PROIECT DIDACTIC

OBIECTUL: Chimie

PROFESOR: Burtescu Marinela

CLASA: a X -a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: HIDROCARBURI AROMATICE

TEMA: Hidrocarburi aromatice – generalităţi

TIPUL LECŢIEI: Lecţie de comunicare şi asimilare de noi cunoştinţe

OBIECTIVE CADRU:

1.Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice, a terminologiei si a conceptelor specifice domeniului chimiei

2. Dezvoltarea capacitǎţii de comunicare, utilizând limbajul specific domeniului chimiei

3. Formarea unor valori şi atitudini referitoare la impactul chimiei asupra naturii si a societǎţii

METODE DE ÎNVǍŢǍMÂNT: Conversaţia, problematizarea, modelarea, algoritmizarea, descoperirea dirijată.

MIJLOACE DE ÎNVǍŢǍMÂNT: Fişǎ de lucru, manual;

COMPETENTE SPECIFICE:

Scrierea şi denumirea formulelor arenelor .

Diferenţierea arenelor în funcţie de structura lor

Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici şi relaţii

Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii cauză-efect

Conceperea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie

Formularea unor reguli ,definiţii ,generalizări care să fie utilizate în studiul arenelor

Procesarea informaţiei scrise pentru a fi utilizată în rezolvarea sarcinilor de lucru

Utilizarea sistematică a terminologiei specifice .

SCENARIU DIDACTICEtapele lecţiei Activitǎţi desfǎşurate de profesor Activitǎţile

elevilor

1. Moment organizatoric

Se face prezenţa şi se verificǎ existenţa mijloacelor necesare

desfǎşurǎrii lecţiei

Se capteazǎ atenţia elevilor anunţându-se activitǎţile ce vor fi

desfǎşurate

Dacă până în prezent am studiat hidrocarburile alifatice, astăzi vom

începe studiul unei clase de hidrocarburi deosebit de importante din

punct de vedere practic: Hidrocarburi aromatice.

Elevii se pregǎtesc

pentru lecţie şi se

aşeazǎ la mesele

de lucru.

2. Verificarea

cunoştinţelor acumulate

anterior

Discuţii cu elevii despre celelalte tipuri de hidrocarburi

Solicitǎ definirea hidrocarburilor saturate si nesaturate

Cere amintirea formulelor generale specifice .

Propune enumerarea proprietatilor chimice caracteristice

fiecarei clase de hidrocarburi.

Elevii ascultǎ cu

atenţie şi rǎspund

la întrebǎri.

3. Însuşirea noilor

cunoştinţe

Se anunţǎ tema propusǎ: „Hidrocarburi aromatice” si

obiectivele lectiei: La sfârşitul orei va trebui să scrieţi şi să

denumiţi o serie de hidrocarburi aromatice.

Informaţie: Hidrocarburile aromatice (arene) sunt hidrocarburi care

conţin în molecula lor unul sau mai multe nuclee benzenice.

Fiecare elev

noteazǎ în caiete

titlul noii lecţii .

Structura C6H6

Prima formulă de structură a C6H6 a fost propusă de A. Kekulé în

1865 care ţinând seama de tetravalenţa C şi de monovalenţa H

atribuie pentru hidrocarbura C6H6 o formulă ciclică de tipul:

Structura Ketulé

Ea reprezintă un ciclu de 6 atomi de C, uniţi între ei prin legături

simple şi duble dispuse alternativ. Aceasta a fost prima formulă

ciclică atribuită unui compus organic şi a reprezentat un pas înainte

în dezvoltarea chimiei organice.

Structura Kekulé explică anumite proprietăţi ale benzenului, dar

vine în contradicţie cu celelalte.

Dovezi experimentale care confirmă structura Kekulé:

- raportul 1:1 dintre C şi H;

- cei 6 atomi de H din molecula benzenului sunt echivalenţi între

Elevii

noteazǎ concluziile

şi informaţiile date

de profesor.

ei;

- în condiţii speciale, benzenul participă şi la reacţii de adiţie.

Dovezi experimentale care vin în contradicţie cu structura

Kekulé:

- benzenul participă cu uşurinţă la reacţii de substituţie, asemănător

compuşilor saturaţi;

- dacă molecula benzenului ar fi aşa de nesaturată, ar trebui să

participe cu uşurinţă la reacţii de polimerizare, fapt neconstatat

experimental;

- prevede la derivaţii di-substituiţi existenţa unor izomeri care nu

au fost găsiţi în realitate;

- agenţii oxidanţi caracteristici alchenelor sunt fără acţiune asupra

benzenului, molecula sa fiind stabilă la oxidare;

- ţinând cont de distanţele dintre atomi, în formularea dată de

Kekulé laturile ar trebui să fie inegale; în realitate molecula

benzenului este un hexagon regulat şi plan.

Distanţele interatomice dintre atomii de carbon au fost măsurate cu

exactitate ş s-au dovedit a fi egale ( 1,39Ǻ) şi intermediare între

legătura simplă (1,54Ǻ) şi legătura dublă (1,33Ǻ).

Studiile efectuate au arătat că în realitate are loc o delocalizare a

é din legăturile duble şi dispunerea uniformă pe cele 6 legături C

– C.

Structrura reală

Structura demonstrează:

- delocalizarea é

- echivalenţa celor 6 legături C – C.

Această structură imprimă tuturor compuşilor care au nucleu

benzenic caracter aromatic: preferinţa pentru reacţia de substituţie

în locul celor de adiţie şi oxidare.

Informaţie: Se prezintă clasificarea arenelor după numărul

nucleelor benzenice.

a). mononucleare (un singur nucleu benzenic).

Toluen Etilbenzen Izopropilbenzen (cumen)

Informaţie. Pentru derivaţii disubstituiţi ai C6H6, poziţia

substituenţilor legaţi de nucleul benzenic poate fi indicată cu

ajutorul prefixelor orto(o-), meta (m-) şi para (p-).

1,2 1,3

orto(o-) meta(m-) 1,4 para(p-)

1,6 1,5

Activitate independentă.

Scrieţi structura corespunzătoare denumirilor:

1,2 – dimetil benzen

1,3 – dimetil benzen

1,4 – dimetil benzen

Elevii notează

independent

structurile

corespunzătoare

denumirilor.

Elevii denumesc

compuşii indicaţi.

Informaţie. Pentru derivatii trisubtituiţi poziţia radicalilor se indică

prin cifre.

b). polinucleare.

- cu nuclee condensate

- cu nuclee izolate

Se prezintă radicalii aromatici monovalenţi.─ C6H5 C6H5─CH2─ ─C6H4─CH3

fenil benzil tolil

-divalenti

Elevii notează în

caiete formulele

radicalilor aril

4. Fixarea cunoştinţelor

şi stimularea capacitǎţii

de operare cu

cunostinţele însuşite

Propune elevilor rezolvarea unor exerciţii din fişa de lucru:

1. Scrieţi structurile corespunzătoare denumirilor:

1,2,3,5- tetrametil benzen

1-etil-3-metil benzen

1-metil-naftalina

2. Sunt izomere substanţele:

3. Radicalul C6H5 se numeşte:

a. etil b. fenil c. alil d. vinil e. hexil.

Elevii rezolvǎ

exerciţiile din fişa

de lucru.

5. Tema pentru acasa Propune elevilor tema pentru acasa din manual:

Pag. 85 ex. 1 pct a ,b.

Pag.86 ex. 4.

Elevii noteazǎ

tema pentru acasa.