proiect judetul cluj.docx

8/20/2019 Proiect Judetul Cluj.docx

1/28

Universitatea Ovidius din Constanţa

Facultatea de Ştinţe Ale Naturii şi Ştinţe Agricole

Specializarea Geografia Turismului

G idul Turistic al !udeţului Clu"

Coordonator : Studen i :ț

Conf. univ. dr. Lungu Marius Apetrei Daniela Ioana

Burlacul Cosmina Mădălina

Constanţa

2 !"


2/28

Cuprins

Capitolul 1 AspecteGenerale .......................................................................4

1.1. Aspecte Generale dinRegiune............................................................ 4

Capitolul 2. Cadrul Geografc alRegiuni...................................................5

1.1.Așezare.........................................................................................................5

1.2.Vecini.............................................................................................................5

1.3.Relie ..............................................................................................................5

1.4.Clima................................................................................................................

1.5.Vegeta!ie........................................................................................................"


3/28

1. .#auna.............................................................................................................."

1.".$olurile..........................................................................................................."

1.%.&opula!ie.......................................................................................................%

1.'(idrografa ..................................................................................................%

1.1). Acti*itate+conomica.............................................................................%

Capitolul 3. Acti*ita!ile,uristice.................................................................'

1.1.Cadrul-atural..............................................................................................'

1.2. $curtstoric ...........................................................................

.....................'

1.3./0iecti*e ,uristice-aturale.................................................................1)


4/28

1.4./0iecti*e ,uristiceAntropice...............................................................11

1.5. n rastructura de,ransport.................................................................12

Capitolul 4. ,rasee ,uristice dinregiune.................................................12

4.1 ,raseu turistic1.....................................................................................13

4.2 ,raseu turistic2......................................................................................14

Capitolul 5. Analiza

$ ot.........................................................................15

Capitolul .Concluzii..................................................................................1

i0liografa..................................................................................................1"

Ane e


5/28

Capitolul !. Aspecte #enerale

!.!. Aspecte #enerale din $egiune

%udeţul Clu& este format din următoarele localităţi:

' (n municipiu de rang !: Clu&)*apoca

' + municipii de rang 2: ,urda- De&- C mpia ,ur/ii 0i #1erla

' (n ora0 de rang : 3uedin

' 4" comune-ce cuprind +2 de sate 5 ve/i 6ig. !.! din Ane7e 8

Cadrul natural se remarcă printr)un peisa& pitoresc 0i vestigii istorice- numeroase monumentede artă 0i elemente folclorice fac din &udeţul Clu& un centru de mare atractivitate turistică- pe plan internaţional 0i intern.5ve/i fig 2 din Ane7e8

9otenţialul turistic se reflectă prin condiţiile oferite pentru practicarea unei game variate deforme : alpinism-drumeţie- sporturi de iarnă 0i de vară- turism auto- ta ere de copii 0itineret-tratament alnear etc. 5 ve;i fig. din Ane7e8

Staţiunile alneoclimaterice pre/intă- ?n general- interes doar la nivel local.5ve/i 6ig.+ dinAne7e 8


6/28

Bogăţia de monumente istorice- a locurilor cu re/onanţă similară ca 0i patrimoniular1itectural- incluse ?n mare parte ?n circuitul naţional- constituie permanentă sursă de atracţieturistic

Capitolul.2. Cadrul #eografic al $egiuni

!.!. A0e/are

%udeţul Clu& este a0e/at in partea centrala a ,ransilvaniei. Aceste se ?ntinde pe osuprafaţa de @@@" m2 - pre/intă un teritoriu administrativ de 2- din toata suprafaţa ţarii-este al ! )lea din punct de vedere al marimi din cele de &udeţe ale $omaniei.

!.2. =ecini

%udeţul Clu& se ?nvecinea/ă - la nord cu Mure - la sud cu Al a - iar la =est cu Bi1or i Săla&.ș ș

!. . $elief

Clu& pre/intă un relief predominant -2E din suparafaţa sa este de munte si deal- secompletea/ă cu luncile Some0ului 0i Arie0ului. Ca forma geomorfologică lipseste din cuprinsCampia .

Fn 9artea de sud)vest- este pre/ent relieful de altitudine ?naltă - repre/entat prin MunţiiApuseni.

6actorii e7ogeni- care au ac ionat in perioada ?ndelungată de timp asupra acestei grupe ațCarpaţilor - ace tia au fragmentat in cuprinsul &udeţului Clu& urmatoarele masive muntoase:șMunţii #ilaului - Munţii Bi1orului 0i Munţii ,rascăului.

Ceea mai mare suprafată este ocupată de catre Munţii #ilaului - sunt amplasaţi intre =aleaCăpusului la nord- =alea Arie0ului 0i =alea omesului Mic la sud- depresiunile Săvădisla siȘ3ăsdate la est si Munţii Bi1orului la =est.

9re/intă o serie de 0isturi cristaline din &urul acestui loc granitic - este pre/ent si un grad demetamorfin care descre0te treptat spre periferie.

Munţii #ilăului pre/intă o caracteristică importantă constituită din renumitele platforme aleculmnilor pe care te poti deplasa - pe /eci de ilometrii- ca pe o adevarată c mpie.

