produse ca brand de fabrică.

Cerealele pentru micul dejun în pachete de 250g sunt și ele incluse în categoria

produselor Titan. Pe lângă produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolată și

Corn Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a îmbogățit cu două noi produse:

Musli și Cerelale pentru dietă.

Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g şi 900g comercializate până

în august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificări în structura ambalajului, designului,

iar marca sub care se regăsesc acum este Titan.

Din punct de vedere al poziționării pe piață, produsul făina al companiei Titan se

caracterizează prin:

· ocuparea poziției de lider în București cu o cotă de piață de 28%;

· ocuparea locului patru pe piață cu o cotă de 7% la nivel național;

· produse de calitate;

· distribuție la nivelul întregii țări;

· poziționarea în funcție de preț este foarte apropiată de cea a competitorilor

Dobrogea, Băneasa, Pambac.

Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt comercializate

sub brand-ul TITAN. Producția pentru această categorie de produse a fost externalizată începând

cu august 2008, realizându-se în colaborare cu producătorul Băneasa.

10

În prezent Titan SĂ deține, conform estimărilor companiei, o cotă de piață de peste 50%

în București și 15% la nivel național pentru această categorie de produse faina .

Printre principalii clienți ai companiei se numără producători importanți pe piața

românească precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brâu Union, United Romanian Breweries

Bereprod, Creăm Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka,

Ulker.

Obiectivele Titan în ceea ce privește produsele profesionale sunt:

· menținerea poziției de lider și a reputației companiei;

· creșterea cotei de piață;

· îndeplinirea volumului de vânzări previzionat;

· asigurarea profitabilității;

· penetrarea de noi canale;

· asigurarea calității produselor;

· asigurarea expansiunii geografice;

· optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piață;

· dezvoltarea bazei de clienți.

1.1.4 Analiza activităţii societăţii TITAN S.A

Vom prezenta succint, pentru a se putea forma o idee generală despre activitatea societăţii Titan ,

câteva elemente de evaluare pentru anii de studiu 2010, 2011, 2012.

a) Activitatea principală desfăşurată în cadrul Societăţii:

S.C. TITAN S.A are ca activitate principală „Fabricarea produselor de morărit”, reprezentată

de cod CAEN 1061.

Producţia Societăţii consta în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii

făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi.

b) Descrierea achiziţiilor şi/sau înstrăinărilor de active

11

1. În anul 2010 societatea a extins reţeaua sa de magazine prin achiziţia a două centre noi

(magazine), cu o valoare totală de 997.052 RON;

2. A achiziţionat mijloace de transport în valoare de 2.252.576 RON;

3. A achiziţionat sau a finalizat investiţii în curs aferente echipamentelor tehnologice, cu o

valoare totală pentru anul 2010 de 51.828.397 RON.

4. Societatea nu a efectuat la 31 decembrie 2010 reevaluarea mijloacelor fixe.

c) Elemente de evaluare generală:

În anul 2010 , evidenţiem următorii indicatori financiari :

· profit/pierdere: - - 348.594 RON

· cifra de afaceri: - 260.114.258 RON

· export: - 1.765.095 RON

· cheltuieli totale: - 268.687.570 RON

Totodată, este important de ştiut volumul de vânzări (kg ) pentru principalele produse

comercializate de către Titan S.A, pentru anul 2010

2010 Volumul de vânzări în Kg

Titan – Faină pachete 7% Naţional;

28% Bucureşti

Titan – Mălai pachete 7% Naţional;

37% Bucureşti

Titan – Paine toast

HapiHap

22%

Titan – Cereale pentru

micul dejun Corn Flakes

Fortza

45%

Titan - Paste 4.5%

12

Vom analiza procentul din cifra de afaceri a produselor descrise în tabelul de mai sus , în

funcţie de valoarea vânzărilor în anul 2010.

Categorie de produs Valoare vânzare Procent din cifra de afaceri

Faina- pachete 26,207,705 RON 11,12%

Malai- pachete 12,028,981 RON 5,10%

Pâine proaspătă 55,922,338 RON 23,73%

Cereale 11,705,263 RON 4,97%

Chifle 2,590,834 RON 1,10%

Subproduse- porumb +grâu 20,713,901 RON 8,79%

În anul 2011, evidenţiem aceiaşi indicatori financiari ca în anul 2010:

· profit/pierdere 8.242.125 RON

· cifra de afaceri: 348.039.348 RON

· export: 8.686.798 RON

· cheltuieli totale: 347.844.829 RON

13

2011 Volumul de vânzări în kg

Titan-Faina pachete 7% naţional

28% Bucureşti

Titan- Mălai

pachete

7% naţional

37% Bucureşti

Titan- Paine toast

HapiHap

22%

Titan - Cereale

pentru micul dejun

Forza

45%

Paste 4,5%




Faina- pachete 44,669,889 RON 12,83%

Malai- pachete 22,567,755 RON 6,48%

Pâine proaspătă 62,373,435 RON 17,92%

14

Cereale 11,754,162 RON 3,38%

Chifle 17,879,594 RON 5,14%

Subproduse- porumb +grâu 40,624,436 RON 11,67%

Indicatori financiari pentru anul 2012:

· profit/pierdere: 6.397.034 RON

· cifra de afaceri: 278.949.169 RON

· export: 12.997.069 RON

· cheltuieli totale: 287.982.842 RON

2012 Volumul de vânzări în kg

Titan-Faina pachete 2,1% naţional

28 % Bucureşti

Titan- Mălai

pachete

2,1% naţional

37% Bucureşti

Titan- Paine toast

HapiHap

13,1% Bucureşti

Titan - Cereale

pentru micul dejun

Forza

45%

Titan- Cereale 4,5%

15




Faina- pachete 27.439.979 RON 10%

Malai- pachete 15.880.594 RON 6%

Pâine proaspătă 55.181.921 RON 20%

Cereale 10.519.709 RON 4%

Chifle 22.599.562 RON 8%

Subproduse- porumb +grâu 27.782.175 RON 10%

Cifra de afaceri în anul 2012 a societăţii TITAN S.A a fost în valoare de 278.949.169 RON ,

fiind formată din următoarele venituri , cea mai mare pondere fiind deţinută de veniturile din

vânzarea produselor finite .

Venituri din vânzarea produselor finite 252.491.354 RON

Discounturi comerciale acordate 4.810.229 RON

Venituri din vânzarea mărfurilor 29.044.491 RON

Venituri din servicii 1.552.412 RON

Venituri din chirii 534.467 RON

Venituri din activităţi diverse 135.674 RON

16

2.1 SC Titan SA-diagnostic juridic

Societatea TITAN SA are sediul în Jud. Ilfov, Oraşul Pantelimon, Şoseaua

Cernica, Nr.11. Are un punct de lucru situat în Tg. Mureş, Str. Băneasa nr.31. Societatea s-a

înfiinţat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MUREŞ SĂ.

În 1999, Loulis Group a intrat pe piaţa din România prin preluarea celor două unităţi de

profil din Bucureşti şi Târgu Mureş, care prin fuziune au format compania Loulis SA.În iunie

2007, Loulis SA şi-a schimbat denumirea în Titan SA ca urmare a vânzării pachetului de

acţiunii grupului LLI Euromills.LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger InvestAG) a început

încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală

side Es t , î n p r ezen t a c t i vând î n 7 t a r i .

Î n anu l 1999 Camera de Comerţ şi Industrie a României a acordat companiei Titan

locul IV în cadrul Topului Naţional al Firmelor şi locul I ca firma românească. După trei decenii

de activitate, Titan a devenit lider de piaţă în domeniul morarituluisi panificaţiei, transformându-

se într-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor deconsum ale romanilor.Societatea

respecta toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii având carte demunca şi lucrând 8 ore/zi.

De asemenea, societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitatesi cu normele codului fiscal,

plătindu-şi toate datoriile faţă de bugetul statului.

Structura conducerii companiei la data de 30 septembrie 2011 era următoarea :

17

Acţiunile sunt nominative, evidenta acţiunilor fiind ţinuta într-un registru care se

păstrează la sediul societăţii. Dreptul la vot este oferit de acţiuni, acţiunile conferind posesorilor

lor dreptul de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor. Modificarea capitalului social se poate

face în sens crescător sau descrescător pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor în

condiţiile şi cu respectarea procedurilor prevăzute de lege.

Registrele societăţii şi evidenţele contabile ale acesteia:

Societatea comercială ţine evidenţa contabilă în lei, în conformitate cu Legea Contabilităţii şi

Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.

A)Informaţii generale aflate sub incidenţa dreptului comercial

La începutul activităţii comerciale,societatea Titan SA era acţionar majoritar în cadrul

deţinerii pachetului de acţiuni.După 2006,în urma unei fuziuni cu firma Loulis SA, următoarele

entităţi deţin calitatea de acţionarii semnificativi ai noii firme TITAN SA,denumite acum Loulis

SĂ :

În data de 31.10.2013,structura acţionariatului s-a modificat în sensul că,societatea

GOODMILLS GROUP GMBH loc. VIENA AUT a preluat pachetul de acţiuni integral,deţinând

100% din acţiunile fostului Loulis Internaţional.O ştire de actualitate,relatează că noul

acţionariat doreşte retragerea de la BVB

18

Mecanisme şi detalii cu privire la procesul de fuziune al companiei TITAN SA

Acţiunile societăţii rezultate în urma fuziunii vor fi tranzacţionate prin intermediul

platformei tehnice Arena a Bursei de Valori Bucureşti, la categoria a II-a. Fuziunea dintre Loulis

şi Titan are loc la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind majorarea

capitalului social al Societăţii Absorbante. Procesul de admitere la cota BVB va fi definitivat

ulterior înregistrării fuziunii la Oficiul Registrului Comerţului a înregistrării acţiunilor la Direcţia

Generală Supraveghere din cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Acţiunile emitetului

nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau sistem alternativ de tranzacţionare.

Intermediarul nu a încheiat cu nici una din societăţile implicate în procesul de fuziune sau

cu alte entităţi nici un angajament cu privire la asigurarea lichidităţii ulterior fuziunii. Totodată,

conform declaraţiilor reprezentanţilor celor două societăţi, aceştia nu au încheiat la rândul lor

nici un astfel de angajament cu alte entităţi. Raportul de schimb al acţiunilor a fost stabilit prin

raportarea valorii contabile a unei acţiuni emisă de Societatea Absorbită la valoarea contabilă a

unei acţiuni emise de Societatea Absorbantă. Raportul de schimb al acţiunilor este de 3,63

acţiuni Loulis nou emise pentru 1 acţiune Titan. Schimbul de acţiuni se va face fără sulta.

La data realizării fuziunii, toate acţiunile Societăţii Absorbite existente anterior realizării

fuziunii se vor anula şi în schimbul lor acţionarii Societăţii Absorbite vor dobândi un număr total

de 132.311.596,31 rotunjit la 132.311.597 acţiuni nominative noi ale Societăţii Absorbante,

având o valoare nominală de 0,1000 RON fiecare, prin aplicarea raportului de schimb anterior

menţionat. Acţiunile emise de societatea Loulis sunt tranzacţionate în cadrul categoriei a II-a a

B.V.B şi sunt înregistrate şi depozitate de către Registrul B.V.B. În aceste condiţii, acţionarii

Societăţii Absorbite vor deveni titularii acţiunilor nou emise de Societatea Absorbantă la data

înscrierii acestora în registrul acţionarilor Societăţii Absorbante ţinut de Registrul B.V.B în

conformitate cu reglementările şi procedurile B.V.B şi cu reglementările C.N.V.M.

B)Analiza juridică a componentelor bilanţiere

Informaţii referitoare la activele imobilizate ale societăţii rezultată din fuziune, inclusiv

referitoare la modalitatea de preluare a contractelor de achiziţii în leasing ale societăţilor care

19

fuziuneaza precum şi modalitatea de preluare a oricăror ipoteci/servituţi care grevează

respectivele active.

Situaţia juridică a imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la costul istoric.

Societatea nu a efectuat reevaluări ulterioare recunoaşterii iniţiale. Alte imobilizări necorporale

cuprind licenţe şi programe informatice achiziţionate de Societate şi amortizabile într-o perioadă

de maxim 3 ani.

Situaţia juridică a imobilizarilor corporale

Imobilizările corporale sunt prezentate în situaţiile financiare la costul reevaluat. Ultima

reevaluare efectuată de societate a fost efectuată la 31 decembrie 2009, având în vedere evoluţia

20

imobiliară din anul 2009, înregistrându-se următoarele rezultate:

La 30 septembrie 2011, Societatea are înregistrate ca şi leasinguri financiare mijloace

fixe având o valoare netă contabila de 457.678 (i.e. la 30 septembrie 2010 - 692.711). În timpul

anului s-a încheiat contractul de novaţie cu Porsche Leasing România IFN

Imobilizări corporale vândute

Pe parcursul anului Societatea a vândut imobilizări corporale, care aveau o valoare contabilă netă

de 454 la data tranzacţiei.

Imobilizări corporale în curs de execuţie

În cursul anului încheiat la 30 septembrie 2011, Societatea are în derulare proiecte de investiţii

precum:

- achiziţia unei noi maşini de ambalat faina în pungi, cu o valoare de 1.453.834;

- modernizarea silozului de cereale, cu o valoare de 1.103.420;

- modernizarea morilor de grâu şi de porumb, cu o valoare de 870.820;

- o maşină nouă pentru feliat şi ambalat pâine cu o valoare de 789.429;

- un tarar nou pentru siloz cu o valoare de 727.246.

21

Investiţiile nu au fost finalizate până la 30 septembrie 2011, aflându-se în contul imobilizări

corporale în curs de execuţie şi se estimează că vor fi finalizate în cursul anului financiar

următor.

Mijloace fixe amortizate complet

La 30 septembrie 2011, Societatea deţinea mijloace fixe ale căror valori contabile brute sunt

amortizate complet, dar sunt încă în folosinţă. La Cernica sunt astfel de imobilizări necorporale

în valoare de 392.504, imobilizări corporale în valoare de 8.093.758, iar la punctul de lucru

Târgu Mureş sunt imobilizări corporale în valoare de 721.505.

Imobilizări financiare

Imobilizările financiare au următoarea structură la data de 30 Septembrie 2011:

Detaliile despre entităţile în care Societatea deţine imobilizări financiare:

Provizioane

22

Repartizarea profitului

Pentru exerciţiul financiar încheiat la 30 Septembrie 2011(01 octombrie 2010 – 30 septembrie

2011), societatea a înregistrat un profit în valoare de 8.242.125 lei.

Având în vedere schimbarea exerciţiului financiar în cursul anului 2011, profitul aferent

perioadei 01 Octombrie 2010 – 31 Decembrie 2010 în suma de 2.213.495, a făcut obiectul

repartizării profitului pentru anul calendaristic întreg 2010, în baza Hotărârii AGA de repartizare

a profitului aferent anului financiar 2010 ( ianuarie 2010 – decembrie 2010).

Pentru perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2011 s-a constituit rezerva legală în suma de

460.237 lei.

