Tema : CONTABILITATEA STOCURILOR

Profesor îndrumător AbsolventăD-na CIOC MIHAELA NICULAE CARMEN

IOANA

1

BUCUREŞTI 2002

CUPRINS1. CAPITOLUL I - Scurt istoric al societăţii MECANICĂ FINĂ2.CAPITOLUL II - Delimitări privind stocurile - Evaloarea stocurilor. - Metode de contabilitate a stocurilor -Evidenţa contabilă a stocurilor - Documente - Metode privind evidenţa analitică a stocurilor3.CAPITOLUL III- Monografie contabilă4.CAPITOLUL IV- Bibliografie

2

CAPITOLUL I

S.C. "MECANICĂ FINĂ" S.A. BUCUREŞTI

1.Scurt istoric al firmei Întreprinderea "MECANICĂ FINĂ" este reprezentativă pentru sectorul de industrie pe care îl reprezintă. În 1923, prin concesionarea atelierelor mecanice aparţinând Federaţiei Cooperativelor Săteşti, i-a fiinţă Societatea pentru Exploatări Tehnice menită să organizeze fabricaţia de avioane. Şapte ani mai târziu se execută primele avioane de concepţie proprie, pentru ca, în timp, să se treacă la fabricaţia de piese de schimb pentru material rulant şi mai apoi la fabricaţia de utilaje şi maşini agricole. În anii '50, ca întreprindere de stat, se profilează pe fabricaţia instrumentelor de măsură şi control de precizie, primind numele de "UZINA MECANICĂ FINĂ". Începând cu anul 1953, societatea a fost complet restructurată tehnologic şi organizatoric pentru fabricaţia de aparate de măsură şi control, ajungând prima în topul întreprinderilor din ţară. La începutul anului 1991, întreprinderea "Mecanică Fină" se divide în patru societăţi comerciale (Carmesin, Diasfin, Fapiro, Mecanică Fină),cea mai importantă "MECANICĂ FINĂ"S.A., preluând 70% din personalul cu înalta pregătire şi experienţă profesională. Tot în 1991, ca urmare a hotărârii de Guvern nr.157/17 martie, S.C. "MECANICĂ FINĂ"S.A se constituie în societate pe acţiuni cu 70% capital de stat (Fondul Proprietăţii de Stat) şi 30% capital privat (Fondul Proprietăţii Private). Societatea este situată în centrul Capitalei, la distanţe de: 1 km până la gara de mărfuri C.F.R., 10 km până la aerogară şi 250 km până la portul maritim şi are un parc auto propriu cu care efectuează transporturi interne şi internaţionale de mic şi mare tonaj. Sistemul de asigurare a calităţii pe care îl practică, a permis, prin calitatea produselor pe care le fabrică, câştigarea premilui "Steaua de aur" - Spania 1994.

2.Profilul Societatea "MECANICĂ FINĂ" este un important producător de aparate de măsură şi control, precum şi de scule şi port scule.

3

Principalele grupe de produse sunt:- aparate de măsură şi control dimensional;- elemente de automatizare pentru măsurarea şi reglarea presiunilor şi tempe-raturilor;- aparate şi mecanisme de orologerie industrială;- scule pneumatice de mână;- scule aşchietoare;- piese şi accesorii auto;- ştanţe,dispzitive şi matriţe;- calibre;- ceasuri;- pistoale de aer. Activitatea de producţie a societăţii este susţinută de o concepţie proprie de un înalt nivel tehnic, precum şi o dotare corespunzătoare cu maşini şi instalaţii moderne de verificări şi încercări. În aceste condiţii, Societatea "MECANICĂ FINĂ" livrează produse de un înalt nivel tehnic şi calitativ, la preţuri avantajoase, ceea ce face să fim cunoscuţi şi apreciaţi ce toţi beneficiarii din toată ţara şi din străinătate. Produsele S.C."MECANICĂ FINĂ" sunt solicitate pe piaţa internă de METROREX, SNCFR, PETROM, UZINELE DACIA PITEŞTI, ROMTELECOM, RADET, etc., în timp ce piaţa externă este acoperită prin exporturi în AUSTRIA, GERMANIA, ITALIA, S.U.A., FRANŢA, EGIPT, IRAN, SIRIA,etc. În dorinţa de a oferi o imagine completă a ceea ce reprezintă Societatea "MECANICĂ FINĂ", menţionăm câteva cifre concrete:- societatea este amplasată pe o suprafaţă de aproximativ 31000 mp;- numărul personalului este de 1300;- cifra de afaceri este de 42000000000 lei. Tehnologiile aplicate în funcţie de procesele de fabricaţie sunt împărţite după cum urmează:- tehnologii convenţionale comune (turnare sub presiune, forjare, ştanţare la rece, ambutisare, prelucrări mecanice, tratamente termice, etc.);- tehnologii convenţionale specifice ( danturare, decapare, aebavurare);- tehnologii neconvenţionale (prelucrare prin electroeroziune, titanizare decorativă). Toate aceste tehnologii dispun de utilaje şi instalaţii de frabricaţie românească sau import de la cele mai renumite firme în domeniu. Problemele concrete cu care se confruntă Societatea "MECANICĂ FINĂ" nu diferă de cele deja generalizate în întreaga economie:blocajul financiar şi lipsa unei politici protecţioniste. Cu toate acestea, cei de la "MECANICĂ FINĂ" îşi păstrează optimismul şi folosesc întreaga pricepere pentru a realiza produse din ce în ce mai performante.

4

Pentru îmbunătăţirea activităţii, se depun eforturi pentru identificarea de noi parteneri pentru desfacerea de produse de plan intern, precum şi de investitori străini pentru modernizarea şi retehnologizarea liniilor tehnologice şi se are în vedere crearea de societăţi mixte în domeniul presiunii, temperaturii, sculelor şi matriţelor. La data de 31 decembrie 1998 unitatea a încheiat anul cu un capital social de 120000000 lei.

5

CAPITOLUL II

Delimitări privind stocurile

Stocurile şi producţia în curs de execuţie,reprezintă ansamblul bunurilor şi ser-viciilor în cadrul patrimoniului,având drept destinaţia consumului la prima utilizare, vânzarea în aceeaşi stare sau după prelucrare, precum şi producţia în curs de execuţie aflată într-o anumită treaptă a procesului tehnologic sub forma producţiei neterminate Stocurile reprezintă o bună parte din activele circulante. Noţiunea de stoc, în înţeles contabil, exprimă atât dimensiunea bunului (existen-ţele la un moment dat),cât şi mişcările (intrările şi ieşirile) intervenite în legătură cu bunul respectiv,mişcările se desfăşoară în mod continuu,iar durata se înscrie,de regu-lă,la nivelul unui an. De interes,pentru contabilitate,este,în primul rând,evaluarea stocurilor,ca urmare a faptului că atât intrările (aprovizionările) cât şi ieşirile (consumurile sau vânzările) de stocuri se fac la preţuri diferite pentru acelaşi produs,în raport cu lotul din care aparţine. În cazul unei materii prime,de exemplu,cauciucul brut,în cursul unei luni pot fi mai multe aprovizionări; ca urmare a "mobilităţii" preţurilor,este de presupus că pre-ţul fiecărui lot aprovizionat este diferit. În aceeaşi perioadă,pentru realizarea produc-ţiei se va da în consum cauciuc brut,din existentul aflat în magazie,de mai multe ori. Mişcările unui bun constituie elementul de bază în realizarea ciclului de exploa-tare,care constă în aprovizionarea cu materii şi materiale,care devin stocuri ale unită-ţii,consumul acestora în procesul de producţie şi transformarea lor în producţie în curs de execuţie sau în produse finite sau servicii destinate vânzării. Clasificarea stocurilor are la bază sursa provenienţă, iar în cadrul acesteia se ţine seama de următoarele criterii: destinaţia,starea fizică (însuşiri), faza procesului de ex-ploatare şi locul de creare a gestiunilor. După sursa de provenienţă,stocurile cuprind:stocuri cumpărate şi stocuri fabricate1. Stocurile cumpărate Stocurile cumpărate reprezintă totalitatea bunurilor materiale,lucrări şi servicii cumpărate de la furnizori. După destinaţia economică şi natura sau forma fizică stocurile cuprind:a) Materiile prime-sunt acele mijloace care participă la un singur ciclu economic (de regulă,producţie), transmiţându-şi valoarea integral şi dintr-o dată asupra rezultatelor; ele se pot regăsi în produsul finit obţinut integral sau parţial,fie în starea iniţială,fie transformate,constituind,de regulă,substanţa principală a produsului (de exemplu: stofa în industria confecţiilor,lemnul în industria mobilei,pielea brută în produsul "pantof").

