ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea: Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

Specializarea: Statistică şi previziune economică

PROIECT DE PRACTICĂ

TEMA PROIECTULUI: EVOLUȚIA STRUCTURILOR DEMOGRAFICE,

SOCIAL-ECONOMICE ȘI CULTURALE ALE POPULAȚIEI ROMÂNIEI ȘI

IMPLICAȚIILE SOCIAL-ECONOMICE ALE ACESTEI EVOLUȚII

CADRU DIDACTIC COORDONATOR : STUDENT:

PROF. DR. UNIV. IONIȚĂ CRISTIAN MANEA GABRIEL

BUCUREȘTI

2012

Cuprins

INTRODUCERE..................................................................................................3

Capitolul I - Populația și rolul său economic......................................................4

I.1. Definirea conceptului de populație și rolul acesteia în societatea contemporană.................4

I.2. Principalii indicatori economici calculați pe baza populației................................................5

I.3. Structura populației și importanța sa.....................................................................................6

Capitolul II - Analiza populației din punct de vedere economico-social..........7

II.1. Populația României în context european..............................................................................7

II.2. Analiza structurii populației României..............................................................................10

II.3. Efectele scăderii populației României................................................................................12

Capitolul III – Influența consumului final al populației și al formării brute de capital asupra produsului intern brut................................................................13

III.1. Definirea modelului teoretic și descrierea surselor de date..............................................13

III.2. Analiza modelului de regresie multiplă............................................................................14

III.3 Testarea validității modelului............................................................................................16

Capitolul IV - Perspective demografice.............................................................17

IV.1. Prognoza populației la orizontul anului 2060...................................................................17

IV.2. Posibile soluții de redresare..............................................................................................19

CONCLUZII.......................................................................................................20

Bibliografie.........................................................................................................21

Anexe...................................................................................................................23

Introducere

Studiul populației are ca scop urmărirea evoluției colectivității umane 1, iar unul dintre

cele mai importante aspecte economice ale societății contemporane îl reprezintă forța de muncă

de care se poate dispune. Pentru un stat care își propune o dezvoltare durabilă, piatra de temelie o

reprezintă o populație care să desfășoare activități în toate sectoarele economiei. Populația

reprezintă centrul oricărei strategii care are ca scop final dezvoltarea economică.

Impactul pe care îl are populația activă se observă în numeroase domenii. Pe baza sa, se

realizează planificarea activităților în mai multe ramuri precum: educație, sănătate, consum etc.

Ca și consecințe, o populație activă redusă atrage după sine o rată a șomajului ridicată, prin

urmare și cheltuieli cu șomajul mai mari de la bugetul statului. Un al doilea aspect este acela că o

populație activă mică duce la o rată de dependență mai mare, deci la un nivel de trai scăzut.

Populația ajută la determinarea celor mai importanți indicatori la nivel macroeconomic,

printre care PIB-ul, rata șomajului sau rata inflației. De aceea, ea reprezintă una dintre priorități

atunci când se dorește elaborarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung. Se pune accent pe

interdependența ce a existat dintotdeauna între dezvoltarea economică și dinamica populației, iar

marile puteri ale lumii au investit foarte mult în ultima perioadă în politici demografice

sănătoase. Exemplul cel mai relevant este China, care a avut cea mai mare creștere economică la

nivel mondial, în special datorită acestui lucru.

Există totuși mai mulți factori care trebuiesc luați în calcul atunci când discutăm despre

creșterea populației. Un spor al populației nu este întotdeauna sinonim cu o creștere a economiei,

ci se poate ajunge la așa numita „capcană malthusiană”. Aceasta apare atunci când populația

crește într-un ritm mai rapid decât posibilitățile statului de a acoperi nevoia sa de hrană și este o

situație des întâlnită mai ales in Africa.

Aspectul demografic a fost și este încă studiat intens și s-a ajuns la concluzia că un stat ce

își dorește prosperitate trebuie să pornească orice analiză economică de la resursele umane de

care dispune.

1 Constanța Mihăescu – „Demografie. Concepte şi metode de analiză”, editura Oscar Print, Bucureşti, 2004

Capitolul I - Populația și rolul său economic

I.1. Definirea conceptului de populație și rolul acesteia în societatea contemporană

Populația reprezintă totalitatea oamenilor care locuiesc într-un anumit spațiu, la un

anumit moment de referință. Studiul populației este necesar deoarece această se află într-o

strânsă corelație cu dezvoltarea economico-socială a unui stat și pentru că munca reprezintă

factorul primordial al acesteia.

Analizând din punct de vedere economic, cea mai importantă parte a demografiei o

reprezintă populația activă și populația inactivă. Ambele categorii au același grad de importanță,

însă populația activă prezintă interes aparte întrucât este cea care contribuie direct la activitatea

economică.

Populația activă este unul dintre aspectele fundamentele ale dezvoltării economice a unei

țări, fiind cunoscută și ca forța de muncă potențială. Din punct de vedere economic, populația

activă reprezintă acea parte a populației care cuprinde toate persoanele ce furnizează forța de

muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzând atât populația ocupată, cât și

șomerii. Orice modificare în sens negativ a populației active se răsfrânge direct asupra pieței

forței de muncă, creându-se astfel un dezechilibru între cerere și ofertă.