Diferenţa de profit în suma de 5.568.393 - aferenta perioadei Ianuarie - Septembrie 2011, se va

repartiza în baza Hotărârii AGA de aprobarea a situaţiilor financiare şi repartizare a profitului la

30 Septembrie 2011.

Situaţia creanţelor şi a datoriilor

Creanţe :

23

Creanţele comerciale sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea realizabilă.

Pentru creanţele incerte se face o estimare bazată pe analiza tuturor sumelor restante la sfârşitul

anului. Creanţele cu părţile afiliate au fost evidenţiate distinct (Nota 10.2. la situaţiile financiare).

La 30 septembrie 2011 în cadrul creanţelor comerciale, societatea deţine efecte

comerciale scontate şi neajunse la scadenţă în suma de 4.598.373. De asemenea se menţin

înregistrate în evidenţele contabile valoarea efectelor comerciale scadente, dar neîncasate în

valoare de 1.013.043 pentru clienţii aflaţi în litigiu. Pentru aceste sume s-au înregistrat ajustări de

valoare la data de 30 Septembrie 2011.

La 30 septembrie 2011 valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor este de

6.397.575. Creanţele comerciale nu sunt purtătoare de dobândă şi au, în general, un termen de

plată între 30-90 de zile. Linia de debitori şi alte creanţe net este detaliată în tabelul următor:

Ajustările de valoare pentru alte creanţe reprezintă avansuri plătite la furnizori diverşi cu

o vechime mai mare de 360 zile.

La 30 septembrie 2011, mişcările în ajustările pentru depreciere a creanţelor au fost următoarele:

Datorii :

24

Linia de alte datorii este detaliată în tabelul următor:

Datoriile comerciale sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea nominală.

Tranzacţiile Societăţii în moneda străină sunt inregistratate la cursul de schimb din data

tranzacţiei. Şoldurile datoriilor comerciale în devize au fost înregistrate la sfârşitul lunii

septembrie (Nota 6.6).

În Nota 10.2. la situaţiile financiare sunt prezentate şoldurile şi tranzacţiile la 2011 cu

părţile afiliate privind cumpărările de materii prime, materiale, investiţii şi servicii.

25

Societatea nu a înregistrat împrumuturi de la instituţiile de credit cu perioada de rambursare mai

mare de 1 an. Mai jos sunt analizate împrumuturile pe termen scurt la 30 septembrie 2011:

La data de 30 septembrie 2011Societatea dispunea de următoarele facilităţi de credit cu Alpha

Bank:

- sublinia A, cu o limită de 5.000.000 Eur.

- sublinia B, cu o limită de 3.000.000 Eur.

- sublinia C, cu o limită de 2.000.000 Eur.

- sublinia D, cu o limită de 8.000.000 Eur.

La data de 30 septembrie 2011, Societatea dispunea de o facilitate de credit în limita a

5.000.000 Eur în relaţia cu Unicredit Tiriac Bank pentru scrisori de garanţie şi linie de credit.

C)Analiza judiciară asupra domeniul dreptului muncii

Salariile aferente perioadei octombrie 2010 – septembrie 2011 au fost de 24.177.044

(include şi costul cu tichetele de masă), din care 865.252 rămase neplătite până la 30 Septembrie

2011. În perioada octombrie 2010 - septembrie 2011 Societatea a acordat tichete de masă în

suma de 804.504 lei. Societatea a făcut plati către instituţii ale statului român în contul pensiilor

angajaţilor săi.

Astfel, în perioada octombrie 2010 - septembrie 2011, Societatea a contribuit cu

4.915.426 lei la fondul de pensii, cu 1.224.606 lei la fondul de şomaj, şi cu 109.996 la fondul

asigurărilor sociale de sănătate. Toţi angajaţii Societăţii sunt membrii ai planului de pensii al

statului român. Societatea nu operează nici un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare

26

şi deci nu are nici un fel de alte obligaţii referitoare la pensii. Societatea nu este obligată să ofere

beneficii suplimentare angajaţilor după pensionare.

Numărul mediu al salariaţilor,la sfârşitul anului 2011, a evoluat după cum urmează :

D)Analiza situaţiei companiei din punct de vedere fiscal

În domeniul fiscal,firma la sfârşitul anului 2011,se prezintă astfel :

La sfârşitul anului 2011,societatea TITAN SĂ nu avea datorii faţă de bugetul de stat, listarea la

BVB nepermiţându-i acest lucru.

E)Analiza poluării/protejării mediului înconjurător sub incidenţa legalităţii

Descrierea sintetică a impactului activităţilor de bază ale emitentului asupra mediului

înconjurător precum şi a oricăror litigii existente sau preconizate cu privire la încălcarea

legislaţiei privind protecţia mediului înconjurător. Societatea TITAN SA desfăşoară activitatea

de morărit şi panificaţie – cod CAEN 1061. locaţia activităţii aflându-se în oraşul Pantelimon, la

o distanţă de aproximativ 10 km de oraşul Bucureşti.

Având în vedere categoria activităţii şi capacitatea de producţie care este mai mare de

300 tone produse finite / zi de exploatare (valoare medie trimestriala), Societatea se încadrează în

prevederile O.U.G. nr. 152/2005 aprobată şi modificată prin Legea nr. 84/2006 privind

prevenirea şi controlul integrat al poluării. În acest sens. s-a emis de către Agenţia Regională

27

pentru Protecţia Mediului Bucureşti autorizaţia integrată de mediu nr. 4207.411.2277.3701

revizuita la data de 11.11.2010. Numărul de înregistrare al autorizaţiei este 49.

Din raportul de amplasament rezultă faptul că terenul are un potenţial de contaminare

extrem de redus datorită folosinţei anterioare agricole. În prezent posibilitatea de poluare este

foarte redusă datorită existenţei unui număr mic de surse specifice care ar putea provoca

asemenea evenimente. O parte din deşeurile nepericuloase (de ex.: ambalaje şi hârtie şi carton,

ambalaje de materiale plastice, deşeuri menajere, feroase şi din lemn) ce rezultă din activitatea de

producţie se depozitează temporar pe platforma betonată sau în containere pe platforma de

deşeuri fiind ulterior preluate spre valorificare, respectiv reciclare, de către firme autorizate.

Menţionăm că în baza contractului dintre părţi, SC ECO ROM AMBALAJE SA a preluat

de la SC TITAN SA responsabilitatea privind modul de gestionare a îndeplinirii obligaţiilor de

valorificare şi reciclare a ambalajelor introduse pe piaţă. în limita cantităţilor raportate de către

această din urmă. Altă parte din deşeurile nepericuloase (de ex.: pleava; şarje ratate pâine) ori se

depozitează în silozuri (moară) ori se macină şi se depozitează în buncăre ulterior fiind

valorificate în furaje. Deşeurile periculoase (de ex.: uleiuri uzate; absorbanţi. materii filtrante;

etc) se depozitează temporar în zonele desemnate, în recipiente metalice sau de plastic sau pe

platforme acoperite fiind valorificate de către firme specializate.

Atât emisiile cât şi imisiile de poluanţi în aer se monitorizează trimestrial sau semestrial,

după caz, conform standardelor în vigoare şi de către firme specializate. Nivelul emisiilor de

poluanţi în apele uzate se monitorizează trimestrial de asemenea conform standardelor în vigoare

şi de către firme specializate şi se încadrează în parametrii impuşi de legislaţie.

Totodată, odată pe an se efectuează măsurători de zgomot care se includ în raportul anual

de mediu. În cursul anului 2010, societatea noastră a formulat plângere împotriva procesului

verbal de contravenţie emis la data de 12.05.2010 de către Garda Naţională de Mediu –

Comisariatul Municipiului Bucureşti pe motiv că ar fi lipsit automonitorizarea indicatorilor de

calitate atmosfera şi a potenţialelor surse de poluare fonică de la unul dintre punctele de lucru ale

societăţii, aplicându-se o amendă în cuantum de 50.000 lei.

Soluţia instanţei judecătoreşti de fond a fost de admitere în parte a plângerii formulate de

către TITAN, dispunând modificarea procesului verbal de contravenţie emis, în sensul reducerii

28

cuantumului amenzii aplicate de la 50.000 lei la 25.000 lei. Precizăm că societatea noastră a

formulat recurs împotriva Sentinţei pronunţate la data de 04.02.2011, prin termen de judecată în

recurs fiind 09.01.2012.

Recursul formulat de TITAN SA a fost respins ca nefondat, sentinţa fiind irevocabilă. În

timpul exerciţiului financiar 2011, societatea noastră a formulat plângere împotriva procesului

verbal de contravenţie emis la data de 06.04.2011 de către Garda Naţională de Mediu –

Comisariatul Judeţean Ilfov pe motiv ca subscrisa nu am fi respectat anume prevederi din

Autorizaţia Integrată de Mediu mai sus precizata aplicându-se o amendă în cuantum de 100.000

lei.

La data de 22.05.2012 a fost admisă plângerea TITAN SA, instanţă dispunând anularea

procesului verbal de constatare a contravenţiei. Această hotărâre poate fi atacată cu recurs.

Hotărârea nu a fost încă comunicata, societatea neavând un nou termen, deocamdată. Alte litigii

cu persoane private sau alte autorităţi, cu excepţia celor menţionate mai sus, cu privire la

încălcarea legislaţiei de protecţia mediului, nu au existat în timpul exerciţiului financiar 2012. De

asemenea, în timpul exerciţiului financiar 2012 nu au existat poluări accidentale în aer, apă sau

sol.

F)Situaţia litigioasă a firmei

Împotriva firmei Titan SA nu au fost îndreptate litigii. Această companie îşi achita la timp

datoriile,creanţele şi angajamentele faţă de parteneri dar şi faţă de stat.

2.2 Diagnosticul comercial

Privit la modul general, diagnosticul comercial îşi fixează analiza asupra pieţei de desfacere a

produselor societăţii şi asupra pieţei de aprovizionare. Obiectivul principal al acestui

diagnostic este reprezentat de estimarea pieţei actuale şi potenţiale a societăţii, precum şi

locul pe care îl ocupa societatea analizată pe piaţă.

În cadrul diagnosticului comercial, sunt analizate următoarele aspecte de bază :

· piaţă

29

· produsele sau serviciile oferite de către societate

· preţul produselor sau al serviciilor

· promovarea produselor sau a serviciilor

2.2.1 Analiza pieţei societăţii

Analiza pieţei societăţii reprezintă un aspect foarte important în estimarea valorii unei firme ,

de aceea se analizează următoarele aspecte :

· analiza evoluţiei vânzărilor

· studierea concurenţei

· analiza clienţilor societăţii

· analiza furnizorilor societăţii (piaţa de aprovizionare )

Cifră de afaceri a societăţii este formată din vânzările de bunuri, produse, servicii, lucrări, a

căror totalitate formează obiectul activităţii firmei, exceptând vânzările cu caracter

excepţional ( cedările de active ).

Pentru societatea analizată, TITAN S.A, pe o perioadă de analiza de 3 ani : 2010,2011,2012,

s-au înregistrat următoarele cifre de afaceri ( în unităţi monetare ) , cifra de afaceri fiind

preluată din Contul de profit şi pierdere al societăţii :

În anul 2010 , cifra de afaceri a fost de 260.114.258 RON


30


a) evoluţia vânzărilor

Se va analiza evoluţia vânzărilor societăţii Titan S.A în funcţie de produsele care fac obiectul

vânzării , acestea fiind grupate în următoarele categorii :

1. Produse ambalate

· cereale expandate

· cozonac şi biscuiţi

· faina - pachete

· mălai - pachete

· pâine Long Life

· paste făinoase

2. Produse congelate - produse patiserie

31

3. Produse proaspete- pâine proaspătă ,chifle

4. Produse profesionale

· faina- sac şi vrac

· malai- sac şi vrac

· pesmet

5. Subproduse - subproduse formate din porumb şi grâu

___________________________________________________________________________

Datele referitoare la cifra de afaceri au fost preluate de pe www.bvb.ro - informaţii

financiare anii 2010,2011,2012.

În anul 2010, s-au înregistrat următoarele valori ale vânzărilor produselor numite anterior:

Categorie Produs Valoare vânzări (RON)

Ambalate Cereale expandate 11.705.263

Ambalate Cozonac şi biscuiţi 554.081

Ambalate Faina- pachete 26.207.705

Ambalate Malai- pachete 12.028.981

Ambalate Pâine Long Life 4.944.712

Ambalate Paste făinoase 1.581.360

Congelate Produse patiserie 4.236.198

Proaspete Pâine proaspătă 55.922.338

Proaspete Chifle 2.590.834

Profesionale Faina-sac şi vrac 56.107.772

Profesionale Malai- sac şi vrac 9.741.907

32

Profesionale Pesmet 5.444.759

Subproduse Subproduse formate din

porumb şi grâu

20.713.901




Ambalate Cozonac şi biscuiţi 1.374.575




Ambalate Paste făinoase 1.121.205




33





porumb şi grâu

40.624.436

În urma valorilor vânzărilor , se poate determina evoluţia vânzărilor pe piaţa internă şi pe

piaţa externă , aspect care intră în analiza diagnosticului financiar. Astfel, vom evidenţia

evoluţia vânzărilor anilor 2010/2011 şi 2011/2012, în funcţie de valoare şi de cantitatea

vândută (kg).




Ambalate Cozonac şi biscuiţi 33.965




Ambalate Paste făinoase 517.813



34






porumb şi grâu

27.782.175

Categorie Produs Cantitate(kg)

2011/2012

Cantitate(kg)

2010/2011

Valoare(RON

)

2011/2012

Valoare(RON)

2010/2011

Ambalate Cereale

expandate

1.232.150 1.376.039 10.519.709 11.754.162

Ambalate Cozonac

Şi biscuiţi

4.359 69.858 33.965 554.081

Ambalate Faina-

pachete

13.931.620 27.267.858 22.371.346 40.012.166

Ambalate Malai-

pachete

9.459.531 13.428.111 15.880.594 22.567.755

Ambalate Pâine 1.535.784 1.064.034 6.496.536 4.854.565

35

Long Life

Ambalate Paste

făinoase

120.405 282.584 517.813 1.121.205

Total

Ambalate

29.987.128 47.011.524 67.421.221 91.505.784

Congelate Produse

patiserie

274.534 287.894 4.172.661 4.180.157

Total

Congelate

274.534 287.894 4.172.661 4.180.157

Proaspete Pâine

proaspătă

22.546.597 23.651.983 55.181.921 62.373.435

Proaspete Chifle 4.731.401 3.935.812 22.599.562 17.879.558

Total

Proaspete

27.277.998 27.587.794 77.781.482 80.342.315

Profesionale Faina-sac

şi vrac

46.968.448 54.241.632 63.978.799 81.823.275

Profesionale Mălai -sac

şi vrac

7.811.855 13.981.355 11.091.280 19.214.309

Profesionale Pesmet 114.520 180.600 263.735 364.300

Total

Profesionale

54.894.823 64.403.587 75.333.814 101.401.884

Subproduse Porumb şi

grâu

44.542.847 66.066.149 27.782.175 40.624.436

Total

Subproduse

44.542.847 66.066.149 27.782.175 40.624.436

TOTAL 156.977.331 209.356.948 252.491.354 318.054.576

b) studierea concurenţei

Piaţa de desfacere a societăţii reprezintă spaţiul în care oferta specifică a firmei se întâlneşte

36

cu cererea, şi reprezintă un element important al diagnosticului comercial, care nu poate fi

realizat fără a determina competiţia, fiind un element fundamental al pieţei.

