proiect sinuzita

7/27/2019 proiect sinuzita

1/110

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

SFANTUL VASILE CEL MAREPLOIESTI


2/110


3/110

MEMORIU EXPLICATIV

Nemurirea inseamna sa fii iubit de cat mai multi

oameni anonimi.

Sigmund Freud


4/110

PLANUL PROIECTULUI

CAPITOLUL I: INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALEIN SINUZITAI.1 Notiuni introductive despre sinuzitaI.2 Definitii. Clasificare. EtiologieI.3 Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale pacientilor cusinuzita

I.3.1 SimptomatologieI.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigatieI.5 Participarea asistentei medicale la interventii autonome si delegate,tratamente specificeI.6 Evaluarea bolii

I.6.1 EvolutieI.6.2 Complicatii

I.6.3 PrognosticI.7 ProfilaxieI.7.1 Educatie pentru sanatate

I 8 Masuri de protectia muncii in unitatile sanitare


5/110

ANATOMIA SINUSURILOR PARANAZALESINUSURILE PARANAZALE

(SINUS PARANASALES)

Sinusurile paranazale sunt patru perechi de compartimente pneumatice situate in

jurul foselor nazale, cu care comunica prin orificii speciale. Aceste cavitati pline cu aer

micsoreaza greutatea scheletului corpului, marind in acelasi timp rezistenta acestuia;

totodata au rol de izolatori termici si de rezonatori ai sunetelor.

La nastere sinusurile sunt prezente, cu exceptia celui frontal. Dezvoltarea si

cresterea sinusurilor se termina impreuna cu cea a scheletului capului in timp ce sinusul

maxilar se dezvolta la maximum odata cu aparitia dentitiei permanente.

Sinusurile sunt captusite de o mucoasa care se prelungeste cu mucoasa din

cavitatile nazale. Din acest motiv sinusurile sunt cointeresate in procesele inflamatorii

nazale (sinuzitele). Tunica mucoasa a sinusurilor contine putine vase sangvine si glande

si captuseste peretii ososi ai sinusurilor.

Sinusul maxilar (Sinus maxillaris) sau antrul Highmore, este cel mai voluminos.Are forma unei piramide cu trei fete, situat in corpul maxilei; prezinta si acesta o baza, un

varf si trei pereti.


6/110

Peretele superior al sinusului este subtire; raspunde planseului orbitei si

manunchiului vasculonervos suborbital de la acest nivel. Raportul cu orbita explica

posibilitatea complicatiilor oculo-orbitale in caz de sinuzita maxilara.

Peretele anterior al sinusului raspunde fosei canine.

Peretele posterior raspunde fosei infratemporale si fosei pterigopalatine.

Regiunea cea mai decliva a sinusului maxilar, podeaua, corespunde premolarului

II si molarilor I si II. Astfel trebuie sa se tina seama ca in timpul extractiilor dentare lama

despartitoare (dintre alveolele dentare si podeaua sinusului) care este subtire sau radacina

dintelui pot fi rupte si angajate in sinus, determinand sinuzita maxilara.

Sinusul frontal (sinus frontalis) este o cavitate piramidala cu trei pereti, o baza si

un varf. Este situat in grosimea osului frontal, la nivelul gabelei si lateral de ea. Sinusurile

frontale se formeaza prin indepartarea lamei compacte anterioare de lama posterioara a

solzului. Cele doua sinusuri frontale sunt despartite printr-un sept (Septum sinuum

frontalium) deviat din planul medio-sagital; ca urmare, cele doua sinusuri sunt inegale si

asimetrice. Marimea lor variaza mult: unele sunt cat un bob de mazare, altele in schimb

se pot intinde lateral pana la procesul zigomatic al frontalului.

Baza priveste in jos in directia orbito-nazala; aici se gaseste un orificiu care se

continua cu canalul nazofrontal (ce se termina la nivelul infundibulului meatului

mijlociu). Drenarea spontana a secretiilor din sinusul frontal este favorizata de directia

descendenta a canalului nazofrontal Totusi mucoasa inflamata poate creea uneori


7/110

Sinusul etmoidal (Sinus ethmoidalis) este format de fiecare parte din 6-10 cavitati

neregulate, numite celule etmoidale, incluse in labirintul etmoidal.

Labirintul etmoidal intra in raport: medial cu fosa nazala, lateral cu orbita, in sus

cu sinusul frontal si craniul neural, in jos cu sinusul maxilar, posterior cu sinusul

sfenoidal. O parte din celulele etmoidale sunt completate de oasele vecine. Raporturile

labirintului explica multiplele posibilitati de propagare a sinuzitelor etmoidale.

Celulele etmoidale se impart in trei grupuri: anterioare, mijlocii (care se deschid

in meatul mijlociu) si posterioare (care se deschid in meatul superior al fosei nazale).

Sinusul sfenoidal (Sinus sphenoidalis) este o cavitate neregulat cuboidala, situat

in corpul osului sphenoid. Este impartit in doua jumatati asimetrice de un sept.

Cele mai importante raporturi ale sinusului sfenoidal sunt: in sus cu glanda

hipofiza, chiasma optica si cu encefalul; lateral cu sinusul cavernos (strabatut de artera

carotida interna, nervul oculomotor, nervul trohlear, nervul oftalmic, nervul abducens si

filete simpatico); anterior cu celulele etmoidale posterioare si cu recesul sfenoetmoidal al

fosei nazale.

Sinusul sfenoidal se deschide in reasul sfenoetmoidal printr-un orificiu: Apertura

sinus sphenoidalis. In pofida raporturilor de vecinatate, complicatiile sinuzitelor

sfenoidale ca meningoencefalita, nevrita optica, tromboza sinusului cavernos etc. sunt

rare, data fiind terapeutica moderna.

Explorarea sinusurilor paranazale se face de obicei radiologic Explorarea


8/110

CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE INSINUZITA

I.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE SINUZITAAfectiunile inflamatoare ale sinusurilor nazale alcatuiesc un important factor de

morbiditate, care dauneaza anual sanatatii unei parti insemnate a populatiei tarii noastre.

Agentii vatamatori ai mediului extern frigul, umezeaza, impuritatile aerului

atmosfecric din orasele puternic industrializate, aglomerarile locative precum si

dezvoltarea in ritm impresionant a mijloacelor de transport auto, cu numeroase poluari

slabesc puterea de aparare normala a pituitarea nazo, sinuzale prin imbibarea activitatii

ciliare si usureaza imbolnavirea ei.

Mucoasa rino-sinuzala isi indeplineste rolul de integrare a organismului omenesc

in viata de relatie datorita unei inervatii senzitive, senzoriale si trofice, pe cat de bogata

pe atat de complexa, avand origine cerebro-spinala, simpatica si parasimpatica.

Integritatea epiteliului ciliat al mucoasei sinuzale este un element important in

functia de aparare impotriva germenilor; aparitia sinuzitei este strans legata de gradul de

rezistenta pe care epiteliul o impune invaziei microbiene, rezistenta care e sporita prin

f i l d l i iil l l l l i li l i


9/110

noi pentru interoceptori, intretinandu-se astfel o stare de inhibitie functionala la nivelul

mucoasei rinosinuzale. In acest stadiu, modificarile histofiziopatologice sunt inca

reversibile. Mai tarziu insa (si daca terapeutica nu a fost cea adecvata), reflexele

patologice produc leziuni care sunt greu sau chiar deloc reversibile. Iata de ce

cunoasterea gradului de alterare a epiteliului ciliat, in esenta posibilitatilor de aparare

locala este necesara pentru a hotari daca folosirea unei metode chirurgicale conservatoare

este inca posibila si poate ajuta la restabilirea functionala.

Patologia inflamatiilor nazo-sinuzale este foarte variata si datorita omplicitatii

ei, mai pastreaza o serie de aspecte insuficient clarificate.

O notiune fundamentala coordoneaza intreaga patologie inflamatoare a sinusurilor

nazale; este aceea a unitatii embriogenetice si anatomo-histo-fiziopatologice dintre fosele

nazale si cavitatile sinuso-nazale. Sinuzitele, in marea lor majoritate, sunt secundare

rinitelor. In aceasta ordine de idei Terracol spunea: Orice sinuzita naste, traieste si

moare odata cu rinita care a generat-o.

I.2 DEFINITIE.CLASIFICARE. ETIOLOGIEDEFINITIE: Sinuzita este o afectiune inflamatoare a mucoasei sinuzale.

CLASIFICARE: Afectiunile inflamatoare ale sinusurilor pot fi clasificate dupamai multe criterii. Astfel:

1. Dupa criteriul anatomotopografic pot fi:


10/110

a. sinuzite exudative;

b. sinuzite proliferative.

In prima categorie sunt integrate sinuzitele catarale seroase si cele supurate, iar in

cea de a doua categorie sinuzitele hipertrofice pure neexudative.

3. Dupa criteriul bacteriologic pot fi intalnite sinuzite amierobiene, sinuzite mono sau

polimicrobiene banale nespecifice (stafilococice, streptococice, pneumococice etc.),

sinuzite microbiene specifice (luetice, tuberculoase etc.) si sinuzite virotice.

4. Dupa criteriul terapeutic: sinuzite medicale si sinuzite chirurgicale.

5. Dupa criteriul prognostic: sinuzite usoare, simple si sinuzite complicate, grave.

ETIOLOGIE: Inflamatiile sinusurilor paranazale pot fi provocate de trei mari categorii de

cauze: 1. locale; 2. de vecinatate; 3. cauze generale.

1. Cauze locale

In etiologia locala a sinuzitelor pot interveni factori determinanti si factori

favorizanti. Din prima categorie fac parte cu precadere infectiile mucoasei nazale, cu

germeni banali sau specifici precum si rinitele virotico-microbiene. Rinitele infectioase

sunt cauzele principale ale sinuzitelor. Factori locali favorizanti sunt numerosi si variati.

