Universitatea Al. I. Cuza din Iai Facultatea de Geografie i Geologie Specializarea Geografia Turismului Proiect de seminar: Evaluarea i valorificarea ofertei turistice potentiale din zona Ghime - Comaneti

Echipa de proiect Catanoiu Alexandra, Dragastan Andra, Ivanov Mihai - 1231A Disciplina Evaluarea si prospectarea potentialului turistic Iasi, decembrie 2011

Introducere. Obiective. Prezenta lucrare urmrete s prezinte potenialul turistic natural i antropic, valorificarea lui la ora actual, ct i premisele i direciile strategice de dezvoltare n acest areal. Pentru realizarea acestei lucrri,echipa format din studenii Ctnoiu Alexandra, Drgstan Andra i Ivanov Mihai a apelat la cunotinele geografice dobndite, la o bibliografie de specialitate, n geografie i turism, i de asemenea, la cercetrile de teren efectuate n decembrie 2011. S-au utilizat materiale cartografice i grafice i date statistice oficiale. Localizarea arealului Ghimes-Comanesti Arealul Ghimes-Comneti face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Orasul Comanesti este amplasat pe ambele maluri ale rului Trotu, fiind o aezare cu un relief deluros i colinar, destul de accidentat, dominat de o rama muntoas cu o altitudine de 500m - 1349 m (fig 1). A fost declarat ora n 1952. In depresiunea intramontana ComanestiDarmanesti, pe vaile Trotusului si Uzului se afla si orasul Darmanesti ce deschide un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului. O cltorie din Moldova spre Ardeal se poarta prin localitatea Ghimes-Palanca. Este zona care n-a putut fi colectivizat n vechiul regim din cauza slbticiei naturii. Este situat pe Figura 1: Depresiunea Comanesti (vedere panoramica) autor: Catanoiu Alexandra cursul superior al rului Trotu , acolo unde valea rului se lrgete i este strajuit de culmile munilor Tarcu i munilor Ciuc. Hub-ul zonei este reprezentat de oraul Comneti ce acioneaz ca pol local de cretere i iradiaz dezvoltare n zonele rurale adiacente si spre Moinesti. Aa cum menioneaz Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Bacu, fenomenul navetismului rural urban angreneaz micarea n zona de influen a oraului Comneti a aproximativ 3 4 000 de persoane anual. Orasul Comanesti beneficiaz de transport rutier i feroviar, dar situatia nu este deloc inscrisa in normele europene; dintr-un total de 124 km, sunt modernizati aproximativ 50 km. Poziia geografic a oraului Comneti, traversat de DN 12A i cale ferat construit de aproape 100 de ani, l include n circuitul turismului de tranzit mai ales n perioada estival prin Pasul Ghime-Fget care face legtura cu Transilvania. Drumul dintre Darmanesti si Miercurea Ciuc

este mai scurt cu 20 km prin pasul Uz decat prin pasul Palanca, dar mai greu de parcurs din cauza drumului neintretinut. Din punct de vedere turistic, arealul se confrunt cu probleme legate de resursele financiare insuficiente ale administraiei publice locale pentru a sprijini turismul n zon. Acest lucru conduce la insuficienta valorificare a potenialului turistic i lipsa spaiilor de cazare n cantitatea i calitatea necesare. In anii 1969-1970 s-a realizat lacul de acumulare Poiana Uzului. Este singura arie turistica din zona (cu cascade, Barajul Uzului si cabane turistice) care a reusit sa atraga resurse financiare pentru infrastructua tehnica si echipament turistic modern. Monumentele istorice ale arealului sunt adevrate documente istorice. Cldirea Staiei CFR Comneti realizat n 1892 o cldire asemntoare mai exist la Lausanne (Elveia)

Palatul Ghica Comneti realizat n ultimul deceniu al sec. XIX de ctre Dimitrie N. Ghica, n stil baroc. ncepnd din ianuarie 1989 Palatul Ghica gzduiete o expoziie de etnografie i art i o expoziie de art modern i contemporan Castelul familiei Stirbei - la 3 km departare de Darmanesti este cel mai mare monument din judetul Bacau, ce a apartinut familiei Stirbei.

