1.Generalitati

Dobanda reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca beneficiarul imprumutului(debitorul) celui care i-a acordat imprumutul(creditorul), pentru folosirea disponibilitatii banesti ale acestuia pana la restituirea banilor. In cazul creditului, creditorul este banca pentru o alta institutie financiara. In cazul depozitelor, creditorul este o persoana fizica sau o firma care isi tine economiile la banca.

In formularea, dezvoltarea si perpetuarea conceptelor cu privire la credit si dobanzi, ganditorii, scolile si curentele s-au angajat in explicarea, justificarea si utilizarea dobanzii. Astfel ca, in mod necesar, tratarea teoriilor asupra creditului si dobanzii inseamna efectiv referiri asupra dobanzii. Teoria dobanzii a constituit una din problemele cele mai discutate de sociologi, filosofi si economisti. In general se considera, in cadrul dat, dobanda ca ceva contra eticii, in ciuda faptului ca realitatea relatiilor economice afirma permanent prezenta acestui accident economic in cadrul procesului de creditare.Stiinta economica a inceput sa ia forma intre problemele analizate in primul rand de economistii care se afirmau, a fost acest fenomen pe care relatiile capitalismului modern il releva constant. Incepand cu acest moment, multe scoli de gandire s-au legat de studiile naturii si formarii capitalului cu intentia de a construi o teorie a dobanzii. Tocmai din aceasta cauza se poate spune ca fiecare scoala a incercat sa dea dobanzii o caracteristica distincta in conformitate cu punctele lor de vedere.

1.2. Formele dobanzii in sens larg Sensul larg al dobanzii decurge din intelgerea functiilor specifice ale intreprinzatorului comparativ cu cele ale proprietarului de capital banesc (profit versus dobanda).

Formele dobanzii in sens larg sunt, de regula, urmatoarele: dobanda pe piata monetara se aplica imprumuturilor pe termen scurt, imprumuturilor contractate intre banci (intre bancile comerciale si banca de emisiune) dobanda de referinta (dobanda de politica monetara) Dobanda de referinta a BNR se calculeaza ca medie ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de BNR si vanzarile reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul. dobanda perceputa la operatiunile de scontare a efectelor de comert taxa de scont comerciala (taxa privata a scontului). Aceasta taxa este dobanda la care bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de intreprinzatori si la care se acorda credite acestora. In conditii normale, rata dobanzii perceputa de banca centrala este mai mica decat rata dobanzii incasate de bancile comerciale. Prin manevrarea dobanzii de referinta, banca centrala poate actiona asupra volumului creditelor in economie, asupra balantei de plati externe si asupra atragerii de capitaluri straine.

Reducerea dobanzii de referinta antreneaza o reducere corespunzatoare a dobanzilor bancare si stimuleaza activitatea productiva si initiativa de a investi. dobanda aplicata intreprinderilor de catre banci si alte institutii financiare. Ea consta din dobanda bancara de baza (dobanda de refinantare) plus un agio, plusul respectiv fiind stabilit in functie de tipul de credit si de situatia economica a debitorului dobanda aplicata intre intreprinzatori se refera la dobanda practicata la vanzarea marfurilor pe datorie (creditul comercial) dobanzi corelate ca marime pentru remunerarea diferitelor forme de plasament pe termen scurt si mediu, dobanzi pentru depozitele la vedere si la termen consituite la banci, la casele de economii dobanzi pe piata obligatiunilor, tipice pentru plasamentele pe termen lung dobanda practicata pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert emise de societati comerciale dividendul sau alte forme de remunerare procentuala pentru actiunile detinute la societatile pe actiuni.

Din punct de vedere al bancii, se disting: dobanda bonificata (dobanda pasiva) dobanda perceputa (dobanda activa). Dobanda pasiva reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remunerate disponibilitatile banesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In general, dobanda bonificata este mai scazuta decat dobanda perceputa la credite. Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt: rata inflatiei dobanda de referinta ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale. Dobanda activa exprima dobanda incasata de banci de la clientii care beneficiaza de creditele acordate. Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt: erodarea monetara nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare gradul de risc profitul bancar rezerva minima obligatorie. Pentru a intelege mai bine mecanismul dobanzilor la nivelul unei banci, se exemplifica in cele ce urmeaza principalele posturi bilantiere, precizand care dintre ele fructifica sau bonifica dobanzi, precum si modul de calcul a dobanzilor active, respectiv pasive. Creditele si, respectiv, depozitele clientilor nu sunt singurele posturi din bilant care presupun calcul de dobanda (activa, respectiv pasiva)