În analiza concurenţei, trebuie să avem în vedere în primul rând principalii concurenţi ai

societăţii Titan .

Piaţa făinurilor este dominată de companii româneşti .

DOBROGEA BĂNEASA

PAMBAC TITAN BOROMIR

Pe de-o parte regăsim companiile tradiţionale, puternice, care au o distribuţie naţională şi

care investesc în promovarea mărcilor. Pe de altă parte exista companiile mici , de regulă

mori locale care îşi vând produsele la nivel regional , la preţuri sub cel al pieţei .

Concurenta foarte mare pe acest segment determina diferenţierea brandurilor şi creşterea

37

ponderii calităţii în achiziţionarea produselor pentru că romanii devin din ce în ce mai

exigenţi şi mai atenţi la alimentele pe care le cumpără.

Principali competitori:

a) Făinuri: Dobrogea Group; Baneasa-Overseas; Pambac; UnicomPack; Vel Pitar; Boromir;

b) Paste făinoase: Băneasa – Overseas; Pambac; Arnos; Pangram; Pangroup; Vel Pitar;

c) Paine feliată ambalata termen lung: Vel Pitar; Snack Attack; Lujerul; Spicul; Dobrogea;

Grewe; Fundaţia Casa Copilului.

d) Cereale pentru mic dejun: Nestle; Dr Oetker; Emco; Tillos; Trompi (EuropeanFood);

Sano Vită; Indirect competitor: EuropeanFood: Viva; Olla; Rollo.

Piaţa produselor de panificaţie şi de morărit din România prezintă următoarele caracteristici:

· are o valoare care se ridică la peste 2 miliarde de Euro

· conform unui studiu făcut de INS, consumul anual de produse făinoase al unui locuitor

este de 112kg

· piaţa este dominată în proporţie de 70% de 5-6 mari jucători , având un caracter puternic

concurenţial

· apare mai des tendinţa producătorilor de a lansa făinuri speciale , pentru anumite

preparate

· conform INS, aproximativ 60% din consumatori folosesc faina în gospodărie cel puţin o

dată pe săptămână

· în sectorul industrial, consumul de faină a crescut datorită creşterii numărului de patiserii

şi de fast-fooduri

Distribuţia SEDIILOR CENTRALE pentru principalii producători de faină din România

DOBROGEA Grup Constantă

PAMBAC Bacău

BĂNEASA Bucureşti

38

TITAN Pantelimon, Ilfov

BOROMIR Buzău ,Ramnicu-Valcea, Sibiu , Deva

GALMOPAN Galaţi

PANGROP Craiova

FARNISAN Grădiştea, Giurgiu

Întreaga producţie este distribuită de către OVERSEAS GROUP , companie care produce

făinuri sub marca privată pentru mai mulţi comercianţi, iar Băneasa este unul din cei mai

importanţi clienţi ai acestui grup , având o notorietate şi o distribuţie foarte bună .

Despre BOROMIR , localizat în Sibiu, se poate afirma că are o cotă de piaţa internă de

10% pe domeniul morărit şi panificaţie şi că dezvoltă o reţea proprie de magazine. Este cel mai

important competitor al TITAN S.A deoarece acoperă zone importante de consum din România ,

iar produsele sunt de bună calitate.

TITAN , fosta LOUIS România, are o reţea proprie de magazine profitabile care

activează sub brandul BELFORNO , iar TITAN promovează o singură marcă pe ambalajele de

faină, deţinând monopolul în Bucureşti.

PAMBAC , unul din cei mai mari producători din zona Moldovezi, se afla pe locul 3 pe

piaţa de faină , cu o cotă de 14% din piaţă, având o reţea proprie de magazine sub branduri

corporale şi deţine prima marcă de faină desprinsă de sub numele brandului corporal ( Grania ).

DOBROGEA este lider naţional de piaţa cu o cotă de 29% . La nivel local ( în zona

Constantă, Tulcea, Galaţi ), deţine o cotă de peste 62% , având o reţea proprie de magazine

numite FRESH DOBROGEA. Dobrogea se remarca printr-o flexibilitate mare în ceea ce

priveşte cerinţele pieţei , dar a dovedit instabilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor şi

practică un preţ asemănător pe produs în toată ţara.

Conform unui studiu realizat de MEMRB, grupul GoodMills deţine, , o cotă de piaţă de 42,565%

, din punct de vedere al valorii vânzărilor reprezentată de segmentul de produse 'paine feliata' ,

fiind lider de piaţă.

39

MEMRB este o companie cipriotă care furnizează informații despre vânzările retail pentru

diverse categorii de produse de consum. Compania este prezentă în România din anul 1994 și se

numără printre cei mai mari cinci jucători pe piața locală de market research.

( Sursa Wikipedia)

După cum am menţionat mai sus, TITAN deţine primul loc în ceea ce priveşte vânzarea

produsului pâine, dar pe locul 2 şi cu o cotă foarte apropiată de cea a societăţii TITAN se afla

producătorul Vel Pitar ( 42,440%) pe segmentul de 'paine feliata'. În Bucureşti, Titan este lider

cu o cotă de 22% în ceea ce priveşte produsul pâine proaspătă, deci grupul deţine în total o cotă

de piaţă de aproximativ 66%, zilnic peste 30.000 de clienţi trecând pragul punctelor de desfacere.

c) analiza clienţilor societăţii

Ceea ce se realizează prin analiza clienţilor societăţii TITAN S.A este determinarea

evoluţiei cifrei de afaceri în funcţie de clienţi. Este necesar să se ţină cont de poziţia firmei în

contextul fabricaţiei şi al consumului unui anumit produs. Evoluţia cifrei de afaceri din punctul

de vedere al clienţilor interni dar şi externi , evidenţiază o stabilitate relativă care atestă existenţa

unor relaţii consolidate care ajuta la sporirea vânzărilor viitoare.

Cei mai importanţi clienţi ai societăţii TITAN S.A sunt reprezentaţi de către :

· supermarketuri

· hipermarketuri

· magazine alimentare mari

· magazine alimentare mici

· chioşcuri

· magazine universale

40

Reprezentanţii TITAN S.A au contracte numeroase cu clienţi care acoperă o gamă variată de

domenii de activitate . Enumeram câţiva dintre clienţii importanţi cu care colaborează societatea:

Mega Image, Carrefour, Cora , Profi, Brâu Union, Don Pan Cereal SRL, Nestle

Canalul modern (hiper/supermarketuri) este preferat de câţiva ani datorită metodelor mai

diversificate de interacţiune cu clienţii prin intermediul posterelor, plasărilor suplimentare,

promoţiilor adaptate.

" Apariţia în ultimii 15 ani pe piaţa din România a marilor retaileri şi mai ales a

hipermarketurilor cu suprafeţe mari de vânzare au influenţat comportamentul de cumpărare , din

ce în ce mai mulţi oameni orientându-se către formatul modern pentru cumpărăturile de sfârşit de

săptămâna datorită ofertei foarte variate de produse şi a preţurilor accesibile dar, rămânând fideli

comerţului tradiţional pentru cumpărăturile zilnice " -

Dobrogea Grup

Putem spune că afirmaţia ce aparţine grupului Dobrogea se aplică şi în cazul societăţii TITAN

S.A , deoarece prezintă acelaşi domeniu de activitate şi activând pe aceeaşi piaţă.

Analiza tipurilor de faină şi a clienţilor țintă :

Faină ambalată - este folosită de gospodine preponderent

în prepararea prăjiturilor, consumatorii

a cozonacilor, dar din ce casnici

în ce mai puţin pentru

prepararea pâinii în casă

Faină industrială - au fost introduse din brutarii

ce în ce mai multe făinuri pastiserii

dedicate pâinilor speciale, cofetarii

41

biscuiţilor, patiseriei sau fast-fooduri

pastelor făinoase

d) analiza furnizorilor TITAN S.A

TITAN S.A are încheiate numeroase contracte cu furnizorii, ceea ce demonstrează capacitatea

societăţii de a-şi alege cei mai buni furnizori de pe piaţă, cu un renume , pentru fiecare categorie

de produs , pentru o bună desfăşurare a activităţilor zilnice.

Dintre numeroşii furnizori ai TITAN S.A, amintim următoarele firme , ce joacă un rol important:

Mega Image S.A

Autobilal SRL

Mobifon S.A

Interamerican S.A

Dhl internaţional romanian SRL

Camera de Comerţ şi industrie a judeţului Ilfov

Tnt românia SRL

Metro cash&carry

Distrigaz sud S.A

Billa românia SRL

Romservice telecomunicaţii

Rentrop&straton

Avia motors

Pagini aurii

Praktiker românia SRL

Top services

Business development team

Mobexpert pipera

M.j. maillis românia

42

Selecţia atentă a furnizorilor pentru realizarea anumitor sarcini, a condus la atingerea

unor standarde ale performanţei înalte, lucru demonstrat şi de cota de piaţă ridicată pe care o

deţine TITAN S.A în toată ţara , datorată produselor calitativ înalte şi a satisfacţiei clienţilor.

2.2.2 Produsele oferite de societate

Produse promovate sub brandul TITAN

În ceea ce priveşte segmentul de produse profesionale ,Titan comercializează o gamă

bogată de făinuri , într-un ambalaj personalizat , distribuite în saci de 50 kg sau în varianta vrac,

în funcţie de dorinţa clientului .

Făinurile speciale, printre cele mai comercializate produse, ocupa o categorie aparte ,

deoarece au un rol foarte important în ceea ce priveşte fabricarea specialităţilor de panificaţie :

croissant, napolitane, foi de plăcintă, baghete, cozonaci, pateuri, chifle.

Cele mai importante produse ale brandului TITAN sunt însă produsele proaspete de

panificaţie, care satisfac cele mai diverse preferinţe datorită sortimentelor variate, fiind fabricate

după reţete proprii , din cele mai bune ingrediente, atent supervizate.

1. Pâine proaspătă

Franzela Titan 300/520 gr

2. Pâine pentru o dietă sănătoasă

a) Intermediară 300 gr

b) Fără sare 300 g

c) Dieta 300 g

d) Neagră - 400 gr

3. Specialităţi de pâine

a) Ţărăneasca - 500 gr

b ) Cu secară - 500 g

43

c ) Cu seminţe - 400 g

d ) Italiană - 500 gr

e ) Bagheta Titan - 300 gr

f ) Chiflă Titan - 60 gr

g ) Pave - 500 gr

4. Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse și comercializate în pachete de 150g, sunt cele mai cunoscute

de pe piața românească din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan rămâne pentru

această gamă de produse ca brand de fabrică.

Cerealele pentru micul dejun în pachete de 250g sunt și ele incluse în categoria produselor Titan.

Pe lângă produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolată și Corn Flakes Clasic)

Portofoliul Titan la categoria cereale s-a îmbogățit cu două noi produse: Musli și Cerelale pentru

dietă.

Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g şi 900g comercializate până în

august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificări în structura ambalajului, designului, iar

marca sub care se regăsesc acum este Titan.

2.3 Diagnostic resurse umane

Conducerea societăţii comerciale:

Lista administratorilor :

a) Consiliul de supraveghere

1.Josef Michael Scheidl –Presedinte în consilu de supraveghere

2.WalterFriedl–Vicepresedinte în consiliul de supraveghere

3.Christoph Theodor Heinrich Kempkes–Membru în consiliul de supraeghere

b) Directoratuls ocietatii

1. StefanosKrommydas -Presedintele societăţii

2. MihaiRusescu - Membru în directorat

44

3. Thomas Dimou - Membru în directorat

STRUCTURA SINTETICĂ A ACŢIONARILOR TITAN S.A. la data de 30.09.2012:

LLI EUROMILLS GmbH 398.603.793 acţiuni 97.5815%

PERSOANE FIZICE 9.821.593 acţiuni 2.4043%

PERSOANE JURIDICE 57.627 acţiuni 0.0142%

TOTAL 408.483.013 acţiuni 100.00%

Membrii Directoratului sau Consiliului de Supraveghere (cu excepţia d-lui.Krommydas) nu au

avut participaţii la capitalul social al societăţii.

În timpul exerciţiului financiar 2011(1 oct 2011 –30 sept 2012), TITAN SA a avut un număr

mediu de869salariati cu următoarele nivele de pregătire:

· 171studii superioare

· 431studii medii

· 267studii minime

Nu s-a constituit sindicat.

În cadrul SC TITAN SA , s-au desfăşurat o serie de programe de instruire a salariaţilor şi o

acţiune de atragere a forţei de muncă din rândul absolvenţilor cu studii superioare, desfăşurându-

se în acest sens programe special pentru aceştia.

Între conducere şi salariaţi relaţiile sunt normale, nemanifestându-se acţiuni colective de

contestare a managementului societăţii, existând în mod regulat un dialog între angajaţi şi

conducerea executivă.

45

2.4 Diagnosticul de mediu

SC Titan SA are ca obiect de activitate morărit şi panificaţie, fiind una dintre cele mai vechi

fabrici din ţară. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind astăzi

clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, paste făinoase, toast,

cereale, cozonaci, produse congelate.

Prin natura activităţii desfăşurate societatea nu face parte dintre cele cu impact asupra

mediului motiv pentru care managementul societăţii nu este continuu preocupat pentru reducerea

impactului activităţii asupra factorilor de mediu, nefiind necesar alocarea de resurse financiare

considerabile pentru realizarea de investiţii în acest sens. Societatea nu figurează pe lista celor

care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavând vreun litigiu privind încălcarea normelor de

protecţie a mediului.

2.5 Diagnosticul tehnologic

Societatea deţine la adresa sediului sediului social :

· Silozurile de grâu cu capacităţi de stocare de aproximativ 35.000 tone în cadrul

complexului

· 3 Mori cu o capacitate totală de măcinare de 650 tone/24 ore.

· Siloz de produse finite cu o capacitate de de stocare de 4.000 tone

· Linie de producere a fulgilor de porumb cu o capacitate de 10 tone/24 ore.

· Linie de ambalare a pachetelor de 1kg cu o capacitate de 80 tone/24 ore

· Linie de producere a chiflelor capacítate de 36.000/oră şi a pâinii toast cu o capacítate de

3.600/oră.

Activitatea de panificaţie cuprinde:

46

Fabrica de pâine este utilata cu instalaţii automatizata de producţie şi are o capacitate de

200 tone/24 ore. Fabrica cuprinde 6 linii-tunel precum şi o linie de producere a toast-ului şi

cozonacului. a cărei capacitate de producţie este de 20 tone/24 ore , precum şi o secţie pentru

producerea de pâine pe vatră , a cărei capacitate de producţie care a fost mărită în cursul anului

2010 până la 20 tone/24 ore.

Societatea nu are filiale sau sucursale.

Vom analiza factorii tehnici de producţie, a realizării producţiei împreună cu organizarea muncii,

precum şi eficientă activităţii de cercetare dezvoltare prin calcularea anumitor rate sau indicatori.

a) Ponderea produselor ce urmează a fi realizate în total stocuri

-pentru anul 2010 =2.842.779/47.458.094=5,99%

-pentru anul 2011 =4,258,840 /70,668,809 =6,03%

-pentru anul 2012 =3.620.310 /72.684.892 =4,98%

În primul an prezentat în analiza se observă o cotă de aproximativ 6% a ponderii aferente

producţiei aflată în curs de execuţie din totalul stocurilor.