Unii dintre acestia, care actioneaza ca factori mecanici nu intarzie sa devina cu timpul

elemente ale favorizarii aparitiei dar totodata a intretinerii sau permanentizarii infectiei

locale. Acesti factori pot fi grupati astfel:

a Factori anatomici anatomia normala sinuso-nazala prin particularitatile ei


11/110

Fiol si care explica relatia fiziopatologica de importanta deosebita in constituirea

formelor anatomo-clinice de polisinuzita anterioara. Deasemenea, din amplasarea

topografica si dezvoltarea anatomica a sinusului etmoidal in mijlocul tuturor celorlalte

cavitati aerifere sinuso-nazale si din imbolnavirea mai frecventa a lui, se poate retine

notiunea raspandirii, a propagarii mai usoare a inflamtiei lui la celelalte cavitati sinuso-

nazale. Totodata din faptul ca in patologia inflamatoare a acestor cavitati, sinuzita

etmoidala reprezinta sinuzita cheie, raspantia sau centrul patologic de releu al

imbolnavirii tuturor celorlalte sinusuri, se poate intelege de ce prin rezolvarea terapeutica

cat mai timpurie a sinuzitei etmoidale se realizeaza o adevarata profilaxie a imbolnavirii

celorlalte calitati sinuso-nazale. De asemenea, se poate intelege de ce in polisinuzita

cronica anterioara nu poate fi obtinut un rezultat terapeutic complet si durabil, fara o cura

chirurgicala minutioasa si concomitenta a sinuzitei etmoidale.

b. Factori traumatici sinuzitele traumatice pot fi provocate de accidentele de

munca, accidentele de circulatie, sport etc. Ori de cate ori aceste traumatisme sunt insotite

de fracturi transversale ale fetei sau ale bazei craniului, pot fi interesate concomitent mai

multe cavitati sinuzale. Sinuzita traumatica este consecinta vehicularii agentilor patogeni

de la exterior, a infectarii secundare, infectare favorizata mai ales de o fractura decschisa,

prin solutia de continuitate sinuso-buco-faciala. Un traumatism dentar care realizeaza

efractia peretelui inferior al sinusului maxilar, in cursul unei extractii mai laborioase sau

neindemanatice poate fi deasemenea generator de sinuzite O importanta deosebita o au


12/110

si infectarii secundare ei, poate fi o cauza favorizanta pentru constituirea unei sinuzite de

staza seroasa sau supurata.

2. Cauze de vecinatate

Acestea actioneaza fie prin mecanismul tulburarii fiziologice nazo-sinuzale

normale, fie mai adesea prin acela al focarului infectios. Se cunoaste ca dintii sinuzieni

(cel de al doilea premolar, primul si al doilea molar) daca sunt devitalizati in scop proteic

pot genera in anumite conditii reactii inflamatoare apico-dentare cu rasunet asupra

sinusului maxilar vecin (mucoperiostul sinusului). Totodata, existenta unei amigdalite

palatine cronice, cu acutizari frecvente, prin perturbari vasomotorii pe care le poate

intretine in cornetele nazale si prin actiunea ei focal toxica, poate constitui uneori, mai

ales la copii, un element cauzal de importanta deosebita pentru generarea sau

nevindecarea unei sinuzite.

3. Cauze generale

Cauzele generale sunt multiple si cu aspecte foarte variate. De aceea ele necesita

sa fie investigate si cunoscute cu multa atentie. In categoria acestor cauze intra influenta

macroclimatului dar si a microclimatului mucoasei nazo-sinuzale.

Ceea ce s-a observat ca reuseste sa deregleze mai usor reactivitatea fiziologica de

adaptare si de aparare a acestei mucoase sunt diferentele bruste si mari de temperatura dar

si de presiune. Factorii meteorologici actioneaza asupra mecanismelor functionale nazo-

sinuzale nu numai prin actiunea directa a curentului de aer necorespunzator ci mai ales


13/110

corticosuprarenala si cea hipofizo-gonadica, instabilitatea neurovegetativa etc. pot fi

recunoscute uneori ca generatoare sau favorizante de rinosinuzite carentiale, metabolice

si neuro-endocrine.

Starea de fragilitate a mucoasei rino-sinuzale consta, in primul rand, in tulburarea

mecanismelor de aparare a mucoasei impotriva agentilor infectanti, interesand in esenta

insasi imunitatea castigata filogenetic de catre aceasta mucoasa.

O alta cauza favorizanta a infectarii mucoasei sinuso-nazale poate fi alergia.

Factorii alergizanti sunt numerosi si diversi. Ei pot fi aerieni, pneumalergeni (polen, praf

casnic, pene), alimentari (fragi, capsuni, cacao), fizici (frig, umezeala), medicamentosi

(iod, sulfamide), chimici (gaze industriale, diferiti vapori), biologici (toxine bacteriene).

In esenta, alergia nazo-sinuzala pura trebuie sa fie considerata ca rezultatul unor procese

mixte nervoase si umorale.

I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALEPACIENTILOR CU SINUZITAI.3.1 SIMPTOMATOLOGIE

SIMPTOMATOLOGIE: Inflamatiile sinusurilor nazale sunt insotite de o

simptomatologie generala si locala, comuna in unele privinte majoritatii sinusurilor

afectate. Manifestarile clinice ale rinosinuzitelor sunt, in primul rand, in raport cu stadiul

lor evolutiv acut si cronic, cu profunzimea si gradul proceselor lezionale si cu existenta


14/110

1. Simptomatologia locala subiectiva poate fi exprimata de bolnavi in cursul

anamnezei prin una sau mai multe dintre urmatoarele manifestari:

senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala. Pielea si tesuturile moi de

la nivelul obrazului respectiv si adesea pleoapa capata un aspect inflamator, sunt

tumefiate, au culoare roz, sunt mai calde si mai hiperestezice decat cele din

vecinatate.

rinoree abundenta, initial bilaterala, pentru ca, dupa trecerea catorva zile, sa devina

unilaterala; o rinoree siromucoasa cu striatii de sange, mucopurulenta sau

reprezentata de evacuarea unui puroi gros, bine legat. Aceasta rino-sinurosecretie este

de culoare galbena, verde, mai rar maronie, in cantitate variabila, totdeauna mai

abundenta dimineata la trecerea in pozitia de ortostatism precum si la sfarsitul unei

crize dureroase cand blocajul ostiumului cedeaza si orificiul devine permeabil,

consecutiv cresterii tensiunii intracavitare a puroiului care forteaza deschiderea lui.

durere spontana provocata nu numai de efectul actiunii mecanice a acumularii

puroiului din sinusul maxilar dar si ca o consecinta a nevritei inflamatoare a ramurilor

nervoase terminale care asigura sensibilitatea mucoasei sinuso-maxilare. Durerea

spontana este totdeauna prezenta datorita abundentei si complexitatii inervatiei

senzitive trigemino-simpatice, in care exista numeroase anastomose de fibre mielinice

si amielinice si care explica posibilitatea extinderii contralaterale a ei. Sediul durerii


15/110

consecinta a respiratiei bucale, care provoaca spasmul reflex al mucoasei faringo-

laringiene.

tulburarea functiei normale a olfactiei. Dereglarea poate fi cantitativa, in sensul unei

scaderi a senzorului olfactiv si calitativa. Hiposmia este mai frecvent observata si ea

este cauzata de deficientul respirator nazal care elimina aportul aerian al moleculelor

odorivectoare. Cacosmia, totdeauna subiectiva, poate fi cauzata de retentia puroiului,

de flora microbiana anaeroba.

hiperestezia mucoasei pituitare. Bolnavul are periodic senzatia de corp strain care se

deplaseaza intermitent si care ii provoaca o gadilare, un prurit nazal, care-l face sa

stranute in salve.

microepistaxiul poate fi un simptom insotitor al rinoreei acute nazo-sinuso-maxilare.

El este cauzat de congestia difuza a mucoasei si de ruptura capilarelor ectaziate in

cursul unui acces de stranut sau al unui efort de suflare a nasului.

2. Simptomatologia locala obiectiva consta in urmatoarele semne fizice:

- tumefiere cel mai adesea moderata si difuza;

- congestie difuza a membranelor externe oculare de partea bolnava;

- modificare de culoare a tegumentelor obrazului de partea bolnava, pielea avand un

aspect inflamator discret;

- roseata, escoriatii, fosuri la nivelul vestibulului nazal.


16/110

3. Simptome generale. Manifestarile de ordin general sunt in strans raport cu etiologia,

mai ales cand aceasta este o infectie cu virusuri gripale, cu edenovirusuri sau cu microbi

specifici ai altor boli infectioase:

- febra oscileaza in jurul a 38-39 0C, este aproape mereu prezenta in primele zile, insotita

de o senzatie de oboseala fizica si intelectuala si de rau general;

- cefaleea are un caracter mai mult difuz, bolnavul descriind-o ca pe o senzatie de

greutate a capului, cu paroxisme in perioadele de obstructie nazala maxima;

- nevralgiile fetei si cele cranio-cervicale imbraca forma unei hiperestezii dureroase a

intregului teritoriu de distributie a trigemenului sau sunt prevazute sub forma de dureri

periodice si violente care apar in crize provocate de retrutia exudatului intrasinuso-

maxilar, prin blocajul edematos intermitent al ostiumului.

Toata aceasta simptomatologie algica, cu senzatii din cele mai variate arsura,

intepatura, zvacnituri, tensiuni cu caracter discontinuu poate fi favorizata de pozitia de

ortostatism, de inhalatii prea fierbinti, de frig, de incordarea atentiei, concentrarea vederii.

Mai trebuie subliniat ca intensitatea acestor nevralgii este variabila cu potentialul nervos

senzitiv al fiecarui individ.

- aprosexia devine aparenta mai ales in timpul lucrului, iar aceasta dificultate de

concentrare a atentiei, alaturi de cefalee si sindromul dureros contribuie la scaderea

randamentului numai fizic si intelectual;

- ameteala de origine sinuso-maxilo-nazala este o manifestare clinica mai rara; ea apare


17/110

b. In cazul sinuzitelor croniobazale, simptomatologia este asemanatoare, aici mai

aparand o serie de semne cauzate de localizarea infectiei la nivelul sinusurilor etmoidale

si sfenoidale. Astfel, apar in plus:

- durere de cap spontana cu sediul in crestetul capului sau in ceafa, provocata nu numai

de efectul actiunii mecanice a acumularii si tensiunii intracavitare a puroiului dar si ca o

consecinta a nevritei inflamatoare a ramurilor nervoase terminale care asigura

sensibilitatea mucoasei etnoido-sfenoidale. Durerea are de cele mai multe ori un caracter

continuu cu exacerbari si persistenta ei compromite atat activitatea fizica si intelectuala

cat si cat si odihna bolnavului in pofida pozitiei de dinostetism si semiobscuritatii

preferate de catre bolnavi;

- scaderea acuitatii vizuale este cauzata de un proces vascular edematos, care comprima

nervul optic in canalul sau osos.

