proiect condmag
TRANSCRIPT
Universitatea “ Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
PROIECT ANALIZĂ FINANCIARĂ
S.C CONDMAG S.A
Profesor coordonator: Student:
Diana Sandu Antochi Anca- Elena
Master, ASM
Iaşi, 2013
2
Cuprins
I. Caracterizarea mediului de afaceri .......................................................................................... 4
1.1 Scurt istoric ...................................................................................................................... 4
1.2 Prezentarea companiei........................................................................................................... 5
1.3 Produse şi servicii.................................................................................................................. 7
1.4 Descrierea activităţii de bază a societăţii comerciale .......................................................... 10
1.5 Piaţa, clienţi şi furnizori ...................................................................................................... 11
II. Analiza ratelor financiare ................................................................................................... 14
2.1 Rate financiare de analiză a capacităţii de plată (lichiditate) .............................................. 14
2.2 Rate financiare de analiză a finanţării prin credite (gradul de îndatorare) .......................... 17
2.3 Rate financiare de analiză a eficienţei utilizării activelor (activitate) ................................. 18
2.4 Rate financiare de analiză a eficienţei echipei manageriale (rentabilitate) ......................... 20
2.5 Rate financiare de piaţă ....................................................................................................... 22
III. Analiza soldurilor intermediare de gestiune ...................................................................... 24
IV. Analiza fluxurilor de numerar ............................................................................................ 27
4.1 Analiza indicatorilor ............................................................................................................ 27
4.2 Cash- Flow .......................................................................................................................... 28
V. Analiza cost- beneficiu a unui proiect de investiţii ............................................................ 29
5.1 Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor ................................................................. 29
5.2 Etapele analizei cost-beneficiu ............................................................................................ 30
5.2.1 Analiza setului de alternative ....................................................................................... 30
5.2.2 Identificarea subiecţilor ce vor primi beneficiile şi a acelora care suportă costurile ... 30
5.2.3 Catalogarea consecinţelor ............................................................................................. 31
5.2.4 Previziunea ................................................................................................................... 33
5.2.5 Calcularea valorii monetare a efectelor ........................................................................ 34
5.2.6 Efectuarea actualizării valorii beneficiilor şi a costurilor şi analizei de sensibilitate ... 34
3
5.2.7 Formularea de recomandări pe baza VAN ................................................................... 38
5.3 Avantaje/dezavantaje ale analizei cost beneficiu ................................................................ 39
Bibliografie ................................................................................................................................... 40
ANEXE ......................................................................................................................................... 41
4
I. Caracterizarea mediului de afaceri
1.1 Scurt istoric
CONDMAG are o tradiţie de peste 50 de ani în construirea de conducte de petrol şi gaze,
inclusiv conducte magistrale de transport, conectarea la sondele de petrol/gaze, staţii de
deshidratare, staţii de comprimare gaze, staţii de reglare-măsurare gaze, reţele de conducte de
distribuţie gaze naturale. CONDMAG a construit mai mult de 90% din reteaua de conducte
magistrale de transport gaze naturale din România (aproximativ 12.000 km).
Între 1983 - 1987, CONDMAG a construit si instalat facilitatile pentru 15 statii de
comprimare echipate cu diferite tipuri de compresoare (actionare electrica, motoare cu gaz
turbine cu gaz) cu o putere totala de peste 60.000 CP.
Pentru sistemul national de transport a produselor petroliere din România, CONDMAG a instalat
aproximativ 1.000 km de conducte, cu diametre între 12" si 20".
Peste hotare, CONDMAG a realizat împreuna cu ROMPETROL S.A. Bucuresti lucrari de
instalare de circa 620 km conducte de petrol, gaze, etilena si propilena, cu diametre cuprinse
între 4" si 28". Aceste lucrari au fost executate de catre CONDMAG ca si contractor specializat
(având responsabilitati atât tehnice cât si functionale) în Iordania, fosta Iugoslavie si
Turkmenistan, ROMPETROL S.A. fiind Contractor General.
1951 Intreprinderea de Constructii si Instalatii Petrolifere BRASOV
1951 Intreprinderea de Montaje si Constructii Petrolifere si Carbonifere BRASOV
1952 - 1956 Intreprinderea de Montaje si Constructii Petrolifere si Conducte BRASOV
1956 - 1973 Intreprinderea de Montaje Conducte Magistrale BRASOV
1973 - 1984 Intreprinderea de Constructii si Montaje Conducte Magistrale - BRASOV
1984 - 1990 Intreprinderea Antrepriza de Montaje Conducte Magistrale - BRASOV
5
1990 Societatea Comerciala "CONDMAG" S.A. BRASOV
1.2 Prezentarea companiei
Condmag este specializata in constructia conductelor magistrale de gaze, petrol, titei,
apa si alte fluide, precum si a instalatiilor tehnologice aferente acestora. Serviciile oferite de
companie constau in proiectare, constructii de conducte magistrale, constructii de instalatii de
procesare gaze si petrol si facilitati tehnologice aferente acestora. Pe langa activitatile de
productie si proiectare compania detine si un restaurant in Brasov. Actiunile Condmag sunt
listate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti sub simbolul COMI.
CONDMAG este actionar majoritar la:
S.C. FLOWTEX TECHNOLOGY S.A. Medias, specializată în forajul orizontal dirijat, ce
operează cu 9 sisteme de tip FLOWTEX, provenienţa Germania.
S.C. TIMGAZ S.A. Buzias specializata in distributia de gaze naturale in orasul Buzias, in
regim de concesiune pe 49 de ani.
Principalii clienti ai societatii sunt: Transgaz Medias pen-tru care Condmag exectuta
constructii de conducte si mag-istrale, in 2008 ponderea in cifra de afaceri fiind de 47%; Romgaz
Medias cu o pondere de 33% datorata lucrarilor de constructii de instalatii si Distrigaz Bucuresti,
societatea fiind dependenta de acesti clienti datorita specificului ac-tivitatii. Alti clienti ai
societatii sunt: E.ON Gaz Romania, Petrom, Rompetrol, CET, Falcon OiL & Gas, consilii locale,
primarii si prefecturi.