6

b) Materiiale consumabile-sunt acele mijloace care au regimul participării la ciclul economic identic cu cel al materiilor prime,dar nu pot fi identificate,în mod direct,pe produs. Materiile consumabile sau furniturile participă indirect sau ajută la procesul de fabricaţie fără a se regăsi de regulă, în produsul finit şi cuprind:- materiale auxiliare,au rol diferit în procesul de exploatare sau procesul de fabrica-ţie,în sensul că pot fi consumate,ajută la executarea muncii însăşi sau participă alături de materia primă în procesul de transformare a acesteia (de exemplu: lacuri şi vopsele în industria mobilei, coloranţi în industria textilă);- combustibilul, în funcţie de destinaţia lui poate fi:* tehnologic -folosit în procesul de producţie în scopul transformării materiilor prime (de exemplu combustibilul folosit în turnătorie pentru topitul metalelor);* energetic -consumat pentru obţinerea energiei necesare punerii în mişcare a unui utilaj;* gospodăresc -care nu participă direct la procesul de producţie,ci este folosit pentru încălzitul secţiilor de producţie, clădirilor administrative, magaziilor;- piesele de schimb,destinate pentru înlocuirea pieselor uzate ale maşinilor şi utilaje-lor sau reparaţiile şi reviziile periodice ale acestora. În funcţie de sursa de proveni-enţă,piesele de schimb pot fi noi,cumpărate de la furnizori sau procurate din produ-cţie proprie şi piese de schimb recuperate,refolosibile,sau recondiţionabile obţinute în urma casării MF. Din categoria materialelor consumabile mai fac parte: materialele de ambalat seminţele şi materialele de plantat,furajele şi alte materiale consumabile.c) Ambalajele cu excepţia celor de natura obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, cuprind materialele folosite în scopul păstrării calităţii şi proprietăţilor fizico-chimice ale produselor,pentru transportul de la producător la consumator şi pentru desfacerea produselor. Ambalajele pot fi de producţie,folosite direct în procesul de fabricaţie fără de care produsul de fabricaţie fără de care produsul nu poate fi depozitat şi vândut (de exemplu:tuburi pentru paste, fiole pentru injecţii) şi de transport sau de circulaţie, folosite pentru ambalarea cutilor de conserve,pentru transportul produselor îmbute-liate în sticle (de exemplu:lăzi, bidoane, cutii de carton etc.).d) Animalele tinere (viţei, miei, purcei, mânji etc),crescute şi folosite pentru reproduc-ţie,cât şi cele puse la îngrăşat pentru a fi valorificate coloniile de albine,precum şi animalele mici pentru producţie,lână,lapte şi blană.e) Mărfurile reprezintă bunurile pe care titularul de patrimoniu le cumpără în vederea vânzării.f) Obiectele de inventar reprezintă bunurile,de regulă,mijloace de muncă,ce nu înde-plinesc cumulativ condiţiile de valoare şi durată de utilizare, pentru a fi considerate mijloace fixe. Acestea au fie valoare mai mică decât limita prevăzută de lege, indiferent de durata lor de serviciu,fie o durată normată de funcţionare mai mică de un an indiferent de valoarea lor. Obiectele de inventar

7

sunt acele mijloace care parti-cipă la mai multe cicluri economice,transmiţându-se valoarea,în mod treptat,asupra rezultatelor. Partea din valoarea obiectelor de inventar (care se transmite asupra rezultatelor),se recuperează prin includerea în costuri, sub forma uzurii.g) Baracamentele şi amenajările provizorii sunt bunuri achiziţionate sau construite de titularul de patrimoniu pentru executarea lucrărilor şi prestaţiilor de construcţie din care prin demolare sau demontare se recuperează materialele.

2. Stocurile fabricate Stocurile fabricate reprezintă ansamblul bunurilor materiale,lucrări şi servicii obţinute din producţia proprie. Din această categorie fac parte:a) Produsele sunt identificate prin următoarele elemente:- semifabricatele rprezintă acele produse fabricate al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care fie că urmează să treacă în continuare în procesul tehnologic al altei secţii fie urmează să se livreze terţilor;- produsele finite sunt acele produse care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare,putând fi depozitate în vederea livră-rii sau expediate direct clienţilor;- produsele reziduale sunt rebuturile, materialele recuperabile sau deşeurile.b) Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia ce nu a trecut prin toate fazele de prelucrare,prevăzute de procesul tehnologic,precum şi produsele nesupuse probe-lor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime,considerate producţie netermi-nată. Tot în cadrul producţiei în curs de execuţie sau neterminate. După locul de creare al gestiunilor stocurile se grupează în:a) Stocuri care fac parte din patrimoniul propriu şi cuprind:- stocuri aflate în depozitele titualrului de patrimoniu;- stocuri în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate;- stocuri sosite fără factură;- stocuri facturate dar nelivrate;- stocuri aflate la terţi (materii prime şi materiale aflate la terţi,produse aflate la terţi, mărfuri în custodie sau în consignaţie la terţi etc.);b) Stocuri care nu fac parte din patrimoniul propriu şi cuprind:- stocuri primite spre prelucrare;- stocuri în custodie;- stocuri în consignaţie. Toate aceste categorii de stocuri se înregistrează în conturi extrapatrimoniale.

8

Contabilitatea reducerilor comerciale

În contabilitatea operaţiilor privind cumpărările de stocuri apar situaţii particulare în care se acordă reduceri aplicabile asupra cumpărărilor. Există două categorii de reduceri: cu caracter comercial,de natura rabaturilor,remizelor şi cu ca-racter financiar de natura sconturilor de decontare. Rabaturile sunt reduceri acordate cumpărătorului pentru marfa cu defecte de calitate şi se aplică asupra preţului de vânzare. Remizele sunt reduceri acordate cumpărătorului pentru vânzări mai mari de-cât volumul convenit sau pentru poziţie preferenţială şi se aplică asupra preţului de vânzare. Risturnuri sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii,acor-date de furnizor clienţilor pentru cumpărări repetate ce depăşesc o valoare dată.NOTĂ Reducerile comerciale nu se înregistrează în momentul facturii,la conturile de cumpărători,contabilizându-se numai mărimea lor netă. Sconturile de decontare sunt reduceri pentru clienţi,dacă aceştia îşi achită dato-riile înainte de scadenţă.NOTĂ Sconturile primite se contabilizează la decontarea facturii.EXEMPLU Întreprinderea MECANICĂ FINĂ S.A. se aprovizionează cu mărfuri calitatea a doua conform facturii de 1000000 lei, TVA deductibilă 22%, rabat 2%, remiză 10%, scont de decontare 1%.

