UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

FACTORI DE INFLUENŢĂ ÎN EVOLUŢIA INDUSTRIEI

TEXTILE : CHINA ŞI CRIZA ECONOMICĂ

CLINCI CRISTINA – AAIMM ENE ANA-MARIA – AAI DOBRE FLORENTINA – MAAPA

CAP I . COMPETIŢIA PENTRU PIEŢE : CHINA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

• Piaţa mondială a textilelor şi confecţiilor de îmbrăcăminte este caracterizată de specialişti ca fiind o piaţă destul de “nervoasă”.

• O caracteristică importantă a pieţei mondiale a confecţiilor de îmbrăcăminte s-a precizat a fi externalizarea producţiei, de către ţările dezvoltate din punct de vedere economic, în ţările în curs de dezvoltare .

• Deşi se manifestă de mai multă vreme tendinţa de mondializare a textilelor şi confecţiilor, deschiderea pietelor mondiale a fost mult timp foarte inegală; numeroase ţări au menţinut mult timp restrictii pentru exportatori, dar a existat şi acces echitabil şi reciproc pe pieţe.

• China este primul producător de articole textile şi de vestimentaţie al planetei.

China – Uniunea Europeană:

două dintre cele mai mari pieţe de desfacere ale lumii; ocupă primele poziţii în topul mondial;

comerţul bilateral între cele doua pieţe a crescut de peste 50 de ori, atingând în 2007 circa 254 miliarde de euro;

odată cu creşterea volumului exporturilor, China şi-a extins şi producţia in U.E., şi investiţiile cu peste 25%;

în ultimii ani deficitul comercial al U.E. a crescut continuu, ajungând la circa 128 miliarde de euro în 2007

anual, U.E. înregistrează constante;

rezistenţa grupării la deschiderea pieţei spre exterior - confirmă efectul de deturnare de comerţ;

Fenomenul “ASIA”

“Războiul ţesăturilor” în U.E., declanşat odată cu invadarea pieţei europene de mărfuri ieftine chinezeşti, s-a dovedit în iulie 2005 a fi o demonstraţie de panică datorată pierderii de competitivitate a industriilor textile europene în faţa competitorilor lor chinezi, deţinători ai avantajului competitiv în producerea acestor bunuri.

Principala provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în perspectiva libertăţii pieţei textilelor sunt: provocarea pierderii competitivităţii industriilor textile europene.

Pe piaţa U.E., ţara noastră ocupa poziţia a cincea în topul exportatorilor de confecţii, după China, Turcia, India si Bangladesh, dar pentru menţinerea acestui loc este nevoie de noi politici industriale, comerciale şi fiscale, precum şi de cercetare – inovare.

Impactul Chinei asupra pietei europene a textilelor si confectiilor

Argumente în favoarea protecţionismului industria T&C a UE:

liberul schimb va sufoca firmele autohtone conducându-le la falimentare;

liberul schimb va conduce la cresterea ratelor de somaj;

se va produce o invazie de marfuri slabe calitativ;

Argumente în favoarea liberului schimb in industria T&C a UE:

Sistemul cotelor va avea ca efect creşterea preţurilor pentru consumatori

liberul schimb preseaza structurile care si-au pierdut avantajele competitive la restructurare;

generează efecte de bunăstare, la nivelul întregii economii, derivate din schimburi comerciale internaţionale bazate pe avantajele comparative deţinute.

Efecte pe piaţa românească• Din cauza cresterii volumului de importuri din China, multe fabrici de

confectii textile romanesti si-au restrans activitatea, unele chiar s-au inchis, iar numvărul de salariati este, evident, in scădere.

• La sfârşitul anului 2008, în industria textilă lucrau 312.500 de angajaţi, în timp ce la finele anului trecut activau aproape 347.000 de persoane în acest sector

• Criza financiară va accentua, astfel, declinul înregistrat în ultimii patru ani în industria textilă

• Prăbusirea lohn-ului si apetitul pentru consum au urcat deficitul comercial in 2008 cu 44,4%, la 24,3 miliarde de euro, fapt care s-a datorat falimentului generalizat din industria lohn-ului si cresterii consumului la cote record, pe fondul majorarilor salariale si ieftinirii leului

• Din totalul producţiei din sectorul textil , lohn-ul a reprezentat 48-50%

CAP II. INDUSTRIA TEXTILELOR ÎN ROMÂNIA

În această industrie funcţionează peste 10.000 societăţi comerciale : 55% în industria confecţii 30% în industria textile 15% în industria de pielărie –încalţăminte

Principalul factor de competivitate Costul forţei de muncă

ŢARA Costul mediu al orei de muncă în EURO/ora/salariat

POLONIA 3

TURCIA 2

TUNISIA 1,8

CHINA 0,47

INDIA 0,43

ROMÂNIA 1,1

Restul UNIUNII EUROPENE 18

Rolul industriei de textile-confecţii în România

4,0% din PIB 6,3% din producţia industrială 22,1% din exportul României, 10,7% din importul României 23,94% din numărul total al salariaţilor din industrie

Raportul dintre câştigul salarial mediu brutdin industria uşoară şi cel din economie

Lohn-ul în România În comerţul mondial, lohn-ul reprezintă circa 40 %

În Romania lohn-ul reprezenta în anul 1997 - 90% (total contracte) în anul 2000 - 64% (total contracte) în anul 2007 - 49% (total contracte)

Evoluţia în România

Perspective pentru 2009 producţia de lohn va scădea cu 15-20%, ca urmare a reducerii

cererii de pe pieţele din străinătate afectate de situaţia financiară actuală.