Deşi în anul următor valoarea producţiei în curs de execuţie creşte considerabil(de

aproximativ 1,5 ori),asemeni şi valoarea totală a stocurilor(de 1,49 ori) raportul dintre cele două

este uşor crescut ajungându-se la o valoare de 6,03%.

În anul 2012 acest procent scade la aproape 5% datorită unor stocuri cu valori mai mari

decât în anul precedent şi o producţie mai scăzută.

b)Evaluarea activităţii de aprovizionare tehnico-materiala (surse indigene, surse import)

2010 2011 2012

Valoare

RON

Cantitate KG Valoare

RON

Cantitate

KG

Valoare RON Cantitate KG

47

Cantitate

Achiziţie

Grâu

116,374,729 150,105,850 191.133.198 181.440.459 147.681.600 119.324.000

Cantitate

Achiziţie

Porumb

45,769,370 68,222,434 59.921.607 73.047.098 53.741.600 43.428.000

Dintre cei trei ani se poate observa că în 2011 firma a achiziţionat cele mai mari cantităţi

de material,alocând şi sume considerabil mai mari pentru acestea.

De asemenea dacă se face o raportare preţ/cantitate se observă o creştere a preţului atât la

grâu,cât şi la porumb din 2010 în 2011, respectiv 2012.

2010(valoare RON/kg) 2011(valoare RON/kg) 2012(valoare RON/kg)

Preţ/kg grâu 0,77528 1,05342 1,23765

Preţ/kg

porumb

0,67088 0,82031 1,23748

c)Ponderea valorii utilajelor,instalaţiilor şi altor mobiliere din total activelor imobilizate

-pentru anul 2010=(92.051.696+1.945.366)/ 269.563.485=34,87%

-pentru anul 2011=(89,886,864 +1,976,038 )/ 266,720,837=34,44%

-pentru anul 2012=(91.862.640 + 2.342.520 )/ 244.520.184 =38,53%

48

În decursul celor trei ani ponderile structurale ale utilajelor şi instalaţiilor se menţin la

valori destul de apropriate(vezi mică variaţie dintre 2010 şi 2011),în 2012 crescând cu 4 puncte

procentuale,ajungând astfel la 38,53%

d) Evaluarea activităţii de cercetare şi dezvoltare

-prin calcularea procentului aferent alocării resurselor pentru brevete,licenţe,concesiuni şi alte

mărci din totalul activelor necorporale.

-in cazul anului 2010=pt anul 2010 nu am regăsit date(nu prezintă sume alocate cercetării)

-in cazul anului 2011=755.982 /755.982 =100%

-in cazul anului 2012=594,932 /647,148 =91,93%

Dacă în anul 2010 nu s-au realizat investiţii pentru dezvoltare din fonduri proprii,în

perioada următoare activele necorporale s-au identificat în raport de 1:1 cu alocarea banilor către

concesiuni,brevete,mărci etc. De către firmă, în anul 3 această cota scăzând cu aproximativ

10%,rămânând însă evident că firma acorda o mare importanţă inovării şi dezvoltării.

Precizarea cheltuielilor de ordin tehnic şi administrativ în exerciţiul financiar.

Grupa 2010 2011 2012

Salarii 1,088,784 981,801 1,030,891

Întreţinere şi

reparaţii

56,431 51,985 54,585

Consumabile 27,847 67,987 71,386

Obiecte de

inventar

0 0 0

49

Chirii - 510.72 536.256

Asigurări 1,840 1,985 2,084

Deplasări 2,995 3,399 3,569

Telefoane 3,701 2,595 2,725

Alte servicii 78,295 62,835 65,976

Alte cheltuieli 50,331 30,071 31,574

Pierderi 0 0 0

Total 1,310,224 1,203,169 1,263,327

6. Diagnosticul financiar

Bilanţul contabil simplificat la 01.10.2009- 30.09.2010

Active Pasive

Active imobilizate 265.368.042 Pasive permanente 132.242.529

-necorporale 956.480 -cap.proprii 131.972.484

-corporale 264.396.717 -provizioane 270.045

-financiare 14.845 -datorii pe TL 0

Active circulante 96.584.233 Pasive circulante 228.093.260

-stocuri 37.059.832 -datorii pe TS 228.093.260

50

-creante 46.074.546

-disponibilitati 13.449.855

Cheltuieli.în avans 592.941 Venituri în avans 2.209.427

TOTAL 362.545.216 362.545.216


Active Pasive







-creante 49.334.757

51


Cheltuieli.în avans 1.190.454 Venituri în avans 1.767.222

TOTAL 364.436.970 364.436.970


Active Pasive







52

-creante 52.609.952


Cheltuieli.în avans 801.581 Venituri în avans 909.212

TOTAL 373.534.694 373.534.694

6.1. SITUAŢIA NETĂ

Situaţia netă a societăţii este importantă deoarece reflectă solvabilitatea societăţii la un moment

dat şi pentru aceasta utilizăm relaţia:

SITUAŢIA NETĂ = Total activ – Datorii totale = Capitaluri proprii

O valoare pozitivă a situaţiei nete relevă faptul că agentul economic analizat este solvabil.

PT 2010: SN= 362,700,771- 228,248,764 = 134.452.007 RON

PT 2011: SN= 364.436.970- 227.367.390= 137.069.640 RON

PT 2012 : SN= 373.534.694- 262.501.246= 111.033.448 RON

6.2. FONDUL DE RULMENT

Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranţă a întreprinderii, impusă de diferenţele

existente între sumele de încasat şi cele de plătit, precum şi de decalajul ce poate să apară între

termenul de transformare a activelor în bani şi durata medie în care datoriile devin exigibile.

Cu ajutorul informaţiilor cuprinse în jumătatea superioară a bilanţului patrimonial al societăţii,

fondul de rulment poate fi determinat după cum urmează:

Fondul de rulment permanent = Capital permanent - Active imobilizate

Fondul de rulment permanent = Capital propriu + Datorii financiare pe termen lung -

53

- Active imobilizate

PT 2010 : FR= 131,972,535 + 0- 265,368,042= - 133.395.507 RON

PT 2011 : FR= 134.882.935 + 0- 265.712.104= -130.829.169 RON

PT 2012 : FR= 109.974.858 + 0- 245.036.821= - 135.061.963 RON

Dacă fondul de rulment net este mai mic decât zero (FRN < 0), capitalurile permanente

nu sunt suficiente pentru a finanţa activele imobilizate. Aceasta semnifică faptul că resursele

ciclice folosite pentru finanţarea activelor imobilizate au o pondere mare ceea ce are influenţe

nefavorabile asupra gradului de îndatorare pe termen scurt, periclitând capacitatea de plată şi

trezoreria curentă a întreprinderii.

6.3. FONDUL DE RULMENT PROPRIU

Acest indicator asigura gradul de libertate, de autonomie, în luarea deciziilor de investiţii

privind dezvoltarea întreprinderii

PT 2010:

FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = -133.395.507 RON

PT 2011:

FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = - 130.829.169 RON

PT 2012:

54

FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = - 135.061.963 RON

Un fond de rulment propriu negativ (FRP < 0) semnifică faptul că imobilizările sunt

finanţate doar parţial din fonduri proprii ea fiind nevoită să apeleze la fonduri străine pentru a

finanţa o parte din imobilizările sale.

Diferenţa dintre fondul de rulment net şi fondul de rulment propriu reprezintă măsura

îndatorării pe termen lung, pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt.

FONDUL DE RULMENT STRĂIN

De obicei fondul de rulment străin (FRS) este egal cu datoriile financiare ale întreprinderii.

Acesta se calculează după formula:

FRS = Fond de rulment net (FRN) – Fond de rulment propriu (FRP)

PT 2010: FRS= FR-FRP= 0



Datoriile pe termen lung ale întreprinderii în anul 2010 sunt 0 , deci şi FRS are valoarea 0 .

6.4. NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Acest indicator reflectă valoarea activelor pe termen scurt, indiferent de natura stocurilor

şi creanţelor, ce nu sunt finanţate din surse atrase pe termen scurt. Vom utiliza relaţiile de calcul

următoare:

Necesarul de fond de rulment = Active pe termen scurt - Pasive pe termen scurt, care devine:

NFR = Stocuri + Creanţe - Datorii curente de exploatare

PT 2010: NFR= 37,073,076 + 46,216,856- 17,321,838 =65.968.094 RON

55

PT 2011 : NFR= 44.086.551 + 49.334.757- 11.974.913= 81.446.395 RON

PT 2012: NFR= 72.684.892+ 52.609.952- 25.644.882= 99.649.962 RON

Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0) atunci există un surplus de nevoi

temporare în raport cu resursele temporare, situaţia fiind considerată normală în cazul în care

aceasta este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de

exploatare.

6.5. TREZORERIA NETĂ

Trezoreria netă este un alt indicator în analiza patrimoniala care este dat de surplusul

fondului de rulment faţă de necesarul în fond de rulment. În timp ce componentele nevoii de

fond de rulment sunt legate de activitatea curentă şi în special de activitatea de exploatare,

cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiuni financiare pe termen scurt realizate de

întreprindere.

Trezoreria netă (TN) se calculează după formula:

TN = Fondul de rulment net (FRN) – Nevoia de fond de rulment (NFR)

Regulile echilibrului contabil asigura determinarea trezoteriei nete şi că diferenţa între

disponibilităţile băneşti şi creditele de trezorerie.

TN = Disponibilităţi băneşti (DPB) – Credite de trezorerie (CRT)

PT 2010: TN= - 133.395.507 - 65.968.094= - 199.363.601 RON

PT 2011: TN= - 130.829.169 - 81.446.395 = - 212.275.564 RON

PT 2012: TN= - 135.061.963 - 99.649.962= - 234.711.925 RON

56

Dacă întreprinderea are deficit monetar (TN <0) pentru o peroada mai mare sau mai mică

de timp, ea nu are posibilitatea să efectueze plasamente financiare diverse, deci nu are

posibilitatea utilizării diversificatea trezoreriei.

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă,de fapt, pasi succesivi în formarea rezultatului

final.

Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale

sau numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială).

Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind

considerate bunuri cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.

Marja comercială realizată în anii de analiza demonstrează un excedent din vânzarea

mărfurilor, deoarece are o valoare pozitivă, rezultând obţinerea unui profit din activitatea

comercială. În plus, creşterea înregistrată de către acest indicator semnifică o îmbunătăţire, din

punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei în anii 2008-2012.

57

Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi

serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile

proprii.

Se realizează următoarele rapoarte:

1. PE(2008)/PE(2009)= 1,270

- reprezintă indicele nominal de creştere al producţiei întreprinderii, acesta fiind de 127.01%,

rezultând o rata nominală de creştere a producţiei de 78.72% în anul 2009 faţă de 2008

(producţia înregistrată în 2009 a fost de 0,787 ori mai mare decât producţia obţinută în 2008).

2. PE(2009)/PE(2010)= 1,218

3. PE(2010)/PE(2011)= 1,299

4.PE(2011)/PE(2012)= 0,606

- producţia înregistrată în 2012 a fost mai mică decât cea obţinută în 2011, lucru ce poate fi

observat din faptul că în anul 2012 compania TITAN S.A nu a înregistrat profit , ci o pierdere de

6.397.034 lei.

Valoarea adăugată exprima creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de

producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor

provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.

Valoarea adăugată nu este evidenţiata în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă

conţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor

provenind de la terţi.

Se realizează următoarele rapoarte :

1.VA(2009)/VA(2008)=1,003

- raportul exprimă o creştere a valorii adăugate în anul 2009 faţă de cea din 2008, fapt ce

influenţează negativ rezultatele financiare ale întreprinderii.

2.VA(2010)/VA(2009)=0,569

3.VA(2011)/VA(2010)=2,414

-raportul exprima o creştere foarte mare a valorii adăugate în anul 2011 faţă de anul 2010, astfel

compania a fost influenţată negativ .

4.VA(2012)/VA(2011)=0,891

58

Excedentul brut al exploatării (EBE) se stabileşte că diferenţa între valoarea adăugată

(plussubventiile de exploatare), pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe

de altă parte. Excedentul brut al exploatării exprima acumularea brută din activitatea de

exploatare(operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială sau prestări de

servicii),resursa principală a întreprinderii, cu influenţa hotărâtoare asupra rentabilităţii

economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane,

profit).

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi

curentă a întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările

economice justificate, normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile

excepţionale) şi provizioanele din excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al

exploatării.

1.Excedentul brut al exploatării (EBITDA)

EBITDA= CA – Cheltuieli de exploatare monetare

Acest rezultat exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea politicilor

specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare.

Cum EBITDA>0 înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării, iar

activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus monetar.

2010 2011 2012

EBITDA235.677.334-

229.926.228=5.751.106

348.039.348-

333.494.413=14.544.9

35

278.949.169-

271.868.692=7.080.4

77

2. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT)

59

EBIT= EBITDA- AMORTIZĂRI-PROVIZIOANE

2010 2011 2012

EBIT5.751.106-

270.045=5.481.061

14.544.935-

419.423=1.412.5512

7.080.477-

149.378=693.099

Acest rezultat exprimă potenţialul contabil de remunerare a acţionarilor cu

dividend şi a creditorilor cu dobânzi. Faptul că EBIT>0 înseamnă că avem un potenţial

contabil de remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor, cu valori cuprinse între un

minim de 693099lei şi un maxim de 14125512 lei.

3.Profitul înainte de impozit (EBT)

EBT = EBIT - CHELTUIELI CU DOBÂNZILE

2010 2011 2012

EBT5.481.061-9.187.313= -

3.706.252

14.125.512-

10.741.614=3.383.89

8

693.099-

12.431.476= -

5.500.377

Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi

financiară). În anul 2011 când, EBT>0 înseamnă că firma şi-a apreciat corect cheltuielile

cu dobânzile în raport cu profitul brut,în schimb în anii 2010 şi 2012,aceasta nu a reuşit

să-şi acopere împrumuturile contractate.

4. Profitul net (PN)

PN = EBT- IMPOZIT PE PROFIT

2010 2011 2012

60

PN 1.673.646 8.242.125 -6.397.034

Acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt

remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie

sub formă de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că PN>0,în anul 2011

înseamnă că firma a înregistrat un profit net maxim de 8.242.125, însă în anii 2010 şi

2012 firma a înregistrat pierderi.

5. Capacitatea de autofinanţare (CAF)

CAF = EBE+VEN FINANCIARE EXTRAORDINARE-CH FINAN EXTRAORDINARE- IMPOZITUL

PE PROFIT

2010 2011 2012

CAF6.501.478+0-0-

604.035=5.897.443

66.749.877+0-0-

1.443.247=

65.306.630

56.067.087+0-0-

122.545=55.944.54

2

Aceasta reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii,

respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială şi comercială a firmei după

scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.