. Dobanda nominala dobanda reala Odata cu trecerea la economia de piata rolul dobanzii a fost reconsiderat si pus in legatura cu rata inflatiei. Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala. Rata reala a dobanzii, cea care exprima cresterea puterii de cumparare actuale, se obtine dupa ajustarea ratei nominale prin inflatie. Corelatia dintre cele doua rate se realizeaza prin expresia cunoscuta sub denumirea efectul Fisher: (1+i)=(1+ r)*(i +) , unde notatiile au urmatoarea semnificatie: i rata nominala a dobanzii r rata reala a dobanzii - rata inflatiei. Nivelul ratei de dobanda reala este influentat de o serie de factori: presiunea fiscala in economie deficitul bugetar cursul de schimb balanta comerciala si de plati

Inregistrarea unei dobanzi reale pozitive este rezultatul practicarii unor dobanzi inalte in termeni nominali, ceea ce semnifica, de asemenea, credite scumpe si investitii nerentabile. Dobanda real negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii nu acopera rata inflatiei. Astfel de dobanzi ii avantajeaza pe debitori si conduce la scaderea increderii populatiei in moneda nationala.

Dobanda bruta dobanda neta Dobanda bruta este cea calculata inainte de deducerea unui impozit la sursa sau a impozitului anticipat. Dobanda neta decurge din dobanda bruta, prin corectarea acesteia cu rata taxelor si a impozitelor.

Dobanda simpla si dobanda compusaDobnda simpl i dobnda compus nu reprezint n sine dou variante diferite de dobnd. Dobnda compus ne va indica pur i simplu o modalitate de a calcula mai rapid n anumite situaii n care, dac am folosi formula dobnzii simple am avea de calculat mult mai mult.

Formula de calcul a dobnzii (simple) va fi urmtoarea:D=S0*d*n

S0 suma depusa initial,sau suma creditataD- rata dobanziin- perioada de timp

Dobanda compusaDobanda compusa reprezinta perioada de restituire a imprumutului pe o perioada mai mare de un an, iar dobanda nu este platita anual creditorului. Dobanda din fiecare an se adauga la suma initiala, data cu imprumut si de aceea in anul urmator va fi luata in calculul dobanzii la fel ca suma initiala.

D=S0(1+d)n-S0

S0 suma depusa initial,sau suma creditataD- rata dobanziin- perioada de timp

2.Elementele definitorii ale dobanzii

Dobanda e in mod firesc comuna cu conceptul de capital si cu elementele timp si risc.Astfel intr-un sens dobanda poate fi considerata ca o remunerare pe care capitalistul o primeste pentru folosirea capitalului propriu sau pentru capital incredintat spre utilizarea altor personae pe o durata data, pentru o folosire oarecare.In sens restrans sau ca formula mai mult utilizata, dobanda este suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei imprumutate sau pretul folosirii capitalului si totodata remuneararea riscului pe care il implica imprumutul respectiv.

3.Factorii care determina nivelul dobanzii

1.Necesitatea ca bancile sa desfasoare o activitate rentabila.Din acest punct de vedere ,rata profitului bancar influenteaza direct marimea dobanzii si rata ei.In condiitile de stabilitate economica si de echilibtru intre cererea si oferta de credite,se poate afirma ca rata profitului bancar influenteaza hotarator marimea dobanzii.

2.Inflatia este un factor care poatea avea influente majore asupra marimii si ratei dobanzii.Daca inflatia este galopanta,efectele asupra dobanzii sunt catastrofale.Este vorba nu numai ca se stabilesc rate ale dobanzii care depasesc orice rata a rentabilitatii,ori tirm al cresteri economice,ci de o situatie si mai periculoasa si anume sa existe o doabnda real negativa,ceea ce este contrar teoriei economice.Cu toate ca rata dobanzii este foarte mare,ea nu poate tine pasul cu rata inflatiei si asistam la existenta unor pierderi pentru banci, la o reducere a capitalului lor social.Un exemplu elocvent a fost cazul anilor 1992 si 1993,cand ratele dobanzilor au ajuns pana la 160%-180%,dar rata inflatiei se situa la peste 300%.