Actiunile CONDMAG sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti, BVB categoria a 2-a cu
simbolul COMI .
Informaţii despre acţiunile emise
Număr total acţiuni 381.335.751
Valoare Nominală 0,1000
Capital Social 38.133.575,1
6
Data
raportarii
Actionar Procent
11.10.2010 MEI - ROEMENIE EN BULGARIJE FONDS N.V. and
OTHER PERSONS ACTING IN CONCERT WITH
6,5900%
03.03.2009 ARTIO GLOBAL MANAGEMENT LLC (in calitate de
mandatar inclusiv pentru ARTIO INTERNATIONAL
EQUITY FUND)
4,7500%
7
Consiliu de administraţie şi executiv este format din:
Preşedinte: Gheorghe Călburean
Director General: Alexandru Liviu Tatar
Numărul mediu a angajaţilor Condmag la 31.12.2011 a fost de 925. Societatea dispune de
angajaţi cu pregătire de specialitate şi experienţă în domeniul activităţii, angajaţi cu pregătire
ISO 9001, management de calitate, ISO 14001 management mediu, ISO 18001 management
sănătate, securitate în muncă. Nu au existat conflicte de menţionat. Raporturile dintre patronat,
conducerea executivă şi angajaţi sunt bune iar 65% dintre angajaţi sunt membrii de sindicat.
1.3 Produse şi servicii
Profil
Construcţia de conducte
Magistrale de gaze
Magistrale de ţiţei, produse petroliere şi produse chimice
Magistrale pentru transportul apei potabile sau industriale
Reţele de distribuţie gaze şi apă, din oţel sau polietilenă
Construcţii diverse
Industriale
Civile
Reparaţii şi modernizări clădiri
Montarea de instalaţii şi echipamente în:
Staţii de tratare gaze
8
Staţii de reglare şi măsurare gaze
Staţii de pompare produse petroliere/apă
Staţii de comprimare gaze
Proiectare
Instalaţii şi SDV-uri specifice construirii conductelor
Conducte magistrale, staţii de reglare şi măsurare gaze
Traversări aeriene şi subterane pentru conducte magistrale
Reţele de alimentare cu gaze în localităţi
Branşamente locuinţe
Izolarea anticorozivă a materialului tubular
Cu bitum şi armare cu fibră de sticlă
Cu benzi autoadezive din polietilenă
Laborator autorizat pentru teste:
Distructive pentru probe din otel
Nedistructive prin gamagrafiere pentru suduri la conducte şi control cu ultrasunete.
Activităţi:
Instalaţii şi SDV-uri specifice construirii conductelor
Conducte magistrale, staţii de reglare şi măsurare gaze
Traversări aeriene şi subterane pentru conducte magistrale
Sisteme de alimentare şi distribuţie gaze naturale în localităţi
Branşamente locuinţe
Proiectare şi instalare centrale termice de apartament
Instalaţii de utilizare gaze
Producţie:
Conducte de transport gaze naturale
9
Hurezani-Bucuresti Ø 20" - 154 km
Mihai Bravu-Navodari Ø 24" - 83 km
Isaccea-Silistea Ø 28" - 207 km
Filitelnic-Onesti Ø 28" - 220 km
Filitelnic-Onesti-Sendreni Ø 32" - 320 km
Conducte de transport gaze naturale
- 8 subtraversări ale Dunării cu conducte de Ø 12" şi 20`
- 20 traversări aeriene de râuri mari, folosind soluţia de grinzi cu zăbrele sau poduri de conducte
suspendate cu cabluri de suspensie. Cea mai reprezentativă dintre aceste fiind traversarea râului
Siret la Cosmesti cu 2 conducte de Ø 24", a doua ca mărime în Europa ca lungime a traversării.
Conducte de transport petrol şi produse petroliere
Constanţa-Ploieşti Ø 14" - 274 km
Constanţa-Ploieşti Ø 20" - 180 km
Conducte de transport gaze naturale
Gheraiesti-Iasi Ø 16" - 120 km. Receptie: 1997
Bocicau-Mediesu Aurit Ø 28" - 40 km. Receptie: 1997
Echipamente Condmag:
Maşină de forat orizontal dirijat
Lansatoare
Macarale
Maşini de şanfrenat
Maşini de curăţat ţevi cu perii rotative
Maşini de aplicat benzi adezive
Maşini de săpat
Aparate de sudură
10
Centratoare
Echipamente de testare pentru presiune joasă şi înaltă
Camioane
1.4 Descrierea activităţii de bază a societăţii comerciale
Detaliat, domeniile de activitate ale societăţii sunt:
Construcţia de conducte :
- conducte colectoare în câmpurile de gaze; magistrale de transport gaze; magistrale transport
petrol/produse petroliere; conducte pentru alimentarea cu apă/canalizări; subtraversări si
supratraversări susţinute pe cabluri, autoportante, etc.; reţele de distribuţie gaze (oţel şi PE).
Izolare material tubular :
- În cele două variante: bitum sau bandă PE;
Construcţia de instalaţii:
- staţii de tratare gaze; staţii de comprimare gaze; staţii de pompare; instalaţii de stocare produse
petroliere; staţii de reglare măsurare ( SRM ) gaze; lucrări instalaţii sanitare şi încălzire centrală.
Construcţii civile:
- construcţii civile si industriale; drumuri fără îmbrăcăminte asfaltică.
Proiectare :
11
- instalaţii, SDV -uri pentru construirea conductelor; sisteme de alimentare cu gaze a localităţilor;
reparaţii capitale conducte magistrale şi SRM –uri.
Comerţ :
- alimentaţie publică (Restaurant Maestro).