Muzeul etnografic Palanca - Aici se afl concentrate valori deosebite din creaia vestimentar a portului national local, mobilier vechi, diverse piese din tehnica razboiului de esut manual sau din cele folosite la stn. O parte apartin patrimoniului national. Bisericile

Biserica "Sf. Neculai" - Boistea - monument de arhitectura populara.

Biserica "Sf. Voievozi" - Lapos - adaposteste un bogatul tezaur cultural: carti vechi, icoane, catapeteasma si alte obiecte de cult din veacurile XVIII si XIX Monumente comemorative Monumentul eroului Emil Rebreanu - ridicat pe locul unde a fost nmormantat acesta la dorina sa i este situat in imediata apropiere a pasului Ghimes - Palanca.

n oraul Comneti se afl singurul Cimitir Internaional al eroilor din Romnia unde au fost adunate osemintele eroilor czui, indiferent de tabra din care au fcut parte Vestigii arheologice n Vermeti (cartier al Comanestiului) se gaseste situl arheologic Cetuia, din epoca bronzului, cultura Cucuteni i cultura Starcevo-Cris.

Rezervaii naturale protejate Zona upan (Comanesti) cu o suprafa de aproximativ 200 ha, este protejat datorit straturilor tipFormaiunea de upanalctuit din gresii, argile nisipoase cu intercalaii de argile crbunoase i crbuni. Este o zona ce ofera posibilitatea dezvoltarii agroturismului.

Parcul Ghica cu o suprafa de 69.380 mp care, nainte de 1944 a fost una dintre cele mai frumoase domenii din ar. Este un parc cu specii decorative foarte rare precum: paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de Pennsylvania.

Lacul Balatau s-a format in urma unei alunecari masive de roci, barand albia paraului Izvorul Negru. Cu timpul, ca urmare a unui accentuat proces de colmatare, suprafata si adncimea lacului s-au redus; n prezent are 4,5 ha si putin peste 3 m adncime maxima.

Distribuia spaial a ofertei turistice a teritoriului Majoritatea obiectivelor se afl n proximitatea Depresiunii Comneti- Drmneti. Oferta turistic potenial este divers, fiind format din obiective turistice naturale (rezervaii naturale, parcuri) i antropice ( castele , biserici, monumente memoriale, festivaluri), unele fiind de importan naional, ce ar permite atragerea unui flux important de turisti (fig2).

Procentul locurilor de cazare raportate la unitile de cazare din arealul GhimeComneti19%

21%

Hotel Tabere elevi

14% 46%

Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale

Figura 2

Oferta turistic efectiv reprezentata de unitile de cazare este format dup cum arat diagrama de la figura 2, dintr-un procent de 46% de unitati de tip tabar de elevi , urmnd apoi hotelul Bradul din Comneti cu un procent de 21%, iar pensiunile turistice urbane( 14 %) i rurale (19%) ncheie lista unitilor de cazare existente. Cercetarea de teren a identificat prezena unor cabane turistice care nu sunt menionate n datele oficiale, unde turitii i petrec weekendul departe de spaiile urbane. Relatia dintre oferta turistica potentiala si cea efectiva este sustinuta de unitati de cazare de tip pensiuni si cabane turistice preferate de turistii ce practica turismul montan, rural, de scurta durata. Zona este tranzitata de turistii ce beneficiaza de unitati de alimentatie publica numeroase. Accesibilitatea spre oferta turistic potenial se realizeaz cu Transilvania prin pasul Ghime i prin pasul Uz. Oraul Comneti ndeplinete la nivelul acestei zone funcie comercial i economic. Din punct de vedere calitativ, att infrastructura rutier ct i cea feroviar sunt la un nivel primar. Infrastructura slab ine la distant potenialii turisti de la nivel local, n timp ce turitii de la nivel regional sau naional lipsesc cu desvrire. Din punct de vedere al informrii i al promovrii turistice lucrurile stau chiar i mai prost, intruct turism n adevratul sens al cuvntului nu exist (Vcrau Iulia). Informarea turistic este prezentat doar in unele cri, iar la nivel virtual informaiile se gsesc la un nivel destul de limitat. Singura promovare din acest regiune este doar la nivel local prin festivalurile din perioada Crciunului.