3.Cererea si oferta de credit,raportul dintre ele nu poate ramane in afara factorilor ce influenteaza marimea dobanzii.In perioada de criza economica,raportul dintre cererea si oferta de capitaluri pentru creditare este mult in favoarea primei.Ca urmare a penuriei generale de fonduri,de resurse,rata dobanzii creste foarte mult si declanseaza o mare cerere de credite,ceea ce a determinat bancile comerciale sa imprumute foarte mult de la Banca Nationala.Este vorba de utilizarea unor credite de refinantarea si,deci,luarea in calculul dobanzii celei cerute de catre banca centrala.Dimpotriva,intr-o economie de piata consolidata,exista un surplus de capital si masa dobanzii scade intrucat exista multe banci,iar acestea nu pot sa-si plaseze capitalul altfel Cane economiile banesti vor putea deveni o resursa principala de creditare si capitalul disponibil pentru creditare va exista intr-un volum mare,oferta va depasi cererea si dobanda la credite va fi mica.

4.Lichiditatea debitorilor (solicitantilor de credite) este un factor important al marimi dobanzii.Bancile prefera sa acorde credite pe termen scurt pentru ca lichiditatea este mai mare.O angajare pe o perioada mai lunga inseamna automat ,reducerea lichiditatii si deci dobanzii mai mari.

5.Riscul de nerambursabilitate influenteaza direct proportional marimea dobanzii.Cu cat riscul este mai mare, majorarea ratei dobanzii apare ca o masura justificata,luata de banci,pentru a-si recupera repede fondurile.Legat de acest aspect,apare si necesitatea separarii a doua elemente ale dobanzii si anume,o doabanda propriu-zisa si o parte fixata pentru recuperarea riscului nerambursarii.

6.Durata de creditareCu cat durata este mai mare cu atat dobanda este mai mare.Aici trebuie sa facem distinctie clara intre rata dobanzii care creste o data cu perioada de creditare,si rata dobanzii care ramane constanta.

7.Marimea credituluiLa un volum foarte mare de credite dobanda este evident mai mare.

8.Stabilitatea economicaInstabilitatea economica inseamna dobanzi mai mari pentru ca bancile sa faca fata unor situatii conjuncturale negative.

9.Dobanda de pe piata financiaraDe exemplu,daca dobanda platita de banci la depozitele persoanelor juridice este mai amremdobanda la creditele acordate agentilor economici va fi mai mare decat in cazul in care aceste banci ar folosi fonduri externe pentru creditare.Un alt factor care influeneaz valoarea sumei dobnzii l reprezint procentul dobnzii luat n calcul. n practica financiar procentul este indicat pentru un an de zile. Din acest motiv vom defini noiunea de procent anual al dobnzii. Acesta se mai numete rata dobnzii. n cele ce urmeaz vom prefera ns denumirea de procent anual al dobnzii, deoarece are avantajul de a indica fr vreun dubiu faptul c este vorba de procent anual.

Numim procent anual al dobnzii suma calculat ca dobnd pentru suma de 100 uniti monetare pe o perioad de 1 an.

4.Structura ratei dobanzii

Nivelul dobanzii se exprima in diferitele segmente ale pietelor creditului si in diferitele raporturi intre debitori si creditori, in special intre banci si clientii lor in variate tipuri si marimi. Diferitele tipuri de rate de dobanzi existente, specifice in diverse relatii, sunt structurate in cradrul unor legaturi reciproce semnificative si putem spune ca actioneaza in cadrul unui mecanism.

a)Rata dobanzii la bonurile de Tezaur

In economia unor tari, SUA si Anglia mai ales, piata creditului aferenta bonurilor implica un volum mare de operatiuni, iar nivelul dobanzilor practicate pe aceasta piata este orientativ sau hotarator pe pietele creditului pe termen scurt. Bonurile de Tezaur se vand pe piata la valoarea lor actuala, nivelul dobanzii putand fiind astfel determinat. In cazurile in care operatiunile cu bonuri de Tezaur sunt preponderente pe pietele creditului in tara respectiva, nivelul acestei rate este la randul sau hotarator pentru stabilirea ratei medii de piata a dobanzii.

b)Rata dobanzii pe piata monetara(interbancara)