Populația ocupată cuprinde toate persoanele cu vârste mai mari de 15 ani care desfășoară

sau au desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri și servicii în scopul unor

venituri sub formă de salariu, plată în natură sau alte beneficii în perioada de referință.

Șomerii reprezintă acea categorie de persoane din populație în vârstă de cel puțin 15 ani

care sunt apte de muncă, nu desfășoară o activitate economică pentru obținerea unui venit, dar

care se află în căutarea unui loc de muncă și sunt dispuși să înceapă lucrul în maxim 15 zile de la

găsirea unuia. O țară ce se caracterizează printr-un număr ridicat al șomerilor nu dispune de

suficiente locuri de muncă, prin urmare nu se poate vorbi despre dezvoltare economică.

Pe lângă efectivul populației, se impune și cunoașterea structurii sale. Populația se poate

clasifica după mai multe criterii, însă în analiza noastră ne vom limita la cele de mai sus, întrucât

sunt cele care prezintă interes din punct de vedere economico-social și cultural. În contextul în

care se urmăresc idealuri precum modernizarea, este necesară cunoașterea tuturor categoriilor

4

populației, întrucât pe baza acestora și a structurii sociale se pun la cale ulterioarele strategii la

nivel macroeconomic.

I.2. Principalii indicatori economici calculați pe baza populației

Indicatorii demografici și economici calculați pe baza populației ne ajută să o analizăm

atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Fiecare dintre aceștia au o importanță aparte

într-unul sau mai multe domenii ale activității economice.

Prin rolul său economic, pe baza populației se pot calcula o serie de indicatori

macroeconomici ce au ca principal scop măsurarea creșterii și dezvoltării economice. Dintre

aceștia, prezintă interes cei cu impact direct asupra nivelului de trai al societății, printre care rata

șomajului, rata de dependență sau rata de activitate.

g a = P aP

* 100 , unde Pa - populația activă

P – populația totală

ga – rata generală de activitate

Rata generală de activitate arată proporția populației active în totalul efectivului

demografic. O rată de activitate mare va aduce dupa sine și o creștere economică. Cu ajutorul

acestui indicator se pot observa mijloacele de subzistență ale populației. O economie sănătoasă

este caracterizată de o rată de activitate ridicată.

Același principiu este folosit și pentru calculul populației inactive. Determinarea acesteia

are importanță economică prin prisma cheltuielilor generate de către o persoană inactivă.

g in = P∈ ¿P

¿ * 100 , unde P in - populația inactivă

P – populația totală

g in – rata generală de inactivitate

Rata șomajului se calculează raportând numărul șomerilor la populația activă și reprezintă

una dintre cele mai importante probleme sociale. Este unul dintre cei mai importanți indicatori

macroeconomici și este considerat simbolul dezvoltării economice. Rata șomajului este folosită

îndeosebi la realizarea comparațiilor internaționale.

5

rș = Num ăr someri

Pa * 100 , unde Pa – populația activă

rș – rata șomajului

Pe lângă indicatorii calculați mai sus, putem calcula rapoarte de masculinitate și

feminitate, grade de urbanizare, densitatea populației, ponderea unei anumite grupe de vârstă în

totalul populației, ponderea în funcție de starea civilă în totalul populației etc. Majoritatea dintre

aceștia sunt utilizați în scopul de a obține informații privind standardul de viață al populației, dar

și despre nivelul socio-cultural al societății.

I.3. Structura populației și importanța sa

Populația dispune de o varietate de caracteristici, iar acestea reprezintă elemente de

diferențiere, determinându-se astfel structura populației. Cunoașterea structurii populației în

funcție de anumite caracteristici ajută la fundamentarea deciziilor economico-sociale. Structura

populației poate fi de trei feluri:

a) demografică

b) socio-economică și teritorială

c) socio-culturală 2

Structura demografică grupează populația în funcție de sex, vârstă și stare civilă.

Clasificarea după factorul sex duce la determinarea rapoartelor de feminitate și masculinitate, iar

atunci când se realizează gruparea în funcție de vârstă, se folosesc de obicei intervale. Prin

cunoașterea stării civile, vom putea determina rapoarte de divorțialitate sau nupțialitate.

Structura socio-economică și teritorială împarte populația după medii, sursa mijloacelor

de subzistență și categoria socială. Prin structurarea în funcție de medii se calculează grade de

urbanizare, deteminându-se astfel și amploarea tranziției din mediul rural spre cel urban și

invers, iar cea după venituri de subzistență împarte populația în persoane cu venituri proprii și

persoane aflate în întreținere. Acestea reprezintă informații de maxim interes pentru gândirea

modului de alocare al resurselor de la bugetul statului, întrucât implică cheltuieli directe cu o

anumită parte a populației.

2 Constanța Mihăescu – „Demografie. Concepte şi metode de analiză”, editura Oscar Print, Bucureşti, 2004

6

Structura socio-culturală face referire la nivelul de instruire, religie, naționalitate și limba

maternă. Nivelul de instruire este unul dintre factorii ce contribuie la creșterea speranței medii de

viață, dar are de asemenea un rol important și pe piața forței de muncă.

Gruparea populației în funcție de structură scade gradul de eterogenitate și oferă

informații necesare în toate sectoarele de activitate economică. Aceste informații se obțin, in

general, pe baza Recensământului populației și al locuințelor, care are loc la noi în țară la fiecare

10 ani de zile. Țările evoluate din punct de vedere economic realizează recensământul populației

la intervale mai scurte de timp întrucât pe baza datelor obținute în urma acestuia își plănuiesc

viitoarele activități economice.