Cel de)al doilea masiv Munţii Bi1orului formea/a inima Apusenilor cu culmile estice deSome0ul Mic - Cri0 0i Arie0- pre/ent nd o regiune carstică ce rivali/ea/ă din Iugoslavia 0i


7/28


8/28

Datoriă reliefului variat cu altitudine- vegetaţia este eterogenă si eta&ată . Fn partea de vest sunt?naltimi ce trec de peste !"" m- resprectiv in masivele =lădeasa- si Muntele Mare- vegetaţiaeste repre/entată prin ier uri si tufi0uri alpine- pa&i0ti in care predomină iar a st ncilor-lapo0ica -păru0a . Fn /onele cu ?nalţimilor cu peste ! m - flora este semnalată prin pădurilede ră0inoase- ?n special de păduri care ocupă cea mai mare suprafaţă muntoasă- mai apar sisu ! m -pădurile de fag -?n /ona deluroasă cu altitudini cuprinse " )@ m să predominesu eta&ul ste&arului.

!.+ 6auna

6auna predominantă ?n această /ona este repre/entată cea de padure: ursul run-lupul vulpea-căprioara- vie/urele-mistreţul. Fn /ona de deal sunt ?ntalnite iepurele si fa/anul.

!.". Solurile

Fn această /onă cele mai repre/entate soluri sunt cele rune 0i cele rune pod/olice- careocupă @-" din suprafaţa agricolă 0 care se găsesc in nord) est 0i vest iar in sud H est sunt pre/ente cerno/iomul !4- iar in nord se evidenţia/ă -4 . ,erenurile din lunca r urilor siterasele acestora cuprind soluri- aluvionare .

!.@. 9opulaţia

%udetul Clu& are o populatie de @44-@ locuitori in ! 42 - ceea ce repre/inta - din populatia tarii si locul al saselea intre &udete.

Municipiul Clu& numara 2!2@ locuitori repre/inta 42-" repre/inta romani- 2@-! suntmag1iari- !-+ ale nationalitati.

Densitatea medie a populatiei este de ! 2 loc E m 2 - cu mult peste media pe tara - Daca in/ona Muntilor Apuseni datorita conditiiilor naturale - densitatea este mica 5 su locE m2 8 -in cuprinsul &udetului se intalnesc /one 5 Clu&- ,urda- Camoia ,ur/ii8- in care densitatea trecela locE m2.

9opula ia &ude ului locuie te ?n trei municipii 5 Clu& - ,urda- De&8- ?n trei ora e 5Campiaț ț ș ș,ur/ii - #1erla - 3uedin8 si 4+ comune cu +2 sate.


9/28

Ceea ce caracteri/ea/ă populaţia &udeţului Clu& este 0i multitudinea de etnii conlocuitoarecu rom nii- alături de ace0tia găsindu)se mag1iarii- germanii- sa0ii- armenii. In ceea ce prive0te ?mpărţirea pe religii 0i apartenenţa la cultele religioase a populaţiei din &udeţul Clu&-42 dintre credincio0i sunt ortodoc0i- !2 reformaţi- +- greco)catolici- -@ romano)catolici- 2- penticostali- !-! unitarieni si !- + apti0ti- fiecare cult religios aparţin ndunei episcopii : ortodo7ă- greco) catolică- reformată- unitariană 0i evang1elică.

!. . 3idrografia

$e eaua 1idrografică a &ude ului o formea/ă a/inul Some ului mic ! 44" mț ț ș 2 care ? ișcolectea/ă afluen ii numai de pe teritoriu clu&ean- i anume /ona estică a Mun ilor Apuseni.ț ș ț

Confluen a Some ului cald- care i/vore te din v rful- 9iatra Arsă 5!"" m8- cu Some ul receț ș ș ș provenind din v rful $uncului 5 !@ m8 - la cca " m de #ilău- este locul de na tere alșSome ului mic.ș

9rincipalii afluen ii ai Some ului Cald- ?nainte de confluen a sunt: Batr na-Beli i $ ca- iarț ș ț ș ș șai Some ului rece: =alea $ăcătului i $ ca mare. După ce depă e te #ilăul-Some ul micș ș ș ș ș ș prime te - pe st nga - Căpu ul iar pe dreapta 6ene ul.ș ș ș

,rec nd prin Clu& - Some ul mic ? i măre te de itul cu apele *adă ului - unit cu *adăselulș ș ș și =alea C1intăului - din versantul nordic al 6eleacului- adun nd apele văilor #?r ului iș ș

Beca ului.ș

Some ul mic prime te ca afluen i de st nga Bor a - Luna i Lu&erdiul- iar la dreapta : =aleaș ș ț ș ș

Sărată - #ădălinul - 6i/e ul- unit cu =alea Coastei i (ngura ul .ș ș șFn sudul &ude ului - de)a lungul a 2 m- curge Arie ul - ?n timp ce ?n vestul teritoriuluiț șClu&ean este traversat de Cri ul repede cu aflun ii săi =alea Drăganului- Se e ul i Călata.ș ț ș ș

(nită ile Lacustreț

$e eaua 3idrografică a &ude ului cuprinde i numeroase lacuri de origini diferite.ț ț ș

Fn Cămpia ,ransilvaniei se eviden ia/ă o mul ime de ia/uri i lacuri antropice - create ?nț ț șscopuri piscile. Fn a/inul 6ie/e uli ?n lnim ia/urile : Cătina- 9oppii I - 9opii II- #eaca-ș

Sucutard- ,aga mare- ,aga mica ca i lacurile tiucii - pe =alea Bon ului - S nte&ude pe valeaș Ș țCoastei Legii pe =alea Moeciului.

