PROIECT DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: DATA: 26 X 2007PROFESOR: CLASA: a X- a CUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PROZA SCURTĂOBIECTUL: LITERATURA ROMÂNĂSUBIECTUL: MIHAIL SADOVEANU- CARACTERISTICI ALE PROZEITIPUL LECŢIEI: MIXTĂ, DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE ȘI DE ÎNSUŞIRE A NOILOR CUNOŞTINŢE

1. Obiective operaţionale:

1.1. Obiective informative – elevii trebuie să cunoască: - încadrarea scriitorului în curent şi epocă literară; - temele principale ale operei lui Sadoveanu; - principalele caracteristici ale acestor teme; - operele reprezentative pentru fiecare temă în parte; - tipurile umane, arhetipurile si categoriile sociale pe care le reprezintă personajele.

1.2. Obiective formative: - să identifice temele in fişele de lucru primite; - să identifice elemente realiste si romantice în fişele de lucru; - să identifice personajele si să precizeze ce tipuri umane reprezintă ele.

1.3. Obiective afective: - să remarce rolul lui Sadoveanu în cadrul literaturii române prin crearea romanului istoric, prin prezentarea amplă a istoriei Moldovei; - să recunoască talentul lui Sadoveanu de a crea tipuri umane, arhetipuri și de a evoca figura unor domnitori români; - să recunoască meritul lui Sadoveanu de rapsod al naturii. 2. Strategia didactică

2.1. Metodee și procedee: întrebări frontale, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, problematizarea 2.2. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală îmbinată cu activitatea individuală și pe grupe 2.3. Mijloace de învăţământ: manualul, culegere de literatură, fişe de lucru

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. ORGANIZAREA CLASEI

1.1. Profesorul face prezenţa elevilor.1.2. Crearea unui cadru adecvat desfăşurării în condiţii bune a activităţii

2. MOMENTUL I – Actualizarea cunoştinţelor dobândite anterior 2.1 Povestirea

- definiţi povestirea ca specie literară; - precizaţi câteva trăsături ale povestirii; - clasificaţi povestirea în funcţie de natura faptelor povestite, atitudinea povestitorului faţă de acestea şi destinaţie; - daţi exemple de povestiri realiste şi fantastice; - numiţi câţiva scriitori români cu vocaţie de povestitori; - definiţi povestirea în ramă; - numiţi câteva caracteristici ale povestirii în ramă; - daţi exemple de povestiri în ramă.

2.2. M. Sadoveanu – coordonate ale vieţii şi operei

- precizaţi câteva coordonate ale vieţii marelui scriitor român; - când s-a produs debutul său literar şi cum se intitulează lucrarea? - la ce reviste importante ale epocii colaborează Sadoveanu? - când are loc debutul editorial şi cu ce volume? - câte volume publică în total scriitorul şi care sunt cele trei teme principale abordate de opera sa? - daţi exemple de opere având ca temă condiţia istorică; - numiţi opere literare care au ca temă natura; - numeraţi scrierile care au ca temă condiţia socială.

3. MOMENTUL II Prezentarea conţinutului noii învăţări – conducerea propriu-zisă a învăţării Profesorul scrie pe tablă titlul lecţiei: M. Sadoveanu – caracteristici ale prozei

M. Sadoveanu, „Ceahlăul literaturii române”, cum l-a numit Geo Bogza,” Ştefan cel Mare al literaturii române”, cum i-a spus G. Călinescu, a creat o operă monumentală a cărei măreţie constă în densitatea epică şi grandoarea compoziţională.

Epoca în care scrie Sadoveanu este epoca romanului realist, dar şi a romanului modern. Este un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ. „El are realismul unui Balzac şi melancolia unui romantic” spune G. Călinescu.

Elementele realiste sunt numeroase și ele alcătuiesc o amplă frescă socială şi a condiţiei umane. Elementele romantice rezidă mai ales în crearea atmosferei, în descrierea naturii care denotă un lirism cu totul aparte şi în crearea portretelor unor personaje. Temele principale ale operei lui Sadoveanu sunt condiţia socială, condiţia istorică și natura.

I. Condiţia socială are două subteme: viața satului românesc şi viaţa târgului de provincie.

1.Viaţa satului românesc este o temă importantă a epicii sadoveniene întrucât ,,ţăranul român a fost principalul meu erou” ( mărturisea Sadoveanu în discursul de recepţie la Academia Română intitulat Poezia populară).

Ţăranul lui se caracterizeaza prin câteva trăsături : - este păstrător al lumii vechi, arhaice, patriarhale; - ţăranii moldoveni sunt oameni blajini și înţelepţi, cu un ascuţit simţ al dreptăţii și

al libertăţii; - sunt răbdători în suferinţi, se retrag în mijlocul naturii sau răbufnesc cu violenţă; - universul sufletului ţărănesc se compune din adevăr, dreptate, demnitate şi iubire

pătimaşă: ,,Fă-te şi tu ce-i putea, dar mai ales un om cumsecade să te faci!” (La noi in Viişoara).