1.5 Piaţa, clienţi şi furnizori
Cota de piaţă:
Condmag deţine o poziţie dominantă pe piaţa construcţiei de conducte magistrale de gaze
din România, cu o cotă de circa 80% şi deţine 25% din piaţa de conducte la nivel naţional.
În ultimii ani, între banii alocaţi pentru investiţii de operatorul naţional de transport al
gazelor naturale Transgaz Mediaş (TGN) şi afacerile celui mai mare constructor de conducte
magistrale de gaze din România, Condmag Braşov (COMI), deţinut de Gheorghe Călburean a
existat o relaţie strânsă.
Astfel, în anii 2009 şi 2010, când Transgaz a cheltuit sume importante pentru conducte şi
lucrări de reabilitare a acestora afacerile Condmag au prosperat, majorându-se de aproape două
ori în doi ani.
În 2011, când Transgaz a "strâns cureaua" din cauză că a distribuit 90% din profit către
acţionari şi a rămas fără bani de investiţii, afacerile Condmag Braşov au înregistrat un declin
abrupt de 42%, până la 113,7 mil. lei (26,8 mil. euro). Pe lângă Transgaz, nici Romgaz, un alt
client important al Condmag, nu a mai dispus anul trecut de bani pentru investiţii în condiţiile în
care companiile de stat a trebuit să distribuie 90% din profit.
12
Printre clienţii companiei se regăsesc:
S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Medias
S.N.G.N. Romgaz S.A. Medias
OMV Petrom SA
AURELIAN Oil & Gas PLC
Consilii locale
Primării, prefecturi
13
Societatea Condmag are drept furnizori următoarele companii:
14
II. Analiza ratelor financiare
2.1 Rate financiare de analiză a capacităţii de plată (lichiditate)
a) Rata curentă
= 2009:
84.265.338
43.347.544 = 1.94
2010: 91.901.368
55.004.673 = 1.67
2011:
42.147.476 = 1.99
Valoarea acestui indicator este recomandată a fi între 2 şi 2,5. În cazul nostru, indicatorul
este mai mare decât 1, ceea ce rezultă că firma are posibilitatea de a-şi rambursa datoriile pe
termen scurt cu ajutorul activelor pe termen scurt.
100 = -13.9
100 = 19.1
Indicatorul a cunoscut o variaţie pozitivă cu 32% în 2011 faţă de 2010 şi 2009.
b) Rata rapidă
= 2009:
84.265.338- 17.407.772
43.347.544 = 1.54
2010: 91.901.368- 9.187.056
55.004.673 = 1.50
2011:
42.147.476 = 1.64
15
Nivelul de referinţă al acestui indicator este cuprins între 0,8 şi 1. Observăm o stare de
lichiditate mare la nivelul firmei Condmag, oferindu-se astfel garanţia acoperirii în orice moment
a unor angajamente financiare.
100 = -2.5
100 = 9.3
De asemenea se observă o creştere pozitivă a variaţiei indicatorului cu 11,8% în anul
2011 faţă de primii doi ani.
c) Rata cash
= 2009:
23.770.537 0
43.347.544 = 0.54
2010: 20.711.598 0
55.004.673 = 0.37
2011:
42.147.476 = 0.35
Valoarea ratei cash a firmei pe cei trei ani de activitate este peste 0,2, ceea ce indică
prezenţa unei lichidităţi certe, ce poate fi utilizată oricând pentru acoperirea datoriilor pe termen
scurt, anul 2009 fiind mult mai lichid decât 2010 şi 2011.
100 = -31.4
100 = -5.4
Variaţia acestu indicator cunoaşte o evoluţie pozitivă cu 36.8% în 2011 faţă de 2010
comparativ cu variaţia în 2010 faţă de 2009.
d) Rata solvabilităţii patrimoniale
16
= 2009:
107.080.174
107.080.174 4.335.657 4.954.605 =0.92
2010: 118.452.052
118.452.052 4.466.897 4.303.653 =0.93
2011: 134.293.904
134.293.904 4.668.782 3.615.589 =0.94
Acest indicator are o valoare mult mai mică faţă de cea de referinţă (0,3-0,5), însemnând
faptul că în toţi cei trei anii, gradul de solvabilitate patrimonială este scăzut, ceea ce poate ridica
dificultăţi atunci când se solicită credite de la bănci.
100 = 1.08
100 = 1.07
Variaţia acestei rate nu este una semnificativă, indicatorul menţinându-şi valoarea pe toţi
cei trei ani de activitate.
e) Rata solvabilităţii generale
= 2009:
170.794.692
43.347.544 20.366.974 = 2.68
2010: 189.338.392
55.004.673 15.881.667 = 2.67
2011: 188.987.421
42.147.476 12.546.041 = 3.45
Rata solvabilităţii generale evidenţiază în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de
către activele totale ale firmei. Astfel, cu cât valoarea ratei e mai mare decât 1, cu atât firma are o
situaţie financiară mai bună. În cazul nostru, valoarea indicatorului fiind peste 2,5 în toţi anii,
putem spune că întreprinderea dispune de o capacitate ridicată de a-şi achita obligaţiile băneşti,
imediate şi îndepărtate, faţă de terţi.
100 = -0.37
100 = 29.21
17
În ceea ce priveşte flucţuaţia valorii indicatorului, acesta a înregistrat modificări
considerabile în 2011 faţă de 2010, pe când în 2010 faţă de 2009 s-a observat o variaţie de doar
0,37%
2.2 Rate financiare de analiză a finanţării prin credite (gradul de îndatorare)
a) Rata îndatorării globale
= 2009:
63.714.518
170.794.692 = 0.37
2010: 70.886.340
189.338.392 = 0.37
2011: 54.693.517
188.987.421 = 0.28
Valoarea acestui indicator ne indică faptul că ponderea datoriilor totale nu reprezintă mai
mult de 2/3 din totalul resurselor financiare ale firmei, aşa cum este şi recomandat. Firma nu are
un grad de îndatorare prea mare, prezentând un risc mai mic atunci când economia se află într-o
perioadă de recesiune.