La Gcna De&- Coco&na- ,urda i Sic se află lacuri antropice care ? i au originnea ?n vec1iș șsaline părăsite. Au dimensiuni diferite ?n func ie de locul unde s)au format - Astfel Lacul C1icițdin /ona ora ului ,urda - cu o suprafa tă de @ mș ț 2 i o ad ncime de ! m.ș

Fn apropiere de Clu& - la Some ani s)au creat a/ine cu apă sărată folosită ?n curaș alneologică. La vest de ,urda avem Lacul C1eia- la Some u)u/ină se află un lac de ara&șartificial ce alimentea/ă 1idrocentralele de pe Some ul rece.ș


10/28

Fn /ona montană s)au creat c teva lacuri antropice de ara& pentru plutărit i transportulșlemnului ca i acela de la Ic H ponor i Beli de peș ș ș Some ul cald.ș

!.! . Activitatea economica

Ca 0i alte celelalte unităţi administrative 0i Clu& s)a ucurat de masivele investiţii de stat ?nvederea continuei sale industriali/ări .

*umai ?n ! 42 volumul investiilor sale a atins 2." . . lei-care- ?mpreună cu folosirea &udiciosa a resurselor su solului 0i introducerea ?n circuitul economic de noi ăgaţii- a dus laapariţia unor noi iective industriale - acestea laolaltă cu cele vec1i - au reu0it să facă din Clu&unul dintre cele mai prospere ora0e ale ţări.

9rincipala sursă a economiei este industria deţin nd @ din producţia glo ală - ?n timp ceagroculturii ?i revin ! -+ .

Industria repre/intă -" din producţia glo ală industrială a $om niei- 5 ! 4!8.

Fn unele ramuri industriale deţine locuri frunta0e- ?n industria muinereurilor-nemetalifere- 5+@.! din producţia glo ală8- a su stanţelor a ra/ive- 5 "." 8- a materialelorde construcţii 5!2- 8 -ocupă primul loc ?n industria sticlei - porţelanului0i faianţei- 5!4-"8.

Locul al treilea ?n producţia de celulo/ă 0i 1 rtie 5 .! 8- locul al patrulea - iar ?n producţia de piele - lănărie- ?ncălţăm e7ploatarea 0i prelungirea lemnului- locurile @ 0i 4 pe ţară.

Industria &udeţului aduce ?n circuitul economic naţional ?ntr)o singură /i peste 44" tone de oţel-!+2 tone laminate- ++4 tone ciment- + @ m pătraţi prefa ricate- !@ tone celulo/ă etc.

9rodusele 1arnicilor muncitorii 0i te1nicieni ai &udeţului sunt astă/i cunoscute 0i apreciate ?n peste " de ţări de pe cele mai indepartae meridiane ale glo ului.

Fn anul ! @ - produsele industriei clu&ene au fost e7puse la peste 4 de t rguri 0i e7po/iţiiinternaţionale: instalaţii frigorifere- produse la interprinderea teg1irg1iol - utila&e pentruindustria u0oară- ca/ane- de mare randament- re/ultate din cola orare I.6.A. cu (/ina dematerial rulant- 0i multe altele.

Industria &udeţeană cuprinde " de interprinderi mari dintre care ! sunt repu licate - ! deimportantă locală- iar ! interprinderii cooperatiste.

Dintre cele mai inportante unităţi ale Clu&ului amintim : (/ina Car oc1im creaţie aregimului socialist- au valoare ?n vederea produselor a ra/ive 0i (/ina ,e1onofrig cu ovec1ime de doar două decenii- cuprinde produse peste 2 de tipuri de ma0ini destinateindustriei alimentare.


11/28

Com inatul de industriuali/are alemnului din #1erla - care prelucrea/ă lemnul- din pădurileDornei 0i Bistriţa su diferite produse- e7portate- a/i ?n ! ţări.

Com inatul c1imic de celulo/ă 0i 1 rtie de la De& - care produce /ilnic- pentru eneficiariinterni 0i e7terni pestJ de tone celulo/ă 0i 1 rtie al ă pentru ?mpac1etat(/ina Metalul$o0u din Clu&- care e7ecută utila&e destinate unor sectoare ale industiriei u0oare- (/ina

Cle&eana care fa rică Fncălţăminte- (/inle (nirea care au primit ?n cadrul Salonului deInvestiţii de la =iena din ! @ - medalia de aur - pentru utila&ul destinat industriei te7tile.

Agricultură din ?ntreagă suprafaţă a &udeţului - agricura ocupă un loc aparte + @@ 3a - dincare 2!4! 3a teren ara il- !+2 3a pă0uni naturale - @!@ 3a fineţe - !2" 3a live/i-0i pepinerie pomicole 0i 2" 3a vii 0i pepiniere viticole.