Restul simptomatologiei se confunda cu cea prezenta la sinuzitele craniofaciale.

II. Forma cronica este stadiul de boala consecutiv episodului acut. Sinuzita cronica este

sinuzita care nu s-a vindecat timp de aproximativ 2-3 luni si in care apar remanieri

profunde ale epiteliului, adesea ireversibile din punct de vedere histofunctional.

Simptomatologia este asemanatoare tuturor tipurilor de sinuzita:

1. Simptomatologia locala subiectiva exprimata de catre bolnavi in cursul anamneziei

poate fi exprimata prin unul sau mai multe din semnele urmatoare:

- rinoree purulenta rareori bilaterala frecvent unilaterala reprezentata prin scurgerea unui


18/110

Nevralgiile cranio-cervico-faciale apar cu toata intensitatea in perioadele de

acutizare si in cazul retentiei puroiului.Sinuzita cronica poate deveni aparent vindecata in

perioada sezonului calduros pentru ca in timpul iernii starea de latentizare sa ia sfarsit si

sa apara manifestari de tip acut.

Oboseala fizica si intelectuala se manifesta in special in timpul lucrului si se

repercuteaza asupra randamentului in munca.

Ameteala de origine sinuzala este un simptom clinic mai rar. Poate apare brusc

insotita de tulburari vago-simpatice precum si de senzatia de echilibru instabil. Ea poate

fi provocata de un efort de dezobstruare a nasului.

Manifestari toxiinfectioase de boala de focar care pot tulbura functiile normale ale

majoritatii sistemelor si aparatelor organismelor.

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DEINVESTIGATIE

Diagnosticul clinic pozitiv se bazeaza pe anamneza. Doua simptome principale

sunt intotdeauna prezente: durerea si ronoreea. Toate celelalte siptome locale si generale,

subiective si obiective, mentionate anterior, pot fi asociate.

Ca metode ajutatoare de investigatie in sprijinul stabilirii diagnosticului pot fi

folosite urmatoarele procedee:

1. Diafanoscopia sau transluminarea cavitatilor sinusoidale, metoda care se bazeaza pe


19/110

- semnul Brger bolnavul avnd ochii inchisi nu percepe senzatia luminoasa de

partea bolnava ori de cate ori se aprinde becul diafanoscopului.

2. Cateterismul este o metoda de explorare care consta in introducerea unei sonde

adecvate prin ostiumul sinuzal, prin intermediul careia se executa fie aspirarea secretiilor,

fie o spalatura cu solutie de antibiotice. Este o metoda greu de realizat, comporta riscuri

functionale si pentru aceste motive este rar folosita.

3. Punctuatia diameatica este un mijloc de investigatie diagnostica directa, foarte

valoros si curent folosit in patologia inflamatoare. Punctuatia permite diagnosticul

microbiologic si efectuarea antibiogramei. Tehnica ei este simpla, precisa si usor de

executat.

4. Endoscopia sinuzala poate fi practicata concomitent cu punctuatia. Cu ajutorul opticii

maritoare pot fi explorate modificarile existente la suprafata mucoasei.

5. Radiografia simpla este examenul complementar care ajuta precizarea diagnosticului

in cazurile indoielnice. Transparenta normala a sinusului afectat este modificata, cavitatea

sinuzala aparand mai mult sau mai putin umbrita, datorita prezentei serozitatii sau a

puroiului.

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTIIAUTONOME SI DELEGATE, TRATAMENTE SPECIFICE

Ingrijirea bolnavilor cu sinuzita impune asistentei medicale o serie de interventii


20/110

- asigurarea igienei mucoasei nazo-sinuzale. Va invata bolnavul sa isi mentina igiena

mucoasei prin dezinfectiei nazo-sinuzala cu diferite medicamente septice prescrise de

catre medic;

- combaterea durerilor;

- combaterea hipertermiei.

Asistenta aplica pe fruntea bolnavului comprese cu apa rece. Ele se realizeaza

prin impaturirea unei panze inmuiata in apa si stoarsa partial. Deasupra straturilor umede

de panza se aplica un invelis uscat cu scopul de a evita evaporarea rapida a apei din

compresa. Compresele reci au actiune hipertermizanta, analgezica. Pentru a produce

scaderea temperaturii corporale, compresele se schimba cat mai des caci mentinute mai

mult timp pe loc preiau temperatura regiunii peste care s-au aplicat. Schimbarea

compreselor se face de 3-6 ori pana la scaderea temperaturii la valoarea dorita. Efectul

compreselor reci poate fi mult prelungit daca peste acestea se aplica un aparat racitor.

Asistenta va preveni pacientul asupra neplacerilor legate de aplicarea compreselor reci

(singurul moment neplacut este primul contact al tegumentelor cu temperatura

compresei). Concomitent cu combaterea hipertermiei, compresele aplicate pe frunte au si

un efect linistitor.

Pentru mentinerea compreselor reci timp indelungat pe capul bolnavului se poate

proceda astfel: se prelungesc pe o tava servetele mici de dimensiuni aproximativ 20/20

cm si o bucata de gheata curata pe suprafata neteda Se inmoaie servetelele si apoi se


21/110

pentru adulti, serie pentru copii), stilele portvata, lampa de spirt, aparat pentru aspiratie,

solutii medicamentoase, ser fiziologic.

In dimineata in care asistenta va recolta produsele biologice ale bolnavilor, ea

insasi va pregati sticlutele in care pune sangele recoltat, le va eticheta corespunzator

(numele si prenumele bolnavului, examenul de laborator cerut, data recoltarii, sectia unde

este internat bolnavul), va pregati seringi si ace sterile, garoul, substantele anticoagulante

necesare, alcool medical precum si tampoane de vata sterila.

Va efectua orice recoltare in conditii de asepsie riguroasa si se va asigura ca

transportul la laborator al sticlutelor cu sangele recoltat se face imediat dupa terminarea

recoltarilor si, de asemenea, in conditii sterile.

Pregatirea psihica a bolnavului consta in explicarea tehnicilor de investigatii

chimice ce urmeaza a i se aplica, in diminuarea anxietatii bolnavului.

Asistenta ii va explica importanta spitalizarii, importanta respectarii tratamentului

prescris de catre medic, evolutia bolii in urma respectarii medicatiei si prognosticul bolii

daca nu s-ar respecta tratamentul medicamentos.

De asemenea, bolnavul va trebui sa fie informat asupra unor reactii adverse ce pot

surveni in urma aplicarii tratamentului sau in urma efectuarii punctiei sau a altor examene

de specialitate. La bolnavii carora li se fac punctii se va face anestezie locala cu Xilina 2

%. Unul dintre efectele adverse ale Xilinei este ameteala. Asistenta trebuie sa informeze

pacientul in privinta acestui aspect


22/110

Supravegherea si notarea zilnica in foaia de observatie si in carnetelul propriu a

functiilor vitale si vegetative.

Asistenta medicala are datoria sa urmareasca zilnic functiile vitale si vegetative,

notand valorile in carnetelul personal si in foaia de temperatura.

Temperatura se urmareste cu atentie, se masoara atat dimineata cat si seara cu

termometru medical, gradat dupa scara Celsius. Inainte de masurarea temperaturii,

termometrul va fi controlat daca functioneaza si daca mercurul este coborat. Uzual

temperatura se masoara in axial. Bolnavul va sta in decubit dorsal sau sezand, isi sterge

cu un prosop cavitatea axilara, introduce termometrul in axila, apropie bratul de trunchi si

ramane in aceasta pozitie 10 minute. Dupa aceea, asistenta citeste valoarea temperaturii si

noteaza cifric in carnetelul personal si grafic in foaia de temperatura cu creion albastru

(culoare conventionala). Termometrele se pastreaza in recipiente speciale cu vata pe

fundul lor, recipiente ce contin cloramina 10 % sau bromocet 1 %. Valoarea normala a

temperaturii este de 36,2-36,7 0C.

Pulsul se masoara de doua ori (dimineata si dupa-amiaza). Se noteaza in foaia de

temperatura cu culoare rosie. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura. Astfel,

pentru fiecare grad de emperatura in plus, frecventa pulsului creste cu 8-10 pulsatii pe

minut. Pulsul se percepe la artera carotida, radiala femurala, poplitee si safena. Inainte de

a i se lua pulsul, bolnavul va sta 15 minute in repaus fizic si psihic. Valoarea normala a

pulsului este de 60-80 pulsatii pe minut


23/110

in intensitate, pana cand devin imperceptibile. Ultimul zgomot perceput reprezinta

tensiunea arteriala minima.

Manseta pneumatica trebuie sa fie strans aplicata pe brat. Ea nu va fi tinuta

umflata prea mult timp pentru ca produce hipertensiunea venoasa care creste tensiunea

minimna. Cu 10-15 minute inainte de luarea tensiunii, bolnavul trebuie sa fie in repaus

psihic si fizic.

In unele cazuri tensiunea arteriala difera la cele doua membre superioare (cauza

este scaderea circulatiei la nivelul membrului respectiv). In mod normal tensiunea se va

lua la ambele brate.

Valoarea normala a tensiunii este de 115-140 mm Hg (tensiune maxima) si 75-90

mm Hg (tensiune minima), dar aceste valori depind de varsta, stari fiziopatologice. In

foaia de temperatura se noteaza cupix albastru.

Respiratia se masoara urmand miscarile de expansiune ale toracelui prin inspectie

sau se aseaza palma pe peretele toracic. Valoarea normala este de 16-18 respiratii pe

minut. In foaia de temperatura se noteaza tot cu un creion albastru.

Se urmareste si se noteaza grafic in foaia de temperatura emisiile de scaun si

urina. In caz de constipatie se efectueaza clisme si se administreaza purgative.

Alta interventie autonoma consta in diminuarea anxietatii bolnavului. Astfel, inca

din prima zi a internarii, asistenta medicala are datoria de a familiariza bolnavul cu

colegii de salon si de a-i arata circuitul spitalului (sectia O R L ) Va purta convorbiri cu


24/110

Asistenta medicala va informa bolnavul despre evolutia si prognosticul bolii,

despre eventualele complicatii ce ar putea apare in urma nerespectarii tratamentului

impus de catre medic.