CAP III. LOHN-UL PARTICULARIZAT PE

S.C. TRICOTAJE FETESTI S.A.S.C TRICOTAJE FETESTI S.A.- prezentare generala

Obiectul acestui studiu îl constituie S.C. TRICOTAJE FETEŞTI S.A. – Înfiinţată la data de 01.04.1980, sub denumirea de “Întreprinderea de Tricotaje Feteşti”…

S.C. TRICOTAJE FETEŞTI S.A. cu capital social de 1 782 362,20 RON are ca obiect de activitate…

Unitatea a fost proiectată ca o unitate cu circuit închis, respectiv cu următoarele sectoare: sectorul tricotat+bobinat, sectorul finisat, sectorul confecţii.

Din 1996 sectoarele tricotat şi finisat au fost închise… Începând cu 01.05.1999 S.C.TRICOTAJE FETEŞTI S.A. este o

societate privată, capitalul social având următoarea structură: - acționarii P.P.M.-1,30% :- S.C. CAMPING S.A. – Urziceni – 98,70%...

• Principalele piete de desfacere sunt: Italia – Stecoflex, Decathlon, Dama, Man del Nord; Portugalia – Romadress; Spania – Nero e Bianco, Creative; Franţa – Lewinger, Lacoste, JJ Garella, Newman

• Principalii concurenti de pe piata interna sunt:

Iasi Conf S.A. – Iasi; Braincomo Grup S.R.L. – Braila; Tricotex S.R.L. – Bacau; Siretu Pascani S.A. – Pascani; Orhideea S.R.L. – Fetesti; Cozamin S.R.L.- Galati; Tricorom S.R.L. - Caracal

EVOLUŢIA LOHN-ULUI ÎNTRE 2003-2007 LA S.C. TRICOTAJE FETEŞTI S.A.EVOLUŢIA CIFREI DE AFACERI ŞI A PROFITULUI (exprimate în euro)GRAFIC NR.1

• După cum se poate observa din graficul nr .1 , lohnul particularizat pe S.C. Tricotaje Feteşti S.A. a înregistrat o scadere continua din 2005 pana in 2007, iar in 2008 se inregistraza o crestere spectaculoasa. Aceasta crestere poate fi explicata prin investitiile pe care le-a facut societatea in 2007 in masini performante, acestea facand ca in 2008 sa scada costurile de productie si sa sporeasca calitatea produselor.

• Însă, privind situaţia cifrei de afaceri, aceasta înregistrează o creştere constanta pana in 2007, iar in 2008, la fel ca profitul si aceasta cunoaste o crestere spectaculoasa. Ceea ce înseamnă ca vânzările la S.C TRICOTAJE FETESTI S.A. au crescut semnificativ in ultimii ani; creşterea vânzărilor poate fi datorată creşterii calităţii produselor

EVOLUŢIA NUMĂRULUI MEDIU DE ANGAJAŢI ŞI A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII(exprimată în euro)GRAFIC NR.2

• Se poate observa ca in ultimii ani numărul mediu de angajaţi a scăzut. Unul dintre motive este salariul mult prea mic, ceea ce determina forţa de munca sa migreze in alte domenii unde salariile sunt mai mari, sau sa treacă graniţele tării, unde forţa de muncă este mult mai bine plătita.

• Odată ce cifra de afaceri a crescut, dar numărul mediu de angajaţi a scăzut, este de aşteptat la productivitatea muncii să înregistreze o creştere semnificativă

Concluzie

În perioada 2003-2007, lohn-ul s-a constatat a fi profitabil, însă în ultimii ani a înregistrat o diminuare, motivele sunt scăderea forţei de muncă, costul energiei electrice, birocraţia.

Cu toate acestea, o societate care vrea să reziste pe termen lung pe piaţa mondială, nu trebuie să rămână dependentă de lohn. Acesta este o soluţie pe termen scurt pentru societăţile în formare.

Principalele obiective strategice ale S.C. Tricotaje Feteşti S.A. pentru următorii ani sunt: îmbunătăţirea poziţiei competitive a firmei prin încercarea de lansare a unei mărci proprii şi promovarea sa atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă.

Anul 2009 va fi un an dificil pentru S.C. TRICOTAJE FETESTI S.A. ca pentru toti producatorii de textile, reprezentantii industriei estimand scaderi ale productiei de pana la 30%, deoarece depend mult de comenzile pietei europene, pentru care multe fabrici lucreaza in lohn.