100 = 0
100 = -24.32
Cu toate acestea, indicatorul a cunoscut o evoluţie negativă în 2011, cu 24,32% faţă de
ceilalţi ani.
b) Rata de acoperire a dobânzilor
= 2009:
= 19.49
2010:
= 18.43
18
2011:
= 2.91
În primii doi ani de activitate, firma nu s-a confruntat cu dificultăţi în cazul contractării
unui nou împrumut, indicatorul având o valoare de peste 18, pe când în 2011 această situaţie s-a
deteriorat, indicatorul ajungând la valoarea de 2.91, apropiată de cea recomandată, 2.4
100 = -5.4
100 = -84.2
Indicatorul a avut o evoluţie negativă în 2011 faţă de 2010 şi 2009 cu 78.8%.
2.3 Rate financiare de analiză a eficienţei utilizării activelor (activitate)
a) Rata de rotaţie a stocurilor
= 2009:
= 13.02
2010:
= 21.6
2011:
= 7.69
Nivelul de referinţă al acestui indicator este de 8 rotaţii sau cât mai ridicat, ceea ce
înseamnă că firma nu operează cu mai multe stocuri decat este necesar, ba chiar în anul 2010
cunoaşte o rotaţie a stocurilor foarte productivă.
100 = 65.8
100 = -64.3
19
În urma analizei, observăm o fluctuaţie negativă în anul 2011 faţă de ceilalţi ani de
activitate, firma operând cu mai multe stocuri în 2011 decât a operat în anul 20010, respectiv
2009.
b) Durata medie de încasare a clienţilor
= 2009:
= 62.66
2010:
= 105.3
2011:
= 135.1
Nivelul de referiţă al acestui indicator este de 30 de zile, ceea ce înseamnă că în toţi cei
trei ani firma s-a confruntat cu clienţi rău platnici, situaţia deteriorându-se tot mai mult în ceea ce
priveşte recuperarea creanţelor în 2011 faţă de 2010 şi 2009.
100= 68
100=28.3
Observăm faptul că variaţia acestui indicator este mult mai ridicată în anii 2009-2010
comparativ cu anii 2010-2011.
c) Rata de utilizare a activelor fixe
= 2009:
= 3.01
2010:
= 2.39
2011:
= 1.32
Din primii doi ani de activitate rezultă faptul că firma îşi utilizeaza eficient activele fixe
de care dispune, însă pe anul 2011 se ridică un semnal de alarmă, având în vedere că valoarea
indicatorului se apropie de 1.
20
100 = -20.5
100 = -44.7
Comparând variaţiile între cei trei ani ne dăm seama că indicatorul a cunoscut o evoluţie
pozitivă în 2011 faţă de 2010 şi 2009 cu 24.2%.
d) Rotaţia activului total
= 2009:
170.794.692 = 1.32
2010:
189.338.392 = 1.04
2011:
188.987.421 = 0.60
Nivelul de referinţă al acestui indicator este de 2,5 rotaţii sau mai mare. În cazul nostru,
firma are o rotaţie a activului total mai mică de 2, însemnând faptul că aceasta nu generează
vânzări suficiente pentru câte active foloseşte.
100= -21.2
100= -42.3
În anii 2011-2010, a avut loc o variaţie mult mai ridicată faţă de 2010-2009, indicatorul
micşorându-şi valoarea.
2.4 Rate financiare de analiză a eficienţei echipei manageriale (rentabilitate)
a) Rata profitului
100 = 2009:
100 = 8.10%
21
2010:
100 = 5.93%
2011:
100 = 0.74%
Acest indicator ne arată profitul net obţinut la o unitate monetară vândută. Acesta are un
nivel de referinţă de peste 1,2%. Observăm astfel că în anul 2009, Condmag a avut o rată a
profitului ridicată, după care a continuat să scadă în următorii doi ani.
100 = -26.7
100 = -87.5
Indicatorul a cunoscut o variaţie negativă ridicată în 2011 faţă de 2010 şi 2009.
b) Rentabilitatea investiţiilor
100 = 2009:
170.794.692100 = 10.7%
2010:
189.338.392100 = 6.22%
2011:
188.987.421100 = 0.45%
Acest indicator măsoară gradul de rentabilitate a întregului capital investit în firmă.
Având un nivel de referinţă de 9,2%, observăm o scădere a rentabilităţii capitalului investit în
firmă în 2011 comparativ cu 2010 şi mai ales cu 2009.
100 = -41.8
100 = -92.7
Indicatorul a cunoscut o evoluţie negativă puternică cu 50,9%.
c) Rata rentabilităţii financiare
100 = 2009:
100 = 17.16%
22
2010:
100 = 9.95%
2011:
100 = 0.63%
Prin intermediul acestui indicator se măsoară gradul de rentabilitate a investiţiei făcute de
acţionarii firmei în întreprindere. În 2009 se observă o rată a profitabilităţii ridicată, de 17.16%,
pe când în 2010, aceasta ajunge la un procentaj de doar 9.95% iar în 2011 se apropie de 0.
100 = -42%
100 = -93%
Indicatorul a cunoscut o variaţie negativă puternică, ajungând de la -42% la -93%, o
diferenţă de 51 de procente.
d) Profitul per acţiune
= 2009:
= 0.08 lei/acţiune
2010:
= 0.05 lei/acţiune
2011:
= 0.002 lei/acţiune
Preţul pe acţiune a scăzut în 2010 faţă de 2009 cu 0.03 lei, iar în 2011 faţă de 2010 a avut
loc o scădere puternică cu 0.048 lei.