La externare va invata bolnavul sa evite frigul, umezeala precum si mediile

poluante; sa trateze cat mai precoce orice infectie a cailor respiratorii supoerioare; sa

revina periodic la control O.R.L.

Supravegherea starii generale a bolnavului asistenta va urmari zilnic starea

generala a pacientului, faciesul care poate fi semnificativ, reactiile la tratamentul

medicamentos, calitatea si cantitatea somnului, modul in care bolnavul mananca

respectand regimul alimentar impus de medicatie (alimentatia va fi adaptata perioadei de

evolutie a bolii, in perioada febrila bolnavul va urma un regim hidrozaborat lichide,

zeama de fructe, supe de legume, apoi, pe masura ce febra scade si temperatura revine la

normal, alimentatia va reveni si ea la normal).

Totodata, asistenta va urmari felul in care se deplaseaza bolnavul, daca acesta

respecta regulile de igiena personala sau daca este apatic. Dar, in mod deosebit, asistenta

va urmari functiile vitale si vegetative.

2. INTERVENTIILE DELEGATE se adreseaza unor masuri generale si locale.

Tratamentul general al sinuzitei consta in:

- decongestionarea si dezobstrurarea fosei nazale si a ostiumului sinuzo-maxilar pentru a

restabili aerarea si drenajul normal al secretiilor patologice Acestea se pot obtine


25/110

I.6 EVALUAREAI.6.1 EVOLUTIE

In linii generale sinuzita, indiferent de forma ei (acuta sau cronica) precum si de

sinusul afectat, are o evolutie asemanatoare. Astfel, poate merge catre:

- vindecare spontana; aceasta este evolutia obisnuita a formelor care se vindeca odata cu

rinita care le-a generat; totodata, aceasta vindecare spontana apare ori de cate ori

conditiile etio-patogenice favorizante inceteaza sa mai existe, iar reactivitatea generala a

organismului este prompta in actiunea ei de sprijinire a cresterii eficientei biologicelocale a mucoasei sinuzale inflamate;

- cronicizarea, in cazul in care factorii cauzali favorizanti isi continua actiunea nociva sau

cand sinuzita este ignorata sau neglijata, precum si in cazul cand este utilizata o

terapeutica neadecvata sau intempensiva;

- complicatii.

I.6.2 COMPLICATIIRinosinuzitele acute si in special cele cronice pot sa genereze in anumite conditii

o serie de complicatii, unele usoare, altele deosebit de grave din punct de vedere vital si

functional.

Aceste complicatii pot fi grupate in doua mari categorii:

1. complicatii de vecinatate (orbito-oculare; osteo-craniene, meningo-encefalice,


26/110

Extensiunea procesului inflamator si infectios la caile lacrimale provoaca

pericistite si dacriociste supurate.

Profilaxia acestor complicatii se face prin masurile de prevenire a imbolnavirii

mucoasei nazo-sinuzale, prin diagnosticul la timp si tratamentul corect al rinosinuzitelor

acute si cronice.

In cazul complicatiilor osteo-craniene intra osteomielita craniana. Ea este

consecinta unor tromboze septice ale venelor care pe cale interosoasa leaga circulatia

osului frontal de aceea a oaselor parietal si temporal. Asanarea unui focar oseteitic frontal

pare ca determina osteomielita, caci la 2-3 saptamani apare un alt focar si astfel infectia

se extinde la parietal, la temporal ajungand in final sa intereseze intreaga calota craniana

mai inainte de a invada continutul meningo-encefalic. Aceasta complicatie este insa tot

mai rar observata datorita actiunii energice a antibioterapiei.

Complicatiile meningo-encefalice se observa cu maximum de frecventa intre 15 si

40 de ani. Sinuzitele care le genereaza sunt cea frontala si cea etnoidala, exceptional cea

maxilara si sfenoidala.

Existenta unor solutii de continuitate sinuso-meningiene la nivelul peretelui dorsal

al sinusului frontal si al celui cranian al etnoidului cauzate de un traumatism mai vechi si

ignorat sau de fractura chirurgicala a lamei ciuruite a etnoidului in cursul unei rezectii a

septului nazal sunt conditii care favorizeaza aparitia acestei complicatii. Patogenia lor

este explicata de faptul ca sinusurile nazale sunt cavitati interpuse intre fosele nazale si


27/110

aproape in contact cu osul; dimpotriva, in zona sfenoidala, spatiul subarahnoidian se

largeste in cisternele optochiasmice cu care vin in contact rareori prelungiri ale sinusului

sfenoidal.

Abcesul cerebral sinusopatic este mai rar intalnit ca cel de origine otomastoidiana.

Sediul lui este lobul frontal si foarte rar localizarea este tempo-sfenoidala.

Complicatiile venoase ale rinosinuzitelor sunt reprezentate de tromboflebita

sinusului longitudinal superior si cea a sinusului cavernos.

Tromboflebita sinusului longitudinal superior este cauzata mai des de o

polisinuzita cronica fronto-etmoidala. Este o complicatie venoasa exceptionala, dar foarte

grava. Calea de propagare este cea a continuitatii lezionale si cea a conexiunilor venoase.

Asociate semnelor generale de septicopioemie, exista o jena in circulatia venoasa a pielii

capului cu ectazia acestor vene care figureaza imaginea unui cap de meduza si un

sindrom neurologic cerebral caracteristic.

In final, pot apare si complicatii generale toxiinfectioase (generate in special de

rinosinuzite cronice). Acest tip de complicatii afecteaza toate aparatele si sistemele

organismului.

I.6.3 PROGNOSTICPrognosticul sinuzitei este benign. Chiar formele complicate pot fi astazi

rezolvate cu succes datorita sprijinului pretios al antibioticelor.


28/110

mentale, reactiile emotionale, precum si ambianta sociala in care traieste. In aceasta

ordine de idei, sanatatea dobandeste o alta dimensiune cea spirituala.

Spre deosebire de aceasta, boala tradeaza un dezechilibru intre factorii fizic,

mental, social, dezechilibru care poate afecta unul, doi sau toti cei trei factori.

Educatia pentru sanatate se face in scopul mentinerii integritatii fizice si psihice

ale individului prin profilaxie primara, in scopul suprimarii bolii inca din primele faze

prin profilaxie secundara sau in scopul reintegrarii sociale a individului prin profilaxie

tertiara.

In cazul sinuzitei, profilaxia primara vizeaza alaturi de igiena individului in

speta igiena nazo-faringiana avand in vedere ca majoritatea sinuzitelor pornesc de la

banalele rinite si igiena mediului, stiind ca poluarea, mediile toxice in general, slabesc

puterea de aparare a organismului, in acest mod putandu-se grefa cu mai multa usurinta o

boala.

Astfel, profilaxia primara cuprinde o serie de metode de crestere a imunitatii

organismului (vaccinuri, alimentatie corespunzatoare, regim de viata si de munca

normal).

Profilaxia secundara vizeaza suprimarea bolii inca din primele faze printr-un

tratament corespunzator sim vitaminoterapie.

O sinuzita acuta ajunsa intr-un stadiu grav sau o sinuzita cronica presupune

profilaxie tertiara care consta intr-un regim de viata si munca redus evitarea oboselii si


29/110

3. Igiena mediului evitarea zonelor poluate care prin impuritatile pe care le contin scad

puterea de aparare a mucoasei; evitarea aglomeratiei.

4. Cresterea imunitatii organismului prin vitaminoterapie; printr-o alimentatie

corespunzatoare, bogata in proteine, glucide, lipide, alimentatie care sa satisfaca nevoile

organismului; printr-un regim de viata si munca adecvat posibilitatilor organismului,

evitarea stresului.

5. Urmarea cu strictete a tratamentului prescris de catre medic.

6. Prezentarea la control de specialitate dupa 40 de zile de la terminarea tratamentului,

precum si ori de cate ori este nevoie pentru a impiedica astfel aparitia recidivelor sau a

complicatiilor.

I.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL

SANITAR Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu

aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea

diferitelor activitati in conditii de securitate .

La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor

fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii

muncii .

Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la :


30/110

h) purtarea echipamentului de protectie alcatuit din :

- halat alb ;

- calota ;

- papuci ce pot fi usor decontaminati

i) se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipanemtele

tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant

(podele, covoare, electroizolant ,etc.) ;

j) in sectiile de anestezie , terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si cu

gaze narcotice inflamabile, se interzice purtarea imbracamintei din fibre sintetice

sau lana ;

k) se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa

se atinga gura sau fata cu mainile ;

l) se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor ;

m) depozitarea rezidurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea

medicala ;

n) se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea ,

investigarea si aplicarea tratamentelor .

Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele

pentru imbracamintea personala de exterior .

Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului acesta va fi


31/110

- inainte de baie ;

- dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie ;

- dupa indepartarea manusilor ;

- inainte si dupa parasirea saloanelor ;

- inainte de manuirea hranei ;

- inainte de procedurile aseptice : ingrijirea unei rani, injectii, punctii, etc ;

- inainte de contactul cu orice pacient.

Cei 6 pasi ai spalarii mainilor:

1. mainile pe fetele palmare ;

2. mainile pe fetele dorsale ;

3. palmele interdigital ;

4. degetele cu palma opusa ;

5. policele cu palma opusa ;

6. unghiile prin rotatii cu palma opusa ;


32/110

CAPITOLUL II

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILORC.P. A.D. V.D.

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI C.P.

II.1 CULEGEREA DATELOR

Surse de informatie: - directe: pacientul

- indirecte: - familia pacientului;

- dosarul medical actual (F.O. 5479);

- dosarele medicale anterioare (F.O. 3471 si F.O. 4371)

Metode de culegere a informatiilor: - interviul;

- observatia;

- luarea de notite.

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUIA. DATE FIXE:

Nume si prenume: C.P.

Varsta: 30 ani

S f i i


33/110

optime de trai. Curtea casei este mare, curata si din loc in loc prezinta mici randuri cu

flori.

Profesional, pacienta este devotata meseriei sale si este intr-o continua

perfectionare profesionala. Cu colegii de munca este o fire deschisa si ajutatoare.