Investiţiile ce s)au alocat ?n agricultură s)au ridicat foarte mult ?n perioada ! @")! @aceste investiţii ridic ndu)se la ! milioane lei- ?n această perioada s)au construit 0i dat ?nfolosinţă ?ngră0ătoria- de taurine de la De& - Comple7ul avicol- de la Apa1ida 0i Copăceni .Comple7ul pentru ?ngră0area porcilor de la Bondita-modernăfermă de vaci din comună Mi1ail=itea/ul - numeroase gara&duri- 0i alte ane7e gospoderesti.

(n rol important ?n cadrul acestui sector economic ?l deţine /oote1nia- dar o pondere?nsemnată o are 0i producţia vegetală. At t sectorul vegetal c t 0i cel /oote1nic traversea/ă o perioadă de tran/iţie caracteri/ată prin reducerea producţiei de la an la an- situaţie ce reclamăadoptarea unor măsuri care să stimule/e procesul relansării agriculturii &udeţului.

9lantele cultivate ?n agricultură %udeţului sunt: gr ul 5 " 1a8 - porum ul 5@"2+ 1a8-

secară 5 cca !2 1a8 - ovă/ul 0i or/oaică 5 ! "+ 1a8- fasole ma/ăre- 5 1a8 plante te7tile 5?n c nepă8 pe !!+" 1a- plante uleioase pe !42 1a- sfeclă de /a1ăr 5" 1a8 - cultivată ?nspecial ?n C mpia ,ransilvaniei - fiiind ?n imediată apropiere de 6a rică de /a1ăr de Ludu0-cartofi pe !"+ 1a 0i altele.

9omicultură găse0te condiţii prielnice ?n /ona de conflict a Some0ului Mic 0i Some0ul Mare-e7tin/ ndu)se spre dealurile De&ului 0i ?n regiunea ?nalta a C mpiei - inpre&urimile Clu&ului5 Clu&) 6eleac)Apa1ida)Baciu8 0i ?n cele ale ora0ului ,urda - spre 6rata)Mociu.

Fn ceea ce prive0te cre0terea animalelor - depinde de a/a fura&eră a &udeţului din regiunile

deluroase 0i din /ona montană- această ramură s)a de/voltat ?n ultimii anidatorităconsidera ilei cre0teri numerice a animalelor.

Astfel ?n anul ! 42- numărul Bovinelor a fost de 2 ! " capete- oi +!! ! porcine- 2@"!" -iar păsările cca ! .

Comerţul

A suferit transformări vi/i ile legare de de/volatarea potenţialului economic al &udeţului.


12/28

S)a a&uns la construirea a noi comple7e comerciale la Clu& - ,urda - #1erla- 3uedin- De&-C mpia ,ur/ii- că 0i ?n aproape toate a0e/ările rurale - ale &utetului -cuprin/ nd modernemaga/ine universale ale Cooperaţiei de consum.

Capitolul . Activită i ,uristiceț.!.Cadrul *atural

.!a. Scurt Istoric

Istoria &udetului Clu& se incadrea/a organic in istoria patriei noastre -documentele atesta-e7istenta populatiei pe aceste meleaguri- din cele mai vec1i timpuri. Descoperiile ar1eologiceaduc marturii din perioadele paleoliticului si neoliticului - apoi despre pre/enta pre/entatracilor in epoca ron/ului- a sicitilor si celtilor- precum si a populatiei auto1tone. Dacii incadin veacul al III)lea ?.e.n - *apoca una dintre cele mai vec1i a e/arii din vremea geto)dacilor -ș?nfiin at pe teritoriul actual municipiul Clu& i a cunoscut o situa ie ?nfloritoare ?n timpulț ș țstăp nirii romane ?n dacia- important centru militar i economic- atunci ea a fost ridicată lașrang de municipiu i apoi de colonie.ș

Această a e/are i i pierde ceea mai importantă functie după retragerea administra iei romaneș ș țdin Dacia.

9rintre centrele importante din centrul ur an din epoca daco)romană - pe actualul teritoriu al &ude ului e7ista i 9otaissa 5,urda8.ț ș

Săpaturile ar1eologice au scos la iveală ?n milenara a e/are Dă ?nca un comple7 de /iduri -șan uri de aparare ridicate ?n etape ?n secolele IK)KI .ș ț

%ude ul a fost tetrul desfasurarii unor importante evenimente de)a lungul aniilor - a participatțla răscoala ăranului din !+ 4 a cărei flacără s)a aprins pe dealul Bo ?lna- aranimea romană -ț ți mag1iară- lupt nd - ?mpotriva nedreptă ii- unul dintre frunt ii răscoalei- a fost Buda; Do&a aș ț ș

avut - de asemenea - un puternic răsunet i ?n r ndul ăranilor clu&eni.ș ț


13/28

G daă cu ?nfaptuirea mi carii revolu ionare a prolatariatului5 sf sec-K=III i ?nceputulș ț șsec-KIK8- Clu&ul devine unul dintre centrele importante cu o traditie de lupta a claseimuncitoare ?mpotriva e7ploatării capitaliste i pentru o viată mai una.ș

Dintre marile ătalii de clasă care au atras ?n luptă i muncitorimea clu&eană amiuntim inșspecial greva generală a feroviarilor din ,ransilvania5! 2 8.Anul ! a marcat ridicarea lalupta - alături de cei din ?ntreaga ara- a muncitorilor de la Atelierele C6$ din Clu&.Ț

Gdată cu eli erarea 5 orasul Clu& a fost eli erat ?n octom rie de ! +8 - /orii noi aisocialismului au pus stăpanire i pe acest col de ară - ?n care oamenii muncii Fnfrăn ii ? iș ț ț ț șaduc o mare contri u ie ?n toate domeniile de activitate la infăpturirea acestei măre e opere ?nț ț patria noastră.