Se stabileste zilnic pe baza cererii si ofertei de credit negociate intre banci si adesea sub influenta bancii de emisiune. Dat fiind ca nivelul acestei rate reprezinta pretul de cost al creditului pentru principalele banci, acesta devine orientativ in legatura cu stabilirea scarilor de dobanzi pe piata respectiva.

c)Ratele interne bancare ale dobanzii

In interiorul fiecarei banci se instituie de fapt o scara a dobanzilor creditoare si debitoare care reflecta implicit raportul intre cheltuielile si veniturile bancii si posibilitatiile sale de a obtine profit. Pe de o parte, banca procura resurse prin depozite ce le constituie in relatiile cu clientii si de la furnizorii de resurse,alte banci sau banca de emisiune,pe care trebuie sa le remunereze la nivelul dat,de regula la nivelul pietei. Pe de alta parte ,fata de debitorii sai fiecare banca aplica un anumit nivel de dobanzi in masura sa ii acopere cheltuielile si implicit un anumit nivel al profitului.In corelare intre nivelul dobanzilor incasate si platite banca trebuie sa isi asigure competitivitatea urmarind atragerea clientilor si printr-un cuantum avantajos al dobanzilor. Astfel intre dobanzile interne practicate de banci, rata dobanzilor de depozit este de o importanta majora pentru nivelul general al dobanzilor interneAceasta rata este de un nivel foarte scazut intru-cat se aplica pentru depozitele la vedere si asigura un grad inalt de lichiditatea deponentilor care,urmarind acest aspect,accepta un asemenea regim al dobanzilorRata de baza a dobanzii reprezinta pentru fiecare banca,nivelul fundamental in raport de care se construieste o serie de rate ale dobanzilor practicate de banca in relatiile cu clientii.

5.Dobanda nominala si dobanda reala

Aprecierile privind nivelul dobanzii sunt valabile atata timp cat stabilitatea monetara asigura, la expirarea termenului imprumutului,recuperarea integrala a valorii avansata,respectiv o putere de cumparare echivalenta momentului acordariii imprumutului.Perioada actuala caracterizata prin intense,permanente si genralizte procese inflationiste influenteaza evident acest proces si pune pe prim plan riscul eroziunilor capitalurilor care se refera la posibilitatea pierderilor pe care creditorul le poate suferii prin faptul ca valoarea reala(la momentul de referinta)a ratelor de rambursare a imprumutului sa nu poata acoperii integral capitalul imprumutat,evaluat in aceasi termenii.In aceste conditii creditorul nu renunta a isi valorifica capitalul prin imprumuturi dar ,va cauta prin conditiile creditului ca isi asigure o compensare corespunzatoare pentru pierderile suferite prin deprecierea monetara,prin ridicarea nivelului dobanzii.etc. Astfel,se desprinde concluzia ca in conditiile procesului inflationist rata dobanzii implica doua ipostaze:

a. Dobanda nominala ,exprimata ca atare (prin rata curenta de piata)b. Dobanda reala,ca diferenta inte dobanda nominala si gradul de eroziune a capitalului determinat de evoluatia procesului inflationist.In acest context ,dobanda reala este direct proportioanla cu dobanda nominala si invers proportionala cu gradul de depreciere monetara.

Rata dobanzii reale este data de formula :

Rata dobnzii, inflaia i dezvoltarea economic

n aceast parte vom extinde modelul n cteva direci pentru a analiza efectele mbuntirii ratei dobnzii asupra inflaiei i creterii economice pe trermen mediu.

Efectele pe termen scurt asupra inflaiei Caracteristica cheie a analizei inflaieie i dezvoltrii economice prezentat mai jos este ncorporarea legturii dintre sectorul financiar i sectorul real prin operaia de finanare a activitii de producie. Cavallo (1977) a fost primul care a artat att semnificaia acestui canal de transmisie ct i rezultatele neortodoxe la care a condus acesta.Prin acest canal, rate mari ale dobnzii vor reduce output-ul; dac acest efect asupra ofertei agregate este mai puternic dect scderea care va avea loc n cererea agregat, atunci aceast politic monetar restictiv poate fi inflaionist pe termen scurt.