Reteaua de sustinere: familia

Relatia cu familia: Este o mama si o sotie ideala. Acorda sprijin moral si nu numai, de

cate ori solicita membrii familiei. Relatii bune are si cu parintii, pe care ii respecta

intelegandu-le orice stare sufleteasca specifica varstei. Ii sprijina si pe plan financiar. Le

insufla speranta si incredere in viata.

Gusturi personale: Mod de alimentatie masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie

prezent. Dentitie buna, intacta, bine ingrijita, fara carii sau proteze dentare.

Limba umeda, roz, fara depozite. Gingii roz, aderente dintilor.

Alimente preferate:mancaruri vegetariene, usor incalzite. Nu-i plac alimentele

reci. Dintre fructe prefera pepenii, bananele si piersicile. Bea numai bauturi racoritoare si

zilnic 1-2 cesti de cafea. Ocazional, fumeaza doar tigari de buna calitate. Serveste mese

cu orar regulat, de 4 ori pe zi. Ii place sa ia masa impreuna cu familia si in conditii de

perfecta igiena.

Mod de petrecere a timpului liber: In timpul liber pacienta se ocupa cu treburilecasnice, citeste, vizioneaza diverse emisiuni TV, filme, croseteaza sau brodeaza. Ii place

sa lucreze ascultand muzica clasica Ii place sa se plimbe seara impreuna cu fiica sa si


34/110

- acuitate olfactiva scazuta;

- nu prezinta nici un fel de alergii;

- nu prezinta nici un tip de proteze;

- somn: normal calitativ si cantitativ, odihnitor. Rar doarme 1-2 ore dupa-amiaza;

- mobilitate: normala, mers corect, capul drept, privirea inainte.

C. Antecedente heredocolaterale: fara importanta.

D. Antecedente personale fiziologice:

- menarha la 13 ani;

- ciclu menstrual: relativ abundent, dureaza 4-5 zile, cu dureri moderate in prima zi ;

- copil nascut pe cale naturala, fara suferinte la nastere.

E. Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei prezente;

- apendicectomie la 17 ani;

- repetate afectiuni rinosinuzale la 20, 25 ani.

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALAA. Motivele internarii:

- rinoree abundenta initial bilaterala: dupa 3,4 zile unilaterala seromucoasa;

- obstructie nazala;

- hiposmie;


35/110

Sub tratament medicamentos general (Zinnat tb. 500 mb; o tableta la 12 ore,

Diclofenac 2 comprimate pe zi) si local (inhalatii cu Hidrocortizon hemisuccinat, Afrin);

evolutia bolii a fost buna. Pe langa antibioterapie, tratamentul general a constat si in

vitaminoterapie (B1, B6, B12 cate o fiola din fiecare pe zi). Bolnava a stat internata intre

1 si 15 aprilie 1993. A fost externata vindecata.

In prezent pacienta se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand obstructie

nazala bilaterala puternica, cefalee violenta, rinoree mucopurulenta, stare generala

alterata. Boala a debutat cu 5 zile inainte de internare, zi in care pacienta si-a administrat

din proprie initiativa Ampicilina 1 capsula la 8 ore. Simptomatologia accentuandu-se

obliga bolnava sa apeleze la serviciul ORL, unde este internata pentru investigatii clinice

si pentru tratament.

C. Diagnosticul medical:

- diagnostic medical de trimitere: Sinuzita acuta stanga;

- diagnostic medical la internare: Sinuzita maxilara acuta stanga.

D. Data internarii: 19.11.2007, ora 9:30.

E. Examen pe aparate:

- greutate: 65 kg; inaltime 1,60 m;

- stare generala: alterata, subfebrila;- tegumente si mucoase: normal colorate, elastice, netede, intacte, curate, catifelate;

- fanere: par bine ingrijit frumos coafat culoare neagra aspect normal al firului de par;


36/110

- aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri cardiace. Soc

apexian in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara, tensiune arteriala egala

bilateral si de valori normale (T.A. = 120/60 mm Hg). Puls cardiac ritmic, bine batut,

normal (valori 70-80 pulsatii pe minut);

- aparat digestiv: - cavitate bucala normala: dentitie alba, buna, bine ingrijita, mucoasa

bucala si gingiovala de aspect normal; limba umeda, curata, fara depozite; faringe

neiritabil;

- abdomen: suplu, elastic, nedureros spontan si la palpare, fara herni, mobil cu miscarile

respiratorii, zgomote intestinale prezente. Ficat si splina in limite normale, nepalpabile,

nedureroase spontan si la palpare;

- aparat urogenital: loje renale libere, nedureroase spontan si la palpare; rinichi in limite,

nepalpabili, nedurerosi; mictiuni fiziologice;

- sistem nervos central:

- reflexe osteo-temalinoase prezente;

- orientata temporo-spatial;

- orientare fata de persoana sa;

- reflex fotomotor prompt, prezent bilateral (pupile egale)

- organe de simt: - acuitate vizuala normala;- acuitate tactila normala;

- acuitate auditiva - normala


37/110

- Buco-faringe: buza, dintii, palat dur, amigdale, faringe, cavum: clinic normal; limba

umeda, curata, dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii si proteze dentare; amigdale

palatine de aspect normal; mucoasa bucala si gingivala de aspect normal; faringe

neiritabil;

- Examen laringe: laringe clinic normal, mobilitate normala;

- Examen otic: urechea dreapta, urechea stanga clinic normale; pavilion auricular de

aspect normal.

STARE FIZICA LA INTERNARE

Stare generala alterata, subfebrilitate.

Tegumente normal colorate, curate, elastice, netede, caldute.

Facies nesemnificativ semiologic.

Bolnava este orientata temporo-spatial si fata de propria persoana.

Reflex fotomotor prompt, prevazut bilateral.

Postura adecvata, mobilizare normala.

Puls cardiac ritmic, bine batut, de valori normale (70-80 pulsatii pe minut).

Tensiune arteriala egala bilateral si de valori normale (120/60 mm Hg).

Respiratie greoaie, fose nazale obsturate.


38/110

II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELORII.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIAFUNDAMENTALA

MANIFESTARI DEINDEPENDENTA

MANIFESTARI DEDEPENDENTA

SURSE DEDIFICULTATE

1. A respira si a

avea o buna

circulatie

- respiratia simetrica, in

limite normale (18 r/min);

- respiratie superficiala;- respiratie ritmica;

- tip de respiratie costal

superior;

- frecventa pulsului 85

pulsatii / minut;

- T.A. = 120/80 mm Hg.

- fose nazale

obstruate;

- disfonie;- senzatii de

sufocare;

- secretii

abundente nazale;

- respiratie dificila

resen.

- obstructia cailor

respiratorii;

- durere;- alterarea

mucoasei nazale.

2. A bea si amanca - cavitatea bucala:*dentitie buna;

* mucoasa bucala

umeda si de culoare roz;

*gingii aderente

dintilor;- masticatia: usoara,

eficace

- reflex de deglutitie:

prezent;

- digestie: lenta

- inapetenta;- dezechilibru

intre a se alimenta

si a bea.

- durere;- boala,

spitalizare;

- stare depresiva;

- incapacitatea de

a-si procura siprepara alimentele

preferate;

- restrictii

alimentare

datorita


39/110

postura inadecvata;;

- depresie;

- singuratateNEVOIA

FUNDAMENTALAMANIFESTARI DEINDEPENDENTA


SURSE DEDIFICULTATE

5. A dormi si a se

odihni

- neliniste;

- iritabilitate;- diminuarea

puterii de

concentrare;

- treziri frecvente.

- durere;

- spitalizare;- boala, tratament;

- stare depresiva;

- neliniste.

6. A se imbraca si

dezbraca

- calitatea hainelor:

adecvata mediului.

- dificultati de a se

imbraca si

dezbraca.

- durere;

- boala;

- anxietate;

- stress.

7. A mentine

temperatura

corpului in limitenormale

- diaforeza;

- frison;

- piele calda sirosir;

- hipertermie.

- infectii sau

procese

inflamatorii;expunerea

prelungita la

mediul cald;

lipsa cunostintelor

de prevenire a

infectiilor.

8. A fi curat,ingrijit, a proteja

tegumentele si

- par: suplu, stralucitor;- urechi: curate,

configuratie normala;

- rinoree;- mucoasa nazala

alterata.

- proceseinflamatorii sau

infectioase.


40/110

nefericite.

NEVOIAFUNDAMENTALA



SURSE DEDIFICULTATE

10. A comunica - limbaj clar, precis;

- exprimare usoara a

gandurilor, sentimentelor.

- dificultate de a

se concentra;

- expresia

sentimentului desinguratate;

- izolare de

persoanele

apropiate.

- imprejurari

necunoscute;

- spitalizare,

boala, tratament;- durere;

- izolare,

singuratate;

- schimbarea

modului de viata;

- absentapersoanelor dragi.

11. A actiona

conformpropriilor

convingeri si

valori

- tristete;

- supunerea laregim, la un

tratament nedorit;

- incapacitatea

savarsirii

practicilor

religioase;

- preocuparea fatade sensul vietii si

al mortii;

- abandonarea

practicilorreligioase;

- anxietate, stress;

- durere;

- stare depresiva;

- absenta locurilor

sau mijloacelor

pentru practicareareligiei;

- teama de


41/110

incetare a tensiunii

nervoase, a starii de

activitati

recreative;

- singuratate;

- anxietate;

NEVOIAFUNDAMENTALA



SURSE DEDIFICULTATE

incordare. - dificultate de a

se concentra in

cazul unei

activitatirecreative;

- incapacitatea de

a efectua o

activitate

preferata.

- stress;

- boala;

- spitalizarea;

- tratamentul.

14. A invata - lipsa de interes

fata de insusirea

de noi cunostinte;

- incapacitatea dea aduna

informatii.

- boala,

spitalizare;

- tratament;

- lipsa persoaneisemnificative;

- teama de

cunoastere a

adevarului.

II.2.2 PROBLEME ACTUALE, PROBLEME POTENTIALE,DIAGNOSTIC NURSING, NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE


42/110

PROBLEME POTENTIALE:

- hipertermie;

- alterarea mucoasei nazale;

- congestia difuza a membranelor externe oculare de partea bolnava;

- tulburari respiratorii si digestive (datorita piofogiei);

- deshidratare acido-bazica;

- dezinteres fata de activitatile cotidiene;

- depresie, oboseala, epuizare;

- scadere ponderala;

- anxietate;

- incapacitatea de a evita pericolele.