.2. G iective turistice

Mo tenirea istorică pe care Clu&ul o do ndeste este deose it de ogată - aceasta se reflectăș?n numarul mare de o iective turistice cu valoare istorică autentică.

9re/intă un numar mare de personalită i istorice -multitudinea de evenimente isotorice-țcaracterul multifunctional i multiconfec ional se reflectă ?n numarul mare de o iectiveș țur ane din ora - si anume:case de memeriale- iserici- re edin e principare- sau no iliare- tosteș ș țacestea formand reali/area unui turism istoric la o scare foarte mare.

Municipiul Clu& adună pe teritoriul său monumente culturale i istorice - de la vestigii daco)șromane i c1iar din epoca Bron/ului . pană la iserici i catedrale medievale- mu/ee i caseș ș șmemeoriale- monumente ar1eologice din epoca modernă - mai e7ista si o multitudine decafenele- clu uri- arururi- pi//erii si toate cele.

.2a. G iective turistice naturale din Grasul Clu& *apoca:

I #radina Botanica aceasta se afla pe strada $epu licii- numarul +2- a fost creată odată cuorgani/area (niversită ii clu&ene- dupa desav r irea unită tii na ionale a statului- rom n.ț ș ț ț

Situată ?n nordul ora ului- se e7tinde ?ntre trei coline i este ?n/estrată cu specii de plante- dinș șlumea ?ntreagă. Fntretine rela ii cu peste " de institu ii similare straine.ț ț

Fn incinta ei e7istă un mu/eu otanic care adăposte te colec iile unui uria iermar - cu pesteș ț ș" . de plante


14/28

II #radina romană

Această gradină se mai nume te i grădina lui 9liniu- i este dispusă ?n &urul statuii romaneș ș șa agriculturii Ceres- ?n acest spa iu fiind amena&ate o serie de piese ar1eologice descoperitețdin ora ul roman- Clu& H*apoca- printre care i doua scrie roamane. Aici se mai afla si seriaș șde plante ce decorau grădinile roamne.

III Dealul Cetă uia 5+ "m8 a e/at in stra/ile 3oria si Dragalina - acesta este amena&at ca unț șloc de plim aare i agrement pentru locuitorii i vi/itatorii ora ului Clu&. Aici au fostș ș șconstruită o cetate - ?n secolul al K=III)lea - ale cărei urme se mai pot vedea i astă/i.ș

I= 9arcul Sportiv al studen ilor din (niversitatea Ba e Bol;ai se afla pe strada ! Mai.Fnț șacest parc se află terenuri de fot al - volei- asc1et- tenis- a/in pentru ?not- polo i sărituri ?nș

apă. A fost contruit din ini tiativa profesorului Iuliu 3a ieganu - este cea mai comple7a a/ăț țde pregătire ?n aer li er.

G iective turistice naturale din &ude ul Clu&ț

! Defileul Some ului $eceș

ste situat ?n localitatea Maguri)$acatau>

$epre/inta o /ona prote&ata mi7ta.

Somesul $ece formea/a intre #ura *egrutei si locul La Luncuta un defileu adanc- pevremuri sal atic- a/i stra atut de un drum nemoderni/at- ce urca a rupt- strecurandu)se pestelim ile de gro1otis si pe su peretii de stanca- pe unii dintre care e7ista c1iar scurte trasee dealpinism langa un impresionant pinten stancos inaltat in mi&locul vaii se afla un mic loc de parcare- unicul din defileu.

2 C1eile Some ului caldș

Acestea sunt situate pe cursul superior al Somesului Cald.

Gferă privelisti e7trem de pitoresti ale a rupturilor calcaroase de peste ! m ce co oară

pană ?n patul văii. De in o lungime de m pe langa numeroasele puncte de elvedere- pot fi vi/itate canionulțMolo1- 9estera (scata- 9estera 3onu- 9estera ,unelul Mic- precum si /idul de calcar de !!m al Cuciula ii- peste care se /ăre te creasta ce leaga culmile 9iatra Arsa- 9iatra #răitoare-ț ș= rful Britei si 9iatra ,al1arului- continu nd spre =lădeasa.

C1eile ,ur/ii

Sunt un o iectiv turistic importand din &ude ul Clu&.ț

Sunt situate la o distanta de @ m vest de ,urda- de)a lungul =aii 3asdate.


15/28

Gcup nd o suprafata de 2+ 1a si s)au format prin erodarea rocii de calcar &urasic.

$epre/intă re/ervatie naturală prote&ata.

Gferă un peisa& carstic de o rara sal aticie: st nci ?nalte si a rupte- creste ascu ite- turnuri deț

piatră- valcele pietroase- gro1oti uri- arcade>ș Con in peste !. de specii de plante si animale- unele repre/ent nd elemente rare- cațusturoiul sal atic- respectiv acvila de stanca>

Adapostesc peste @ de pesteri- iar printre cele mai importante se numara: 9esteraMorarilor- 9estera Liliecilor- 9estera (ngureasca- 9estera Cetatuia Mare- 9estera Ascunsă iș9estera Binder.