6.Teorii asupra dobanzii

Ansamblul teoriilor asupra dobanzii s-a divizat initial in aproximativ doua grupe majore:-teoriile pure sau ale capitalului real,ce fac abstractie de factorii monetary si considera dobanda ca pret al capitalului real;-teoriile monetare,care atribuie fenomenelor monetare un effect particular asupra ratei dobanzii,considerand formrea dobanzii ca un ecou spontan si inerent al naturii capitalului.Diversitatea teoriilor asupra dobanzii implica insa considerarea si a altor teorii grupate in teoriile eclectic si sintetice.

1.Teoriile pure sau ale capitalului real.a) Teoria productivitatii si a utilizarii capitalului Esenta teoriei productivitatii capitalului este afirmatia apriorica care considera capitalul ca dotat cu o forta productiva care poate genera,cand este aplicat altor factori de productieun prisos fizic si economic(valoric).Deci se obtine mai mult decat partea de capital consumata in actul productive.Prisosul constituie fundamental dobanzii originare a capitalului si a dobanzii imprumutului. Teoria utilizarii capitalului sustine ca utilizarea capitalului ar fi ceva distinct de substanta capitalului,de aici valorile distincte ale unuia si ale altuia( capital si capital utilizat). Ambele teorii scot in evidenta acest ceva ,aceasta calitate ,proprie a capitalului ,dar nu explica determinantele sale.b) Teoriile privind costul formarii capitalului incearca sa explice dobanda prin abstinenta. Aceste teorii pornesc de la faptul ca in perioada acumularii capitalului se renunta la (o parte din) consumul imediat.Capitalul este deci rezultatul abstinentei, iar dobanda este remuneratia acestei abstinente. Astfel se explica dobanda si profitul ca un cost ,o remunerare pentru renuntarea la un bun prezent ,pentru a se folosi de el in viitor. Acest sacrificiu,aceasta renuntare,trebuie sa fie compensate in functie de timpul scurs intre prestatie si contraprestatie.c) Teoriile raritatii Aceste teorii decurg din conceptul lui Cassel care este formulat in sensul ca dobanda deriva din raritatea capitalurilor.Dupa Cassel o mare parte din acumulare se efectueaza in scopul de a obtine un capital care sa permita a trai din dobanda.Daca rata dobanzii se menatine intre anumite limite aceasta determina cresterea economiilor;daca rata scade sub aceasta limita,economiile incep sa se diminueze si capitalul se consuma treptat.Dobanda poate deci influenta asupra acumularii capitalului si prin aceasta asupra relative sale raritati.d) Teoriile riscului Aceasta teorie a fost sustinuta de Galliani care explica dobanda prin existenta unui risc de pierdere totala sau partiala a capitalului.Aceasta justificare nu rezista decat la o apreciere superficiala. La o analiza mai atenta rezulta ca dobanda actioneaza si in cazul in care creditul este garantat cu ipoteci si alte valori material.De asemenea,se percep dobanzi si in conditiile in care apare eliberarea de riscuri(prin asigurare de exemplu) sau acestea ,practic,nu se produc. Este evident ca riscul nu constituie cauza esentiala a existentei dobanzii.e) Dobanda ca impozit asupra profitului Schumpeter este reprezentantul scolii care considera dobanda ca un impozit asupra profitului.Dupa Schumpeter,capitalul trebuie prin esenta sa se asigure infaptuirea inovatiilor necesare daca se doreste dezvoltarea economiei dintr-o dinamica ascensionala. Dobanda,potrivit conceptiei lui Schumpeter,este o parte a beneficiului pe care intreprinzatorul trebuie sa il cedeze pentru a obtine capitalul necesar potrivit dinamicii productiei determinate de aceste inovatii.Deci dobanda este un fenomen ce isi are originea in aceasta dinamica. 2. Teorii monetare moderne supra dobanziia) teoria formelor de imprumutb) teoria preferintei pentru lichiditate a lui Keynes