DIAGNOSTIC NURSING:

1. Comunicare ineficace la nivel senzorial, datorita obstructiei nazale si durerii,

manifestata prin apatie, anxietate, tristete.

2. Anxietate datorita durerii, schimbarii mediului, necunoasterii prognosticului bolii,manifestata prin teama, neliniste, apatie;

3 Hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin cresterea temperaturii peste


43/110

2. Pacientul sa prezinte o temperatura corporala in limite normale in termen de 2 zile.

3. Pacientul sa aiba un somn linistit, odihnitor, conform nevoilor organismului, in termen

de 2 zile.

4. Pacientul sa prezinte o igiena personala adecvata pe toata durata spitalizarii.

5. Pacientul sa-si diminueze anxietatea in termen de 2 zile.

6. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee in termen de 3 zile.

7. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire pe toata durata spitalizarii.

8. Pacientul sa aiba capacitatea de a se concentra in vederea efectuarii activitatii

recreative preferate, in termen de 4 zile.

9. Pacientul sa se alimenteze si hidrateze corespunzator in termen de 3 zile de la data

internarii.

10. Pacientul sa fie ingrijit corespunzator.

11. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii.

12. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa se evite aparitia complicatiilor.

13. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale prin tratament adecvat al oricarei

rinosinuzite aparute, tratament instituit in timp util.

14. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.


44/110

PERIOADADE TIMP

PROBLEMELEPACIENTULUI

OBIECTIVE INTERVENTII EVALUAREAUTONOME DELEGATE

1 2 3 4 5 6

19-21.11.2007

Rinoreeunilaterala

Pacienta saprezinte o rinoree

diminuata, in

urmatoarele 3

zile: 19-

21.11.2007

- am pregatit fizic sipsihic pacienta pentru

punctia maxilara;

- am pregatit

materialele pentru

diferitele investigatii

clinice;

- am invatat pacienta

pozitia corecta a mastii

pentru efectuarea deaerosol;

- pe 19.06.2007 am

pregatit fizic si psihic

pacienta in vederearealizarii aspiratiilor

sinuzale efectuate de

catre medic in primele

trei zile (19-21.06.) de

la internare (bolnava nu

a fost anxioasa);- pe 20.06. am pregatit

fizic si psihic pacientain vederea recoltarii de

produse biologice

(sange si urina) si am

- am administratmedicatia prescrisa

de catre medic;

- dezinfectie nazo-

faringiana de 3 ori pe

zi cu Bixtonim (pe

toata durata

internarii);

- Penicilina 1.000.000

u.i. administrate pecale intramusculara la

un interval regulat de

6 ore; tratamentul cu

Penicilina a duratprimele trei zile de la

internare;

- Hidrocortizon

hemisuccinat, 1 fiola

pe zi pentru efectuare

de aerosol.

Dupa primele3 zile rinoreea

s-a diminuat

dar inca mai

persista.


45/110

1 2 3 4 5 6pregatit materialele

acestor recoltari;- am urmarit si notat

zilnic in carnetelul

propriu si in F.O.

valorile functiilor vitale

si vegetative;

19-21.11.2007 - am dialogat cu

pacienta in vederea

diminuarii anxietatii,

explicandu-i efectelebenefice ale

tratamentului si

importanta cooperarii

bolnavei cu membrii

echipei de sanatate.

19-21.11.2007

Obstructie nazala Pacienta sa poata

respira liber in 3zile (19-21.11)

- pe 19.11. am pregatit

pacienta fizic si psihicin vederea aspiratiilor

nazosinuzale efectuate

de catre medic in

primele 3 zile de la

internare;

- am invatat pacienta


- am administrat

medicatia prescrisade catre medic:

*Bixtonim de 3 ori

pe zi

*Hidrocortizon

Hemisuccinat in

aerosol

Dupa primele

3 zileobstructia

nazala a

disparut.

Pacienta

respira liber,

corect.


46/110

1 2 3 4 5 6pentru efectuarea de

aerosol

19-21.11.2007

Stare subfebrila Pacienta saprezinte

temperatura

corpului in limite

normale dupa

primele 3 zile (19-21.11.2006)

- am aplicat compresereci pe fruntea bolnavei

in scop antitermic

- am administratmedicatia prescrisa

de catre medic:

*Paracetamol de 3

ori pe zi comprimate,

pe cale orala,administrate in

primele 3 zile de la

internare

- am administrat 1fiola de Algocalmin

pe cale

intramusculara, cu rol

antitermic.

Pacientaprezinta o

temperatura in

limite

fiziologice

dupa primele3 zile de la

spitalizare.

19-21.11.2007

Perturbarea

somnului

In primele 3 zile

pacienta sa

beneficieze de un

somn odihnitor,

normal calitativ si

cantitativ

- am supravegheat

starea generala a

bolnavei;

- am aerisit zilnic

salonul;

- am inlaturat toatesursele de disconfort

(temperatura aerului afost cu 2-3 0C mai

ridicata decat normal),

- am administrat

medicatia prescrisa

de catre medic:

*Fenobarbital, 1

comprimat seara pe

cale orala, pe toatadurata spitalizarii

In prima

noapte

pacienta a

avut un somn

agitat, cu

trezirifrecvente.

Inurmatoarele 2

nopti pacienta


47/110

1 2 3 4 5 6umiditatea si

luminozitatea au fost

normale;- am supravegheat

regimul alimentar si

modul in care a mancatbolnava;

- am observat calitatea

si cantitatea somnului

bolnavei.

a beneficiat de

un somn

calitativ sicantitativ

corespunzator.

19-21.11.2007

Cefalee Pacienta sa nu mai

prezinte cefalee in

primele 3 zile de

la spitalizare

- i-am explicat

pacientei necesitatea

respectarii

tratamentului prescris

de catre medic.

- am administrat

medicatia prescrisa

de catre medic:

*Fasconal 1

comprimat pe cale

orala, seara.

- Dupa prima

zi cefaleea a

cedat in

intensitate

- Dupa

primele 3 zile

de la internare

cefaleea a

disparut

19-21.11.2007

Stare generala

alterata

Pacienta sa

prezinte o stare de

bine fizica sipsihica dupa

primele 3 zile (19-21.11.) de la

internare

- am dialogat cu

pacienta in vederea

distragerii atentiei de laboala sa.

- am administrat

medicatia prescrisa

de catre medic:*Vitamina B1, B6,

B12, cate 1 fiola dinfiecare, o data pe zi.

- Dupa

primele 2 zile

s-a simtit oremediere a

stariibolnavei.

- Dupa


48/110

1 2 3 4 5 6primele 3 zile

pacienta

beneficiaza deo stare

generala buna.

19-21.11.2007

Anxietate Pacienta sa nu mai

fie anxioasa in

termen de 3 zilede la data

spitalizarii.

- am dialogat cu

bolnava in scopul

diminuarii anxietatii

In primele 2

zile bolnava a

fostdeprimata,

anxioasa,

preocupata de

prognosticul

bolii.

Mai apoi, in

urma

dialogului ce

l-am avut cu

pacienta,

anxietatea s-a

diminuat

considerabil,

iar la sfarsitulprimelor 3

zile ea a

disparut total

1 2 3 4 5 6


49/110

19-21.11.2007

Alimentatie

inadecvata

Pacienta sa

primeasca un

regim alimentar

corespunzatormedicatiei ce i se

administreaza in

primele 3 zile.

- i-am explicat

pacientei necesitatea

supunerii la regimul

alimentar

Pacienta a

beneficiat de

un regim

alimentarcorespunzator

si a acceptat

acest regim (a

baut multe

lichide)

22-23.11.2007

Rinoree

unilaterala

Pacienta sa nu mai

prezinte rinoree in

urmatoarele 2 zile.

- am explicat pacientei

necesitatea supunerii la

tratament si mai ales

necesitatea inhalatiilor

cu Hidrocortizon

Hemisuccinat

- am administrat

acelasi tratament

prescris de catre

medic, mai putin

urmatoarele

medicamente:*Penicilina;

*Paracetamol;

*Vitaminele B1,

B6, B12

Dupa 5 zile de

spitalizare

pacienta nu

mai prezinta

rinoree.

24-25.11.2007 Starea de sanatate

sa se mentina

optima pe o

perioada de timpcat mai

indelungata.

Sa se previna

- aceleasi interventii

din perioada 21-23.11.

- am administrat

acelasi tratament

medicamentos din

perioada 21-23.11.

Starea de

sanatate a

pacientei s-a

mentinutoptima in

ultimele 2

zile. Pacienta

1 2 3 4 5 6


50/110

aparitia oricaror

infectii acute ale

cailor respiratorii

superioare si nunumai.

se externeaza

cu speranta ca

sanatatea ei va

fi buna pe uninterval cat

mai

indelungat de

timp.


51/110

II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI

- Data externarii: 25.11.2007

- Diagnosticul medical la externare: sinuzita maxilara acuta stanga

- Starea la externare: vindecata

Pacienta, in varsta de 30 de ani se interneaza in sectia O.R.L. a spitalului

Boldescu, acuzand obstructie nazala bilaterala, rinoree mucopurulenta, hiposmie.

Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice s-a stabilit diagnosticul de

mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical (punctie maxilara stanga sub anestezie

locala cu Xilina 1-2 % fiole), tratament medicamentos general (antibiotice, vitamine,

antitermice) si local (aerosol cu Hidrocortizon hemisuccinat).

Evolutia bolnavei este buna. Se externeaza dupa 7 zile de spitalizare, in stare

vindecata.

Bilantul autonomiei:

1. Pacienta poate sa respire liber, usor.

2. Temperatura corporala a revenit la valorile normale.

3. Pacienta isi poate petrece timpul liber conform propriilor dorinte, poate participa la

activitatile preferate.


52/110

Fire deschisa, si-a facut cateva prietene in spital. A inteles necesitatea internarii, a

tratamentului si a cooperat cu echipa de ingrijire. A luat la cunostinta notiuni despre

boala sa, despre eventualele complicatii ale ei, despre efectele benefice ale tratamentului

prescris de catre medic.

S-a externat cu o stare generala buna.

Plan de recuperare si reintegrare socio-profesionala:

1. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante.

2. Va evita orice infectie acuta a cailor respiratorii superioare.

3. Va duce un regim de viata echilibrat.

4. Concediu medical 7 zile.

5. Urmeaza tratamentul prescris de catre medic la externare.

6. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar.