Mărimea autofinanţării are un rol foarte important în evaluarea performanţelor

întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să

utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru

creditori, mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifica nivelul capacităţii de

rambursare dar şi nivelul riscului de neplată.

Faptul că în toţi anii , CAF> 0 înseamnă că firma a fost capabilă să utilizeze

eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii

acţionarilor şi a creditorilor.

6. Creşterea economică

61

CREŞTEREA ECONOMICĂ=∆IMO NETE+∆ACR NETE

2010 2011 2012

Creştere

economică

22.817.640+18.496.748

=41.314.388

42.217.940+4.390.366=

46.608.306

344.062+950.179=

1.294.241

Scopul analizei cash-flow-ului este de a studia variaţia disponibilităţilor şi, respectiv,

determinarea unei valori juste a întreprinderii, adică a ceea ce reprezintă ea din punct de vedere

valoric în calitate de entitate participantă la piaţă şi nu ca valoare istorică a partimoniului ei.

Situaţia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie şi considera trezoreria ca fiind o

variabilă centrală care este expresia intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi de echivalente, iar

variaţia trezoreriei se explică prin fluxurile de încasări şi de plăţi înregistrate în cursul

perioadei.

Încasările în numerar sunt afectate de semnul (+), iar plăţile efectuate în numerar

pentru aceleaşi activităţi sunt afectate de (-).

Cash flow-ul

Cash flow-ul = ΔTN= ΔAtz – ΔPtz= ΔFR – ΔNFR

CF2010= - 199.363.601 - (- 149.024.444)=- 50.339.157 RON

CF2011=- 212.275.564 - (- 199.363.601)= -12.911.963 RON

CF2012=- 234.711.925 - (- 212.275.564)= -22.436.361 RON

I.Gestiunea capitalurilor

Stabilim numărul de rotaţii a capitalurilor permanente (NRCP):

62

Capitalurile permanente =capitaluri proprii + subvenţii pentru investiţii + datorii mai mari de

un an

Cap Perm 2010=131.972.484+2.207.481+0=134.179.965 RON

Ven Tot2010=247.770.713 RON

Cap Perm 2011=134.882.935+1.761.537+0=136.644.472 RON

Ven Tot2011=357.530.201 RON

Cap Perm 2012=109.974.858+897.416+0=110.872.274 RON

Ven Tot2012=281.708.353 RON

Pentru gestiunea capitalurilor utilizăm următorii indicatori:

A) numărul de rotaţii a capitalurilor permanente (NRCP):

Permanente Capitaluri

Totale VenituriNRCP

NRCP2010=247.770.713 / 134.179.965 = 1,8465 rotaţii

NRCP2011=357.530.201 / 136.644.472 = 2,6165 rotaţii

NRCP2012=281.708.353 / 110.872.274 = 2,5408 rotaţii

B) Durata de rotaţie a capitalurilor permanente (DRCP):

63

totaleVenituri

360 x permanente CapitaluriDRCP

DRCP2010=134.179.965*360/247.770.713= 194,9576 zile= 0,5415 ani

DRCP2011=136.644.472*360/357.530.201= 137,5884 zile= 0,3822 ani

DRCP2012=110.872.274*360/281.708.353= 141,6856 zile= 0,3936 ani

II.Gestiunea activelor

1. Gestiunea activelor totale

Activele totale includ activele imobilizate, activele curente şi cheltuielile în avans, adică:

AT2010 = 265.368.042+96.584.233+592.941=362.545.216 RON

AT2011=265.712.104+97.534.412+1.190.454=364.436.970 RON

AT2012= 245.036.821+127.696.292+801.581=372.733.113 RON

Pentru gestiunea activelor totale utilizăm următorii indicatori:

A) Numărul de rotaţii a activului total (NRAT):

totaleActive

totaleVenituriNRAT

NRAT2010=247.770.713/362.545.216=0,6834 rotaţii

NRAT2011=357.530.201/364.436.970=0,9810 rotaţii

NRAT2012=281.708.353/372.733.113=0,7558 rotaţii

64

b) Durata de rotaţie a activelor totale

totaleVenituri

360 x totaleActiveDRAT

DRAT2010=362.545.216*360/247.770.713=526,7623 zile=1,4632 ani

DRAT2011=364.436.970*360/357.530.201=366,9545 zile=1,0193 ani

DRAT2012=372.733.113*360/281.708.353=476,3221 zile=1,3212 ani

2. Gestiunea activelor imobilizate pentru care utilizăm următorii indicatori:

A) Numărul de rotaţii a activelor imobilizate (NRAI):

eimobilizat Active

totaleVenituriNRAI

rotaţii

NRAI2010=247.770.713/265.368.042=0,9337 rotaţii

NRAI2011=357.530.201/265.712.104=1,3455 rotaţii

NRAI2012=281.708.353/245.036.821=1,1496 rotaţii

B) Durata de rotaţie a activelor imobilizate (DRAI):

totaleVenituri

360 x eimobilizat ActiveDRAI

DRAI2010

=265.368.042*360/247.770.713=385,5681 zile=1,071 ani

65

DRAI2011

=265.712.104*360/357.530.201=267,5476 zile=0,7432 ani

DRAI2012

=245.036.821*360/281.708.353=313,1368 zile=0,8698 ani

3. Gestiunea activelor curente

Activele curente cuprind activele circulante (stocuri, creanţe, casa şi conturi la bănci, investiţii

financiare pe termen scurt) şi cheltuielile în avans.

Pentru gestiunea activelor curente utilizăm următorii indicatori:

A) Numărul de rotaţii a activelor curente (NRAC):

curente Active

totaleVenituriNRAC

rotaţii

NRAC2010=247.770.713/96.584.233=2,5653 rotaţii

NRAC2011=357.530.201/97.534.412=3,6657 rotaţii

NRAC2012=281.708.353/127.696.292=2,2060 rotaţii

B) Durata de rotaţie a activelor curente (DRAC):

66

totaleVenituri

360 x curente ActiveDRAC

zile

DRAC2010=96.584.233*360/247.770.713=140,3326 zile=0,3898 ani

DRAC2011=97.534.412*360/357.530.201=98,2082 zile=0,2728 ani

DRAC2012=127.696.292*360/281.708.353=163,1853 zile=0,4533 ani

4.Gestiunea stocurilor--- Stocurile cuprind următoarele elemente: materii prime şi materiale

consumabile, producţia în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărări

de stocuri.

Pentru gestiunea stocurilor utilizăm următorii indicatori:

A) Numărul de rotaţii a stocurilor (NRS):

Stocuri

afaceri de CifraNRS

rotaţii

NRS2010=235.677.334/37.059.832=6,8350 rotaţii

NRS2011=348.039.348/44.086.551=7,8945 rotaţii

NRS2012=278.949.169/72.684.892=3,8377 rotaţii

B) Durata de rotaţie a stocurilor (DRS):

afaceri de Cifra

360 x StocuriDRS

zile = 0,10 ani

67

DRS2010=37.059.832*360/235.677.334=52,5925 zile=0,1461 ani

DRS2011=44.086.551*360/348.039.348=45,6016 zile=0,1267 ani

DRS2012=72.684.892*360/278.949.169=93,8040 zile=0,2605 ani

5.Gestiunea creanţelor curente

Creanţele reprezintă sumele de încasat şi pot fi clasificate în următoarele

elemente:creanţe comerciale;sume de încasat de la entităţile afiliate;sume de încasat de la

entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare;alte creanţe;capital

subscris şi nevărsat;cheltuielile în avans.

Pentru gestiunea creanţelor curente utilizăm următorii indicatori:

A) Numărul de rotaţii a creanţelor (NRC):

curente Creante

totaleVenituriNRC

rotaţii

NRC2010=247.770.713/46.074.546=5,0488 rotaţii

NRC2011=357.530.201/49.334.757=7,2470 rotaţii

NRC2012=281.708.353/52.609.952=5,3547 rotaţii

B) Durata de rotaţie a creanţelor (DRC):

totaleVenituri

360 x curente CreanteDRC

68

DRC2010

=46.074.546*360/247.770.713=0,1859 ani=66,9443 zile

DRC2011

=49.334.757*360/357.530.201=0,1379 ani=49,6755 zile

DRC2012

=52.609.952*360/281.708.353=0,1867 ani=67,2312 zile

6.Gestiunea creditului client

Clienţii = persoane fizice sau juridice care în calitate de cumpărător achiziţionează contra

cost bunuri şi servicii. Creditul client (vânzările pe credit) reprezintă termenul în care firma

încasează produsele vândute şi serviciile prestate. Creditul client şi avansurile către furnizori

reprezintă o alocare de capitaluri ale firmei, fiind pentru gestiunea viitoare o nevoie de finanţare.

Pentru gestiunea clienţilor utilizăm următorii indicatori:

A) Numărul de rotaţii a creditului client (NRCC):

Clienti

afaceri de CifraNRCC

rotaţii

NRCC2010=235.677.334/40.981.990=5,7507 rotaţii

NRCC2011=348.039.348/45.195.673=7,7007 rotaţii

69

NRCC2012=278.949.169/ 50.612.806=5,5114 rotaţii

B) Durata de rotaţie a creditului client (DRCC):

afaceri de Cifra

360 x ClientiDRCC

zile

DRCC2010=40.981.990*360/235.677.334=0,1739 ani=62,6005 zile

DRCC2011=45.195.673*360/348.039.348=0,1299 ani=46,7488 zile

DRCC2012=50.612.806*360/278.949.169=0,1814 ani=65,3187 zile

III.Gestiunea datoriilor

1.Gestiunea datoriilor curente

Datoriile curente cuprind următoarele elemente:

· datorii comerciale - furnizori;

· efecte de comerţ de plătit;

· datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale;

· datorii faţă de asociaţi (acţionari);

· avansuri încasate în contul comenzilor;

· împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni;

· sume datorate instituţiilor de credit;

· sume datorate entităţilor afiliate;

· venituri în avans.

Pentru gestiunea datoriilor curente utilizăm următorii indicatori:

Dat Curente2010=228.093.260+2.209.427=230.302.687 RON

Dat Curente2011=227.367.390 +1.767.222=229.134.612 RON

Dat Curente2012=262.501.246+909.212=263.410.458 RON

70

A) Numărul de rotaţii a datoriilor (NRD):

curente Datorii

totaleCheltuieliNRD

rotaţii

NRD2010=249.493.032/230.302.687=1,0833 rotaţii

NRD2011=347.844.829/229.134.612=1,5181 rotaţii

NRD2012=287.982.842/263.410.458=1,0933 rotaţii

B) Durata de rotaţie a datoriilor (DRD):

totaleCheltuieli

360 x curente DatoriiDRD

zile

DRD2010=230.302.687*360/249.493.032=0,9231 ani=332,3098 zile

DRD2011= 229.134.612*360/347.844.829=0,6587 ani=237,1415 zile

DRD2012=263.410.458*360/287.982.842=0,9146 ani=329,2827 zile

2.Gestiunea datoriilor din exploatare

Datoriile din exploatare cuprind următoarele elemente:

· datorii comerciale - furnizori;

· efecte de comerţ de plătit;

· datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale;

· datorii faţă de asociaţi (acţionari);

· avansuri încasate în contul comenzilor;

· venituri în avans.

71

Pentru gestiunea datoriilor din exploatare utilizăm următorii indicatori:

Dat Expl2010= 2.209.427+228.093.260=230.302.687 RON

Dat Expl2011= 1.767.222+227.367.390=229.134.612 RON

Dat Expl2012=909.212+262.501.246=263.410.458 RON

A) Numărul de rotaţii a datoriilor din exploatare (NRDE):

exploatare Datorii

exploatare CheltuieliNRDE

rotaţii

NRDE2010=229.926.228/230.302.687=0,9984 rotaţii

NRDE2011=333.494.403/229.134.612=1,4555 rotaţii

NRDE2012=271.868.692/263.410.458=1,0321 rotaţii

B) Durata de rotaţie a datoriilor din exploatare (DRDE):

exploatare Cheltuieli

360 x exploatare DatoriiDRDE

zile

DRDE2010=230.302.687*360/229.926.228=1,002 ani=360,5894 zile

DRDE2011=229.134.612*360/333.494.403=0,6871 ani=247,3459 zile

DRDE2012=263.410.458*360/271.868.692=0,9688 ani=348,7999 zile

3.Gestiunea creditului furnizor

Creditul furnizor alături de avansurile primite de la clienţi reprezintă o sursă de finanţare

a ciclului de exploatare. El arată numărul de zile de creditare obţinute de firmă de la furnizori.

Creditul furnizor include următoarele:cheltuieli cu materii prime şi materiale;alte cheltuieli

materiale;alte cheltuieli externe (cu energia şi apa);cheltuieli privind mărfurile;cheltuieli privind

prestaţiile externe.

72

Pentru gestiunea creditului furnizor utilizăm următorii indicatori:

Credit Furnizor2010=126.678.681+7.772.432+9.133.464+18.168.943+17.698.291=179.451.811

RON

Credit Furnizor2011=215.529.134+8.761.608+10.455.775+25.388.350+ 20.097.175=280.232.042

RON

Credit Furnizor2012=150.707.218+8.243.130+11.578.827+23.977.726+20.144.764=214.651.665

RON

A) Numărul de rotaţii a creditului furnizor (NRCF):

Furnizori

furnizoriicu CheltuieliNRCF

rotaţii

NRCF2010=179.451.811/17.321.837=10,3598 rotaţii

NRCF2011=280.232.042/11.974.913=23,4015 rotaţii

NRCF2012=214.651.665/25.644.882=8,3701 rotaţii

B) Durata de rotaţie a creditului furnizor (DRCF):

furnizoriicu Cheltuieli

360 x FurnizoriDRCF

zile

DRCF2010=17.321.837*360/179.451.811=0,0965 ani= 34,7495 zile

DRCF2011=11.974.913*360/280.232.042=0,0427 ani= 15,3836 zile

DRCF2012=25.644.882*360/214.651.665=0,1195 ani= 43,01 zile

IV.Indicatori de lichiditate

A) Lichiditatea curentă (Lc) oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din active curente. Relaţia

de calcul este:

73

curente Datorii

avansîn Cheltuielicurente ActiveLc

Lc2010

=(96.584.233+592.941)/ 230.302.687=0,42195

Lc2011

=(97.534.412+1.190.454)/229.134.612=0,4309

Lc2012

=(127.696.292+801.581)/263.410.458=0,4878

B) Lichiditatea imediată (Li) sau testul acid arată posibilitatea achitării datoriilor curente din

valorile de trezorerie disponibile, precum şi din încasarea creanţelor la scadenţă:

curente Datorii

Stocuri -curente ActiveLi

Li2010

=(96.584.233-37.059.832)/ 230.302.687=0,2585

Li2011

=(97.534.412-44.086.551)/ 229.134.612=0,2333

Li2012

=(127.696.292-72.684.892)/ 263.410.458=0,2088

C) Lichiditatea la vedere(Lv)

74

curente Datorii

Stocuri- Creante -curente ActiveLv

Lv2010=(96.584.233-37.059.832-46.074.546)/230.302.687=0,0584

Lv2011=(97.534.412-44.086.551-49.334.757)/229.134.612=0,0180

Lv2012=(127.696.292-72.684.892-52.609.952)/263.410.458=0.0091

DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII

2010 2011 2012

Profit net 1.673.646 8.242.125 -6.397.034

Cifra afaceri 260.144.259 348.039.348 278.949.169

Activ economic 362.545.216 365.036.970 373.534.694

Capitaluri proprii 131.972.484 134.882.935 109.974.858

1.Rata de marjă = Profitul net/Cifra de afaceri

2010: Rata de marjă = 0,64%

2011: Rata de marjă = 2,37%

2012: Rata de marjă =- 2,29%

2. Rata de rotaţie = CA/Activ economic

75

2010: Rata de rotaţie = 71,75%



3. Rata de structura = Activ economic/Capital propriu

2010: Rata de structura = 2.74

2011: Rata de structura = 2,70

2012: Rata de structura = 0,30

4. Rentabilitatea capitalurilor = Rata de marjă x Rata de rotaţie x Rata de structură

2010: Rentabilitatea capitalurilor = 1,22%

2011: Rentabilitatea capitalurilor = 6,101%

2012: Rentabilitatea capitalurilor = -0,0512%

5. ROA = Profit net / Activ economic

2010: ROA= 0,46%

2011: ROA= 0,22%

2012: ROA= -1,71%

6. Rentabilitatea dobânzilor = Dobânzi/Datorii către instituţii bancare

2010 : Rentabilitatea dobânzilor = 9.187.313/ 196.704.867= 4,67%

2011 : Rentabilitatea dobânzilor = 10.741.614/ 146.498.585= 7,33%

2012: Rentabilitatea dobânzilor = 12.431.476/ 58.659.855= 21,19%

Rentabilitatea economică (ROA) este cu mult mai mică decât rentabilitatea dobânzilor,

remarcându-se o diferenţă importantă şi masivă în anul 2012, ceea ce înseamnă că activitatea

76

economică a companiei nu poate susţine eficient plata dobânzilor datorate. Apare astfel efectul

de bumerang, ceea ce înseamnă că datoriile contractate de întreprindere se multiplică cu minusul

de performanţă, lucru ce duce în final la scăderea rentabilităţii financiare.