a)Aceasta teorie este precedata lui Keynes si are multi sustinatori intre economistii contemporani. Teoria defineste fondurile de imprumut ca integrate in economiile crescande, ca disponibilitati banesti care isi au originea in precedentele investitii de capital fix sau circulant si in asa-zisele balante inactive, actualmente disponibile in cadrul sistemului bancar. Aceste reserve banesti constituie oferta.Cererea este reprezentata prin solicitarile producatorilor pentru noi investitii si cererea sistemului bancare pentru majorarea balantelor inactive. O balanta inactiva este economia ce se constituie ca diferenta intre venitul unei perioade anterioare si consumul actual. Et=Yt-1-Ct Et se constituie din fondurile latent ce s-au desprins in perioada t si vor constitui oferta in perioada t+1. Dupa aceasta teorie, dobanda este determinata de echilibrul dintre investitia actuala sau intre cererea si oferta de bunurile de imprumut. In termeni stiintifici, dobanda este remunerarea platita pentru fondurile de imprumut cerute si avand in vedere intensitatea cererii cu referinte la oferta. Se considera o anumita ordine de desfasurare a investitiilor. Astfel, intensitatea cererii de capital este determinata in special de cererea pentru investitiile destinate bunurilor de capital dar investitiile de noi bunuri de capital sunt conditionate de satisfacerea cerintelor privind bunurile de consum necesare populatiei. Cand investitiile de bunuri de capital sunt preponderente, prin acesta se limiteaza consumul si in mod necesar se majoreaza economiile si venitul national; cu aceasta majorare creste oferta de fonduri de imprumut si se diminueaza dobanda.

b) Teoria preferintei pentru lichiditate a lui KeynesEconomiile se formeaza ca o functie a veniturilor, care este o variabila interdependenta a sistemului economic si nu una data cum o concepeau clasicii. Fiecare variatie a cererii de economii, determinata printr-o modificare a eficientei marginale a capitalului, este cauza unei schimbari de acelasi sens a ofertei de economii. Eliminand variabilele economii-investitii, ca determinante ale ratei dobanzii, Keynes considera ca astfel se vor putea releva importante functii monetare. Functia monetara este asftel recunoscuta ca marime economica determinata a dobanzii. Aceasta apreciere decurge din cerere si oferta, din sfera monetara. Rata dobanzii se stabileste prin echilibrul dintre oferta si cerere de moneda. Aceasta, cererea de moneda, pune in evidenta asa zisa preferinta pentru lichiditati care isi are originea in cunoscutele motive tranzactionale, de precautie, de speculatii. Motivul transactional decurge, in conceptia lui Keynes, din necesitatea ca fiecare agent economic sau familie sa-si acopere cheltuielile curente. Pentru fiecare persoana cerintele de ordin transactional depind de trei factori :1)frecventa veniturilor - cu cat va fi mai mare durata intre doua venituri successive, cu atat mai mari detinerile tranzactionale2)nivelul venitului, ceea ce inseamna ca intr-o societate cu venituri mari nivelul detinerilor lichide va fi mari3)standardul de viata, care poate fi diferit intrucat fiecare individ sau grupa are un anume program de cheltuieli si economii Per ansamblu, deduse din activitatea celor trei factori, cerintele de detineri tranzactionale sunt cele mai stabile. Acelasi regim au si motivele de precautie care implica permanenta unor detineri de lichiditati pentru a acoperi nevoie neprevazute potrivit conceptiei Keynesene, motivul cel mai important al preferintei pentru lichiditate este motivul speculativ, characteristic unei economii monetare, fiind, dupa Keynes, o functie descrescanda a ratei dobanzii. Se poate spune ca preferinta pentru lichiditate determinata de speculatie, tind a se majora odata cu marirea ratei dobanzii si invers. In consecinta, a avea fonduri lichide este cu atat mai ieftin cu cat este mai redusa rata dobanzii, si cu atat mai scump cu cat rata dobanzii creste. Pentru a demonstra acest fapt, Keynes construiste curba preferintei pentru lichiditate care demonstreaza ca proportia detinerilor este mai mare si ca aceasta scade pe masura scaderii nivelului ratei dobanzii. Pe de alta parte, cu cat mai mare va fi oferta de moneda, cu atat se va modifica dobanda.

Bibliografie

1) Activitatea bancara internationala, Aurel Bucur, Petru Sandu, Gh. Sandu, editura Economica, Colectia Temper2) Moneda si Credit, operatiuni, tehnici, produse bancare, elemente de asigurare, Dumitru Tudorache, Mihail Vincentiu Ivan3) Moneda si credit-Modul 1, Prof. univ. dr. Nicolae Dardac, Conf. univ. dr. Teodora Vascu

Cuprins

1.Generalitati...12.Elementele definitorii ale dobanzii43.Factorii care determina nivelul dobanzii.......................................................54.Structura ratei dobanzii..................................................................................65.Dobanda nominala si dobanda reala.............................................................76.Teorii asupra dobanzii....................................................................................8