Capitolul II - Analiza populației din punct de vedere economico-social

II.1. Populația României în context european

Anul acesta România a intrat în al 18-lea an consecutiv cu spor natural negativ 3. În anul

2011, efectivul demografic al României era al zecelea ca mărime din Europa, cu o populație de

19.042.936 4 locuitori și reprezenta aproximativ 4,5% din populația Uniunii Europene. Cauzele

care au contribuit la această continuă scădere au fost numărul mare de emigranți și sporul natural

constant negativ, numărul deceselor în anul 2011 fiind cu circa 450.000 mai mare decât cel al

născuților.

Această scădere, care a fost cea mai mare din Europa în anul 2011 pare a fi o certitudine

și în următorii ani datorită faptului că numărul migrațiilor externe va crește. Explicația acestui

fenomen se regăsește în rapiditatea românilor în asimilarea culturală străină 5, dar la baza sa a

stat recesiunea. Din momentul în care s-a decis reducerea numărului locurilor de muncă, românii

s-au orientat către piețe cu o cerere de forță de muncă superioară celei autohtone. Migrația a

devenit una dintre problemele fundamentele ale societății românești, deoarece la momentul

actual numărul de plecări din România este superior numărului de sosiri.

În anul 1989, populația României număra peste 23 de milioane de locuitori, însă de atunci

a scăzut în fiecare an. Diferența dintre efectivul demografic de atunci și cel prezent este de

3 Conform http://www.ziare.com/social/români/populația-româniei-va-continua-sa-scada-pana-in-2015-10921384 Conform datelor publicate de INS referitoare la Recensământul populației şi locuințelor din 20115 Varujan Vosganian, „Scăderea populației României la 19 milioane este şocantă”, conform http://www.evz.ro/detalii/stiri/vosganian-scăderea-populației-român iei-la-19-milioane-este-socanta-964851.html

7

aproximativ 4 milioane, ceea ce reprezintă o valoare mare într-un interval de timp atât de scurt.

Această descreștere a condus la deteriorarea structurii demografice, iar ca și impact cultural s-a

redus puterea creativă, având în vedere vârstele fragede la care majoritatea românilor emigrează.

În figura II.1.1, se poate observa declinul constant al efectivului demografic al României

începând cu sfârșitul epocii comuniste.

19891991

19931995

19971999

20012003

20052007

20092011

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

România

România

Figura II.1.1 Evoluția populației României din 1989-2011

Sursa datelor: Eurostat

Conform rezultatelor Recensământului din anul 2011 publicate de către Institutul Național

de Statistică (INS), populația activă a României era anul trecut de 9,868 milioane persoane,

dintre care 9,138 milioane persoane ocupate și 730.000 șomeri, iar raportul de dependență

economică de 1340 de persoane inactive și aflate în șomaj la 1000 de persoane ocupate. Pentru

sexul feminin, rata de dependență se ridica la 1669 la mia de persoane, superioară sexului

masculin, unde se situa la 1071 la mie. Diferențe semnificative privind valorile acestui raport

s-au inregistrat la compararea în funcție de mediu, respectiv urban și rural.

Raportându-ne la indicatorii europeni, putem observa că țara noastră se află la o distanță

apreciabilă față de nivelul de trai al țărilor evoluate de pe continent. Comparând gradul de

urbanizare, mortalitatea infantilă sau speranța medie de viață, observăm că în context european

România se situează sub medie.

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a fost de 58,5%. Rata șomajului a fost de

7,8% 6, situându-ne mereu sub media europeană așa cum se poate observa și în figura II.1.2, dar

această este influențată negativ și de faptul că o mare parte din forța de muncă disponibilă a

României se află în străinătate.

6 Conform datelor publicate de Biroul Internațional al Muncii (BIM)

8

Din totalul populației ocupate, proporția celor care lucrau pe cont propriu era de 31,5 %.

Numărul salariaților a crescut de asemenea față de anul 2010 cu 92000 de persoane, durata

medie a săptămânii de lucru a fost de 39,2 ore 7.

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20102011

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

Uniunea Europeană (27 țări)

România

Figura II.1.2 Evoluția ratei șomajului în România comparativ cu media UE

Sursa datelor: Eurostat

De asemenea, în anexe puteți observa piramida vârstelor pentru populația României in

anul 2011. Observăm că ponderea de vârstă pentru sexul masculin a fost maximă pentru vârsta

de 34 de ani, iar în cazul femeilor de 33 de ani. Predomină populația tânără, iar acest lucru se

vede din graficul piramidei, care este lat la bază și care scade concomitent cu înaintarea spre

vârf. Atunci când piramida este foarte lată în vârf, colectivitatea respectivă este îmbătrânită din

punct de vedere demografic.

Fenomenul de îmbătrânire demografică reprezintă unul dintre cele mai importante

aspecte în studiul populației, deoarece este una dintre principalele probleme cu care se confruntă

societatea în prezent. Principala întrebare care se pune este cui să se acorde mai multe resurse:

persoanelor care acum sunt pensionare, dar care au contribuit ani la rândul prin activitatea

desfășurată pe piața muncii la bugetul statului sau celor care reprezintă în prezent forța de

muncă? În cazul unei populații îmbătrânite, consumatorii principali se regăsesc în categoria

persoanelor vârstnice, care dispun însă în cea mai mare parte de venituri mici.