2.5 Rate financiare de piaţă
a) Price/earning ratio
= 2009:
= 8.5
23
2010:
= 9
2011:
= 80
100 = 5.8
100 = 788.8
b) Price/ Book Value
= 2009:
= 1.51
2010:
= 0.88
2011:
= 0.47
= 2009:
= 0.45
2010:
= 0.51
2011:
= 0.34
100 = 13.3
100 = -33.3
24
III. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Nr.crt Indicator 2009 2010 2011 Calcul
1 Venituri din vanzari
marfuri
3,820,078 12,839,559 1,824,620
2 - chelt privind marfuri 3,379,516 11,642,077 1,085,937
3 Marja comerciala 440,562 1,197,482 738,683 L1-L2
4 + productia vanduta 222,979,267 185,612,567 111,891,839
5 +/-productia stocata 1,764,469 -6,923,263 3,815,488
6 +productia imobilizata 746,908 2,379,663 2,871,977
7 Productia exercitiului 225,490,644 181,068,967 118,579,304 L4+L5+L6
8 - chelt materii prime 62,741,543 49,232,805 44,331,377
9 - alte chelt materiale 835,051 1,204,190 1,041,896
10 - alte chelt externe 1,147,267 1,099,693 1,323,810
11 - chelt privind
prestatiile ext
94,601,130 72,514,933 29,168,741
12 Valoare adaugata 66,606,215 58,214,828 43,452,163 L3+L7-L8-L9-
L10-L11
13 venituri subventii expl
aferente CA nete
0 0 0
14 - chelt cu alte impozite,
taxe
1,004,297 1,401,249 1,515,517
15 - chelt cu personalul 35,355,346 35,178,322 33,158,625
16 Excedentul brut din
exploatare
30,246,572 21,635,257 8,778,021 L12+L13-L14-L15
17 +alte venituri din
exploatare
1,234,018 1,718,870 465,509
18 - alte chelt de expl 702,393 728,472 195,314
19 - ajustari de val privind
imob corp
7,573,139 7,895,037 8,740,271
20 - ajustari de val privind
A circ
638,730 1,134,894 -42,405
21 - ajustari privind
provizioane
588,684 -389,167 -188,854
22 Rezultat din
exploatare
21,977,644 13,984,891 539,204 L16+L17-L18-
L19-L20-L21
23 +venituri financiare 2,349,579 4,770,449 4,377,504
24 - chelt financiare 1,650,761 3,617,911 2,672,061
25 Rezultatul inainte de 22,676,462 15,137,429 2,244,647 L22+L23-L24
25
dobanzi si impozit
26 - chelt cu dobanzile 1,163,266 821,107 770,354
27 Rezultatul curent 21,513,196 14,316,322 1,474,293 L25-L26
28 +venituri extraordinare 0 0 0
29 - chelt extraordinare 0 0 0
30 Rezultat brut 21,513,196 14,316,322 1,474,293 L27+L28-L29
31 - impozit pe profit 3,128,925 2,529,591 623,648
32 Rezultatul net al
exercitiului financiar
curent
18,384,271 11,786,731 850,645 L30-L31
a) Marja comercială
Marja comercială reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri faţă de costul de cumpărare
al acestora. Marja comercială vizează, în exclusivitate, întreprinderile comerciale sau numai
activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). În 2010
indicatorul a înregistrat o creştere faţă de 2009, iar în 2011 o scădere comparativ cu 2010.
b) Producţia exerciţiului
Producţia exerciţiului este o sumă de valori neomogene (cost achiziţie, cost producţie),
reflectând însă nivelul activităţii unei întreprinderi mult mai fidel decat cifra de afaceri. În ceea
ce priveşte Condmag, anul 2009 a fost unul profitabil, pe când în 2010 şi 2011 valoarea
indicatorului a cunoscut o scădere.
c) Valoarea adăugată
Valoarea adaugată exprimă creşterea de valoare pe care întreprinderea o adaugă la
serviciile şi bunurile aduse de terţi. Aceasta a înregistrat o scădere treptată din 2009 până în
2011.
d) Excedentul brut al exploatării
Excedentul brut al exploatării exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare.
EBE reprezintă resursa principala a întreprinderii, deoarece exercită o influenţă hotărâtoare
asupra rentabilităţii economice şi capacităţii de autofinanţare a investiţiilor. EBE a înregistrat o
26
valoare ridicată în anul 2009, urmând să scadă puternic în decursul următorilor doi ani de
activitate.
e) Rezultat din exploatare
Rezultatul exploatării măsoară eficienţa activităţii de exploatare normală şi curentă a
întreprinderii. Activitatea de exploatare este este deficitară înrăutăţindu-se de la un an la altul.
f) Rezultatul net al exerciţiului financiar
Rezultatul net reprezintă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi
remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise. În toţi cei trei ani firma a înregistrat
profit, acesta diminuându-se treptat.
27
IV. Analiza fluxurilor de numerar
4.1 Analiza indicatorilor
Observăm faptul că pentru toţi cei 3 ani de activitate valoarea indicatorului FRN este
pozitivă, ceea ce înseamnă că firma are o creştere economică bună.
Fondul de rulment propriu este pozitiv la sfârşitul celor trei ani, ceea ce înseamnă că
firma se află într-o stare de echilibru financiar pe termen lung realizat pe seama capitalurilor
proprii. Astfel, chiar şi după rambursarea datoriilor bancare pe termen lung, activele imobilizate
vor putea fi finanţate în întregime pe seama capitalurilor pe termen lung.