Cererea turistic i tendine n turismul din zona Ghime-Comneti Comparnd trimestrul I 2001 cu trimestrul I 2009 se constat o scdere brusc a nnoptrilor n structurile turistice din areal.Pe localiti,numrul cel mai mare de nnoptri s-a nregistrat n anul 2001,n oraul Drmneti cu 26864 ,numr nregistrat n taberele de elevi si precolari.Conform fig.4 din anul 2004 pn n anul 2009 s-a nregistrat o scdere brusc n acest areal din cauza desfinrii taberelor colare att din Poiana Uzului ce nu a mai primit aviz de functionare de la Direcia de Sntate Publica ct i cea din Drmneti,tabr ce a fost retrocedat motenitorilor.Scaderi ale numrului de nnoptri s-au nregistrat pe ntreg arealul,n Comneti pe lng reducerea numrului de locuri de cazare a hotelului Bradul care nu rspunde funciunii turistice deoarece a fost obinut prin remodelarea funcional a unui bloc de garsoniere,iar o alt cauza este accentuarea lipsei de atractivitate din partea turitilor.Aceast cauz este valabil si pentru localitile Asu,Ghime si Zeme. n analiza statistic a numrului de sosiri,cel mai mare numr s-a nregistrat n anul 2001 n oraul Comneti,n unitile de cazare de tip hoteluri datorit turismului de tranzit n zon,Comnetiul fiind hub-ul.n ultimii 5 ani n arealul Ghime-Comneti se constat o scdere a numrului de sosiri din cauza infrastructurii precare. Durata medie variaz nte 3 si 4 zile,deoarece arealul Ghime-Comneti nu dispune de pachete turistice si nu este inclus in circuitele turistice din Moldova.

Figure 3

Concurena teritorial n arealul Ghime-Comneti,privatizarea n mare parte a structurilor turistice mai ales dupa 1995, a favorizat concurena teritorial. La o distan de 28 km,Trgu Ocna constituie o competiie dur prin diversitatea resurselor turistice de care dispune,determinnd posibilitatea practicrii unor variate forme de turism:turism balnear(este favorizat de existena factorilor naturali de cur, a bazei de tratament din Complexul Balnear Mgura i Salina Trgu Ocna),