7 Conform datelor publicate de INS referitoare la Recensământul populației şi locuințelor din 2011

9

În prezent, România se află în plin proces de îmbătrânire demografică, dar în aceeași

situație se află și Europa. Acest proces se caracterizează prin creșterea proporției populației

vârstnice corelată cu o scădere a populației tinere. De regulă, acest fenomen se manifestă cu

precădere în mediul rural decât cel urban, situație întâlnită și în cazul României.

Îmbătrânirea populației nu vizează doar aspectul demografic, ci și pe cel cultural, social

sau politic. Despre previziunile privind manifestarea sa în timp și efectele negative pe care le are

asupra societății și economiei am relatat in capitolul IV.1.

II.2. Analiza structurii populației României

Vom porni analiza structurii populației României de la datele cele mai recente, în speță

cele ale Recensământului care a avut loc în anul 2011. În datele publicate de către Institutul

Național de Statistică al României regăsim clasificarea populației după principalele criterii

demografice: vârstă, sex, etnie, mediu sau religie.

Din totalul populației, peste 910.000 de persoane erau absente temporar sau definitiv.

Structura pe sexe a fost de 48,74 % femei, respectiv 51,26 % bărbați, la valori apropiate față de

cele din anii precedenți.

Din punct de vedere al etniei, rezultatele parțiale arată faptul că 88,6 % din populația țării

o reprezentau românii, maghiarii 6,5 %, iar rromii 3,2 %. În București, este înregistrată cea mai

mare pondere de români, respectiv 96,6 %, iar în alte județe de peste 90 %. În doar 13 județe,

proporția românilor este situată sub această valoare.

Structura pe medii arată faptul că 52,8 % din populație locuiește în mediul urban, în timp

ce 47,2 % în cel rural. Gradele de urbanizare cele mai mari s-au înregistrat în județele Hunedoara

(74,1 %), Constanța (67,9 %) și Cluj (65,9 %).

Analizând totalul efectivului demografic pe unități teritoriale, doar două județe au un

număr mai mare de 700.000 de locuitori (Iași și Prahova), 17 au inregistrat între 400.000 și

700.000, iar restul de 22 sub 400.000 de locuitori. Cele mai puțin populate județe au fost Tulcea,

Covasna și Sălaj. Dintre municipii, București a fost cel mai aglomerat, cu o pondere de 8,8 % din

totalul populației. Numărul locuințelor înregistrate a fost de 8,5 milioane, iar cel al clădirilor 5,1

milioane. Cele mai multe locuințe se regăsesc în București (6 %), Timișoara (5,8 %) și Iași (3

%). Numărul gospodăriilor a fost de 7,087 milioane, iar în medie o gospodărie adăpostește 2,66

10

persoane. În mediul urban, o gospodărie are în medie 2,53 persoane, pe când în cel rural de 2,83

persoane. Din totalul gospodăriilor, 55,3 % se aflau în municipii și orașe, iar 44,7 % în comune.

42.6

28.6

28.8

Proporția (%)

Servicii Agricol

Industrie şi construcții

Figura II.2.1 Ponderea populației pe sectoare de activitate in România in anul 2011

Sursa de date: Institutul Național de Statistică (INS)

În figura II.2.1, putem observa că în anul 2011 sectorul în care cei mai mulți oameni și-au

desfășurat activitatea economică a fost cel al serviciilor, cu o pondere de 42 %, urmat de cel al

industriei și construcțiilor cu 28,8 % și de cel agricol, cu 28,6 % 8. Comparând cu perioada de

dinainte de căderea comunismului în 1989, s-a realizat trecerea de la statutul de țară

prepronderent agrară pe care România l-a avut încă din perioada de după al Doilea Război

Mondial la acela de stat agrar-industrial.

8 Conform datelor publicate de INS referitoare la Recensământul populației şi locuințelor din 2011

11

86.8

4.7 3.21.5 0.9 0.6000000000000010.40.3 0.3

Structura populației în funcție de religie (%)

Ortodoxă

Romano-catolică

Reformată

Penticostală

Greco-catolică

Baptistă

Adventistă

Musulmană

Unitariană

Figura II.2.2 Structura populației României în funcție de religie în anul 2011

Sursa de date: Institutul Național de Statistică (INS)

Din punct de vedere al factorului religie, observăm că proporția cea mai mare o

reprezintă creștinii ortodocși, 86,8 %, urmați de catre cei cu religie româno-catolică, cu un

procent de 4,7 %.

II.3. Efectele scăderii populației României

Cu o natalitate de doar 9,9 născuți la mia de locuitori si cea mai mare mortalitate infantilă

din Uniunea Europeană, România are parte de cea mai dramatică scădere din punct de vedere

demografic de pe continent. Ca orice fenomen negativ, scăderea populației României va aduce

după sine o serie de consecințe, care vor afecta mai multe domenii din activitatea economică.

În primul rând, va crește rata șomajului, fără să crească neapărat și numărul șomerilor.