.2. G iective ,uristice Antropice

• Mu/eul Memorial Gctavian #oga din Ciucea

Se află pe drumuleuropean D* !E @ la circa 4 m de Clu&- mu/eul este situate ?ntr)un parc0i include o e7po/iţie memorial 0i o e7po/iţie etnografică .5 ve/i 6ig.!.@ din Ane7e 8

• Castelul Banff; de la Bonţida

(n ansam lu ar1itectonic construit de familia Banff;- 0i =ersailles)ul ,ransilvaniei- ?n pre/ent ?n curs de restaurare. 5 ve;i 6ig.!.4 din Ane7e 8

• . Mănăstirea*icula

ste un important centru de pelerina& din Ardeal-monumentar1itectural- loculunde se află o renumită 0coală de iconari .5 ve/i 6ig.!. dinAne7e 8

• Biserica $omano Catolică Calvaria

A fost ridicată in secolul KI i poate 1ramul --Sf. Mariaș


16/28

. Infrastructura de transport

9rincipalele căi de comunicatii din Clu& sunt cele rutiere- totali/ nd 222! m- din car m sosele na inale i interna ionale-iar ! ! m osele &ude ene i comunele.ș ț ș ț ș ț ș

Artera rutieră !"5D* !8 leagă sud)estul uropei cu vestul Continentului. Din această se irfucă laturda o ramnifica ie spre , rgul Mure )Bra ov)Bucure ti si o alta spre Si iu)$ mnicu = lcea)ț ș ș ș ș9ite ti)Bucure ti- varianta ce a primit denumirea de !" A. ,ot din ,urda se ramnifică D*4"- valeaș ș

Arie ului spre C mpeni)Beiu i A rud)Brad- de la Apa1ida se desprinde D*!@- urm nd valeș ș șome ului i cea a Mure ului5 Clu&)$eg1in8.Ș ș ș ș

La $ăscruci se ramifică- spre vest- o osea asfaltată- Bor a)=ultureni)A c1ileu Mare- cu direc iaș ș ș ț%i ou- iar la De&-spre est- se ramnifică D*!4 spre Bistri a H *ăsaud- prin care -peste pasul ,i1u taț țface legătura cu Moldova.

,oate aceste drumuri sunt moderni/ate la fel ca i o serie de drumuri %ude ene ca: Clu&)Săvădislș țBăi oara)Iara)Buru)Aiud- #1erla)Cămăra u- De&)Bo lna)3ilda5&ud Săla&8- C mpia ,ur/ii)6ș șApa1ida)Co&ocna- 3uedin)%i ou- 3uedin)Al ac.

Căile ferate au o lungime de 2@! m calea ferată este aceea de la $ă/ oieni)C mpia ,ur/ii)Clu&3uedin)Gradea-care prin ,eiu )Sig1i oara)Bra ov)9loie ti- se leagă de Bucure ti.ș ș ș ș ș

Aeroportul de la Some ani- una din modernele aerogări ale $omaniei- a fost complet refăcut.ș


17/28

Capitolul +. ,rasee ,uristice din regiune

+.!a. ,raseu ,uristic ! oseua !"- #ara 9oieni)Comple7ul =alea Dr ganului)Sta ia ,raniȘ ț ș

Distanta acestui traseu este de !2 m si pre/intă o durată de ore-

9e oseaua interna ională !"- la m "+ plus m - se vede in partea vestică drumulș ț &ude ean- accesi il i ma ina- ?nspre satul =alea Drăganului intram ?n comuna cu acelasiț ș șnume- ?ntinsă pe distan ta de m- cu gospodării ?ngri&ite- ?ncon&urate de gradini i live/iț ș ogate ?n pomi fructiferi .

Din gara 9oieni accesul este posi il numai pe &os sau cu trenul forestiercare circulă spre =aleaDrăganului. 9ornind de &os trecemn linia ferată i la mica distant pe partea st ngă a caiișferate ?nt lnim depo/itul de u teni unde se aflaă sta ia caii ferate ?nguste. ,renul forestier areș țvagoane i pentru persoane - călătoria este ?nsa mult mai plăcută i atrăgatoare folosindș șvagoanele de platformă. Linia ferată forestieră este ?nso ită de p potecă ce trece c nd ?nțdreapta c nd in ?n st nga i după 1rta de oprire =alea Drăganului cca 4 m de la pornire-ș poteca se une te cu drumul ramnificat din oseaua !+.ș ș

,recem pe partea st ngă a vaii Drăganului i la confluen a cu valea Lungii ?nt lnim cele treiș țca ane ce formea/ă Comple7ul turistic =alea Drăganului . (n ir de scări urcă la ca anășasemănătoare vilelor din marile sta iuni climaterice- unde pot gasi confort necesar odi1nei 2"țde turi ti. Alături de a doua ca ană - cu ?nfă i are tot at t de atrăgătoare gă/duie te un grup deș ț ș ș2 de turi ti- A treia ca ană nu este dată ?ncă ?n folosin ă turi tilor.ș ț ș

Am ele Ca ane au Sali de mese - telefon - aie- radio- curent- electric- ufet. Din alcoaneleeta&elor se desc1ide o priveli te ?nc ntătoare spre =alea Cri ului $epede i ?n depărtare spreș ș șdefileul Cri ului- sapat ?n decursul milioanelor de ani ?n st nca de calcar a 9ădurii Drăganului-ș9e cursul vaii - ?n amonte- la 2 m- o altă ca ană ca/ea/ă ! persoane: ufet cu sală de mese.