Mărfuri .....................................................1000000 leiRabat 2%...................................................... 20000 lei___________________________________________................................................................... 980000 leiRemiză 10%................................................. 98000 lei___________________________________________Neta comercială...................................... ..882000 leiScont de decontare 1%............................... ....8820 lei___________________________________________Neta financiară......................................... .873180 leiTVA-deductibilă.......................................... 192100 lei___________________________________________Neta de plată.............................................1065280 lei

1) Înregistrarea facturii de cumpărare a mărfii % = 401 1074100 lei

371 882000 lei 4426 192100 lei

9

2) Înregistrarea decontării facturii,conform facturii şi dispoziţiei de plată 401= % 1074100 lei 5121 1065280 lei 767 8820 lei

Uzura se poate include în cost integral şi dintr-o dată, cu ocazia dării în folosinţă a obiectelor de inventar (metoda integrală) sau se poate include treptat,într-o perioadă de cel mult 3 ani (metoda pe baza cotelor medii). Chiar dacă se aplică metoda integrală, respectiv înregistrarea la darea în folosinţă a întregii uzuri pe costuri, obiectele de inventar aflate în uz rămân evidenţiate în contabilitatea analitică. Bunurile asimilate obiectelor de inventar sunt: echipamentul de protecţie, echi-pamentul de lucru,îmbrăcăminte specială,scule,instrumente,mecanisme,dispozitive, aparate de măsură,verificatoare cu destinaţie specială,modele,ştanţe,matriţe şi alte obiecteasimilate. Datorită marii diversităţi ca şi "matamorfozei" economice sub impactul căreia afectează agentul economic,în organizarea evidenţei mijloacelor circulante materiale, alături de contabilitatea sintetică s-a dezvoltat în paralel şi în deplină corelaţie cu con-tabilitatea sintetică de blocare şi control operaţional şi cu contabilitatea analitică a sto-curilor capabilă să furnizeze cele mai diverse informaţii despre gestionarea şi consu-marea acestora. De aceea numele clasei trei "Conturi de stocuri şi producţie în curs" nu trebuie să conducă la concluzia că urmăresc numai stocurile (deci existenţele la un moment dat),ci şi elementele din care se deduc conform "formulei balanţiere", adică:

STOCUL = STOCUL + INTRĂRI - IEŞIRIFINAL INIŢIAL

În fapt,chiar şi din această relaţie,se poate spune că stocul,la momentul dorit, rezultă ca o consecinţă a urmăririi sistematice şi distincte,pe de o parte a intrărilor,iar pe de altă parte a ieşirilor,chiar dacă practica de blocare sintetică în conturi mai prevede şi alte posibilităţi. Legea contabilităţii prevede că orice operaţie patrimonială, chiar şi în masa foarte diversă a mijloacelor circulante materiale,se consemnează în momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarii contabile, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Înregistrarea în contabilitate-stipulează legea contabilităţii-a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie,de producţie sau la valoarea de piaţă,după caz. Deşi,din documentele justificative preţurile de evaluare a intrărilor sau ieşirilor de materii şi asimilate lor par şi chiar sunt cunoscute,elementele lor componente trebuie tratate diferenţiat de la o categorie la alta.

10

Astfel cantitatea de materii şi obiecte de inventar,intrate în urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la preţul de cumpărare sau de facturare. Dacă însă ele se procură din import atunci preţul de facturare se suplimentează şi cu importul pe cir-culaţia mărfurilor sau alte taxe asimilate. Dar,pentru acest proces se mai efectuează şi o serie de cheltuieli specifice de transport-aprovizionare (inclusiv posibilităţi de perisabilitate pe timpul transportului, taxe vamale, comisioane) care trebuie şi ele calculate şi urmărite separat pentru ca îm-preună cu preţul de cumpărare să permită ajungerea la "preţul de aprovizionare" (preţul total efectiv). În cazul materiilor sau obiectelor de inventar obţinute din producţie proprie, evaluarea se face la nivelul costului efectiv (în două etape: în timpul lunii la costul prestabilit prin norme,recorectat la finele acesteia cu diferenţa dintre totalul costurilor efective şi cele antecalculate). O faţetă oarecum mai dificilă a problemei o reprezintă evaluarea ieşirilor, deoarece ele provin dintr-o multitudine de intrări cu preţuri ce pot fi foarte diferite. De aceea în practica economică curentă,evaluarea consumurilor trebuie să se facă la un anume preţ,sau după un anume caz în stare să permită stabilirea contravalorii sto-curilor finale cât mai corect,de aşa manieră încât deversele influenţe conjuncturale de consumuri şi mai ales de preţ să fie transferate integral asupra perioadei de gestiune ce se încheie. Nu este exclus,ca aici să ne întâlnim cu un "preţ mediu" de aprovizionare,apoi cu un preţ mediu de consum. În plus aceste preţuri trebuie recorectate şi cu o cotă din cheltuielile de transport-aprovizionare, determinate pe baza principiilor direct proporţionale. Dar mergând din medie în medie,în condiţiile unor variaţii sensibile ale preţu-rilor de facturare de la o perioadă la alta,din coeficienţi în coeficienţi,în cazul cheltu-ielilor de transport-aprovizionare s-ar putea ca,la un moment dat,să ne îndepărtăm exagerat de la valoarea reală a stocurilor. De aceea la finele perioadei de bilanţ,este necesară inventarierea şi evaluarea mijloacelor circulante materiale aflate în stoc. În ceea ce priveşte stabilirea valorii corecte a stocului final de bilanţ şi în cazul mărfii pot apărea dificultăţi. Furniturile externe în toată varietatea lor,deci inclusiv valorile materiale apro-vizionate sunt însoţite de documente de plată de taxa pe valoare adăugată,dar regula general acceptată este că nu trebuie să figureze în veniturile şi cheltuielile de exploa-tare şi deci implicit în preţurile respectivelor valori materiale. Orice alte stuaţii specifice în ceea ce priveşte evaluarea mijloacelor circulante materiale ca şi contabilitatea lor,chiar în marea diversitate a acestora se rezolvă în spiritul regulilor deja menţionate,cu precizarea că totdeauna trebuie mers pe ideea evaluării corecte,la costul (preţul) efectiv plătit,atunci când este necesar şi pe elementul din care el este format,iar uneori mergând până şi la elementele virtuale care pot adăuga acestui preţ.

11

Organizarea contabilităţii stocurilor şi a circuitului valorilor materiale este su-pusă desigur încă unor numeroase "restricţii" metodologice,financiar-fiscale,de mana-gement specific, câteva aspecte cu valabilitatea generală necesitând totuşi a fi reţinute. Pentru stocurile de valori materiale, inclusiv stocurile şi comenzile în curs de execuţie au fost reţinute două criterii de clasare:- pe de o parte natura fizică a bunului (sau natura furniturii) care trebuie să facă obiectul unei repartizări în fiecare unitate, după nevoile interne de gestiune;- pe de altă parte,ordinea cronologică a ciclului de exploatare,aprovizionare,stoc în vânzare ca atare,producţie în curs,producţie stocată. De aceea,în vederea organizării contabile a fost reţinută distincţia între:- aprovizionările din "exterior" (furniturile) de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar;- produsele şi lucrările realizate de respectivul agent economic productiv sau prestarea ca urmare a exercităţii obiectului său de activitate. Organizarea sistemului de contabilitate a stocurilor şi a circuitului valorilor ma-teriale,mai ţine seama şi de "sistemul de inventar",pus la punct de respectivul agent economic, reţinând obligatoriu distincţia fundamentală dintre:* cazul inventarului intermitent,* cazul inventarului permanent.

Evaluarea stocurilor

Regulamentul de aplicare a "Legii contabilităţii" precizează pentru

evaluarea elementelor patrimoniale, următoarele:- la data intrării în patrimoniu,bunurile sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare,denumită valoarea contabilă.- la data ieşirii din patrimoniu sau darea în consum,bunurile se evaluează şi se scad din gestiune, în principiu, la valoarea lor de intrare sau contabilă. Potrivit acestei reglementări, valoarea de intrare în patrimoniu a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie este:a) cost de achiziţie pentru materiile prime,materiale consumabile,obiecte de inventar şi alte bunuri cu titlu oneros (prin cumpărare).b) cost de producţie pentru obiectele de inventar şi alte bunuri produse de către titularul de patrimoniu. Pentru evaloarea bunurilor la ieşirea din stoc,dacă au valori de intrare diferite şi nu există posibilitatea identificării valorii de intrare,s-au delimitat următoarele metode:- metoda identificării specifice,- metoda costului mediu ponderat (CMP),- metoda primului intrat,primul ieşit (FIFO),

12

- metoda ultimului intrat,primul ieşit (LIFO),- metoda preţului standard.

Metoda identificării specifice presupune ca fiecare ieşire din stoc să fie identificată prin data de intrare,utilizându-se costul de achiziţie.