turism de recreere i odihn i turism cultural. O alta zon de concurena este Slnic Moldova cunoscut ca localitate balnear dar i ca rezervaie de flor i faun. Dei nu e valorificat,oraul Moineti constitue o competiie prin peisajul natural(Rezervatie Naturala Padurea de Pini ) dar i izvoarele cu apa minerala folosite n scopuri terapeutice. Probleme i disfuncionaliti Problemele generale din turism n acest areal sunt n special cele de organizare i promovare. Este o zon care cu uurin ar putea dezvolta conceptul de slow tourism . n afara lipsei organizrii, mai exist probleme majore precum: numrul mare de omeri, degradarea mediului prin defriri (despduririle ducnd mai ales la inundaii- cazul inundaiilor din 2005-2008) i infrastructura foarte slab dezvoltat ce ine la distan potenialii turiti. nchiderea centrelor miniere de la Comneti si falimentul Rafinariei de la Darmanesti a dus la creterea omajului n ntreaga zona, astfel bilanul migratoriu al oraului devenind negativ. Un procent mare din populaia activ s-a deplasat spre alte centre mai mari. omajul ridicat reprezint o cauz a defririlor ilegale care duc la degradarea potenialului turistic natural al zonei, favoriznd formarea inundaiilor. O alt cauz este reprezentat de vnturile catabatice ce creaz un aspect dezolant pe unii versani ( copaci smuli uneori cu tot cu rdcin ). Totui s-ar putea reui valorificarea acestui factor climatic restrictiv prin dou forme : folosirea unei pri a copaciilor smuli pentru diferite activiti (combustibil sau pentru mobilier) , dar i pentru interesul turistic, fiind un factor atractiv din punct de vedere fizico-geografic. Alt pericol este reprezentat de barajul de pe rul Uz care poate ceda n cazul unui cutremur puternic sau n cazul n care apa depete jumtate din capacitatea lui n perioadele ploioase.n cazul producerii dezastrului pagubele vor fi imense, dar autoritile au pregtit populaia pentru un astfel de cataclism prin simulri anuale. Lipsa unor ci modernizate de circulaie mpiedic apariia turismului organizat, turitii considernd c aceast regiune dispune de o accesibilitate redus, nu din cauza distanelor n kilometri, ci mai ales din cauza strii infrastructurii rutiere i feroviare. Msurile luate de autoriti (stimulri financiare) sunt insuficiente pentru redresarea economic a zonei. n afara unor investitori locali , zona nu a reuit s mai atrag persoane sau firme cu un capital mai mare care s duc la o cretere a atractivitii mcar la nivelul hub-ului (Comneti), iar populaia tnar continu sa se deplaseze n alte regiuni. Lipsa interesului turistic pentru aceast zon a dus la restrngerea locurilor de cazare dispuse de hotelul Bradul din Comneti. Dupa 1990, numrul locurilor a sczut n tabra de elevi de la Darmneti de la 920 la 108 in anul 2009. Lipsa interesului a avut efecte restrictive i asupra celorlalte tipuri de structuri de cazare (hanuri i moteluri). Alte uniti de cazare existente sunt pensiunile turistice i cabanele care nu reuesc sa fie exploatate eficient , datorit formei neorganizate a turismului din aceast zon, pachetele turistice lipsind cu desvrire pentru acest areal. Dei este o zon cu numeroase posibiliti, potenialul turistic a regiunii ramne important doar la nivel teoretic.

DIAGNOSTIC TERITORIAL Identitate, unicitate Obiceiuri si datini - Astazi, in perioada sarbatorilor de iarna, in ziua de 23 decembrie se pot asculta colinde in cadrul Festivalul Florile Dalbe si asista la un spectacol unic in Romania de imaginatie, traditie si culoare in cadrul Festivalul de datini strmoeti pe data de 30 decembrie. Cele mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou sunt jocurile cu masti. Cel mai interesant si inedit este jocul ursului din Darmanesti, Asau, Dofteana. In ropotele asurzitoare ale tobelor, mai multi ursi tinuti de lanturi de catre ursari joaca intr-un ritm frenetic. Masca-costum de urs se compune dinr-o blana intreaga de urs, impodobita cu curele, cu tinte si canafi. In Darmanesti, si in satele din jur se intalneste obiceiul denumit "Incontrarea irozilor" in care iau parte flacai imbracati in costume femeiesti - un fel de cearta a cetelor, un dialog pe tonuri diferite, in bataia tobelor. In localitatea Palanca, sentimentele, gandurile si sperantele localnicilor sunt oglindite in simbolismul folclorului. Astfel se pstreaz obiceiurile n legtur cu srbtorile de iarn , de primvar, obiceiuri de var Sanzaienele, Foca, Blagovisteniile. Batranii inca mai pastreaza practicarea de farmece i descntece, precum i folosirea de leacuri bbeti. n zestrea etnografic a comunei Palanc se adaug folclorul muzical i coregrafic. Matricea SWOT Un instrument extrem de util n analiza potenialului de dezvoltare a zonei GhimesComneti l reprezint realizarea analizei SWOT a acesteia. Acest instrument face posibil analizarea rapid a punctelor strategice cheie, precum i identificarea alternativelor strategice. Puncte forte:

Potentialul turistic natural deosebit , puncte bune de belvedere

Multitudinea edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric Traditii si obiceiuri specifice zonei Accesul la ci de transport (rutier i feroviar) Preul sczut al terenurilor Puncte slabe Insuficienta materialelor promotionale Lipsa semnalizrii turistice a obiectivelor istorice i arheologice Existenta unui numar mic de locuri de unitati de cazare Infrastructura slab dezvoltat Nivel modest al investiiilor strine Lipsa unor dotri culturale de prim necesitate pentru ora: cas de cultur, cinematograf, Sali pentru manifestari artistice Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate activitilor recreative (piste biciclete,baze sportive) Oportunitati

Pstrarea i reabilitarea locuinelor i monumentelor vechi ale oraului pentru evidenierea stilului arhitectural tradiional al zonei ncurajarea unor noi forme de turism (religios, cinegetic, rural, ecologic i cultural,itinerant)

Existena programelor de finanare ale Uniunii Europene privind dezvoltarea turismului Atitudinea favorabila a administratiei regionale fata de investitiile n turism, Atragerea tinerilor absolventi n domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice Existena potenialului pentru obinerea de produse ecologice Existena unor spaii libere n vederea efecturii unor investiii Amenintari Reducerea semnificativ a populaiei active Existenta in apropiere a unor statiuni balneoclimaterice, ce reduc afluxul de turisti in municipiu Reacia redus a mediului local la schimbrile i provocrile actuale, avnd drept consecin scderea competitivitii teritoriului n favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de ctre turiti i investitorii din acest domeniu Exploatarea nerationala a padurilor Fenomene naturale cu influenta asupra patrimoniului natural si edilitar (inundatii, alunecari de teren). Diagnostic prospectiv Arealul Ghimes-Comanesti este o zona puternic defavorizata din punct de vedere turistic. Este o zona ce si-a canalizat proiectele si investitiile in domeniul industrial si agricol. Aceasta zona incepe timid sa isi canalizeze atentia spre sectorul serviciilor din turism, astfel incat, daca in urmatorii ani nu s-ar interveni pe aceasta latura, potentialul turistic natural ar ramane nedescoperit, pe cand obiectivele culturale, antropice si-ar continua procesul de degradare, multe cladiri arhitecturale nu beneficiaza de reconditionari sau de recunoasterea valorii culturale. Din punct de vedere economic, zona nu ar avea de suferit, intrucat la momentul actual nu se inregistreaza profit din aceast sector tertiar. Evaluarea, prospectarea, dezvoltarea si sustinerea turismului in zona Ghimes-Comanesti ar trebui sustinuta prin antrenarea unor fonduri europene, a unor strategii de dezvoltare durabila in domeniul turistic, precum si prin implicarea celor trei ramuri economice. Oraul Comneti deine potenialul uman i resursele naturale necesare pentru a deveni un centru economic local al Regiunii de Nord-Est. Cerintele nu ar fi doar legate de o infrastructur adecvat pentru ntreprinztori, legturi bune de transport, servicii de consultan i sprijinire a afacerilor de bun calitate sau for de munc bine calificat, ci i potenialuri endogene semnificative, cum ar fi: un mediu cultural bine organizat, condiii bune de munc i de locuit, atragerea de investiii n ora i dezvoltarea resurselor umane.