Indicator 2009 2010 2011
St 17,407,772 9,187,056 14,780,100
Cr 43,087,029 62,002,714 54,083,271
Dat expl 39,011,887 50,537,776 37,478,694
NFR 21,482,914 20,651,994 31,384,677
Disp b 23,770,537 20,711,598 15,031,391
Val mob ts 0 0 0
CBTS 4,335,657 4,466,897 4,668,782
TN 19,434,880 16,244,701 10,362,609
Indicator 2009 2010 2011
Cpr 107,080,174 118,452,052 134,293,904
DTML 20,366,974 15,881,667 12,546,041
CP 127,447,148 134,333,719 146,839,945
Ai 86,529,354 97,437,024 105,092,659
FRN 127,447,148 134,333,719 146,839,945
FRP 20,550,820 21,015,028 29,201,245
FRS 20,366,974 15,881,667 12,546,041
28
4.2 Cash- Flow
Abordarea franceză:
CF= Δ TN = ΔFRN- ΔNFR
2009 2010 2011
FRN 127,447,148 134,333,719 146,839,945
NFR 21,482,914 20,651,994 31,384,677
CF1= 6,886,571+ 830,920 = 7,717,491
CF2= 12,506,226- 10,732,683 = 1,773,543
Abordarea anglo-saxonă:
CF= CF gest + CF capital
CF capital = CF financiar CF investiţional
2009 2010 2011
Flux net de numerar din activitati de exploatare 36,091,760 5,515,476 13,921,892
Flux net de numerar utilizat in activitati de investitii 11,025,853 13,149,161 4,241,988
Flux net de numerar utilizat in activitati de finantare 260,695 9,316,209 12,424,897
Disponibilitati si elemente asimilate la inceputul
anului
15,027,183 39,628,371 22,417,027
Disponibilitati si elemente asimilate la sfarsitul
anului
39,628,731 22,417,027 16,678,044
CF2009 = 36,091,760+ 11,025,853+ 260,695 = 47,378,308
CF2010 = 5,515,476+ 13,149,161+ 9,316,209 = 27,980,846
CF2011 = 13,921,892+ 4,241,988+ 12,424,897 = 30,588,777
ΔFRN1 6,886,571
ΔFRN2 12,506,226
ΔNFR1 -830,920
ΔNFR2 10,732,683
29
V. Analiza cost- beneficiu a unui proiect de
investiţii
Analiza cost-beneficiu reprezintă un instrument analitic, utilizat pentru a estima impactul
socio-economic datorită implementării anumitor acţiuni şi/sau proiecte. Impactul trebuie evaluat
în comparativ cu obiective predeterminate, analiza realizându-se în mod uzual prin luarea în
considerare a tuturor indivizilor afectaţi de acţiune, în mod direct sau indirect.
Analiza cost-beneficiu are drept obiectiv identificarea şi cuantificarea tuturor
impacturilor posibile ale acţiunii sau proiectului luat în considerare, în vederea determinării
costurilor şi beneficiilor. Scopul acestei analize este de a determina rentabilitatea financiară şi
economică a unui proiect de investiţii, precum şi sustenabilitatea sa. Investiţiile pot fi productive
sau non-productive. În viaţa reală se poate întampla ca un proiect să fie profitabil din punct de
vedere financiar, dar nu şi economic. Pe de altă parte, există proiecte care nu sunt profitabile din
punct de vedere financiar, dar profitabile din punct de vedere economic, ceea ce înseamnă că
proiectul generează beneficii incrementale la nivelul societăţii.
5.1 Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor
Un prim pas în realizarea analizei este acela de identificare a contextului economic şi social,
precum şi a nevoii de realizare a acestei investiţii. Contextul social din România ne arată în mod
clar o necesitate a creşterii calităţii vieţii. În acest sens, serviciile oferite în cadrul investiţiei sunt
de o importanţă deosebită deoarece satisfac nevoia oamenilor de relaxare şi de reducere a
stresului. Drept urmare, investiţia va consta în construirea unui centru de relaxare în oraşul
Slănic-Moldova a judeţului Bacău. Acesta va conţine o cameră pentru tratamente faciale, o
cameră pentru tratamente corporale, două camere pentru masaj, 5 camere duş Kneipp, 5 camere
saună şi 4 camere pentru terapii în cuplu, având astfel o capacitate maximă de 28 locuri. Recepţia
va cuprinde: un birou pentru recepţioneră, un scaun, un calculator, un telefon, o canapea, 2 fotolii
şi o măsuţă. În ce priveşte orarul firmei acesta va funcţiona în fiecare zi a săptămânii astfel: de
luni până duminică de la orele 8:00 pana la orele 20:00.
30
Pentru acest proiect orizontul de timp avut în vedere este de 7 ani, implementarea investiţiei
din punct de vedere fizic durând 1 an (acesta va figura în tabele ca anul 0).
Principalul obiectiv al proiectului constă în creşterea calităţii vieţii şi reducerea stresului prin
relxare adresându-se persoanelor adulte, atât celor afectaţi de stresul zilnic, cât şi celor ce doresc
să acceseze un sanctuar pentru corp şi suflet. Drept obiective secundare ale investiţiei amintim:
Crearea unui mediu propice pentru eliminarea stresului din viaţa clienţilor;
Ridicarea standardului de viaţă prin ritualurile specifice de relaxare;
Asigurarea unui mediu prietenos, capabil să răspundă nevoilor sociale ale
potenţialilor consumatori.
5.2 Etapele analizei cost-beneficiu
5.2.1 Analiza setului de alternative
Pentru acest proiect de investiţii vom avea în vedere 3 variante şi anume:
Varianta minimă – centrul de relaxare este ocupat în proporţie de 10%;
Varianta medie – centrul de relaxare este ocupat într-o proporţie de 50%;
Varianta maximă – centrul de relaxare este ocupat în proporţie de 100%;
5.2.2 Identificarea subiecţilor ce vor primi beneficiile şi a acelora care suportă costurile
Beneficiarii acestui proiect vor fi persoanele de sex feminin şi masculin, atât din mediu
rural cât şi din cel urban, adulte, care doresc să-şi îmbunătăţeasca calitatea vieţii prin reducerea
nivelului de stres.
Nivelul de analiză trebuie determinat în relaţie cu mărimea şi scopul proiectului, adică în
relaţie cu grupul sau zona în care proiectul are un impact relevant. Astfel, vom realiza o analiză
din perspectivă locală şi una din perspectivă naţională.