Metoda costului mediu ponderat presupune calculul CMP fie lunar,fie du-pă fiecare operaţie de intrare: n ∑1 Qi x pi

CMP=−−−−−−−−−−−− ∑n Qi

1

în care:CMP-reprezintă costul mediu ponderatQi -reprezintă cantitatea (materii prime,materiale etc) aferentă stocului iniţial;pi -reprezintă preţul unitar aferent stocului iniţial. De exemplu,se presupune că în depozitul unităţii se află o marfă A pentru care se cunosc următoarele date:STOC INIŢIAL:200 unităţi*10000 lei/unitateINTRĂRI: 5.01. 30 unităţi*15000 lei/unitate 15.01 20 unităţi*8000 lei/unitate

IEŞIRI: 10.01 225 unităţi 17.01 10 unităţi

Costul mediu ponderat calculat la sfârşitul lunii:

(200*10000)+(30*15000)+(20*8000)CMP= 200+30+20 =10450 lei/unitate

Costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare:

(200*10000)+(30*15000)05.01 CMP= 200+30 =10650 lei/unitate

10.01 au ieşit: 225 unităţi*10650 lei/unitate =2396250 lei

în urma operaţiei de ieşire au rămas în stoc: 5 unităţi*10650 lei

15.01 CMP= (5*10650)+(20*8000) =8530 lei/unitate 5+20

17.01 au ieşit: 10 unităţi*8530 lei/unitate =85300 lei

13

Metoda primului intrat,primului ieşit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor, ieşite din gestiune la costul de achiziţie al primului lot. Pe măsura epuizării acestuia evaluarea se face la costul de achiziţie al lotului următor,în ordine cronologică. Folo-sind datele din exemplul anterior,preţul ieşirilor din stoc se va stabili astfel:

10.01 225 unităţi = (200*10000)+(25*15000) =2375000 lei17.01 10 unităţi = (5*15000)+(5*8000) = 115000 leiStoc final = 15*8000 = 120000 lei

Metoda ultimului intrat,primul ieşit (LIFO) presupune evaluarea bunurilor ieşite din gestiune la costul de achiziţie al ultimului lot. Pe măsura epuizării acestuia evaluarea se face la costul de achiziţie al totalului anterior achiziţionat în ordine cro-nologică. Folosind datele din exemplul anterior,preţul ieşirilor din stoc se va stabili:10.01 225 unităţi = (30*15000)+(195*10000) = 2400000 lei17.01 10 unităţi = 10*8000 = 80000 leiStoc final = (5*10000)+(10*8000) = 130000 lei

Metoda preţului standard (prestabilit sau de înregistrare) presupune antecal-culul preţului pe baza preţurilor medii ale bunurilor,influenţate cu indicele de variaţie al preţurilor. Diferenţele între preţul standard şi costul de achiziţie sau costul de pro-ducţie efectiv se înregistrează distinct în contabilitate. Ele se repartizează asupra chel-tuielilor pentru stocurile consumate pe baza unui coeficient de repartizare (K) calculat astfel:a) determinarea coeficientului de repartizare:

K= Si al contului de diferenţe de preţ + RD al contului de diferenţe de preţ Si al ct. de stocuri la preţ standard+RD al ct. de stocuri la preţ standard*100b) determinarea cotei de repartizat

Diferenţe de preţ aferente = K * RC cont de stocuri la preţieşirilor din stocuri la preţ standard standard

EX: Se consideră următoarea situaţie în conturi:Si 341"Semifabricate"...........................................850000 leiRD 341"Semifabricate"...........................................660000 leiSi 348"Diferenţe de preţ la produse".....................110000 leiRD 348"Diferenţe de preţ la produse".......................75000 lei

Determinarea diferenţelor de preţ,având în vedere că au ieşit din gestiune semifabri-cate în valoare de 590000 lei

14

a) coeficientul de repartizare

K= 110000+75000 *100 = 12,25% 850000+660000

b) cota de repartizare 12,25%*590000 lei = 72275 lei - favorabile aferente semifabricatelor ieşite din gestiune Coeficienţi de repartizare (K) diferenţelor de preţ se pot calcula la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II,pe grupe sau pe categorii de stocuri. Dar în practi-ca contabilă a ţării noastre sunt admise ca metode de evaluare: metoda CMP cu cele două variante (calculat lunar sau după fiecare intrare),metoda FIFO,LIFO şi metoda preţului standard.

Metode de contabilitate a stocurilor

Întreprinderile au posibilitatea organizării contabilităţii stocurilor în două

siste-me de inventar: inventarul permanent şi inventarul intermitent. Potrivit metodei inventarului permanent,contabilitatea gestiunii stocurilor asi-gură determinarea şi urmărirea stocurilor scriptice după fiecare operaţie de intrare şi ieşire în şi din gestiune. Conturile de stocuri potrivit metodei inventarului permanent,sunt conturi de activşi înregistrează: în debit- stocul iniţial preluat din activul bilanţului şi stocurile intrate în timpul lunii prin achiziţionare,din producţie proprie,prin aport,donaţii,primite cu titlu gratuit,aduse de la terţi sau plus de inventar;în credit-stocurile ieşite din gestiune în timpul lunii prin consum intern,vânzare,minus de inventar,predate spre prelucrare la terţi,iar soldul final debitor reflectă valoarea bunurilor şi a serviciilor în stoc la sfârşitul exerciţiului. Schematic structura conturilor de stocuri se prezintă astfel:

D Conturi de STOCURI C -STOC INITIAL -IESIRI-INTRARI -STOC FINAL CALCULAT

STOCUL FINAL=STOC INITIAL+INTRARI-IESIRI

15

La sfârşitul exerciţiului soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu mări-mile rezultate din inventariere,iar diferenţele sunt regularizate prin aducerea stocurilor la mărimea reală. Intrările şi ieşirile de bunuri sunt înregistrate cantitativ şi valoric în conturile de stocuri corespunzătoare. Inventarul intermitent poate fi aplicat la unităţile patrimoniale mici şi mijlocii şi constă in stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei de gestiune. În condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent,conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie au următorul conţinut şi structură de principiu:sunt con-turi de activ şi înregistrează în debit ,la încheierea exerciţiului financiar,stocurile de la sfârşitul perioadei,determinate prin inventariere,în credit,la deschiderea exerciţiului financiar,stocurile de la începutul perioadei preluate în categoria cheltuielilor pentru perioada următoare de gestiune,pentru materiale şi mărfuri,iar în categoria veniturilor pentru produsele finite şi producţia în curs de fabricaţie. Schematic structura conturilor de stocuri şi cheltuieli,potrivit metodei inven-tarului intermitent se prezintă astfel:

D Conturi de STOCURI C

-STOC INITIAL :la inceputul -preluarea la conturile de cheltuieliperioadei sau de venituri a stocului initial-STOC FINAL :la sfarsitul perioadeideterminata prin inventariere

D Conturi de cheltuieli C

-INTRARI DE STOCURI -STOCUL FINAL determinat prin-preluarea stocului initial din inventarierea fizicaconturile de stocuri -IESIRE DE STOCURI calculate

În urma înregistrării intrărilor şi ieşirilor de stocuri în cursul perioadei de gesti-une,la finele acesteia pot apare diferenţe între datele scriptice şi cele faptice,soluţiona-te astfel: - plusurile de inventar conduc la o creştere a valorii stocurilor,concomitent cu diminu-area cheltuielilor corespunzătoare acestora;- minusurile de inventar pot fi considerate în funcţie de natura lor:perisabilităţi şi se înregistrează pe cheltuieli sau dacă sunt din vina angajaţilor se impută acestora la valoarea actuală.

16

O variantă a metodei inventarului intermitent este şi cea a debitării şi creditării conturilor numai cu variaţia (creşterea sau micşorarea) stocurilor la sfârşitul perioa-dei de gestiune. Variaţia stocurilor de materiale şi mărfuri generează variaţia cheltuie-lilor,iar variaţia stocurilor de producţie neterminată,semifabricate şi produse finite ge-nerează o variaţie a veniturilor.

Evidenţa contabilă a stocurilor

Organizarea contabilităţii sintetice a elementelor componente ale mijloacelor cir-culante materiale şi apoi a elementelor ce formează "preţul lor de înregistrare" adică preţul cel mai convenabil pentru o corectă evidenţă sintetică în contabilitate perfectă cu cea analitică aşa cum se poate înţelege din cele menţionate este o problemă complexă în care sunt implicate foarte multe conturi,foarte multe conexiuni între acestea dar care au reguli precise de funcţionare,de autoreglare,de control faptic şi regularizare valorică a stocurilor la orice moment de influenţare corectă a rezultatelor,toate trebuind însă a fi respectate întocmai.