Profilul economic al oraului este mixt, agroindustrial, concentrndu-se pe sectorul exploatrii fondului forestier i prelucrrii lemnului, extraciei de petrol i agricultur. Alturi de industrie, comnetenii au pstrat un mod de via rural-suburban axat pe activiti agrozootehnice n mici uniti familiale- un pas important in conturarea agroturismului sau turismului ecologic. Zona dispune de unicul bazin carbonifer din Regiunea de Nord-Est a rii, dar in urma pierderilor acumulate de minele din zona, Guvernul Romniei decide declararea zonei miniere Comneti ca zon defavorizat. Aria geografic vizat este format din localitile Comneti, Drmneti i Ag. Msurile de stimulare aplicate s-au concretizat n dezvoltarea unor industrii de ni i de creterea ponderii i importanei pieei serviciilor. Prioritati de interventie Obiectivul general al programului de interventie asupra zonei Ghimes-Comanesti are ca scop Dezvoltarea turistica durabila, cresterea competitivitatii si atractivitatii turistice a Regiunii prin valorificarea patrimoniului natural si antropic si conceperea unor produselor si servicii turistice, mbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca. Tintele programului urmaresc: Cresterea anuala a numarului de turisti straini si romani minim 20% Cresterea duratei medii a sejurului in regiune minim 10% Cresterea contributiei turismului la formarea PIB zonal minim 10% anual

Pornind de la analiza SWOT a arealui Ghimes-Comanesti se poate observa c, dei au fost ntreprinse primele msuri, exist n continuare o serie de probleme i deficite ce trebuiesc privite ca i provocri pentru viitoarea dezvoltare. Domeniile de intervenie prioritare sunt: Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, muzee, parcari, drumuri, etc.) n vederea introducerii lor n circuite turistice.

Reabilitarea muzeului de art Palatul Ghika Amenajarea site-ul arheologic de la Vermeti Reabilitarea i modernizarea cldirii Grii Comneti

Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective turistice naturale, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc.

Iniiativ de agrement sportiv pe timp de iarn i o zon de campare pe Valea

upanului Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor aferente. Investitii pentru nfiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica

Interventii pentru infrastructura tehnic a oraului- refacerea starea necorespunztoare a reelei de strzi urbane, introducerea transportului cu autobuze/troleibuze n zona urbana, smenajare de piste de biciclete

Dezvoltarea infrastructurii culturale internaionale

necesare pentru evenimente interne

si

Construirea de centre culturale multifuncionale Construire aezmnt cultural n cartierul Vermeti Construire aezmnt cultural n cartierul Podei-Podina Bazin not Baz sportiv cu piste de atletism i teren de fotbal

Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru evenimente sportive

Dezvoltarea turismului de nisa (agroturism, turism rural, ecoturism, turism activ turism ecvestru, cicloturism, drumetii, pescuit etc); Cresterea accesibilitatii arealelor turistice prin modernizarea/reabilitarea cailor de acces, amplasarea de panouri de informare si promovare turistica si introducerea standardelor europene de calitate in privinta dotarilor existente in imediata apropiere a obiectivelor (parcari, zone de popas, alimentare cu apa, canalizare, grupuri sanitare, puncte de colectare a deseurilor, puncte de prim ajutor etc); Dezvoltarea produselor turistice bazate pe valorificarea traditiilor din regiune Promovarea produselor, inclusiv ecologice traditionale si comercializarea acestora in spatii special amenajate in aerogari, centrele istorice ale oraselor, statiuni turistice, hoteluri, pensiuni si in punctele de informare turistica.

Sprijinirea organizarii de expozitii muzeale etnografice si manifestari culturale, festivaluri Promovarea si integrarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor in desfasurarea afacerilor in turism, inclusiv prin dezvoltarea sistemului de rezervari on-line

Dezvoltarea de programe de instruire pentru personalul din muzee si ghizi turistici si Sprijin pentru calificarea/reconversia profesionala a populatiei din mediul rural in vederea dobandirii de competente specifice sectorului turistic Participarea nseamn cooptarea reprezentanilor autoritilor locale de la nivelul oraului, instituii, ONG-uri i grupuri de persoane, n diversele faze ale procesului decizional. Dialogul constructiv dintre administraia public a oraului Comneti i partenerii locali i judeeni au datoria de a cuprinde ct se poate de exact dorinele i ideile att ale populaiei din zona urban, ct i ale factorilor de decizie. Prin consolidarea comunicrii la nivel local i prin activarea unei colaborri mai bune ntre autoritile locale i ceteni, se va mbunti durabilitatea proceselor de dezvoltare i mulumirea locuitorilor din ora i din spaiului rural. Stabilirea prioritilor de dezvoltare faciliteaz eforturile comunitii de a accesa finanri guvernamentale sau europene. Pachetele turistice propuse:

Turismul pentru echitatie - Pachetul turistic include instructiuni de comportament si supravetuire in cadrul unei zone montane si efectuarea unui traseu calare de 3 zile cu popasuri si innoptat in corturi. Tabara se desfasoara sub supravegherea si indrumarea unor instructori de echitatie si ghizi montani ecvestri calificati

Turism exterm: delta plan si parapanta pe valea Supanului

Turismul cultural (Ghimes- Comanesti-Darmanesti) - regiunea beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee arhitectura si creatie tehnica populara Festivaluri tematice- in perioada Sarbatorilor de iarna, pe valea Supanului, prin participarea la Serbarile Zapezii- agrement sportiv, partii de sky si cabane, concursuri de ski, de sanius, festivaluri de arta populara si mestesuguri in zona Ghimes-Palanca

Muntii Berzunti vanatoare si drumetii montane, plimbari de agrement si sporturi de

iarna. Ecoturism- Comuna Asau - produsul are la baza natura si elementele sale, se practica un managementul ecologic in vederea unui impact minim, contribuind la conservarea biodiversitatii, la bunastarea locala a comunitatilor din zona.

Campionatului European de Enduro- iunie-Comanesti-pe un traseu cu o lungime de aproximativ 70 de km, situat in zona Moinesti-Comanesti

Traseu pe urmele vestigiilor arheologice Podul lui Mitache- Dealul Comnetilor La Rupturi" Atragerea scolarilor in tabere de vara de limbi straine si arta populara. Concluzii si perspective Studiul intreprins a intampinat dificultati in culegerea de date actuale si concrete asupra activitatii turistice intrucat in arealul Ghimes-Comanesti nu exista o astfel de cunoastere si practica. Importanta acestei lucrari consta in imbunatatirea si completarea evaluarii turistice pentru aceasta zona. Proiectul este o analiza prezenta a particularitatilor geografice , economice si turistice, incercand sa fie utila urmatoarelor tendinte si proiecte din domeniu. Dezvoltarea de perspectiva va presupune elaborarea de noi proiecte de dezvoltare cu finantare care sa vizeze toate functiile regiunii(industriala, agricola, comerciala, culturala , de transport si turistica). Dezvoltarea in viitor si stabilitatea se va realiza printr-o valorificare eficienta a atuurilor pe care le are arealul, respectiv potential uman si natural, potential turistic si pozitia privilegiata. Cresterea atractivitatii zonei va fi sustinuta de cooperarea cu ceilalti actori din teritoriul local. autoriti locale responsabile, documentate i implicate, ceteni activi i o comunitate de afaceri prosper. Comnetiul mpreun cu zonele adiacente se va poziiona pe direcia competitivitate economic, management durabil, comunicare i cultur. Bibliografie: Rohrman, S. 2010 Monografia orasului Comanesti Vacarasu, I. 1970 Depresiunea Darmanesti: studiu de geografie economica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi

Alexa, V. 2010 Darmanesti in date si imagini, Optil Graphic, Craiova Vacarasu, I. 1970 Aspecte economico-geografice ale bazinului hidrografic Trotus, Bucuresti Vacarasu, I. 1973 Probleme ale turismului in bazinul superior si mijlociu al Trotusului, Bacau *** Planul Regional de Actiune Pentru Turism Nord-Est 2008-2013, 2010 *** Planul integrat de dezvoltare urbana (PIDU) pentru centrul urban orasul Comanesti http://www.primariacomanesti.ro/ - ( Unitatea Administrativ Teritoriala a orasului Comanesti) ultima accesare 15 decembrie 2011 http://www.comanesti.ro/ - (Orasul Comanesti) - ultima accesare 15 decembrie 2011 http://www.primariadarmanesti.ro/ - (Primaria Darmanesti) - ultima accesare 15 decembrie