31
Analiză din perspectivă locală:
Beneficii ce revin locuitorilor provinciei:
- Creşterea notorietăţii zonei Slănic-Moldova;
- Consolidarea infrastructurii zonei;
- Apariţia unor noi locuri de muncă;
Costuri ce revin locuitorilor provinciei:
- Poluarea;
- Aglomerarea zonei în perioadele de vârf;
- Pierderea unui spaţiu verde în favoarea construirii clădirii;
Analiză din perspectivă naţională:
Beneficii ce revin locuitorilor ţării:
- Îmbunătăţirea planurilor de acţiune şi intervenţie în caz de calamităţi naturale;
- Dezvoltarea economiei;
Costuri ce revin locuitorilor ţării:
- Accentuarea unor conflicte în zona geografică;
- Conflicte de interese între diferite nivele decizionale;
5.2.3 Catalogarea consecinţelor
În urma implementării şi realizării proiectului de investiţii, se vor obţine o serie de
beneficii şi costuri pe toată perioada de viaţă a proiectului. Astfel, printre beneficiile rezultate
enumerăm:
reducerea stresului la persoanele ce vor utiliza serviciile noastre de relaxare,
îmbunătăţirea calităţii vieţii;
evitarea apariţiei anumitor boli cauzate de stres;
32
reducerea mortalităţii cauzate de boli depistate prea târziu;
realizarea de venituri din taxe;
Masajul de relaxare este utilizat în diverse scopuri:
scop fiziologic: obţinerea unei funcţionări normale a organelor şi sistemelor
organismului. Prin acţiunea curativo-profilactică masajul previne sau tratează diversele
afecţiuni.
scop regenerativ: combate îmbătrânirea prin aducerea corpului la o formă fizică şi psihică
foarte bună.
scop estetic: reduce depunerile de grăsime de pe suprafaţa corpului.
Efectele masajului se regăsesc:
La nivelul pielii - se îndepărtează stratul celulelor moarte, se deschid canalele glandelor
sudoripare şi sebacee, eliminând astfel transpiraţia şi sebumul;
La nivelul ţesutului conjunctiv - contribuie la întreţinerea şi refacerea elasticităţii
ţesuturilor ce favorizează mişcările corpului, la îmbunătăţirea schimburilor metabolice şi
de excreţie şi a funcţiilor de producere a hormonilor;
La nivelul muşchilor - detensionarea muşchilor obosiţi, dinamizarea celor mai puţin
utilizaţi. Creşte conductibilitatea şi contractilitatea ţesutului muscular, se îmbunătăţeşte
elasticitatea musculară;
La nivelul circulaţiei sanguine şi limfatice, manevrele de masaj asigură o irigare mai bună
a tuturor ţesuturilor muşchilor şi organelor interne, o eliminare a reziduurilor metabolice,
o reducere a efectului miocardului;
La nivelul sistemului nervos şi în special asupra coloanei vertebrale, masajul are efecte
stimulatoare activând funcţiile organelor inervate de nervii rahidieni;
La nivelul feţei, masajul are efect tonic, estetic, trofic şi stimulator asupra ţesuturilor.
Totodată, există şi o serie de costuri anticipate:
Costuri de achiziţie a terenului, a softurilor IT, a mobilierului (birouri, paturi etc.) şi a
aparaturii necesare (duş kneipp, bănci saună, aparate aer condiţionat, sisteme alarmă,
tratamentele faciale şi corporale, a uleiurilor pentru masaj);
33
Costuri de achiziţionare a seturilor de baie (halate, prosoape, papuci);
Costuri de construcţie a clădirii;
Costuri de întreţinere a aparaturii utilizate;
Costuri cu salariile angajaţilor;
Costuri cu utilităţi;
5.2.4 Previziunea
Previziunea cantitativă a efectelor pe toata durata de viaţă a proiectului presupune
cuantificarea tuturor efectelor pentru fiecare alternativă de-a lungul timpului. Această previziune
se va realiza pentru fiecare alternativă de proiect.
Anul de
activitate
Varianta minimă Varianta medie Varianta maximă
Numărul de persoane ce
şi-au redus nivelul de stres
Numărul de persoane ce
şi-au redus nivelul de stres
Numărul de persoane ce şi-
au redus nivelul de stres
Anul 1 1080 5040 10080
Anul 2 1080 5040 10080
Anul 3 1080 5040 10080
Anul 4 1080 5040 10080
Anul 5 1080 5040 10080
Anul 6 1080 5040 10080
Varianta minimă (ocupat 10%) : 3 pers/zi*30 zile = 90 pers/luna*12=1080 pers/ an
Varianta minimă (centrul de relaxare este ocupat în proporţie de 50%/zi): 14 persoane/zi
14*30 zile= 420 pers/ luna * 12 luni = 5040 pers/an
Varianta maximă (centrul de relaxare este ocupat în proporţie de 100%/zi): 10080 pers/an
34
5.2.5 Calcularea valorii monetare a efectelor
Conform unui studiu realizat de Ministerul Sanătăţii împreună cu Coaliţia Organizaţiilor
Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, în România trăiesc 3,5 milioane de bolnavi cronici.
Valoarea unei vieţi ce şi-a redus nivelul de stres în organism = 10 000 ron.