Contul 300 "Materii prime" cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime. Este un cont de activ,şi în debitul contului se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime,achiziţionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aduse de la terţi;- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aportul în natură, precum şi a celor primite cu titlu gratuit;- valoarea materiilor prime constatate plus la inventar;- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime de la grup,unitate sau subunităţi. În creditul contului se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime,incluse pe cheltuieli,constatate lipsă la inventar,precum şi pierderile din deprecieri;- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime retrase din aport de întreprinzător;- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime vândute ca atare;- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime livrate la grup,unitate sau subunităţi;- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite din donaţie precum şi pierderile din calamităţile;

17

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau în custodier la terţi. Soldul contului este reprezentat prin valoarea materiilor prime existente în stoc. Contul 300 "Materii prime" funcţoionează diferit în funcţie de sistemul de in-ventar cu care se operează.

Manifestarea se completă se regăseşte în cazul inventarului permanent se debitează cu preţul de facturare al materialelor (prime şi consumabile) primite de la furnizori şi evaluate la "preţul producătorului" precum şi cu preţul efectiv al materialelor provenite din producţia proprie,din lichidări de mijloace fixe sau investiţii compromise. În creditul contului se înregistrează materialele eliberate din depozit pentru pro-ducţie,consum gospodăresc,sau alte destinaţii,precum şi cele constatate lipsă,clasate sau declasate. Are întotdeauna sold debitor şi reflectă valoarea materialelor aflate în depozitele unităţii. Pentru varianta "stocului intermitent" şi contul 300 "Materii prime" funcţi-onează cu intermitenţă,în sensul că în debitul lui se preiau la finele lunii stocurilor (cumpărate) constatate în fapt la finele lunii de gestiune sau deduse din "contabilita-tea analitică a stocurilor" pentru ca în prima zi a perioadei următoare de gestiune să fie creditat prin trecerea stocului asupra cheltuielilor de exploatare.

Contul 301 "Materiale consumabile" cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare,combus-tibil),ambalaje,piese de schimb,seminţe şi materiale de plantat,furaje şi alte materiale consumabile. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile achiziţionate de la furni-zori sau din avansuri de trezorerie;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile aduse de la terţi;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile reprezentând aport în natură,precum şi a celor primite cu titlu gratuit;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile primite de la grup,unitate sau subunitate. În creditul contului se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli,a ce-lor constatate lipsă la inventar,cât şi pierderile din deprecieri;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile vândute ca atare;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile retrase din aport de întreprindere;

18

- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile livrate la grup,unitate sau subunităţi;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile donate cât şi a pierderilor de calamităţi;- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare şi în custodie la terţi.

Soldul reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile existente în stoc. Acest cont funcţionează similar cu contul 300 "Materii prime" cu obligativitatea desfăşurării în operare pe conturile de gradul II prevăzute în planul contabil general.

Contul 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor (în plus sau în minus) între preţul de înregistrare prestabilit şi costul de achiziţie,aferente materiilor prime şi materialelor consumabile. Contul este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime şi al materialelor consumabile. În debit se înregistrează:- diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie este mai mare decât preţul prestabilit,aferente materiilor prime şi materialelor consumabile intrate în gestiune prin achiziţionare de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;- diferenţele de preţ în minus aferente materiilor prime şi materialelor consumabile ieşite din gestiune. În credit se înregistrează:- diferenţe de preţ în minus aferente materiilor prime şi materialelor consumabile ieşite din gestiune;- diferenţe de preţ în minus aferente materiiilor prime şi materialelor consumabile achiziţionate de la furnizori. Acest cont este un cont de activ,rectificativ prin modul de suplimentare a preţu-lui şi mai ales a cheltuielilor ocazionate de materialele consumate cu cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte influenţe ce pot apărea pe parcursul exerciţiului. Cazul inventarului intermitent porneşte de la ideea că valorile economice sunt destinate consumului sau circulării sau stocării,stocul ca,cantitate fiind determinat la finele fiecărei perioade de gestiune şi fiind luată în calcul "abatarea" dintre stocurile iniţiale şi finale spre a influenţa corect consumurile,ieşirile şi implicit rezultatele. Făcând parte din categoria mijloacelor circulante materiale,se caracterizează prin aceea că servesc la mai multe cicluri ale procesului de exploatare şi îşi transmit în consecinţă,treptat valoarea asupra diverselor perioade de gestiune,caracteristica includerii lor în aceasta fiind dată de faptul că

19

au fie o durată de utilizare mai mică de un an,fie o valoare individuală mai mică decât limita trecerii lor în categoria mijloacelor fixe.

Contul 321 "Obiecte de inventar" cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existen-ţei şi mişcării stocurilor de obiecte de inventar. Este un cont de activ. În debitul contu-lui se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar achiziţionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar reprezentând aport în natură, precum şi a celor primite cu titlu gratuit;- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar constatate ca plus de inventar- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar primite de la grup,unitate sau subunităţi; În creditul contului se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar scoase din folosinţă,constata-te lipsă de inventar,cât şi pierderile din deprecieri;- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar vândute ca atare;- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar trimise la terţi;- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar donate,cât şi pierderi din calamităţi;- valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar retrase din aport. Soldul reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar exis-tente în stoc. Acest cont se debitează cu valoarea obiectelor de inventar aprovizionate sau obţinute din producţie proprie şi se creditează pe măsura scoaterii lor din uz ca urmare a folosirii. Acest cont cumulează exitenţe ca stoc:- a obiectelor de inventar în depozit;- a obiectelor de inventar în folosinţă,departajarea gestionară realizându-se prin con-tabilitatea analitică a stocurilor. Poate prezenta sold debitor şi reprezintă valoarea la preţ de procurare a obiectelor de inventar aflate în depozite,precum şi în folosinţă.

Contul 322 "Amortizarea obiectelor de inventar" cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa uzurii obiectelor de inventar a căror valoare se include în cheltuielile de ex-ploatare,fie integral la darea în folosinţă,fie în mod eşalonat pe o durată de cel mult trei ani,pe baza de scadenţă. Contul 322 este un cont rectificativ al valorii obiectelor de inventar. În creditul contului se înregistrează uzura obiectelor de inventar inclusă pe chel-tuieli de exploatare,iar în debit valoarea obiectelor de inventar scoase din uz. Soldul său este creditor şi arată amortizarea aferentă a obiectelor de inventar aflate în folosinţă.

20

În ceea ce priveşte organizarea corectă a contabilităţii obiectelor de inventar se reţine în primul rând ideea că singura soluţie rezonabilă constă în utilizarea variantei "cazului inventarului permanent". În al doilea rând,este de remarcat că rezolvarea contabilă a aprovizionării nu ridică nici un fel de probleme;în ceea ce priveşte cosumul apar unele particularităţi generale legate de faptul că în timpul folosirii lor în procesul de producţie obiectele de inventar se uzează treptat,echivalentul valoric al acestei uzuri trebuind să fie,de asemenea ,considerat ca o cheltuială ocazională de procesul economic şi deci inclusă în costul acesteia.Uzura obiectelor de inventar se calculează lundu-se ca bază preţul de facturare al acestora şi se poate include în cheltuielile de producţie prin una din următoarele metode:* Metoda integrală care constă în trecerea pe cheltuieli a întregii valori a obiectelor de inventar odată cu darea lor în folosinţă;* Metoda cotelor medii lunare care necesită stabilirea unor cote lunare de uzură în funcţie de valoarea obiectelor de inventar date în folosinţă. Cotele lunare de uzură pot fi stabilite pe secţii,ateliere,locuri de muncă sau pe total societate;* Metoda cotelor duble - porneşte de la afectarea costurilor cu 50% din valoarea obiectelor de inventar la darea în folosinţă iar cealaltă jumătate la scoaterea din uz. "Legea contabilităţii" prevede că "obiectele de inventar de mică valoare sau scurtă durată se înregistrează pe cheltuieli integral sau eşalonat pe o perioadă de cel mult trei ani de la darea lor în folosinţă". Dacă la scoaterea din uz a obiectelor de inventar,echipamentului şi materiilor de protecţie se obţin anumite valori materiale reutilizabile,atunci cu valoarea cestora,stabilită la preţul zilei se încarcă gestiunea stocurilor (deci se debitează contul 301 "Materii consumabile) şi se scad cheltuielile (creditarea contului 602 "Cheltuieli privind obiectele de inventar") . În acest mod se asigură ca în costurile de exploatare să fie incluse numai cheltuielile efective (nete) efectuate cu obiecte de inventar.