Odată cu scăderea populației, va crește însă PIB / capita. Dacă anul trecut acesta era de

aproximativ 5900 de euro, anul acesta este prognozată o valoare de 6500 de euro. Se anticipează

că fiecare român va fi mai bogat cu până 18%, însă creșterea anumitor indicatori economici în

același timp cu scăderea populației nu va implica neapărat și îmbunătățirea standardului de viață.

12

În ciuda faptului că populația se va diminua, este estimată o dublare, în unele cazuri chiar

o triplare a indicilor de consum de bunuri și servicii. Daca unii indicatori vor scădea, alții sunt

asteptați să crească și să se înrăutățească. Dintre aceștia, enumerăm consumul de tutun și alcool

pe cap de locuitor 9.

O altă consecință a scăderii populației va fi reducerea ratei de fertilitate, care fiind

corelată cu creșterea speranței de viață, va duce la fenomenul de îmbătrânire demografică în

majoritatea țărilor din Europa. România a ajuns să fie deja afectată de acest fenomen care se

manifestă în special în mediul rural și care odată cu trecerea anilor se va accentua. Creșterea

ponderii persoanelor vârstnice va duce la scăderea proporției persoanelor tinere, iar acest lucru

va determina regândirea modului de alocare a resurselor în societate. Această creștere va atrage

după sine și modificări privind vârsta medie a populației, care se va mări de asemenea, iar rata de

dependență va fi și ea din ce in ce mai mare. Având în vedere că populația aptă de muncă se va

micșora, nu se vor putea găsi soluții pentru a putea acoperi cheltuielile cu segmentul vârstnicilor

din populație.

Scăderea populației va conduce la scăderea masei de consumatori, însă acest lucru nu va

implica și scăderea consumului sau al cererii interne. Efecte nefaste se vor resimți și asupra

sistemului de pensii și medical.

Pe plan politic, se va reduce numărul de parlamentari, odată cu aderarea Croației la

Uniunea Europeană. Această scădere a numărului de parlamentari va afecta și alocările bugetare

ce vor veni de la UE, însă efectele se vor resimți abia după anul 2014.

Capitolul III – Influența consumului final al populației și al formării brute de capital asupra produsului intern brut

III.1. Definirea modelului teoretic și descrierea surselor de date

Având în vedere structura populației și nevoile sale continue, am decis să analizăm

influența consumului final al acesteia și a formării brute de capital asupra Produsului Intern Brut,

pentru a putea observa dacă efectivul demografic influențează acest indicator.

9 Andreea Paul – „Românii vor fi mai bogati cu 18%”, cotidianul Gandul, conformhttp://www.gandul.info/financiar/surprizele-recensamantului-2011-român ii-vor-fi-mai-bogati-cu-18-rata-somajului-se-va-dubla-iar-salariatii-vor-duce-in-spate-mai-multi-pensionari-8889236

13

Produsul Intern Brut (PIB) este un indicator macroeconomic care însumează valoarea de

piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile

economiei unei țări pe durata unui an de zile. Este principalul indicator folosit în special în

comparațiile activităților dintre mai multe țări. PIB-ul reprezintă suma cheltuielilor pentru

consum a gospodăriilor și a organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru

investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câstigurile din export

din care se scad cheltuielile pentru importuri.

Cu ajutorul modelului propus spre analiză, am dorit sa analizăm influența consumului

final și a formării brute de capital fix asupra Produsul Intern Brut (PIB). Vom verifica ipotezele

modelului de regresie multifactorială, validitatea acestuia și testarea semnificației parametrilor

obtinuți prin acest model.

Baza de date a fost formată din date trimestriale din România, din perioada 2004-2011.

Datele au fost preluate de pe site-ul INSSE (Institutul Național de Statistică).

III.2. Analiza modelului de regresie multiplă

Pe baza datelor, am construit următorul model econometric:

y=f(x1,x2,,)+ ε, unde

y = PIB

x1 = prima variabilă explicativă (CF)

x2 = a doua variabilă explicativă (FBCF)

ε = variabila reziduală.

Am presupus că modelul econometric este unul liniar și am estimat valoarea parametrilor

folosind soft-ul Eviews. Rezultatele în urma estimării se găsesc in anexe.

C este termenul liber și este -7601. Termenul liber este punctul în care toate variabilele

explicative sunt 0. Pentru modelul de față nu prezintă importanță.

Valoarea coeficientului x1 este 1,07 și arată că, menținând celelalte variabile constante,

creșterea cu o unitate a CF duce la o creștere a PIB-ului cu aproximativ 1,07. De asemenea,

valoarea pozitivă indică că există o legatură directă între CF și PIB.

Valoarea coeficientului x2 este de 0,75 ceea ce arată că, menținând celelalte variabile

constante, creșterea cu o unitate a FBCF duce la o creștere a PIB-ului cu 0,75 unități.

14

Coeficientul de determinație R2 indică faptul că cele două variabile explică în proporție

de 96,48% formarea PIB-ului.