53/110


54/110

EXAMENUL DELABORATOR MODUL DE RECOLTARE VALORINORMALE

VALORI

OBTINUTELAPACIENT

Trombocite

Se inteapa pulpa degetului

mijlociu conform tehnicii

prezentate anterior, pentru

recoltarea sangelui capilar.

250.000-

400.000 /mm3

sange

275.000 /mm3

sange

Leucociteglobulele albe Se recolteaza sange prinpunctie capilara (se inteapa

pulpa degetului mijlociu)

4.000-10.000leucocite/mm3

sange

9.000leucocite/mm3

sange

neutrofile 65-67 % 63 %

eozinofile 5 % 3 %

bazofile 0,5 % 0,1 %

limfocite 28-30-35 % 18 %

monocite 5-9 % 3 %Trombocite Se recolteaza sange capilar

(se inteapa pulpa degetuluimijlociu)

250.000-

400.000/mm3sange

275.000/mm3

sange

Uree sangvina Se recolteaza 5-6 ml sangenehemolizat

0,20-0,40 g % 0,28 g %

Glicemia Se poate recolta cu

anticoagulant (clorura de

natriu) 4 mg + 2 ml sange.

Fara anticoagulant se

recolteaza 2 ml sange

0,80-1,20 g % 1,01 g %


55/110

EXAMENUL DELABORATOR MODUL DE RECOLTARE VALORINORMALE

VALORI

OBTINUTELAPACIENT

sange, apoi, cu coltul lamei se

recolteaza pe o lama curata,

uscata, o picatura de sange.

Cand picatura atinge lama se da

drumul cronometrului. Seintroduce lama in camera uda,

se inchide capacul si se observa

continuu picatura, inclinandu-se

camera la dreapta si la stanga.

Cand picatura nu se mai

deplaseaza, sangele s-a

coagulat.Examen sumar de

urina

Se recolteaza prima urina

dimineata. Se face toaleta

organelor genitale externe, apoi

dezinfectia lor cu solutie de

permanganat de potasiu, dupa

care bolnava urineaza avand

grija sa nu atinga marginile

eprubetei. Se va recolta urina

din mijlocul jetului.

Densitatea

normala a urinei

este 1015-1022.

Urina nu contine

albumina,

glucoza, puroi,

pigmenti biliari.

Urina

limpede,

densitate

1006, urina

acida,

albumina si

glucoza

absente.

Sediment urinar Aceleasi conditii Normal urina Epitelii plate


56/110

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI V.D.II.1 CULEGEREA DATELORSurse de informatie: directe: pacientul

indirecte: - familia pacientului

- dosarul medical actual (F.O. 479)

- dosarele medicale anterioare (F.O. 379 siF.O. 530)

- membrii echipei de ingrijire

Metode de culegere a informatiilor: - interviul

- observatia

- luarea de notite

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

A. DATE FIXE:Nume si prenume: V.D.

Varsta: 28 de ani


57/110

Pacientul locuieste impreuna cu parintii sai, intr-un apartament cu 3 camere.

Toate incaperile sunt spatioase, aerisite, salubre. Au temperatura si umiditatea adecvate.

Pacientul este pasionat de ceea ce studiaza. Cu colegii se intelege bine, fiind prin

natura sa un om calm.

Reteaua de sustinere: familia

Relatia cu familia:

Este un fiu respectuos, acorda sprijin moral atunci cand este solicitat. Are relatii

bune cu parintii si fratele sau mai mare.

Gusturi personale:

Mod de alimentatie: masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie prezent.

Dentitie buna, intacta, bine ingrijita, fara carii sau proteze dentare.

Limba umeda, roz, fara depozite. Gingii roz, aderente dintilor.

Alimente preferate: citrice, mancarurile vegetariene si nu numai. Bea doar bauturi

racoritoare, foarte rar consuma cafea, fumeaza ocazional.

Serveste mese dupa un orar regulat, de 4 ori pe zi.

Mod de petrecere a timpului liber:

In timpul liber ii place sa faca excursii la munte in aer liber, citeste revistelepreferate, vizioneaza emisiunile preferate la televizor, merge la teatru sau opera.

Ii place sa se plimbe la sfarsit de saptamana impreuna cu grupul sau de prieteni


58/110

D. Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei prezente;

- repetate afectiuni rinosinuzale la 20, 22 de ani.

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

A. Motivele internarii:

- rinoree abundenta initial bilaterala; dupa 3-4 zile unilaterala seromucoasa;


- hiposmie;

- cefalee.

B. Istoricul bolii:

Pacient cu veche suferinta sinuzala, boala fiind diagnosticata inca din 1995, cand,

in urma unei rinofaringite severe, a aparut sinuzita maxilara acuta dreapta.

Simptomatologia a debutat brusc, cu obstructie nazala initial bilaterala, apoi

unilaterala, hiposmie, cefalee violenta. Sub tratament ambulator, boala s-a vindecat intr-o

saptamana si jumatate.

La varsta de 22 de ani a aparut un nou puseu de sinuzita cu accentuarea

simptomatologiei. Si de data aceasta sub tratament ambulator cu Zinnat, Diclofenac,

Claritine, boala s-a remis.


59/110

- unghii ingrijite, taiate scurt, de culoare roz.

- tesut celular subcutat: bine reprezentat;

- sistem musculo-adipos: normal dezvoltat;

- sistem ganglionar periferic: nepalpabil. Ganglionii limfatici latero-cervicali mici,

nedurerosi spontan la palpare, mobili;

- sistem osteo-articular: integru, fara modificari patologice; articulatii mobile active,

nedureroase spontan, la palpare si la mobilizare; membre simetrice; mers normal, miscari

coordonate;

- aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic, bilateral, fara

raluri bronsice; sonoritati pulmonare corecte; respiratie ritmica, 20 miscari respiratorii pe

minut; respiratie greoaie, fosele nazale obstructionate partial;

- aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri cardiace. Soc

apexian in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara, tensiune arteriala egela

bilateral si de valori normale (T.A.=130/85 mm Hg). Puls cardiac ritmic, bine batut,

normal (valori 70-80 pulsatii/minut);

- aparat digestiv: - cavitate bucala normala: dentitie alba, buna, bine ingrijita; mucoasa

bucala si gingiovala de aspect normal; limba umeda, curata, fara depozite; faringe

neiritabil;- abdomen: suplu, elastic, nedureros spontan si la palpare, fara hernii,

mobil cu miscarile respiratorii zgomote intestinale prezente Ficat si splina in limite


60/110

EXAMEN CLINIC O.R.L.

- Nas si sinusuri: - piramida nazala normal conformata;

- sept nazal median;

- cornete si meate nazale normal conformate;

- simt olfactiv diminuat;

- mucoasa nazala si pituitara congestionate;

- sinusuri paranazale dureroase spontan si la palpare;

- puncte sinuzale dureroase spontan si la palpare.

- Buco-faringe: buza, dinti, palat dur, amigdalite, faringe, cavum: clinic normale; limba

umeda, curata, dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii si proteze dentare; amigdale

palatine de aspect normal; mucoasa bucala si gingivala de aspect normal; faringe

neiritabil;

- Examen laringe: laringe clinic normal, mobilitate normala;

- Examen otic: urechea dreapta, urechea stanga: conductele auditive extern libere;

pavilion auricular de aspect normal.

STAREA FIZICA LA INTERNARE

Stare generala alterata febrilitate


61/110

II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALEANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIAFUNDAMENTALA



SURSE DEDIFICULTATE

1. A respira si aavea o buna

circulatie

- respiratie simetrica, inlimite normale (18 r/min)

- respiratie ritmica;

- tip de respiratie costal

inferior;

- T.A.=130/85 mm Hg.

- fose nazaleobsturate;

- disfonie;

- rinoree

mucopurulenta;

- respiratie dificila pe

nas;- tahicardie.

- obstructia cailorrespiratorii;

- alterarea mucoasei

nazale.

2. A bea si a manca - cavitate bucala:* dentitie buna;

*mucoasa bucalaumeda si de culoare roz;

*gingii aderente

dintilor;

- masticatia: usoara,eficace;

- reflex de deglutitie

prezent;- digestie: lenta;

- echilibrat

- inapetenta - durere;- boala, spitalizare;

- incapacitatea de a-si procura alimentele

preferate;

- restrictii alimentare

datorita medicatiei;- stare subfebrila.


62/110

- treziri frecvente;

- oboseala.

NEVOIAFUNDAMENTALA



SURSE DEDIFICULTATE

6. A se imbraca sidezbraca

- calitatea hainelor:adecvata mediului.

7. A mentinetemperatura

corpului in limite

normale

- frisoane;- hipertermie: 38,50C

- proceseinflamatorii la

nivelul mucoasei

sinuzale8. A fi curat,

ingrijit, a proteja

tegumentele si

mucoasele

- par: suplu, stralucitor;

- urechi: curate,

configuratie normala;

- unghii curate, ingrijite,

taiate scurt;

- cavitate bucala:

*fara proteze;*gingii aderente

dintilor.

- rinoree

mucopurulenta;

- mucoasa nazala

alterata.

- procese

inflamatorii;

- durere;

- spitalizare.

9. A evita

pericolele

- lipsa poluarii fonice;

- temperatura mediului

ambiant: usor crescuta

(22 0C);

- mediu de siguranta.

- tumefactie locala

difuza;

- caldura locala.

- procese

infectioase;

- anxietate, stress;

- spitalizare, boala;

- absentapersoanelor dragi;

- inaptitudine fata de


63/110

la medicatie, la un

tratament neplacut;

NEVOIAFUNDAMENTALA



SURSE DEDIFICULTATE

- incapacitateasavarsirii practicilor

religioase.

12. A fi preocupat

in vederea

realizarii

- incapacitatea de a

se ocupa de familia

sa;- sentimentul de

inutilitate.

- depresie;

- schimbarea

modului de viata;- spitalizare.

13. A se recrea - relaxare;

- incetarea tensiunii

nervoase.


efectua o activitate

recreativa, preferata.

- singuratate;

- anxietate;

- boala, depresie;

- spitalizare.

14. A invata - lipsa de interes fatade insusirea de noi

cunostinte;


aduna informatii.