Contul 341 "Semifabricate" cu acest cont se ţine evidenţa stocurilor de semifabricate,este cont de activ. În debit se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor din ac-tivitatea proprie,precum şi plusurile constatate cu ocazia inventarierii,aduse de la terţi. În debit se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor vândute,precum şi lipsurile constatate la inventariere,trimise la terţi. Soldul este debitor,reprezentând valoarea la preţ de înregistrare a semifabrica-telor existente în stoc.

Contul 345 "Produse finite" cu acest cont se ţine evidenţa stocurilor de produse finite,este cont de activ.

21

În debit se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite in-trate în gestiune şi plusurile de inventar,aduse de la terţi. În credit se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite vândute,precum şi lipsurile de inventar şi cele livrate prin magazinele proprii de desfacere,trimise la terţi,pierderi din calamităţi sau donaţii. Soldul final debitor repre-zintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite existente în stoc.

Contul 371 "Mărfuri" cu acest cont se ţine evidenţa stocurilor de mărfuri, este cont de activ. În debit se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate de la furnizori sau din trezorerie reprezentând aportul în natură al întreprinzătorului individual sau al acţionarilor şi asociaţilor,adu-se de la terţi (materii prime,materiale auxiliare,produse finite) livrate prin magazinele proprii de desfacere,mărfuri constate plus în inventar,primite cu titlu gratuit,valoarea adaosului comercial TVA-neexigibil în situaţia în care înregistrarea mărfurilor se ţine la preţ cu amănuntul. În credit se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare precum şi lipsurile de inventar,mărfuri trimise în custodie sau în consignaţie la terţi. Soldul final debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente.

Contul 381 "Ambalaje" cu ajutorului acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de ambalaje,este cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor intrate în gestiune. În creditul contului se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a ambalaje-lor ieşite din gestiune. Soldul final este debitor şi reprezintă valoarea la preţ de înregistrare la un moment dat.

Exemple1. La începutul lunii se preiau în "exploatare" stocurile iniţiale până când contul se închide. 600=3002. Operaţia de aprovizionare se contabilizează direct cu cheltuielile,pe baza facturii furnizorilor,din care trebuie să rezulte:

% = 401 600

4426 3. Cheltuieli de transport-aprovizionare,depozitare,manipulare:

22

a) la efectuareb) şi imediat se impută cheltuielile

600 = 308

Dar intervenţia aici a contului 308 "Diferenţe de preţ la meterii prime şi mate-riale" nu este justificată decât atunci când ele se referă la diversele categorii de materiale contabilizate atât prin contul 300 "Materii prime" cât şi prin desfăşurătoare-le de gradul II ale contului 301 "Materiale consumabile" fără posibilităţi de cheltuieli decât prin folosirea "coeficientului mediu al diferenţelor de preţ" şi totuşi aceasta nu este decât una din soluţii.4. La sfârşitul exerciţiului,stocul final constatat prin inventariere şi evaluat la preţul zilei sau stabilit pe baza contabilităţii analitice a stocurilor,se preia şi se blochează în contul corespunzător prin diminuarea cheltuielilor.300 = 600 Dacă avem în vedere performanţele noastre în materie de gestionare internă a valorilor materiale, cazul inventarului intermitent devine şi mai "intermitent", situaţie complicată şi prin lipsa din cadrul general al conturilor de "cumpărări stocate" care au rolul lor, anume, inclusiv de "temporizare" a blocării în conturi până la determinare, şi în cazurile de excepţie a preţului corect al acestora după care ar urma imputarea cheltuielilor. Varianta cea mai potrivită rămâne însăB. Cazul inventarului permanent conform căruia contabilitatea operaţiilor s-ar desfă-şura după următorul model :1. Aprovizionarea

% = 401 300 4426

2. Darea în consum, pe baza documentelor de consum.600 = 300

Deci stocul iniţial îl regăsim în contul 300 "Materii prime" peste care operăm "intrări-le", separat "ieşirile", contul determinând în orice moment stocul / soldul materiilor prime din depozite.3. Aici pot apărea diferenţe între soldurile scriptice şi cele faptice determinate cu oca-zia inventarierilor corecte a stocurilor fizice, ele fiind considerate, în afara unor cazuri de excepţie (furt, deteriorare) ca aparţinând "cheltuielilor", astfe că se operează

600 = 3004. Cheltuielile de transport - aprovizionare au acum un regim ferm:a) la efectuare :

23

308 = % 401 5121b) la finele lunii, în funcţie de consumul efectiv se determină şi cota parte a "diferen-ţelor de preţ" aferentă acestora :

600 = 308

Acum soldul debitor al contului va reflecta cheltuielile de transport-aproviziona-re aferente materialelor în stoc blocate în debitul contului:CONTUL 300 " MATERII PRIME " În momentul efectuării se impută direct asupra cheltuielilor de exploatare ale perioadei, pe elemente omogene de consumuri întrucât astfel se pot evidenţia mai co-rect (şi chiar mai uşor), iar cazul "inventarului permanent" ne îndeamnă că baza este exploatarea, iar stocul întâmplarea, deci ele vor fi operate direct în debitul conturilor din grupa 60 - "Cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfurile" prin creditul con-turilor care arată modul de generare a consumurilor. Dacă totuşi se alege varianta precolectării lor în contul 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" atunci şi de aici ni se oferă două variante:- se calculează "coeficientul de transport-aprovizionare" (K), se repartizează suma aferentă diverselor categorii de stocuri consumate, rămânând pe sold cheltuielile afe-rente stocului de valori materiale.- o cale la fel de corectă ar fi să se repartizeze întreaga sumă a cheltuielilor asupra costurilor de exploatare, considerându-se că stocurile nu au oscilaţii sensibile de la o perioadă la alta.

Documente

Documentaţia (documentele) este acel procedeu prin care contabilitatrea obser-vă şi înregistrează direct realitatea care formează obiectul ei de studiu, respectiv patri-moniul şi operaţiile care determină mişcările patrimoniului.* Prin documente şi pe baza datelor din ele se realizează în ansamblu procesul de cu-legere, prelucrare, stocare şi transmitere a datelor.* Pe baza şi cu ajutorul documentelor sunt precizate căile de circulaţie a informaţiilor, punctele de staţionare a acestora, destinaţia informaţiilor. Întocmirea documentelor contabile presupune în principal utilizarea unor for-mulare tipizate cu caracter normalizat (obligatoriul), precum şi formalizat. Cu ocazia intrării de stoc în patrimoniul întreprinderii se folosesc: factura, nota de recepţie şi constatare de diferenţe întocmită cu ocazia recepţiei lor, bonul de preda-re-transfer-restituire cu ocazia intrării stocului de la alte

24

subunităţi ale întreprinderii sau de la gestiunea centrală la secţiile şi sectoarele unităţii şi bonul de primire folosit cu ocazia primirii bunului în casierie- Factura este actul justificativ întocmit de compartimentul comercial al agentului economic în care se consemnează cu exactitate cantitatea, calitatea şi felul mărfii, pre-ţul unitar şi total şi care stă la baza operaţiei de vânzare, cumpărare, virament sau ser-veşte ca document de informaţie fiscală normală. Cu ocazia ieşirii de stoc în patrimoniul întreprinderii se folosesc fişa limită de consum cu ocazia dării în consum. Bonul de consum - este un document intern, întocmit în incinta unităţii econo-mice şi care circulă în cadrul acesteia din momentul emiterii până la clasare, factura, dispoziţie de livrare şi avizul de însoţire. Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu folosit pentru înregistra-rea operaţiilor ecomico-financiare în ordinea efectuării lor în timp. Importanţa lor constă în cunoaşterea rulajului valoric al operaţiilor pe o anumită perioadă de timp şi justificarea înregistrării lor în contabilitatea sistematică. Registrul jurnal are un caracter unic pentru toţi agenţii economici,în el se con-semnează toate operaţiile patrimoniale efectuate într-o anumită perioadă de timp,iar el se diferenţiază pe două categorii de registre jurnal:auxiliare şi generale. Registrele auxiliare sunt de forma: jurnalul aprovizionărilor,jurnalul vânzărilor,jurnalul de înacasări şi plăţi şi jurnalul de operaţii diverse. Registrul general este un centralizator, fiind destinat redării înregistrării pe baza registrelor auxiliare.