SE(c)= 4977

SE(x1)=0,09

SE(x2)= 0,16

Testarea semnificației parametrului c (termenul liber):

H0: parametrul c nu este semnificativ statistic (c=0)

H1: parametrul c este semnificativ statistic (c¿ 0)

Folosind Testul Student: t=b1

SE (b1)Sn−2

t(c)=c/SE(c)= -7601/4977= -1,52

tcalc= -1,52

Valoarea critică pentru testul t se calculează în Microsoft Excel folosind funcția TINV:

Figura III.2.1. Calcularea valorii critice a testului t

ttabel= tα/2;n-k=t0,025;28= 2,36

|tcalc| < ttabel => acceptăm ipoteza nulă – adică parametrul c este nesemnificativ diferit de 0;

Testarea semnificației parametrului x1 (CF):

H0: parametrul x1 nu este semnificativ statistic (x1=0)

H1: parametrul x1 este semnificativ statistic (x1¿ 0)

Folosind Testul Student: t=b1

SE (b1)Sn−2

t(x1)= x1/SE(x1)= 1,07/0,09 = 11,8

tcalc = 11,8;

ttabel = tα/2;n-k = t0,025;28 = 2,36

|tcalc|> ttabel => respingem ipoteza nulă – adică parametrul x1 este semnificativ diferit de 0;

Interval de încredere pentru parametrul x1:

x1- tα/2;n-k* SE(x1)< x1< x1+ tα/2;n-k* SE(x1)

15

0,858 < x1 < 1,282

Testarea semnificaţiei parametrului x2 (FBCF):

H0: parametrul x2 nu este semnificativ statistic(x2 =0)

H1 :parametrul x2 este semnificativ statistic(x2 ¿ 0)

Folosim Testul Student: t=b1

SE (b1)Sn−2

t(x2) = x2 / SE(x2)= 0,758 /0,16 = 4,73

tcalc=4,73

ttabel =tα/2;n-k=t0,025;76=2,36 (calculat in Excel folosind funcția TINV)

|tcalc|> ttabel => respingem ipoteza nulă – adică parametrul x2 este semnificativ diferit de 0;

Interval de încredere pentru parametrul x2:

x2- tα/2;n-k* SE(x2)< x1< x1+ tα/2;n-k* SE(x2)

0,381 < x2 < 1,135

III.3 Testarea validității modelului

Testul F masoară cât de bine variabilele independente explică evoluția variabilei

dependente. El determină în același timp dacă toți coeficienții regresiei au valoarea zero din

punct de vedere statistic. Acesta are ca ipoteză nulă că toti coeficienții din regresie au valoarea

zero.

Testul F se calculează ca:

Figura III.3.1 Calcularea valorii testului F

Testul F are o distribuție F cu (k,n-(k+1)) grade de libertate. Ca și în cazul testului t,

programele software econometrice raportează valoarea testului și probabilitatea, p, asociată

acestuia.

Ipotezele testului F:

H0: modelul nu este valid statistic

H1: modelul este valid statistic

16

Se verifică dacă modelul este valid comparând valoarea testului F statistic calculat cu

valoarea critică. Valoarea critică se calculeaza folosind in Excel funcția FINV(⍺,n,n-k-1), unde

⍺=0.05 (probabilitatea), n=31 (numărul de observații) și k=3 (numărul parametrilor).

Daca Fcalculat > Fcritic respingem ipoteza nulă.

Conform imaginii de mai sus, Fcalculat = 384,84 .

Fcritic = FINV(0,05;31;28) = 1,878

Figura III.3.2 Calcularea valorii critice a testului F

Fcalculat > Fcritic respingem H0 modelul este valid.

Valididatea modelului putea fi observată și datorită valorii 0.000 (probabilitatea testului F

conform figurii III.3.4 din anexe) care este mai mică decât 0.05, probabilitatea considerată.

Capitolul IV - Perspective demografice

IV.1. Prognoza populației la orizontul anului 2060

Dată fiind importanța pe plan economic, cultural, social și politic a aspectului

demografic, pe baza populației se realizează o serie de predicții care ajută la fundamentarea

deciziilor economice ulterioare. Acestea sunt realizate pe diverse perioade, însă este bine de știut

că odată cu lărgirea orizontul de timp rezultatele predicției devin nesigure. Majoritatea

estimărilor ce s-au realizat la nivelul populației Europei, dar și al României sunt pentru anul

2060.

Într-un raport prezentat anul acesta de către Comisia Europeană, se prognozează că în

anul 2060 populația Europei va ajunge la 517 milioane de persoane. De menționat ar fi faptul că

nu au fost luate în calculul acestor estimări extinderea Uniunii Europene cu alte state cu o

17

populație mare precum Turcia. Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste va crește în

totalul populației de la 17 % la 30 % 10, pe când cea a persoanelor active se va diminua de la

67 % la 56 % 11.

În 2060, se estimează că Marea Britanie va fi țara cu cea mai mare populație din Uniunea

Europeană și că cele mai mari creșteri demografice le vor Irlanda, 46 %, Luxemburg, 45% și

Cipru, 41%. Această prognoză are acoperire în creșterile economice continue și sustinute ale

acestor state din ultimii ani, dar și în standardul de viață al locuitorilor acestora.

Se estimează că speranța medie de viață va fi de 84,6 ani pentru bărbați și 89,1 ani pentru

femei, iar rata fertilității va crește de asemenea, de la 1,59 la 1,71 nașteri pentru o femeie. În

Europa, cea mai mică medie de vârstă va depăși 40 de ani conform estimărilor, iar cele mai

înainte țări ca și vârstă vor fi Italia, Slovenia și Spania. La polul opus, vor fi Marea Britanie,

Luxemburg și Cipru.