Fundamentarea cheltuielilor de investitii si previziunea fluxurilor de numerar

Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor

1.CA planificat = CA2011 ( 1 + Δ%CA )= 348.039.348 x [ 1+ (278.949.169- 348.039.348 )/348.039.348]== 278.949.169

2. Activ mediu = ( Activ 2011 + Activ2012 ) / 2 = =(365,036,970 + 373,534,694)/2==369.285.832

3. Durata de rotatie = Activmediu/CAplan x 360== 369.285.832/278.949.169 x 360== 477

4. Activ estimat = Durata de rotatie * CAplan / 360== 477* 278.949.169 /360==369.607.649

5. Furnizori mediu = ( Furnizor 2011+ Furnizor 2012)/2== (11.974.913 + 25.644.882)/2== 18.809.898

77

6. Durata de rotatie = Furnizor mediu /CAplan x 360== 18.809.898/ 278.949.169 x 360== 24

7. Furnizori estimati = Durata rotatie x CAplan/ 360 = =24 * 278.949.169/360== 18.596.612

8. Credite de trezorerie medii = (Credite 2011 + Credite 2012)/2== (146.498.585 + 58.659.855)/2== 102.579.220

9. Durata de rotatie = Credite trezorerie/CAplan x 360== 102.579.220/ 278.949.169 x 360== 132

10. CTestimat = Durata rotatie x CAplan/360== 132 x 278.949.169 / 360== 10.614.695

Rata de crestere sustenabila a cifrei de afaceri g

g= b x ROE

b= 1- PN reinvestit 2012 / PN =

= 1- 1.035.204/ - 6.397.034=

= 1- (-0,1618)= 1,1618

ROE= PN 2012/CP 2012

ROE= -6.397.034/ 109,974,858

ROE= -5,82%

g= 1,1618 x -5,82%= -6,7616%

Compania SC Titan SA a investit in 2013, intr-o noua linie de productie , in vederea

realizarii cozonacilor secuiesti (Kürtőskalács) si distribuirea acestora catre hipermarketuri

( Carrefour, Kaufland, Metro, Cora, Auchan, Selgros ) si supermarketuri ( Mega Image, Penny,

Profi, Lidl) din Bucuresti si zonele apropiate.

78

http://en.wikipedia.org/wiki/K%C3%BCrt%C5%91skal%C3%A1cs

În elaborarea investiei proiectului, avem în vedere, mai multe elemente: costul utilajelor

pe care dorim să le achiziţionăm pentru producerea de cozonaci secuiesti. Preţul este foarte

important în realizarea investiei noastre, întrucat el implică o analiza mai atentă asupra

modului în care putem finanţa investiţia. In urma diagnosticului financiar realizat anterior, s-a

constatat ca in anul 2012 , compania are o capacitate de autofinantare in valoare de 55.944.542 ,

iar investitia nu depaseste aceasta suma, deci nu este nevoie sa apelam la credit bancar si se poate

realiza integral din surse proprii.

În urma unei analize de piaţă pentru achiziţionarea cupotoarelor necesare pt coacerea

cozonacilor secuieşti , am ajuns la decizia de a cumpăra următorul aparat , cu următoarele

caracteristici :

-Aparatul kurtos kalacs este făcut din inox alimentar, fiind o noutate pe piaţa românească. Este

cel mai bun din gama să, fiind un produs professional produs în Germania pe gaz cu două

arzătoare infraroşu, produce 48 bucăţi pe oră şi se instalează cu uşurinţă în mai puţin de un

minut.

1 cuptor=48 buc/h

1,5 min/buc rulare pe suport

=> o tura productie= 60 minute+1,5 minute *48 bucati +10 minute= 142 minute

|| || ||

\/ \/ \/

Coacere rulare derulare

Timp minim estimativ zilnic de lucru: 8 h= 480 minute => 3,38 ture de productie

La 3,38 ture de productie pe zi ,21000 bucati produse=> 130 cuptoare

Descriere cuptor:

-dimensiuni : 45 x 90 x 45 (cm)

-cost 1200 euro/buc

-capacitate 48 bucati/h

79

Faţă de celelalte firme ,furnizorul ales a avut cele mai bune caracteristici: timpul de

coacere este cel mai scăzut ceea ce ne permite realizarea unui număr mult mai mare de cozonaci

secuieşti, iar preţul este unul foarte bun , obţinând şi un discount de 250 euro / cuptor , având în

vedere că am achiziţionat o cantitate importanta.

Prognozarea situaţiilor financiare ale firmei

Previziunea financiară urmăreşte asigurarea unui volum de resurse suficiente pentru

acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, pe termen scurt, trebuie

identificate resursele necesare pentru plata aprovizonarilor cu materia prime, materiale,

mărfuri etc, sau pentru acoperirea eventualelor modificări ale posturilor de furnizori, clienţi,

disponibilităţi, cu alte cuvinte, asigurarea finanţării capitalului de lucru.

Pe termen mediu şi lung, trebuie asigurate resursele necesare pentru achiziționarea de

active fixe. În decizia privind finanțarea activelor imobilizate sau a capitalului de lucru se va ține

cont de costul procurării acestor fonduri, cost care depinde și de volumul necesar de resurse. În

aceste condiții se impune o prognozare a activității viitoare a firmei, pentru a dimensiona

necesarul de fonduri (determinat de creșterea imobilizărilor sau a capitalului de lucru) și

pentru a găsi sursele de finanţare.

În urma unei analize amănunţite a cererii pentru colacii secuieşti, am previzionat

următoarele cantităţi ce vor trebui livrate săptămânal , în zilele de luni şi de vineri .

Magazin Numarmagazine

Nr.Prod.Luni

Nr.ProdVineri

Totalprod.Luni

Totalprod.Vineri

Total prodsaptamana

Carrefour 8 120 200 960 1600 2560

Cora 4 100 180 400 720 1120

Auchan 5 115 165 575 825 1400

Kaufland 6 90 125 540 750 1290

Metro 5 135 220 675 1100 1290

80

Selgros 4 90 100 360 400 1775

Penny 6 60 85 360 510 760

Profi 20 50 70 1000 1400 870

MegaImage

115 70 100 80580 11500 2400

Lidl 9 65 75 585 675 19550

Total 182 895 1140 12895 20090 32985

Note: Nr. Prod Luni= Nr. Produse pt livrarea aferenta zilei de Luni

Nr. Prod Vineri= Nr. Produse pt livrarea aferenta zilei de Vineri

Descriere zona lucru:

-distanta de 0,5 m între cuptoare pe rând + câte 0,75 m în exteriorul rândului

-distanta de 2 m între rânduri = câte 0,85 m în afară rândurilor

-6 rânduri a câte 20 de cuptoare + 1 rând cu 10 cuptoare

-suprafata : ( 20* 0,45 + 19 * 0,5 + 2 * 0,75) * ( 7 * 0,9 + 6 * 2 + 2 * 0,85)= 400 m2

Costuri:

Cost achiziţie cuptoare: 1200* 130= 156.000 euro

Cost achiziţie teren: 400 * 45 + 400 * 23 = 27.200 euro

Total cost achiziţie=27.200 + 156.000=183.200 euro

Considerăm rata inflaţiei pentru anul 2013 = 3,32%

Cantitate necesară pentru realizarea a 9 bucăţi

-0,8 kg faină, 1,6 plicuri drojdie ,0,25kg zahăr,0,20kg margarina,2 ouă, 1,5 l apă

-se presupun următoarele preţuri per unitate de măsură a materiilor prime:

® 1,36 lei/kg de faină

81

® 0,8 lei/plicul de drojdie

® 2,32 lei/kg de zahăr

® 6,4 lei/kg de margarină

® 0,7 lei/ou

® 5,96 lei/ m3

(amestecul materiilor prime în vederea obţinerii cocăi se va realiza cu ajutorul unei maşinării

deja existenta în activele firmei)

Pentru obţinerea unei producţii de 33.000 bucăţi per/săptămână vor fi nevoie de următoarele

cantităţi:

Ø 2933,33 kg faina

Ø 146,66 plicuri drojdie a câte 25 g fiecare

Ø 916,67 kg zahăr

Ø 733,77 kg margarină

Ø 7335 ouă şi

Ø 5,5 m3 apă.

În urma calculelor rezulta un cost al materiilor prime săptămânal de 16.638,7341 RON.

De asemenea este necesară şi calcularea cheltuielilor cu utilităţi. Conform unei aproximări

dar şi a descrierii aparaturi(consumul/cuptor) au rezultat următoarele cifre: 8,9 lei/h pentru

fiecare cuptor pentru energie(se considera 9,5 ore pe zi) şi un preţ de 5,96 lei/ m3 de apă la un

consum de 1,8 m3 pe săptămână. Rezulta prin calcul un total al chetuielilor cu utilităţi de

3.539.640,701 RON/2013.

Pentru personal, s-a considerat atribuirea unui număr de 40 de lucrări , salariul de 800

82

RON/ lună(26 zile lucrătoare într-o lună ), cu un cost pentru salarii total de 396.288 RON.

Totodată trebuie calculate şi costurile cu ambalarea produselor şi transportul acestora.

Deoarece maşina de ambalat se afla deja în posesia firmei, vom calcula preţul foliei de

învelit. Considerăm că 1 m2 ajunge pt ambalarea a 4 produse, rezultând astfel un necesar

săptămânal de 8250 mp, la un preţ de 0,4 lei/ mp. În cazul transportului firmă va suplimenta

numărul de maşini ce realizează transportul mărfurilor în general cu 5, maşini care de

asemnea se afla deja în posesia firmei.

Vom mai considera un preţ de 5,96 lei/l benzina şi parcurgerea a 10 km pentru fiecare

dintre cele 5 maşini suplimentare pe săptămână. Suma acestor costuri ajunge la

185.656,8 RON

Bilanţ simplificat pentru compania TITAN anii 2011, 2012

Situaţii financiare 2011 2012

Imobilizări necorporale 755.982 501.792

Construcţii 111.175.534 112.031.327

Amortizare construcţii 16.383.897 19.000.997

Alte mijloace fixe 2.282.433 2.342.520

Total imobilizări corporale 264.941.277 244.520.184

Imobilizări financiare 14.845 14.845

TOTAL IMOBILIZĂRI 265.712.104 245.036.821

Mărfuri 7.287.090 5.551.376

Total stocuri 44.086.551 72.684.892

Creanţe 49.334.757 52.609.952

Investiţii pe termen scurt 0 0

Disponibilităţi 44.113.104 2.401.448

TOTAL 97.534.412 127.696.292

83

ACTIVE CIRCULANTE

Cheltuieli în avans 1.190.454 801.581

TOTAL ACTIV 364.436.970 373.534.694

Capital social subscris 40.848.301 40.848.301

Rezerve 2.770.118 2.770.118

Profitul sau pierderea

reportată

779.214 779.214

Profitul sau pierderea ex

financiar

8.242.125 -6.397.034

Repartizarea profitului 2.673.732 0

Total Capitaluri proprii 134.882.935 109.974.858

Datorii până la un an 227.367.390 262.501.246

Datorii după un an 0 0

Provizioane 419.423 149.378

Venituri în avans 1.767.222 909.212

TOTAL DATORII 227.367.390 262.501.246

TOTAL PASIV 364.436.970 373.534.694

În alcătuirea bilanțului și contului de profit și pierdere am presupus următoarele ipoteze:

Mediul financiar va fi stabil pe următorii 5 ani;

Cota impozitului pe profit este de 16%;

Rata inflaţiei prognozata de BNR pe următorii 5 ani este de :

· 2013 : 3,2%

· 2014: 3,3%

· 2015: 3%

· 2016: 3,2%

· 2017: 3,4%

Amortizarea se reinvestește în fiecare an pentru reconstituirea capitalului fix;

Firma face o investiție în valoare de 5.770.039 RON și este amortizabilă în 4 ani liniari,

finanțată integral din capitaluri proprii și care va determina o creștere a CA de 0,02702%.

84

Pt 2012 , avem o CA de 278.949.169 RON

Estimăm pentru 2013 o vânzare de 33.000 bucăţi/săptămână

=> CA previzionata 2013 = 33.000x50saptx4,34 ron/bucata= 7.161.000 RON ( cu TVA=24%)

CA preţ fără TVA= 33.000x 50 sapt x3,5 ron/bucata= 5.775.000 RON

Astfel se observă o creştere a cifrei de afaceri 2013 cu 0,207% faţă de cifră de afaceri din 2012.

Estimăm o creștere a Cifrei de Afaceri în următorii ani cu 10% pe an datorită firmei.

CA2013 = CA2012 * 1,102702 = 313.965.911 lei

CA2014 = CA2013*1,1 = 345.362.502 lei

CA2015 = CA2014*1,1 = 379.898.752 lei

CA2016 = CA2015*1,1 = 417.888.627 lei

CA2017 = CA2016*1,1 = 459.677.490 lei

Observăm : cheltuielile materiale sunt aproximativ 54% din CA.

Ch materiale/CA=150.707.218/278.949.169= 54,02%

Cheltuielile salariale sunt aproximativ 8,6% din CA.