Metode privind contabilitatea analitică a stocurilor

Cerinţele producţiei materiale ca şi ale controlului gestionar pun în faţa evidenţe necesitatea urmăririi existenţei şi mişcării mijloacelor circulante materiale,nu numai global valoric,ca în unele cazuri,şi pe fiecare fel de material în parte,pe locuri depozitate,precum şi pe gestiuni. Prevederile din "Legea contabilităţii" şi anume că "contabilitatea valorilor mate-riale se ţine cantitativ şi valoric" lasă în fapt libertatea de decizie a fiecărui agent economic de a-şi organiza de aşa manieră evidenţa analitică încât să nu reclame un volum mare de muncă,să nu "ţină în loc" contabilitatea sintetică,dar să poată ţine pergect în frâu gestionarea acestor valori şi menţinerea lor într-o structură sortimenta-lă şi limită cantitativă care să nu afecteze buna desfăşurare a fluxului (intrărilor şi ieşirilor) productiv sau comercial.

25

Cunoaşterea în detaliu a evoluţiei intrărilor şi ieşirilor se realizează în cazul ma-terialelor,obiectelor de inventar,cu ajutorul evidenţei tehnico-operativă şi a celei analitice.Metoda cantitativ valorică de evidenţă analitică a stocurilor constă în organizarea compatibilităţii analitice pe feluri de bunuri în care se fac înregistrări cantitative şi valorice,stabilindu-se stocul şi soldul. Fişele de cont analitice se grupează pe gestiuni şi categorii de stocuri. Metoda cantitativ-valorică constă în ţinerea unei evidenţe cantitative la depozite, pe fiecare sortiment,prin Fişa de magazie,iar la contabilitate,se ţine o evidenţă cantitativ- valorică a mişcărilor (intrări-ieşiri) structurate pe grupe de materii şi materiale şi locuri de gestiune. Se mai conduce un registru al stocurilor,care ţine evidenţa stocurilor,se completează prin preluarea stocurilor cantitative din fişele de magazie de la depozit,iar evaluarea lor se face la cost de intare.

Relaţia de control cu datele preluate din Registrul stocurilor este:

Valoarea stocului final = Stocul iniţial + Intrări - Ieşiri

FISE DE CONTPENTRU VALORI MATERIALEDATA DOCUMENT EXPLICATII SIMBOL CONT FEL NR. CORESPONDENT CANTITATE VALOARE INT IES STOC D C SOLD 3.II.94 FACTURA 219 APROVIZ. CU MATERIALE 401 100 - 100 10000 - 100000

15.II.94 BON CONS. 312 CONSUM INT. 600 - 50 50 - 50000 50000

26

Schema de principiu a acestei metode este :

Metoda operativ-contabilă de evidenţă analitică a stocurilor constă în organizarea la locul de depozitare a evidenţei cantitative pe feluri de bunuri. La contabilitate se conduce o evidenţă valorică întocmindu-se situaţii pentru in-trările şi ieşirile de stocuri pe grupe şi gestiuni. Concomitent Registrul stocurilor se ţine o evidenţă canttativ-valorică a stocurilor.

DOCUMENTE DE INTRARE A STOCURILOR

FISA DE MAGAZIE(EVIDENTA CANTITATIVA)

DOCUMENTE DE IESIRE A STOCURILOR

BORDEROU DE PREDARE A DOCUMENTELOR

CENTRALIZATORUL INTRARILOR DE STOCURI

CENTALIZATORUL IESIRILOR DE STOCURI FISE DE CONT

CANTITATIV VALORICE(CONTABILITATE ANALITICA)

999999(

27

BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA

NOTE DE CONTABILITATE

FISE SAH SAU JURNALE (CONTABILITATE SINTETICA)

BALANTA CONTURILOR

Ecuatia de control, proprie acestei metode este:

Sf al gestiunii X (calculat in contabilitatea analitica)= Sf al gestiunii X calculat pe baza evidentei cantitative de la depozite

Sf al gestiunii X (calculat in contabilitatea analitica)= Si al gestiunii X + I in gestiunea X –E in gestiunea X

Fluxul de principiu al operatiilor acestei metode este urmatorul:

DEPOZIT

Metoda global-valorică de evidenţă analitică a stocurilor constă în reflectarea mişcărilor şi soldului dintr-o gestiune numai valoric pe grupe de stocuri sau pe total gestiune. Periodic se efectuează inventarierea stocurilor şi se evaluează potrivit uneia din metodele: indentificări specifice,FIFO,LIFO,NIFO sau preţul standard. Stocul final astfel calculat trebuie să coincidă cu soldul final din contabilitatea analitică.

DOCUMENTE DE INTRARE A STOCURILOR

FISE DE MAGAZIE DOCUMENTE DE IESIRE A STOCURILOR

SITUATIA INTRARILOR DE STOCURI PE GRUPE SI GESTIUNI

SITUATIA IESIRILOR DE STOCURI PE GRUPE SI GHESTIUNICENTRALIZATOR

VALORIC AL MISCARII STOCURILOR PE GRUPE SI GESTIUNI

CONTABILITATE SINTETICA (FISE SAH SAU JURNALE)

REGISTRUL STOCURILOR(CANTITATIV VALORIC)

28

BALANTA CONTURILOR

Sf al gestiunii X calculat = Si al gestiunii X + I în gestiunea X - E din gestiunea X

Dacă pentru evidenţa stocurilor se foloseşte inventarul intermitent,contabilita-tea analitică este circumscrisă numai la nivelul stocurilor iniţiale şi finale. Ea se rea-lizează cantitativ-valoric,direct prin inventarul stocurilor. La nivelul conturilor de stocuri se realizează numai o evidenţă global-valorică pe gestiuni de stocuri. După opinia economiştilor specialişti din ţara noastră,contabilitatea internă nu poate adopta decât metoda inventarului permanent, în condiţiile în care prin sistemul de conturi se realizează evidenţa cantitativ-valorică pe feluri de bunuri stocate şi pe gestiuni.

CAPITOLUL III

MONOGRAFIE CONTABILA

29

Situatia patimoniala la inceputul exercitiului 2001.OBSERVATIE :Prezentarea situatiei patrimoniale la inceputul exercitiului financiar reprezinta prima treapta metodologica in derularea ciclului contabilitatii.Documentul care evidentiaza acesta situatie este balanta soldurilor conturilor prezentata mai jos ::

ACTIV PASIVExplicatii Sume Explicatii Sume-mijloace fixe-materiale consumabile-marfuri-produse finite-clienti-casa in lei-ct. crt. la banci

41500000016000000

20000000100000005000000100000050000000

-capital social-rezerve-rezultatul reportat-credite banc. pe termen scurt-amortiz. privind imob. corporale-prov. pt. deprec. stoc. de mf-prov. pt.deprec.creantelor-furnizori

4375000002000000021000000

20000000

15000000

1000000

5000002000000

TOTAL-ACTIV 517000000 TOTAL-PASIV 517000000

Inregistrarea in conturi a operatiilor economice si financiare din cursul exercitiului financiar.

1.Pentru cresterea capitalului social cu 200.000.000 se emit 200.000 de actiuni a caror valoare nominal ape titlu este de 1.000.000 de lei ; cheltuielile cu emisia 10.000.000 platite din contul de disponibil la banca.*in cazul cheltuielilor efectuate cu cresterea capitalului social, operatia determina o crestere a cheltuielilor cu constituirea si o scadere a disponibilitatilor banesti.