Valoarea salvată prin
reducerea stresului (ron)
Varianta minimă 64.800.000
Varianta medie 302.400.000
Varianta maximă 604.800.000
5.2.6 Efectuarea actualizării valorii beneficiilor şi a costurilor şi analizei de sensibilitate
Varianta minimă:
Venituri
Tarife centru de relaxare: abonament o lună: 200 lei
Abonament o zi: 90 lei
T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
Abonamente
de o zi
0 2.700 lei 1.800 lei 2.250 lei 2.700 lei 2.070 lei 1.620 lei 2.700 lei
Abonamente
de o luna
0 12.000 lei 12.000
lei
12.000
lei
12.000 lei 12.000
lei
12.000
lei
12.000
lei
Total
venituri
0 14.700 lei 13.800
lei
14.250
lei
14.700 lei 14.070
lei
13.620
lei
14.700
lei
35
Cheltuieli
VAN=
+
+
+
+
+
+
– 160,500-
-
-
-
-
-
-
= 74,567-160,500-334,484
= -420,417 lei (nu se acceptă investiţia)
T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
Achizitionare
teren
50.400 lei 0 0 0 0 0 0 0
Constructia
cladirii
100.000
lei
0 0 0 0 0 0 0
Achizitionare
mobila
1.500 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie soft 2.000 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie
aparatura
1.800 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie
seturi de baie
4.800 lei 0 0 1.600 lei 0 0 1.600 lei 0
Salarii 0 lei 60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
Utilitati 0 lei 3.360 lei 3.360 lei 3.360 lei 3.360 lei 3.360 lei 3.360 lei 3.360 lei
Intretinere
aparatura
0 0 400 lei 0 1.000 lei 0 lei 500 lei 0 lei
Total
cheltuieli
160.500
lei
63.360
lei
63.760
lei
64.960
lei
64.360
lei
63.360
lei
64.960
lei
63.360
lei
36
Varianta medie:
Venituri:
14 pers/zi dintre care 11 pers*200 lei*12 luni = 26.400 lei
3 pers*90 lei*20 zile*8 luni = 43.200 lei
Cheltuieli
T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
Abonamente
de o zi
0 43.200 lei 37.800
lei
43.200
lei
64.800 lei 37.800
lei
48.600
lei
34.560
lei
Abonamente
de o luna
0 26.400 lei 26.400
lei
26.400
lei
26.400 lei 26.400
lei
26.400
lei
26.400
lei
Total
venituri
0 69.600 lei 64.200
lei
69.600
lei
91.200 lei 64.200
lei
75.000
lei
60.960
lei
T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
Achizitionare
teren
50.400 lei 0 0 0 0 0 0 0
Constructia
cladirii
100.000
lei
0 0 0 0 0 0 0
Achizitionare
mobila
1.500 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie soft 2.000 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie
aparatura
1.800 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie
seturi de baie
4.800 lei 0 1.600 lei 1.600 lei 0 0 1.600 lei 0
Salarii 0 lei 60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
Utilitati 0 lei 4.360 lei 4.360 lei 4.360 lei 4.360 lei 4.360 lei 4.360 lei 4.360 lei
Intretinere
aparatura
0 0 400 lei 0 1.000 lei 0 lei 500 lei 0 lei
Total
cheltuieli
160.500
lei
64.360
lei
66.360
lei
65.960
lei
65.360
lei
64.360
lei
65.960
lei
64.360
lei
37
VAN=
+
+
+
+
+
+
– 160.500 -
-
-
-
-
-
-
= 369.615- 160.500 -341.089 = - 131,974 lei
(investiţia nu se acceptă)
Varianta maximă
Venituri
28pers/zi dintre care 20 pers*200 lei*12 luni = 48.000 lei
8pers*90 lei*15 zile*8 luni = 86.400 lei
T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
Abonamente
de o zi
0 86.400 lei 86.400
lei
86.400
lei
86.400 lei 86.400
lei
86.400
lei
86.400
lei
Abonamente
de o luna
0 48.000 lei 48.000
lei
48.000
lei
48.000 lei 48.000
lei
48.000
lei
48.000
lei
Total
venituri
0 134.400
lei
134.400
lei
134.400
lei
134.400
lei
134.400
lei
134.400
lei
134.400
lei
38
Cheltuieli
VAN=
+
+
+
+
+
+
–
160,500 -
-
-
-
-
-
-
= 702,362 –
160,500 – 347,452 = 194,410 lei (se acceptă investiţia)
5.2.7 Formularea de recomandări pe baza VAN
Vom selecta proiectul de investiţii în varianta maximă deoarece acesta înregistrează
profitul cel mai ridicat dintre cele trei variante avute în vedere.
T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
Achizitionare
teren
50.400 lei 0 0 0 0 0 0 0
Constructia
cladirii
100.000
lei
0 0 0 0 0 0 0
Achizitionare
mobila
1.500 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie soft 2.000 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie
aparatura
1.800 lei 0 0 0 0 0 0 0
Achizitie
seturi de baie
4.800 lei 0 1.600 lei 1.600 lei 800 lei 800 1.600 lei 0
Salarii 0 lei 60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
60.000
lei
Utilitati 0 lei 5.360 lei 5.360 lei 5.360 lei 5.360 lei 5.360 lei 5.360 lei 5.360 lei
Intretinere
aparatura
0 0 400 lei 0 1.000 lei 0 lei 500 lei 0 lei
Total
cheltuieli
160.500
lei
65.360
lei
67.360
lei
66.960
lei
67.160
lei
66.160
lei
66.960
lei
65.360
lei
39
5.3 Avantaje/dezavantaje ale analizei cost beneficiu
Avantajele rezultate în urma utilizării analizei cost beneficiu sunt:
Permiterea exprimării unei opinii asupra valorii economice şi sociale a proiectului de
realizare a centrului de relaxare;
Permite ierarhizarea proiectelor şi opţiunilor;
Încurajează practica identificării beneficiilor şi costurilor economice, chiar dacă nu sunt
cuantificabile financiar imediat.
Dezavantajele utilizării acestei analize sunt:
Se axează pe costuri şi beneficii şi mai puţin pe obiectivele proiectului;
În unele cazuri nu există suficiente informaţii şi date statistice pentru realizarea analizei;
Realizarea acestei analize presupune existenţa unei expertize destul de aplicată;
Existenţa riscului de manipulare a datelor, în special dacă analiza este utilizată pentru
proiecte cu beneficii calitative intangibile şi pe termen lung.
40
Bibliografie
1. Anton, Sorin Gabriel, Curs Analiză Financiară, Iaşi, 2013
2. Onofrei, Mihaela, Management financiar, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006
3. Zait, Dumitru, Evaluarea şi Gestiunea Investiţiilor Directe, Ediţia a IIa, Ed. Sedcom
Libris, Iaşi, 2008
4. www.bvb.ro
5. www.condmag.ro
41
ANEXE