Ch salariale/CA= 24.007.300/278.949.169= 8,6%

În ceea ce priveşte utilități observăm că rata inflației se modifică,

așadar ajustăm utilităţile cu rata inflaţiei previzionată pe 5 ani

de BNR.

Utilităţi 2012 = 11.578.827 ron

Utilităţi2013 =Utilităţi2012*1,032 = 12.157.768 lei

Utilităţi2014 =Utilităţi2013*1,033 = 12.558.974 lei

85

Utilitati2015 =Utilitati2014*1,030 = 12.935.743 lei



Amortizarea este constantă deoarece imobilizările corporale şi necorporale sunt constante. Diferă

amortizarea din anul 2017 deoarece amortizarea aferentă investiţiei în acest an

este 0.

Am2013 = Am2014= Am2015 = Am2016=

5.770.039 / 4= 1.442.510 + 9.470.372= 10.912.882ron

Am2017 =9.470.372 ron

Stocurile se calculează în funcţie de durată acestora şi am luat o durată medie:

Dstocuri/CA 2012 = Stocuri/CA 2012 *360 zile =

= 72.684.892/278.949.169 x 360= 94 zile

Dstocuri/CA 2011 = 44.086.551/348.039.348 x 360= 46 zile

D stocuri medie= (94+46)/2=70 zile

Stocuri = n (zile)/ 360 x CĂ

Stocuri 2013= 70/360 x 313.965.911 = 61.048.927 lei

Stocuri 2014= 70/360 x 345.362.502 = 67.153.820 lei

Stocuri 2015= 70/360 x 379.898.752 = 73.869.201 lei

Stocuri 2016= 70/360 x 417.888.627 = 81.256.121 lei

Stocuri 2017= 70/360 x 459.677.490 = 89.381.734 lei

Creanţele pentru următorii ani se calculează tot pe baza duratei:

Creanţe 2012 = 52.609.952 lei

Creanţe 2011 = 49.934.757 lei

86

Dcreanţe/CA 2011 = Creanţe/CĂ x 360 zile =

= 49.934.757/348.039.348 x 360= 52 zile

Dcreanţe/CA 2012 = 52.609.952/278.949.169 x 360 =68 zile

D medie creanţe= 60 zile

Creanţe 2013=60/360 x 313.965.911 = 52.327.651 lei

Creanţe 2014=60/360 x 345.362.502 = 57.560.417 lei

Creanţe 2015=60/360 x 379.898.752 = 63.316.459 lei

Creanţe 2016=60/360 x 417.888.627 = 69.648.105 lei

Creanţe 2017=60/360x 459.677.490 = 76.612.915 lei

Pentru calcularea capitalurilor proprii mergem pe ipoteza că se reinvesteşte tot profitul net:

CPR2013 = CPR2012 +Profit net2012 = 109.974.858 + 67.687.969 = 177.662.827 lei

CPR2014 = 177.662.827 + 89.689.397= 267.352.224 lei

CPR2015= 267.352.224+100.259.259= 367.611.483 lei

CPR2016 = 367.611.483 +111.940.334= 479.551.817 lei

CPR2017= 479.551.817 + 140137431= 619.689.248 lei

Furnizorii se calculează în funcţie de durată nr de zile faţă de CA:

DFurnizori/CA medie = 21 zile

DFurnizori/CA 2011 =11.974.913/278.949.169 x 360 zile = 15 zile

DFurnizori/CA 2012 =25.644.882/348.039.348 x 360 zile = 27zile

Furnizori2013=21/360 x 313.965.911 = 18.314.678 lei

Furnizori2014=21/360 x 345.362.502 = 20.146.145 lei

Furnizori2015=21/360 x 379.898.752 = 22.160.760 lei

Furnizori2016=21/360 x 417.888.627 = 24.376.836 lei

Furnizori2017=21/360 x 459.677.490 = 26.814.520 lei

87

Datoriile fiscale se calculează tot cu durată, adică număr de zile din CA :

DDatFiscale/CA medie = 12 zile

DDatFiscale/CA 2011 = 8.483.009/348.039.348 x 360 zile = 9 zile

DDatFiscale/CA 2012 = 11.972.370/ 278.949.169 x 360 zile = 15zile

DatFiscale2013=12/360 x 313.965.911= 10.465.530 lei

DatFiscale2014=12/360 x 345.362.502= 11.512.083 lei

DatFiscale2015=12/360 x 379.898.752= 12.663.291 lei

DatFiscale2016=12/360 x 417.888.627= 13.929.620 lei

DatFiscale2017=12/360 x 459.677.490= 15.322.583 lei

Datoriile salariale se calculează tot cu durată, adică număr de zile din CA :

DDat salariale medie = 2 zile

DDat salariale /CA 2011 = 2.268.003/348.039.348 x 360 zile = 2 zile

DDat salariale CA 2012 = 2.493.922/ 278.949.169 x 360 zile = 2 zile

Dat salariale 2013=2/360 x 313.965.911= 1.744.255,061 lei

Dat salariale 2014=2/360 x 345.362.502= 1.918.680.567 lei




ACTIV 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Imob fin 14.845 14.845 250.290.222 173.214.895 264.363.422 366.275.

650

481.595.13

5

Imob

necorpora

755.982 501.792 0 0 0 0 0

88

le

Imob

Corporale

264.941.277 244.520.184 0 0 0 0 0

Stocuri 44.086.551 72.684.892 61.048.927 67.153.820 73.869.201 81.256.1

21

89.381.734

Creanţe 49.334.757 52.609.952 52.327.651 57.560.417 63.313.459 69.648.1

05

76.612.915

Disponibi

lităţi

4.113.104 2.401.448 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.00

0

3.000.000

TOTAL

ACTIV

363.246.516 372.733.113 366.666.800 300.929.132 404.546.082 520.179.

876

650.589.78

4

PASIV 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

CPR 134.882.935 109.974.858 177.662.827 267.352.224 367.611.483 479.551.817 619.689.248

Dat fin 205.637.656 223.647.011 128.479.510 0 0 0 0

Furnizo

ri

11.974.913 25.644.882 18.314.678 20.146.145 22.160.760 24.376.836 26.814.520

Dat

salarial

e

2.268.003 2.493.922 1.744.255,06

1

1.918.680,56

7

2.110.548,62

2

2.321.603,48

3

2.553.763,83

3

Dat

fiscale

8.483.009 11.972.370 10.465.530 11.512.083 12.663.291 13.929.620 15.322.583

TOTA

L

PASIV

363.846.516 372.733.113 366.666.800 300.929.132 404.543.082 520.179.876 650.589.784

ACR nete= ACR- DCR= Stocuri+Creanţe+ Disponibil - Datorii salariale- Datorii fiscale-

Furnizori

89

Anul CA ACN ∆ACN

2010 260.144.259 0 0

2011 348.039.348 70.695.383 70.695.383

2012 278,949,169 85.183.670 14.488.287

2013 313,965,911 107.271.685 22.088.015

2014 345,362,502 110.478.416 3.206.731

2015379,898,752

114.744.747 4.266.331

2016 417,888,627 126.459.489 11.714.742

2017459,677,490

135.649.466 9.189.957

Calculul indicatorilor de eficienta în mediu cert

Realizarea investiției de producere de cozonaci secuieşti va genera, pentru compania

TITAN, pe toată durata de funcționare a proiectului cash-flow-uri, iar în momentul scoaterii din

funcțiune – în cazul nostru 5 ani – vom obține o valoare reziduală de.

Decizia de investire a fost luată după analiza financiară a ultimilor doi ani(2011 şi 2012),

iar astfel am fundamentat pe baza profiturilor obținute în aceşti ani , ipoteza de realizare a

investiției doar din capitaluri proprii.

Având în vedere că valoarea investiției este de 5.770.039 ron, iar capitalurile noastre proprii ne

permit realizarea integrală a acesteia, nu am considerat necesară ipoteza finanțării investiției prin

credit bancar.

Cea mai frecventă practică în evaluarea unor cash-flow-uri viitoare generate de un proiect

de investiții este rata de actualizarea a sumelor ce se vor câștiga la o rată care cuantifică

atitudinea față de risc a investitorului analizat față de proiectul respectiv

În cadrul analizei performanţelor anticipate aferente proiectului de investiţii, am

considerat că toate variabilele explicative ale VAN-ului sunt deja cunoscute la momentul în care

s-a luat decizia de realizare a proiectului (rămânând la aceleaşi valori, nefiind influenţaţi de

existenţa unor diferiţi factori).În ciuda faptului că actualizarea are loc prin utilizarea unei rate ce

90

presupune şi o primă de risc, ea se comportă diferit în funcţie de evenimentele nefavorabile ce

exercită un impact asupra performanţelor viitoare a investiţiei.

Dacă vorbim de realizarea analizei proiectului de investiţii într-un mediu incert (condiţii

reale), apare o problemă în efectuarea unei evaluări corecte a acestuia, apărând discuţia unei

întregi serii de factori (în legătura sau nu), astfel este necesară utilizarea anumitor tehnici,

precum analiza de sensibilitate şi tehnica scenariilor.

Analiza de sensibilitateAnaliza sensitivităţii este o componentă importantă a analizei economico-financiare, cu

uncaracter dinamic, studiind fenomenele luate în considerare dar şi schimbărilor lor într-un

şir de momente. Analiza dinamică relevă legătura dintre poziţiile care s-au succedat sau se

vor succeda ale fenomenului, pe baza cercetării factorilor care determină schimbările

poziţionale.

Analiza de sensibilitate presupune faptul că indicatorii de performanţă ai unui proiect de

investiţii şi valorile pe care aceştia le vor obţine în timp sunt determinaţi de mai mulţi

factori.

Analiza de sensibilitate se regăseşte în următoarele etape:

1. Previziunea factorilor determinanţi ai performanţelor proiectului într-un scenariu de bază

(situaţia cu cea mai mare probabilitate de realizare);

2. Identificarea factorilor ce ar putea suferi modificări, stabilindu-se intervalul de variaţie;

3. Construirea a două scenarii posibile pentru fiecare dintre factori – scenariu favorabil

(optimist) şi scenariul nefavorabil (pesimist);

4. Analiza impactului fiecărui factor prin recalcularea indicatorilor de performanţă aferenţi

proiectului în condiţiile ambelor scenarii, restul factorilor rămânând la nivelul din

scenariul normal;

91

5. Realizarea unui tabel pentru fiecare dintre indicatorii de performanţă folosiţi drept criteriu

de apreciere a investiţiei, în care se trec valorile obţinute prin modificarea fiecărui factor;

6. Calculul unor coeficienţi de elasticitate a indicatorilor de performanţă în funcţie de factorii

analizaţi.

Am decis să alegem ca variabile - cifră de afaceri, costurile variabile şi costurile fixe,

urmând să construim scenarii pentru fiecare din cele 3 variabile şi să calculăm indicatorii

de performantă- VAN şi RIR.

Un rol important în cadrul acestei analize îl au doi indicatori: VAN (valoarea

actualizată netă) şi RIR (rata internă de rentabilitate). Conform principiului bazat pe

calcularea VAN un proiect de investiţii este eficient în condiţiile în care acesta este

pozitiv şi are o valoare cât mai mare, de asemenea cu cât RIR este mai mare cu atât un

proiect de investiţii este este mai rentabil.

RIR reprezintă rata de actualizare pentru care ieşirile de trezorerie sunt egale cu intrările de

trezorerie, având profiturile viitoare actualizate egale cu zero.

Aceşti indicatori de eficienţă se afla în relaţie de complementaritate, recomandându-se ca

pentru o mai bună fundamentare a deciziei investiţionale, să fie utilizaţi concomitent,

conform mai multor criterii: de selectare a alternativelor de finanţare aflate la dispoziţia

actorilor economici, dar şi de selectare a unor proiecte de investiţii.

Scenariul de bază

Variabilă/an de previziune

2013 2014 2015 2016 2017

CA 313.965.911

345.362.502

379.898.752

417.888.627

459.677.490

CV 169.541.592

186.495.751

205.145.326

225.659.859

248.225.845

CF 14.580.577

16.038.635

17.642.498

19.406.748

21.347.423

Amortizare

10.912.882

10.912.882

10.912.882

10.912.882 9.470.372

Utilităţi12.157.76

812.558.97

412.935.74

313.349.68

713.803.57

6

92

Profit brut

106.773.092

119.356.260

133.262.303

148.559.452

166.830.275

Impozit pe profit

17.083.695

19.097.002

21.321.968

23.769.512

26.692.844

Profit net 89.689.397

100.259.259

111.940.334

124.789.939

140.137.431

Cash-flow gestiune

100.602.279

111.172.141

122.853.216

135.702.821

149.607.803

∆ ACR nete

22.088.015 3.206.731 4.266.331

11.714.742 9.189.957

CFD 78.514.264

107.965.410

118.586.885

123.988.079

140.417.846

k 10%I0 -806080CF1 78514264,41CF2 107965409,7

CF3 118586885,4CF4 123988079,3CF5 140417845,8VAN RIR382.516.526,00

lei 97,774

În calcularea urmatorelor valori pentru VAN şi RIR (aferente fiecărui scenariu din fiecare

etapă) k şi I0 vor rămâne constante.

Pentru simplificare, în tabelul următor sunt prezentate presupusele modificări ale variabile, ulterior

regăsindu-se scenariile complete pe etape.

Variabilă/Scenariu

ScenariuOptimist

Scenariu

pesimist

CA 8% -8,50%CV(% din

CA) 47% 61%CF -14% 14%

[VAN (max)-VAN (min)]/VAN (neutru)

93

[RIR (max)-RIR (min)]/RIR (neutru)

[CFD (max2017)-CFD (min2017)]/CFD (neutru2017)

· În prima etapă vorbim de modificarea cifrei de afaceri, aceasta înregistrând o creştere de

8% dacă vorbim de scenariul pozitiv, respectiv o scădere de 8,5% în scenariul negativ.

O posibilitate care ar putea cauza o creştere a CĂ ar fi creşterea veniturilor obţinute în

urma realizării investiţiei sau diminuarea unora dintre costurile variabile (va fi analizat în

etapa a doua). La creşterea cifrei de afaceri, notăm că au crescut cash-flow-urile

disponibile, disponibilităţile rămase întreprinderii, după acoperirea investiţiilor de

dezvoltare rămânând astfel foarte mari, o ipoteză fericită pentru acţionari. Cash-flow-ul

este un indicator de performanţă, în situaţia scenariului optimist de faţă acestea cunosc o

creştere substanţială de-a lungul anilor previzionaţi.