1011-capital social nevarsat, P(+),C456-decontari cu asociatii privind capitalul, A(+), D5121-conturi curente la banci, A(-), C201-cheltuieli de constituire, A(+), D

200.000.000 456=1011 200.000.000 10.000.000 201=5121 10.000.000

30

2.Actiunile subscrise sunt varsate prin depunerea directa a contravalorii lor in contul disponibil de la banca.*operatia are ca efect o crestere a disponibilitatilor banesti si o scadere a creantelor asupra actionarilor.5121-conturi curente la banci, A(+),D456-decontari cu asociatii, A(-),C

200.000.000 5121=456 200.000.000

3.Intreprinderea primeste materiale consumabile de la furnizor in valoare de 30.000.000, prêt de cumparare, cheltuielile cu transportul fiind inscrise in factura, in valoare de 20.000.000.*operatia produce o crestere a valorii stocurilor de materiale din depozitul intreprinderii, o crestere a datoriei comerciale fata de furnizor.301-materiale consumabile,A(+),C401-furnizori,P(+),C*valoarea cu care este inregistrata orice intrare in stoc intr-o unitate patrimoniala, cuprinde cost achizitie (prêt de vanzare) si cheltuieli accesorii.

32.000.000 301=401 32.000.000

4.Se achita furnizorul suma de 32.000.000 din contul de la banca.*operatia determina o crestere a datoriei fata de furnizor, o scadere a disponibilitatilor de la banca.401-furnizori ,P(-) ,D5121-conturi curente la banci, A(-), C

32.000.000 401=5121 32.000.000

5.Se face distribuirea rezultatului exercitiului precedent astfel :

-dividende platite cu CEC 10.000.000-rezerve 11.000.000*operatia determina o scadere a rezultatului inregistrat in contul ‘’rezultatul reportat’’ si o crestere a datoriilor privind dividendele de plata si o crestere a rezervelor.a) repartizarea rezultatului107-rezultatul reportat, P(-) ,D457-dividende de plata, P(+), C106-rezerve, P(+),C

31

21.000.000 107=%457 10.000.000106 11.000.000

b) plata dividendelor produce o scadere a datoriei fata de asociati, o scadere a disponibilitatilor contului bancar.457-dividende de plata, P(-), D5121-conturi curente la banci, A(-) ,C

10.000.000 457=5121 10.000.000

6.Intrepeinderea se aprovizioneza cu marfuri de la furnizor in valoare de 20.000.000 prêt de cumparare pentru care se acorda un efect comercial sub forma de bilet la ordin.371-marfuri, A(+) ,D403-efecte de plata, P(+) ,C

20.000.000 371=403 20.000.000

7.Se achizitioneza pe credit titluri de plasament sub forma de actiuni in valoare de 10.000.000 lei.*operatia determina o crestere a valorii titlurilor de plasament, o crestere a datoriei din cumpararea de titluri de plasament.a) se inregistreaza hotararea de a se achizitiona titluri de plasament care vor fi achitate ulterior*titlurile de plasament din clasa 5 sunt titluri de valoare (actiuni, obligatiuni) pentru o perioada scurta de timp( de obicei ci scop speculativ, la bursa)*titlurile din clasa 2 sunt achizitionate cu scopul de a fi pastrate pentru a se obtine la sfarsitul anului dividende ; inregistreaza totodata, eventula, o influenta sau un control asupra firmei care a emis respectivele actiuni.503-actiuni ,A(+) ,D462-creditori diversi, P(+), C

10.000.000 503=5121 10.000.000

b) se inregistreaza o scadere a datoriei de titluri si o scadere a disponibilitatilor de la banca.462-creditori diversi, P(-),D5121-conturi curente la banci ,A(-), C

10.000.000 462=5121 10.000.000

32

8.Se consuma materiale in procesul de productie in valoare de 40.000.000 cost de achizitie.Se inregistreaza cheltuielile cu salariile de 100.000.000.300-materiale consumabile, A(-) ,C601-cheltuieli cu materialele consumabile, A(+) ,D421-personal remuneratii datorate, P(+),C641-cheltuieli cu salariile, A(+), D

400.000.000 601=300 400.000.000

100.000.000 641=421 100.000.000

9.Din salarii se retine impozitul in suma de 10.000.000, contributie la sigurarile sociale (11,67%), contributia la fondul de somaj (1%)444-impozit pe salarii ,P(+), C4312-contributia salariatilor la pensia suplimentara, P(+) ,C4712-contributia salariatilor la fondul de somaj, P(+) ,C

22.670.000 421=% 22.670.000444 10.000.0004312 11.670.0004712 1.000.000

10.Se ridica de la banca si se platesc salariile, suma de ridicat este 100.000.000 ,mai putin cu 22.670.000 ,retinerile.581-viramente interne

77.330.000 581=5121 77.330.000

77.330.000 5311=581 77.330.000

11.Se inregistreza plata salariilor nete :

77.330.000 421=5311 77.330.000

12. Se înregistrează cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale (23.33%) şi la fondul de şomaj (5%)645- cheltuieli privind CAS si protecţia socială, A (+), D

33

4311 - contribuţia unităţii la asigurările sociale, P (+), C4711 - contribuţia unităţii la fondul de şomaj, P (+), C

645 = % 35.000.000 4311 30.000.000 4711 5.000.000

13. Se decontează unităţilor în drept impozitul pe salarii, CAS şi fondul de şomaj. % = 5121 51.000.000

4311 30.000.0004312 5.000.0004711 5.000.0004712 1.000.000444 10.000.000

14. Din procesul de producţie rezultă produse finite în valoare de 150.000.000 lei cost efectiv de producţie.345 - produse finite, A (+), D711 - venituri din producţia stocată, P (+), C

150.000.000 345 = 711 150.000.000

15. Întreprinderea livrează şi facturează mărfuri clienţilor în valoare de 25.000.000 preţ de vânzare.411 - clienţi, A (+), D707 - venituri din vânzări de mărfuri, P (+), C

25.000.000 411 = 707 25.000.000

* se înregistrează descărcarea din gestiune607 - cheltuieli cu mărfurile, A (+), D

25.000.000 607 = 371 25.000.000

16. Întreprinderea livrează şi facturează produse finite în valoare de 160.000.000 lei.701 - venituri din produse finite, P (+), C

160.000.000 411 = 701 160.000.000

* concomitent, costul de producţie avut în vedere este de 120.000.000 lei

34

120.000.000 711 = 345 120.000.000

17. Se încasează prin contul de la bancă creanţe asupra clienţilor în valoare de 180.000.000 lei

180.000.000 5121 = 411 180.000.000

* se închid conturile de cheltuieli şi venituri

121 = % 565.000.000 601 400.000.000 641 100.000.000 645 35.000.000 607 25.000.000

% = 121 215.000.000711 30.000.000707 25.000.000701 160.000.000

Nota :sumele din Balanta de verificare sunt in milioana lei.

Balanţă de Verificare

Cont Sold Iniţial Rulaj Total sume Sold finalDebit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

35

1011061071011121212201281301371345397300411456491457403462401421444431143124711471253115121503519581601641645607711707701

-----415--162010--5------------150----------

437,52021----15---1---0,5---2---------20--------

--21-565-10-3220150--185200-10-103210010305518438010-844001003525150250160

-11-200215----25120-400180200-10201032100103055184197--844001003525150250160

--21-56541510-4840160--190200-10-103210010305518543010-844001003525150250160

437,53121200215--15-2512014001802000,510201034100103055184197-20844001003525150250160

----45041510-481540--10------------123310---------

437,531-200---15---1400--0,5-20-2---------20--------

Total 517 517 1724 1724 2241 2241 1232 1232

36

BIBLIOGRAFIE

1. "Bazele Contabilităţii" Oprea Călin, Mihai Ristea, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pg 27-30

2. "Îmblânzirea junglei contabilităţii" Niculae Feleagă, Ed. Economică, Bucureşti

3. Ministerul Învăţământului "Sistemul contabil al agenţilor economici".4.Dr. C.M. Drăgan "Noua contabilitate managerială".

37