Fn partea estică - aruncăm o privire asupra =lădesei - vom admira poienile ?nfloritoare -răsfirate de)a lungul acestui masiv i ?ncon&urate de p lcuri de pădure ?n carJ suntșgospodăriile locuitorilor cătunului turistic. Comple7ul turistic din =alea Drăganului -trecem


18/28

iară i pe partea dreaptă a vaii cu acela i nume i la pu ină distan ă at t oseaua c?t i caleaș ș ș ț ț ș șferată foestieră a&ung ?m sta ia ,rani de unde ?ncep doua trasee spre ca ana =lădeasa -unulț șde)a lungul crestei muntelui- iar altul pe parcursul văii- Drăganului- flancată- ?n continuare - decalea ferată ?ngustă.

+.2. ,raseu turistic 2

Ca ana =lădeasa) = rful =lădeasa

Marca&ul acestui traseu turistic tre uie urmărit de anda al astră.

Durata acestui trasu este in &ur de N ore .

Ca ana =lădeasa - a e/ată ?n mi&locul unui plic de ar ori ătr ni care au o ?nfă i are atrăgătș ț ș9osi ilitatea ei de ca/are este de de paturi- reparti/ate ?n doua dormitoare conmune i doua cașc te paturi: aici con ine ufet- apa de f nt nă din curtea ca anei.țDe la ca ană putem admira la distan e foarte mari ?ntreaga regiune cu Fnăl imi i văi ad nci.ț ț șDe aici pornim ?n direc ia vest- pe o potecă care traversea/ă o serpentină i dupa + )@ min de ț șa&ungem la golul de munte care acoperă creasta =lădeasei. Drumul urmat p nă aici este compleșfiind transportat ?ntr)o a/ă de sc1i.De la li/iera golului de munte- dupa ! minute de mers - a&ungem pe linia de creastă a masivulust lpul de marca& indică direc ia văii < rnii - iar ?n direc ia sud- ceea a v rfului =lădeasa. Aici ț țdirec ia cresta după marca&ul anda al astră i ?n urcu lin admirăm ?n st nga i ?n dreapta adț ș ș șvăilor ce ?ncon&oară masivul - iar ?n departare Fnăl imea crestelor ce se pot distinge u or prin fț șinteresată.A&ungem la mi&locul ?năl imi ne apar p lcuri de &nepeni- panta ?ncepe să fie mai accentuată ț ș?n stanga se o servă formele ce se desprind din cresta masivului- ca i ?n stanga se o servă formșdesprind din cresta masivului - ca i numeroase gro1oti uri i olovăni uri.ș ș ș șAcum că am a&uns pe v rful =lădeasa cu altitudinea de ! " m - aici ucă ile mari de st nci arțamintesc de activitatea vulcanica de altă data. Alături putem vedea ca ana destinată serviciului

meteorologic. Fn depărtare ?n anumite /ile senine se /ăresc ?n depărtare- peste creste si văi depre3uedinului i ?n depărtare dealurile Clu&ului - spre sud ne apare enormul /id de calcar al 9ietrși cărarea care se prelunge te pe platforma ?ntinsă a cumpenei de ape dintre i/voarele văilor Drăgș ș ș

Some ului cald - p nă departe spre v rfurile Bo1odeiului !@"+ m altitudine.șLa ?ntoarcem dorim să nu mai pastrăm direc ia pe unde am venit - de la ca ana meteorologica uțdirec ia sud i după ce am trecut de o sa pu in pronun ată - ne apropiem de sf r itul ?năl imii ?n pț ș ț ț ș țdreaptă- printre moli/i de co oară prin poteca ce a&unge la drumul de căru e- ?ncon&ur nd ?ntrțDe acolo putem a&unge - trec nd pe l ngă 9ietrele Al e .


19/28


20/28

Capitolul @. Conclu/ii

• %udeţul Clu& este a0e/at in partea centrala a ,ransilvaniei 0i este al ! ca mărimedintre celelalte &udeţe.

• $elieful predominant este de munte 0i deal.• Climatul este continental moderat.• %udeţul Clu& are o economie de/voltată 0i o industrie modernă.• Din punct de vede agricol &udeţul Clu& are un potenţial un de cultivarea

legumelor 0i cre0terea animalelor 0i un potenţial mediu de cultivare a cerealelor.• 9otenţialul turistic se reflectă prin condiţiile oferite pentru practicarea unei gamevariate de forme : alpinism-drumeţie- sporturi de iarnă 0i de vară- turism auto-ta ere de copii 0i tineret-tratament alnear etc.

• Staţiunile alneoclimaterice pre/intă- ?n general- interes doar la nivel local.• Monumentele istorice constituie principala sursă de atracţie turistică.