În prezent, România este printre primele țări din Europa atunci când vorbim despre

participarea persoanelor vârstnice la activitatea economică, cu un procent de 31,3 %. Conform

estimărilor Eurostat, populația României va continua să scadă la 19,6 milioane de locuitori în

preajma anului 2040 și va ajunge la sub 17 milioane in 2060. Ritmul de scădere va fi al patrulea

din Uniunea Europeană, înaintea noastră din acest punct de vedere situându-se doar Bulgaria,

Letonia și Lithuania. România va avea una dintre cele mai îmbătrânite populații, cu o rată de

dependență ce va depăși 60%. La întreținerea unui pensionar vor contribui doar 1,5 persoane față

de 4,7 câți sunt in prezent. Pe baza acestor predicții se realizează diverse scenarii, iar fiecare

avansează date diferite, însă în nici unul dintre cazuri nu se estimează că populația va creste. În

anul 2060, vom fi a doua țară din Europa privind numărul pensionarilor.

Aceste schimbări demografice vor aduce după sine consecințe substanțiale privind

finanțele publice ale Uniunii Europene. Pentru a diminua aceste derapaje demografice care se

înregistrează în mai multe țări membre, UE a demarat o serie de reforme sociale, care au un cost

economic ridicat. Principalul aspect vizat de către aceste reforme îl reprezintă fondul de pensii,

iar pe termen lung se va regândi modul de alocare al fondurilor europene.

10 Conform http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=30374:fenomenul-de-imbatranire-a-populației-român ia-prîntre-cele-mai-afectate-state-din-uniunea-europeana-&catid=6:social&Itemid=1011 George Stefan – „Fenomenul de imbatranire a populației. Român ia prîntre cele mai afectate state din Uniunea Europeana”, revista Hotnews, 15 mai 2012

18

IV.2. Posibile soluții de redresare

Datele arată că, momentan, nu există soluții împotriva îmbătrânirii și scăderii populației

active, cel putin până în anul 2025. Cea mai bună soluție care ar trebui luată de către autoritati ar

fi pregătirea unei strategii demografice pe termen lung, care să se bazeze nu doar pe resursele

disponibile în prezent, ci și pe cele din viitor. Această strategie ar trebui precedată de o analiză

detaliată a tuturor mijloacelor economice de care se dispune, atât la momentul actual, cât și pe

viitor.

O primă soluție ar fi creșterea numărului de născuți vii până la obținerea unui echilibru

cu numărul deceselor. Este greu de crezut că vom putea în doar câțiva ani să dispunem de

resursele economice care să ne ducă la o creștere rapidă, dar mai ales însemnată a natalității 12.

Chiar daca am reuși acest lucru, va fi afectată fertilitatea feminină din deceniile viitoare.

Analizând din trecut motivele oamenilor care nu și-au mai dorit copii, am regăsit in

majoritatea cazurilor factorul economic ca și cauză principală, prin urmare creșterea concediului

de maternitate și a indemnizației de creștere a copilului ar reprezenta un imbold pentru familii.

Desigur că acest lucru ar genera costuri superioare, însă pentru un stat ce își propune o

dezvoltare economică durabilă, populația reprezintă punctul de plecare, prin urmare și prima

investiție care ar trebui realizată.

O altă soluție ar putea fi scăderea artificială a populației lumii, însă această masură ar

implica costuri pe care doar un sistem totalitar (vezi exemplul Chinei) și le-ar putea permite și ar

favoriza statele dezvoltate în dauna celor nedezvoltate. Concomitent, creșterea nivelului cultural

al populației ar contribui la redresarea demografică, întrucât acesta a fost considerat dintotdeauna

unul dintre factorii majori ce influențează nivelul mortalității.

Din datele statistice, s-a constatat că alimentația populației a jucat un rol important în

perioadele de avânt demografic, prin urmare se poate vorbi și despre o restructurare a

consumului la principalele produse alimentare pe cap de locuitor.

De asemenea, o altă nișă care ar trebui luată în calcul ar fi cea a condițiilor de locuit,

capitol la care România este ultima din Uniunea Europeană. Statisticile din acest punct de

vedere sunt cutremurătoare: 2,5% din români nu au în case toaletă conectată la o reţea de apă şi

12 Vasile Ghetău – „Declinul demografic si viitorul populației Român iei”, editura Alpha MDN, Buzau, 2007

19

canal, iar 41,2% nu au baie sau duş 13.  Spaţiul mediu de locuit este de doar 14 metri pătraţi pe

locuitor, cel mai mic din UE, iar rata locuinţelor supraaglomerate este de 55%, a doua cea mai

mare după Letonia (57%) 14. Prin urmare, este necesară includerea în strategiile naţionale a unui

fond pentru imbunătăţirea condiţiilor de locuit ale românilor.

Pe lângă toate aceste aspecte, trebuie să luăm în considerare şi migraţia externă, care

reprezintă un factor pe care nu îl putem controla şi asupra căruia nu putem realiza nici un fel de

predicţie. Cu toate acestea, efectele benefice ale soluțiilor adoptate împotriva scăderii efectivului

demografic se vor face simţite de abia în a doua jumătate a acestui secol.

Concluzii

Am putut observa că populația reprezintă factorul primordial pentru activitatea

economică şi că este una dintre probleme de interes major ale societății contemporane. Din

datele prezentate şi din analizele specialiştilor din domeniul demografic, am constat că populația

României cât şi a Europei va scădea în anii şi zecile de ani ce vor urma. Soluții împotriva acestei

scăderi există, însă implementarea acestora necesită sacrificii uriaşe pentru istoria economică a

unei țări.