CAScenariu Optimist


2013 2014 2015 2016 2017

CA339.083.184

372.991.502

410.290.652

451.319.717

496.451.689

CV169.541.592

186.495.751

205.145.326

225.659.859

248.225.845

CF14.580.577

16.038.635

17.642.498

19.406.748

21.347.423

Amortizare 10.912.882

10.912.882

10.912.882

10.912.882 9.470.372

Utilităţi 12.157.768

12.558.974

12.935.743

13.349.687

13.803.576

Profit brut 131.890.365

146.985.260

163.654.203

181.990.542

203.604.474

Impozit pe

21.102.458 23.517.642

26.184.672

29.118.487

32.576.716

94

profit


123.467.619

137.469.531

152.872.055

171.027.758

Cash-flow gestiune 121.700.789

134.380.501

148.382.413

163.784.937

180.498.130

∆ ACR nete 22.088.015 3.206.731 4.266.331

11.714.742 9.189.957

CFD99.612.774

131.173.770

144.116.082

152.070.195

171.308.173

k 10%I0 - 806080VAN 469.700.448,98 leiRIR 123,8913

Scenariu pesimistVariab

ilă/an de previziune

2013 2014 2015 2016 2017

CA287.278.809

316.006.689

347.607.358

382.368.094

420.604.903

CV169.541.592

186.495.751

205.145.326

225.659.859

248.225.845

CF14.580.577

16.038.635

17.642.498

19.406.748

21.347.423

Amortizare 10.912.882

10.912.882

10.912.882

10.912.882 9.470.372

Utilităţi 12.157.768

12.558.974

12.935.743

13.349.687

13.803.576

Profit 80.085.990 90.000.44 100.970.9 113.038.9 127.757.6

95

brut 8 09 18 88

Impozit pe profit 12.813.758

14.400.072

16.155.345

18.086.227

20.441.230


75.600.376

84.815.564

94.952.691

107.316.458

Cash-flow gestiune 78.185.113

86.513.258

95.728.446

105.865.573

116.786.830

∆ ACR nete 22.088.015 3.206.731 4.266.331

11.714.742 9.189.957

CFD56.097.098

83.306.527

91.462.115

94.150.831

107.596.873

k 10% I0 - 806080

VAN262.797.752,99

leiRIR 70,069

În cazul scenariului pozitiv al modificării cifrei de afaceri, se poate observa o creştere

atât a VAN-ului cât şi a RIR-ului. Mai mult decât atât, în cazul valorii VAN, aceasta

creşte cu 22,79 %, rezultat foarte îmbucurător pentru acţionari. RIR suferă şi acesta o

creştere substanţială şi anume de 26,71%.

Pe de altă parte, în celălalt caz (negativ) valoarea Van-ului scade cu 31,3 %. Rata

internă de rentabilitate suferă şi ea o micşorare, însă mai mică ca a VAN-ului (comparând

în procente) şi anume de 28,33%.

Astfel cash-flowurile disponibile cresc şi ele cu aproximativ 22% (calculate în cazul

ultimului an de previziune), respectiv scad cu 23,37 %.

Se observă astfel că deşi valoarea de modificare procentuală a cifrei de afaceri este relativ

apropriată în modul, procentele de creştere sunt mai mici ca cele de scădere (tot în

modul). În ambele cazuri Vanul are o valoare pozitivă, investiţia fiind una rentabilă.

96

Astfel observăm o serie de procente că fiind diferenţele dintre minimul şi maximul

indicatorilor (calculate ca procent din indicatorii aferenţi scenariului neutru): 45,37 %

pentru CFD, 54,01% în cazul VAN şi RIR cu 55,48 %.

· În a doua etapă am presupus modificarea ponderii cheltuielilor variabile din cifra

de afacere de 47% (scădere de la 54%) şi 61%, pentru cazul optimist, respectiv pesimist.

În cazul modificării cheltuielilor variabile, (în general în funcţie de creşterea/scăderea valorilor

producţiei, sau creşterea/scăderea salariile directe sau cele ale personalului din administraţie,

cheltuielile cu transportul etc).

CVScenariu Optimist


2013 2014 2015 2016 2017

CA313.965.911 345.362.502

379.898.752

417.888.627

459.677.490

CV147.563.978 162.320.376

178.552.413

196.407.655

216.048.420

CF14.580.577 16.038.635

17.642.498

19.406.748

21.347.423

Amortizare 10.912.882 10.912.882

10.912.882

10.912.882 9.470.372

Utilităţi 12.157.768 12.558.974

12.935.743

13.349.687

13.803.576

Profit brut 128.750.706 143.531.635

159.855.216

177.811.655

199.007.699

Impozit pe pro

20.600.113 22.965.062 25.576.834

28.449.865

31.841.232

97

fitProfit

net 108.150.593 120.566.574134.278.3

81149.361.7

91167.166.4

67Cash-

flow gestiune 119.063.475 131.479.456

145.191.263

160.274.673

176.636.839

∆ ACR nete 22.088.015 3.206.731 4.266.331

11.714.742 9.189.957

CFD96.975.460 128.272.725

140.924.932

148.559.931

167.446.882

k 10%I0 - 806080

VAN458.802.458,33

leiRIR 120,6253

Scenariu pesimistVariab


2013 2014 2015 2016 2017

CA313.965.911 345.362.502

379.898.752

417.888.627

459.677.490

CV191.519.206 210.671.126

231.738.239

254.912.062

280.403.269

CF14.580.577 16.038.635

17.642.498

19.406.748

21.347.423

Amortizare 10.912.882 10.912.882

10.912.882

10.912.882 9.470.372

Utilităţ 12.157.768 12.558.974 12.935.74 13.349.68 13.803.57

98

i 3 7 6Profit

brut 84.795.478 95.180.885

106.669.390

119.307.248

134.652.850

Impozit pe profit 13.567.277 15.228.942

17.067.102

19.089.160

21.544.456

Profit net 71.228.202 79.951.944

89.602.288

100.218.088

113.108.394

Cash-flow gestiune 82.141.084 90.864.826

100.515.170

111.130.970

122.578.766

∆ ACR nete 22.088.015 3.206.731 4.266.331

11.714.742 9.189.957

CFD60.053.069 87.658.095

96.248.839

99.416.228

113.388.809

k 10%I0 - 806080

VAN306.230.594,29

leiRIR 74,953

În prima situaţie (cazul optimist) în care cheltuielile variabile ating 47% din CA, cash-

flow-urile disponibile se modifică proporţional şi în acelaşi sens, şi anume cu 19,25 %

(pentru anul 2017), fiind o consecinţă directă a faptului că se modifică valoarea

cheltuielilor variabile.

Supranumit şi “criteriul profitului relativ”, RIR-ul în scenariul optimist creşte şi el faţă de

RIR de bază, cu 23,37% arătând o capacitate foarte bună de recuperare a cheltuielilor de

investiţie. Valuarea actualizată netă suferă şi aceasta o modificare, de plus 19,94%

arătând o profitabilitate financiară.

În scenariul pesimist, s-a considerat o creşte a ponderii cheltuielilor variabile din CA,

ajungând astfel la 61%. Astfel, cash-flow-urile prezintă o modificare procentuală de sens

contrar, mai precis o scădere de 19,25 %.

99

Dacă RIR-ul scade cu 23,34%, VAN-ul prezintă o modificare negativă de doar 19,94%,

având în continuare o valoare mai mare ca zero.

Putem scrie diferenţe de interval ale acestor indicatori calculate ca procent din indicatorii

aferenţi scenariului neutru astfel: CFD cu 38,5 %, VAN cu 39, 88 % şi RIR cu 46,71%.

· A treia etapă a constat în scăderea şi crsterea cheltuielilor fixe faţă de scenariul de bază

cu presupus o modificare a cheltuielilor fixe cu 14%.

CFScenariu OptimistVariab


2013 2014 2015 2016 2017

CA313.965.911 345.362.502

379.898.752

417.888.627

459.677.490

CV169.541.592 186.495.751

205.145.326

225.659.859

248.225.845

CF12.539.296 13.793.226

15.172.548

16.689.803

18.358.783

Amortizare 10.912.882 10.912.882

10.912.882

10.912.882 9.470.372

Utilităţi 12.157.768 12.558.974

12.935.743

13.349.687

13.803.576

Profit brut 108.814.373 121.601.669

135.732.253

151.276.396

169.818.914

Impozit pe pro

17.410.300 19.456.267 21.717.160

24.204.223

27.171.026

100

fitProfit

net 91.404.073 102.145.402114.015.0

92127.072.1

73142.647.8

88Cash-

flow gestiune 102.316.955 113.058.284

124.927.974

137.985.055

152.118.260

∆ ACR nete 22.088.015 3.206.731 4.266.331

11.714.742 9.189.957

CFD80.228.940 109.851.553

120.661.643

126.270.313

142.928.303

k 10%I0 - 806080

VAN389.601.963,20

leiRIR 99,895

Scenariu PesimistVariab


2013 2014 2015 2016 2017

CA313.965.911 345.362.502

379.898.752

417.888.627

459.677.490

CV169.541.592 186.495.751

205.145.326

225.659.859

248.225.845

CF16.621.858 18.284.043

20.112.448

22.123.693

24.336.062

Amortizare 10.912.882 10.912.882

10.912.882

10.912.882 9.470.372

101

Utilităţi 12.157.768 12.558.974

12.935.743

13.349.687

13.803.576

Profit brut 104.731.811 117.110.851

130.792.353

145.842.507

163.841.636

Impozit pe profit 16.757.090 18.737.736

20.926.777

23.334.801

26.214.662

Profit net 87.974.722 98.373.115

109.865.577

122.507.706

137.626.974

Cash-flow gestiune 98.887.604 109.285.997

120.778.459

133.420.588

147.097.346

∆ ACR nete 22.088.015 3.206.731 4.266.331

11.714.742 9.189.957

CFD76.799.589 106.079.266

116.512.128

121.705.846

137.907.389

k 10%I0 - 806080

VAN375.431.089,24

leiRIR 95,653

Totodată, o modificare ar putea apărea şi în cazul cheltuielilor fixe Respectiv să scadă

sau să crească cu 14 procente faţă de valoare afereneta scenariului neutru.

Este vizibil faptul că, spre deosebire de cazurile precendente, deşi există şi aici modificări,

acestea sunt destul de mici şi anume: în cazul optimist CFD aferent anului 2017 creşte

doar cu 1,79%, VAN-ul o uşoare mărire cu 1,85 % iar RIR cu plus 2,17 %; în cazul

pesimist modificările au următoarele valori: CFD scade cu 1,79%, VAN cu 1,9%, iar RIR

se micşorează cu 2,17%.

Per total diferenţele dintre creşterile şi scăderile indicatorilor sunt astfel: RIR are 4,34%,

VAN cu 3,79% şi CFD cu 4,29 %.

Se observă astfel că variabila cheltuieli fixe şi modificarea să nu influenţează major valorile

cash-flow-ului disponibil sau ale altor indicatori.

102

În toate cazurile prezentate, VAN-ul rămâne la o valoare pozitivă, şi în ciuda unei eventuale

scăderi a cash-flowului disponibil, tindem să credem că investiţia noastră ar rămâne una

rentabilă.

CONCLUZII

Studiul a fost realizat cu scopul de a observa în ce situație economică se află în momentul actual compania TITAN S.A și pentru a putea vedea dacă merită sau nu investiția a fi făcută.Decizia de investire face parte din categoria acţiunilor economice complexe, ea trebuind să ia în considerare atât câştigul aşteptat, ce urmează a fi generat de investiţie, dar şi riscul la careinvestitorul se expune, indiferent de obiectul sau natura sa, investirea însemnând asumarea unor riscuri, în speranţa obţinerii unui câştig.

Ipoteza aversiunii faţă de risc a operatorilor economici are drept consecinţă definirea unei legături clare între dimensiunea riscurilor şi cea a câştigurilor aferente unei investiţii: cu cât sunt mai mari riscurile pe care un investitor şi le asumă, cu atât va fi mai mare câştigul aşteptat de acesta.

În urma realizării acestui proiect, am observat că în procesul de analiză şi de evaluare a riscului investiţiilor, este necesar să fie luate în considerare o serie de factori comuni pentru toate situaţiile, precum: imprecizia cifrelor utilizate în studiu, tipul de investiţie realizată, sursa de finanţare utilizată, durata de funcţionare a obiectivului de investiţii.

Pentru acest proiect de investiţii, firma analizată a fost reprezentată de TITAN S.A şi a fost urmărită posibilitatea efectuării unei investiţii pentru următorii 5 ani şi analiza tuturor posibilităţilor, precum şi efectuarea de prognoze financiare, pentru a putea observa dacă firma, într-adevăr, pe această perioadă de 5 ani, este capabilă să susţină această investiţie şi maimult decât atât, dacă investiţia este una profitabilă pentru întreprindere sau nu.

În prima parte a lucrării au fost tratate cele șase diagnosticenecesare oricărui studiu de fezabilitate. În subcapitolul intitulat diagnostic juridic am vorbit despre istoricul firmei, întrucât există corelaţii între acestea, cât și principalele caracteristici

103

definitorii ale firmei analizate. Totodată , analiza diagnositului financiar al întreprinderii a fost necesară şi utilă pentru a determina capacităţile istorice ale firmei , acestea influenţând investiţia.Apoi s-a analizat posibilitatea finanţării unei investiţii în urma calculării capacităţii de autofinanţare TITAN S.A, precum şi necesitatea acesteia pentru firmă . Deoarece am obţinut un CAF pozitiv şi cu o valoare importantă, am decis ca investiţia, să fie finanţată exclusiv din capitaluri proprii.

S-a urmărit prognozarea situaţiilor financiare pentru a putea observa, încă dintr-o fază incipientă, cum vor arăta situațiile financiare în anii ce urmează investiției(2013-2017), întrucât era necesară analiza acestei evoluții din prisma observării eficienței și a performanței proiectului de investiții. În cadrul prognozării am alcătuit bilanțului și contului de profit și pierdere simplifícate previzionate, presupunând mai multe ipoteze: mediul financiar stabil pe următorii 5ani, cota impozitului pe profit este de 16%, ratele inflaţiei le-am luat pecele prognozate de BNR pe următorii 5 ani , amortizarea ce se reinvestește în fiecare anpentru reconstituirea capitalului fix.

Firma face o investiție în valoare de 5.770.038 RON și este amortizabilă în 4 ani liniari, finanțată integral din capitaluri proprii și care va determina o creștere a CA de % 0,02702%.Această creștere a CA nu pare foarte mare în procente, însă în mărime absolută este semnificativă ținând cont că firma este nevoită să angajeze și alt personal că să se ocupe special de producerea cozonacilor secuieşti.

După ce am prognozat situațiile financiare am ajuns la concluzia căacest proiect de investiții este unul foarte benefic pentru companie, deoarece generează cash-flow-uri viitoare foarte bune și cifre de afaceri ridicate. S-a realizat şi analiza proiectului în mediul cert și incert, mediului cert asociindu-se anumiți indicatori precum cifra de afaceri, cash-flow-uri disponibile, valoarea reziduală, VAN, RIR și RIR modificat.

BIBLIOGRAFIE

Website TITAN SA www.titan.ro - pentru prezentarea generala

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=MPN&t=2

http://www.titan.ro/assets/files/rapoarte/draft_rap_anual_2011_Titan_conta.pdf

http://www.titan.ro/assets/files/rapoarte/Note_explicative.pdf

http://www.titan.ro/assets/files/AGA%202013/Note_explicative.pdf

http://www.titan.ro/assets/files/rapoarte/note-la-sit-financiare.pdf

analiza financiară anii 2005-2012 precizăm că din anul 2010 , pentru compania TITAN SA, anul financiar se înregistrează ca fiind

104

30 sept-1 oct

105

proiect titan investitii

Economy & Finance

corn flakes

cifra de afaceri

curs de execuie

cifrei de

cifr de afaceri

foi de plcint

durata de

producie de