21/28

Ane7e

6ig. ! 3arta localităţilor din %udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.clu&construct.ro 8

6ig.2 9anoramă sat S ncraiu-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.g1idvideoturistic.ro 8

http://www.clujconstruct.ro/http://www.ghidvideoturistic.ro/http://www.ghidvideoturistic.ro/http://www.clujconstruct.ro/


22/28

6ig. Muntele Bai0orii-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.c&clu&.roE&udetE 8

6ig.+ Băile Some0eni-Municipiul Clu&)*apoca-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.looms.roE 8

http://www.cjcluj.ro/judet/http://www.looms.ro/http://www.cjcluj.ro/judet/http://www.looms.ro/


23/28

6ig.!.! A0e/area %udeţului Clu& pe 1artă 51ttp:EEJJJ.rasfoiesc.com 8

6ig.!.2 3arta reliefului &udeţului Clu& 51ttp:EEJJJ.c&clu&.roE&udetE 8

http://www.rasfoiesc.com/http://www.cjcluj.ro/judet/http://www.rasfoiesc.com/http://www.cjcluj.ro/judet/


24/28

6ig.!. 3arta economică-&udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.c&clu&.roE&udetE 8

6ig.!.+ #rădina Botanică-Clu&)*apoca-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.turistderomania.roE 8

http://www.cjcluj.ro/judet/http://www.turistderomania.ro/http://www.cjcluj.ro/judet/http://www.turistderomania.ro/


25/28

6ig.!.+ Statuia /eiţei Ceres-#rădina romană-Clu&)*apoca-%udeţul Clu&51ttps:EEcommons.Ji imedia.org 8

6ig.!." Dealul Cetăţuia-Clu&)*apoca-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.infomusic.ro 8

https://commons.wikimedia.org/https://commons.wikimedia.org/http://www.infomusic.ro/https://commons.wikimedia.org/http://www.infomusic.ro/


26/28

6ig.!.@ Mu/eul Gctavian #oga-Ciucea-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.g1idvideoturistic.ro 8

6ig.!.4 Castelul Banff;-Bontida-%udeţul Clu& 51ttp:EEtransilvaniareporter.ro 8

http://www.ghidvideoturistic.ro/http://transilvaniareporter.ro/http://www.ghidvideoturistic.ro/http://transilvaniareporter.ro/


27/28

6ig.!. M năstirea *icula-localitatea *icula-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.crestinortodo7.ro 8

6ig.!. Aeroportul Internaţional Clu&)*apoca-%udeţul Clu& 51ttp:EEJJJ.rent)a)car)in)clu&.comE8

http://www.crestinortodox.ro/http://www.rent-a-car-in-cluj.com/http://www.crestinortodox.ro/http://www.rent-a-car-in-cluj.com/


28/28

Bi liografie

!. Aurel Anton -Iuliu Cosma- =asile 9opa-#1eog1e =oi anu H #1idul ,uristic Clu&șBucure ti ! 4ș

2. Sălăgean- ,.- Mi1Ol; M. 52 48- Clu&- ora0ul comoară al ,ransilvaniei- dit. Argonaut-Clu& H *apoca

. 1ttps:EEJJJ.google.roEsearc1PQRcarte municipiul clu&TespvR2T iJR!2 T i1R@4"TsourceRlnmsTt mRisc1TsaRKTvedR a1(U J&7JaD&s&%A1=3/$VU3feeD$cVWA(IB;gCXt mRisc1TQRpo/e

clu&+. 1ttp:EEJJJ.c&clu&.roE&udetE". 1ttp:EEJJJ.prefecturaclu&.ro
https://www.google.ro/search?q=carte+municipiul+cluj&espv=2&biw=1280&bih=675&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjxwaDjsjJAhVHzRQKHfeeDRcQ_AUIBygC#tbm=isch&q=poze+clujhttps://www.google.ro/search?q=carte+municipiul+cluj&espv=2&biw=1280&bih=675&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjxwaDjsjJAhVHzRQKHfeeDRcQ_AUIBygC#tbm=isch&q=poze+clujhttps://www.google.ro/search?q=carte+municipiul+cluj&espv=2&biw=1280&bih=675&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjxwaDjsjJAhVHzRQKHfeeDRcQ_AUIBygC#tbm=isch&q=poze+clujhttps://www.google.ro/search?q=carte+municipiul+cluj&espv=2&biw=1280&bih=675&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjxwaDjsjJAhVHzRQKHfeeDRcQ_AUIBygC#tbm=isch&q=poze+clujhttp://www.cjcluj.ro/judet/http://www.prefecturacluj.ro/https://www.google.ro/search?q=carte+municipiul+cluj&espv=2&biw=1280&bih=675&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjxwaDjsjJAhVHzRQKHfeeDRcQ_AUIBygC#tbm=isch&q=poze+clujhttps://www.google.ro/search?q=carte+municipiul+cluj&espv=2&biw=1280&bih=675&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjxwaDjsjJAhVHzRQKHfeeDRcQ_AUIBygC#tbm=isch&q=poze+clujhttps://www.google.ro/search?q=carte+municipiul+cluj&espv=2&biw=1280&bih=675&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjxwaDjsjJAhVHzRQKHfeeDRcQ_AUIBygC#tbm=isch&q=poze+clujhttp://www.cjcluj.ro/judet/http://www.prefecturacluj.ro/

proiect judetul cluj.docx

Documents