Pentru ca o țară care se află în situația României să reusească să își redreseze efectivul

populației este necesară o strategie de minim 10 ani pentru ca populația de pe piața muncii să se

echilibreze, deoarece pentru un spor natural pozitiv și o împărțire uniformă în structura

populației este necesar un orizont de timp chiar mai mare. Țările care au investit încă din timp si

au avut o politică demografică sănătoasă și solidă au început să se dezvolte într-un ritm foarte

rapid.

Durata medie de viață va crește în România atunci când creșterea economică va fi

substanțială și se va răsfrânge direct asupra standardului de viață al populației, al sistemului

medical și în măsura în care se va reuși implementarea unei strategii ce va avea ca scop final

reducerea mortalității 15. Putem concluziona că ceea ce lipsește României în momentul de fată

este tocmai lipsa unei strategii familiale sănătoase pe termen lung.

13 Conform datelor publicate de cotidianul Adevarul in numarul din 26 mai 201214 Lucian Davidescu – „De ce se prabuseste populația Român iei”, 15 ianuarie 2011, conformhttp://www.riscograma.ro/3587/de-ce-se-prabu%C8%99e%C8%99te-popula%C8%9Bia-român iei/15 Vasile Ghetau – „Declinul demografic si viitorul populației Român iei”, editura Alpha MDN, Buzau, 2007

20

Bibliografie

Mihăescu, C. (2004) – „Demografie. Concepte şi metode de analiză”, editura Oscar Print,

Bucureşti

Gheţău, V. (2007) – „Declinul demografic si viitorul populației României”, editura Alpha MDN,

Buzău

Surse internet:

Lucian Davidescu – „De ce se prabuseste populația României”, 15 ianuarie 2011, conform

http://www.riscograma.ro/3587/de-ce-se-prabu%C8%99e%C8%99te-popula%C8%9Bia-român

iei/

Ștefan George – „Fenomenul de îmbătrânire a populației. România printre cele mai afectate state

din Uniunea Europeană”, revista Hotnews, 15 mai 2012, conform

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-12261318-fenomenul-imbătrânire-populației-

român ia-prîntre-cele-mai-afectate-state-din-uniunea-europeana.htm

Andreea Paul – „Românii vor fi mai bogați cu 18%”, cotidianul Gândul, conform

http://www.gandul.info/financiar/surprizele-recensământului-2011-românii-vor-fi-mai-bogati-

cu-18-rata-șomajului-se-va-dubla-iar-salariatii-vor-duce-in-spate-mai-multi-pensionari-8889236

http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=30374:fenomenul-

de-imbătrânire-a-populației-românia-printre-cele-mai-afectate-state-din-uniunea-europeana-

&catid=6:social&Itemid=10

Varujan Vosganian, „Scăderea populaţiei României la 19 milioane este şocantă”, conform

http://www.evz.ro/detalii/stiri/vosganian-scăderea-populației-româniei-la-19-milioane-este-

socanta-964851.html

21

Surse de date:

Baza de date Tempo, INS, www.insse.ro;

Baza de date Eurostat

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database;

Biroul International al Muncii

22

Anexe

0369

121518212427303336394245485154576063666972757881848790939699

300000 200000 100000 0 100000 200000 300000

Piramida vârstelor populației României în anul 2011

Masculin Feminin

23

Anul România Uniunea Europeană (27 țări)

198923.111.52

1 468.904.038

199023.211.39

5 470.388.225

199123.192.27

4 471.967.435

199222.810.03

5 473.243.010

199322.778.53

3 474.876.205

199422.748.02

7 476.066.786

199522.712.39

4 477.009.518

199622.656.14

5 477.855.639

199722.581.86

2 478.630.165

199822.526.09

3 480.920.069

199922.488.59

5 481.617.757

200022.455.48

5 482.767.512

200122.430.45

7 483.797.028

200221.833.48

3 484.635.119

200321.772.77

4 486.646.114

200421.711.25

2 488.797.929

200521.658.52

8 491.134.938

200621.610.21

3 493.210.397

200721.565.11

9 495.291.925

200821.528.62

7 497.686.132

200921.498.61

6 499.686.575

201021.462.18

6 501.104.164

201119.042.93

6 502.476.606

Evoluția populației României comparativ cu media europeană din 1989-2011

Sursa de date Eurostat

24

GEO/TIME Uniunea Europeană (27 țări) România2000 9,4 7,72001 8,7 7,32002 9,0 8,82003 9,1 7,42004 9,3 8,12005 9,0 7,52006 8,3 7,62007 7,2 6,82008 7,1 6,12009 9,0 7,22010 9,7 7,62011 9,7 7,7

Evoluția ratei șomajului Românei comparativ cu media europeană 2000-2011;

Sursa de date: Eurostat

19961997

19981999

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20102011

0.0

20,000.0

40,000.0

60,000.0

80,000.0

100,000.0

120,000.0

140,000.0

160,000.0

Evoluția produsului intern brut în România

România

Evoluția produsul intern brut al Românei din 1996-2011;

Sursa de date: Eurostat

25

Estimarea modelului de regresie multiplă – capitolul III.3.4

Testarea validitatii modelului de regresie – capitolul III.3

26