- boala, spitalizare;- tratament;

- teama de

cunoastere a

adevarului.


64/110

II.2.2 PROBLEME ACTUALE, PROBLEME POTENTIALE,DIAGNOSTIC NURSING,

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE

PROBLEME ACTUALE

- senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala;

- tumefactia pielii si a tesuturilor moi de la nivelul obrazului respectiv;

- rinoree mucopurulenta;


- cefalee;

- anxietate;

- apatie;

- inapetenta.

PROBLEME POTENTIALE

- hipertermie;

- alterarea mucoasei nazale;

- congestia difuza a membranelor externe oculare;

- tulburari respiratorii si digestive (datorita piofogiei);


65/110

4. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios precum

si a medicatiei;

5. Dficultate de a se odihni, datorita durerii si anxietatii, manifestata prin somn agitat

si ore de odihna insuficiente;

6. Deshidratate datorita febrei, manifestata prin sete, piele uscata, scadere ponderala.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

Stabilirea obiectivelor generala

1. Pacientul sa poata respira normal.

2. Pacientul sa prezinte o temperatura in limite normale.

3. Pacieentul sa aiba un somn linistit, odihnitor, conform nevoilor organismului.

4. Pacientul sa isi diminueze anxietatea.

5. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee.

6. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii.

7. Pacientul sa alimenteze si hidrateze corespunzator.

8. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire pe toata durata spitalizarii.

9. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa evite aparitia complicatiilor.

10. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale prin tratament adecvat al


66/110

Perioadade timp

Problemenlepacientului

Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate

1 2 3 4 5 6

20-22.

11.2007

Rinoreemucopurulenta Pacientul sa pre-zinte o rinoree

diminuata, in

termen de trei zile

-am pregatit fizic si psihicpacientul in vederea recol-

tarii produselor bilogice

(sange si urina);

-am pregatit fizic si psihic

pacientul inaintea efectuarii

aspiratiilor nazosinuzale de

catre medic;

-am explicat pacientului

modul de utilizare corecta

a mastii cu aerosoli;

-am pregatit materialele

necesare diferitelor investi-

gatii;-am pregatit fizic si psihic

pacientul inaintea

punctiei maxilare;

-am condus pacientul la

salon dupa efectuarea

punctiei;

-am administrat tratamen-tul prescris de medic:

1-aerosoli cu HHC

(hidrocartizon

hemisucinat);

2-rinofug 2-3 picaturi de

trei ori pe zi;

3-penicilina 1000000 u.i.

administrate pe cale intra-

musculara la un interval

regulat de 6 ore

Dupa primeletrei zile rino-

reea s-a

diminuat dar

inca mai

persista.


67/110

1 2 3 4 5 6

20-22.112007

Obstructie

nazala

Pacientul sa poata

respira liber in trei

zile de la datainternarii

-am explicat pacientului


pentru aerosol;-am pregatit fizic si psihic

pacientul in vederea

efectuarii asiratiilornazosinuzale precum

si a

punctiei maxilare;

- am condus pacientul

la salon dupa efectuarea

punctiei de catre medic

-am administrat

tratamentu prescris de catre

medic:*Rinofug 2-3 picaturi

de trei ori pe zi asociat

cu Vitamina A 1-2picaturi de trei ori pe zi

dupa instilarea

Rinofugului;

*Aerosol cu HHC;

*Penicilina 1.000.000

u.i. administrate

intramuscular la uninterval de 6 ore.

Dupa primele

trei zile,

consecutivadministrarii

tratamentului,

obstructianazala a

cedat.

20-

22.11.2007

Stare de

febrilitate

Pacientul sa

prezinte

temperatura

corpului in limite

normale in trei

zile de la data

internarii.

- am aplicat comprese

reci pe fruntea

bolnavului cu scop

antitermic;

- am explicat

pacientuluii necesitatea

consumarii de cantitati

mari de lichide (pentruevitarea deshidratarii).

- am administrat

tratamentul prescris de

catre medic:

*Paracetamol 3

comprimate de 3 ori pe

zi;

*Algocalmin 1 fiola

intramusculara seara.

Pacientul

prezinta in

urma

tratamentului

administrat o

temperatura

corporala in

limitefiziologice

20-22.11.2007

Perturbareasomnului

Pacientul saprezinte un somn

corespunzator

- am urmarit si notatzilnic in F.O. precum si

in carnetelul propriu

- am administratmedicatia prescrisa:

*Fenobarbital, 1

In primanoapte

pacientul a


68/110

1 2 3 4 5 6atat din punct de

vedere calitativ

cat si cantitativin termen de 3

zile.

valorile functiilor vitale

si vegetative;

- am supravegheat stareagenerala a bolnavului;

- am aerisit salonul;

- am indepartateventualele surse de

disconfort;

- am asigurat conditii

optime de spitalizare:

temperatura 22 0C (cu 2-

3 0C mai ridicata decat

normal), umiditatecorespunzatoare;- am supravegheat

regimul alimentar si

modul in care a mancat

bolnavul;

- am observat calitatea si

cantitatea somnului

pacientului.

comprimat seara pe toata

durata spitalizarii.

avut un somn

agitat, cu

trezirifrecvente, dar

in urma

medicatieiprimite a

beneficiat de

un somn

regenerator.

20-22.11.2007

Cefalee Pacientul sa numai prezinte

cefalee in termen

de trei zile.

- i-am explicatpacientului necesitatea

supunerii la tratament.

- am administratmedicatia prescrisa:

*Fasconal 1

comprimat pe zi, la ora

12:00.

In prima zi dela internare

cefaleea a

diminuat in

intensitate


69/110

1 2 3 4 5 6pentru ca in a

treia zi sa

cedezecomplet.

20-

22.11.2007

Stare generala

alterata

Pacientul sa

prezinte o stare

fizica si psihica

buna in primeletrei zile de la

internare.

- am dialogat cu

pacientul in scopul

distragerii atentiei de la

boala sa.

- am administrat

medicatia prescrisa:

*Vitaminele B1, B6,

B12 cate o fiola dinfiecare o data pe zi;

*Fosfobion o fiola

administrata

intramuscular, pe zi.

Dupa 2 zile s-

a simtit o

remediere in

stareabolnavului

pentru ca, a

treia zi de la

internare sa

aiba o stare debine fizic si

psihic.

20-22.11.2007

Anxietate Pacientul sa numai fie anxios in

termen de 3 zile

- am dialogat cupacientul despre diverse

lucruri pentru a-i

distrage atentia de la

situatia mai delicata in

care se afla,

diminuandu-i astfelanxietatea, teama fata de

prognosticul bolii.

- am administratmedicatia prescrisa de

catre medic:

*Hidroxizin cate un

comprimat, seara.

In primele 2zile bolnavul

a fost

deprimat dar

consecutiv

tratamentului

primit a treiazi de la

internare,anxietatea a

disparut.


70/110

1 2 3 4 5 620-

22.11.2007

Alimentatie

inadecvata

Pacientul sa

primeasca un

regim alimentar

corespunzator cu

medicatia ce i se

administreaza.

- am explicat pacientului

necesitatea supunerii la

regimul alimentar

primit.

Pacientul a

beneficiat de

un regim

alimentar

corespunzator

medicatieiprimite.

23-24.11.2007

Rinoreeunilaterala

Pacientul sa numai prezinte

rinoree in

urmatoarele 2

zile.

- am explicat pacientuluinecesitatea supunerii la

tratament si in special

necesitatea inhalatiilor cu

Hidrocortizon

Hemisuccinat.

- am administrat acelasitratament, mai putin

Penicilina.

Dupa 5 zile despitalizare

pacientul nu

mai prezinta

rinoree.

25-

26.11.2007

Starea de sanatate

a pacientului sa

se mentinaoptima pe o

perioada de timp

cat mai

indelungata.

Sa se previna

aparitia oricarorinfectii ale cailor

respiratoriisuperioare si nu

numai.

- aceleasi interventii din

perioada 20-22.11.2006

- am administrat acelasi

tratament medicamentos

din perioada 20-22.11.2006, mai putin:

*Penicilina;

*Algocalmin;

*Fasconal.

Starea de

sanatate a

pacientului s-a mentinut

optima in

ultimele doua

zile.


71/110

II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI- Data externarii: 26.11.2007

- Diagnosticul medical la externare: Sinuzita maxilara acuta dreapta

- Starea la externare: vindecat

Pacient in varsta de 28 de ani se interneaza in sectia ORL a spitalului Boldescu,

acuzand obstructie nazala bilaterala, cefalee, rinoree mucopurulenta, hiposmie.

Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice, s-a stabilit diagnosticul de

mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical sub anestezie locala cu Xilina 1-2 % fiole

(punctie maxilara dreapta), tratament medicamentos general (Penicilina, Paracetamol,

Algocalmin, vitamine) si local (inhalatii cu aerosoli HHC).Evolutia bolnavului este favorabila. Se externeaza dupa 7 zile de spitalizare, in

stare vindecata.

Bilantul autonomiei:

1. Pacientul poate respira liber, usor.

2. Temperatura corporala a revenit in limite normale.

3. Alimentarea si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gustului personal, apetitul este


72/110

complicatii ale ei, precum si despre efectele benefice ale tratamentuluiprescris de catre

medic.

S-a externat cu o stare generala buna.

Plan de recuperare si reintegrare socio-profesionala:

1. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante.

2. Va evita orice infectie acuta sau cronica a cailor respiratorii superioare.

3. Va duce un regim de viata si munca echilibrat.

4. Urmeaza tratamentul prescris de catre medic la externare.

5. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar.

A. EXAMEN DE LABORATOR

EXAMENUL DELABORATOR

MODUL DE RECOLTARE VALORINOMINALE

VALORIOBTINUTE LA

PACIENTVSH

(viteza desedimentare a

hematiilor)

Se aspira in seringa 0,4 ml citrat

de natriu 3,8 %. Se efectueazapunctie venoasa fara staza si se

aspira in seringa 1,6 ml sange,obtinandu-se un amestec de 2 ml.

Se omogenizeaza continutul prin

3-6 mm/h

5-10 mm/2 h20-50 mm/24 h

10 mm/h

32 mm/2 h


73/110

indeparteaza cu vata, iar din

picatura a doua se aspira in pipeta

de globulele rosii pana ladiviziunea 0,5. In continuare se

proiect sinuzita

Documents