Se anunţă operele reprezentative care fac parte din viaţa satului românesc: Povestiri, Dureri înăbuşite, Hanu-Ancuţei, Baltagul , Crâşma lui moş Precu.2.Viaţa târgurilor de provincie se caracterizează prin următoarele trăsături :

- oraşul este un spaţiu închis, mohorât în care se petrec drame;- personajele sunt slujbaşi mărunţi, meşteşugari, a căror viaţă sugerează platitudine

spirituală;- oamenii oraşelor sunt victime ale tristeţii, însingurării şi suferinţei provocate de

eşecul spiritual. Opere reprezentative: romanele Floare ofilită, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Apa

morţilor, Haia Sanis.

II. Tema istorică

Sadoveanu este creatorul romanului istoric ce ilustrează istoria Moldovei în patru etape: - epoca de început a neamului reprezentată de romanul Creanga de aur;- secolul al XV-lea – domnia lui Stefan cel Mare – reprezentată de romanul Fraţii

Jderi;- secoloul al XVI-lea – domnia lui Ion Vodă cel Viteaz – reprezentată de

romanele: Şoimii şi Nicoară Potcoavă;- secolul al XVII-lea – domniile lui Ştefan Tomşa, Vasile Lupu şi Duca-Vodă

reprezentată de romanele Neamul Şoimăreştilor, Nunta domniţei Ruxanda, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi- Vodă.

M.Sadoveanu reconstituie, în principal, două aspecte istorice:- epoca de glorie a Moldovei în care eroii sunt dominaţi de un profund sentiment

patriotic, fiind caracterizaţi de trăsături spirituale ţărăneşti cum sunt setea pentru adevăr si dreptate, vitejie, curaj, putere de sacrificiu, dorinţa de libertate – Fraţii Jderi, Neamul Şoimăreştilor;

- epoca de decădere jalnică a Moldovei, în timpul domniei lui Duca-Vodă, un despot lacom, egoist, necruţător și rău, impasibil la viaţa grea a oamenilor – Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi- Vodă.

III. Tema naturii

Sadoveanu este considerat un rapsod al naturii şi operele în care se regăseşte acestă temă sunt : Dumbrava minunată, Nada Florilor, Ţara de dincolo de negură, Nopțile de Sânziene, Valea Frumoasei, Împărăţia apelor.

Remarcăm prezenţa pescarilor, a vânătorilor, oameni cu patima istorisirii. Aspectele naturii ilustrate de Sadoveanu au următoarele trăsături principale:

- frumuseţea și armonia peisajului românesc;- profunda comuniune a omului cu natura, orice trăire și simţire a sufletului uman

se proiectează în natură;

- natura este un loc de linişte si reflecţie pentru om, un refugiu al echilibrului si libertaţii depline a omului;

- natura este un spaţiu ocrotitor, apărând omul de pericolele care i-ar putea distruge sufletul.

Stilul operei lui Sadoveanu se caracterizează prin solemnitate, arhaitate, muzicalitate.Timpul în care se petrec întâmplările este un timp mitic, al credinţelor strămoşeşti, într-o

lume arhaică, primitivă. Eroii lui Sadoveanu sunt exponenţi ai unor categorii, tipuri sau arhetipuri, exemplare pentru umanitate prin faptele lor – Vitoria Lipan, Ştefan cel Mare, Tudor Şoimaru. De exemplu, Vitoria Lipan este un arhetip deoarece reprezintă o categorie umană imuabilă, este tipul muntencei cu un caracter puternic, cu o voinţă dârză şi însetată de dreptate.

4. MOMENTUL III

Profesorul împarte fişele de lucru elevilor pe trei grupe. Prima grupă primeşte un fragment introductiv din Hanul Ancuţei – Iapa lui Vodă. Se cere identificarea temei, a personajelor, a timpului şi spaţiului naraţiunii.Grupa a doua va avea un fragment din Fraţii Jderi. Se cere identificarea temei, a personajului principal, a modalităţilor de expunere, a particularităţilor lexicale, aspecte fizice şi morale ale domnitorului care îndreptăţesc încadrarea sa într-un arhetip.Grupa a treia va primi un fragment din Ţara de dincolo de negură. Se cere identificarea temei, a modalităţii de expunere dominante, locul şi timpul acţiunii, modalitatea narativă şi trăsăturile care decurg din aceasta, figuri de stil.

5. MOMENTUL IV

Asigurarea feed-back-ului

Se face o scurtă prezentare a celor trei fişe privind trăsăturile comune şi deosebirile. Remarcăm timpul diferit al povestirii, aspectul arhaic al naraţiunii, timpul este mitic şi este creat de personaje care fie au o aură legendară, fie au darul povestirii.

6. MOMENTUL V

Asigurarea retenţiei şi a transferului.

Se dă tema pentru acasă: să se alcătuiască un eseu despre arta povestirii la Sadoveanu pornind de la următoarea afirmaţie a lui Nicolae Manolescu: ,, S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor: ceea ce povesteşte el sunt o mie şi una de nopţi ale românilor”.