comanesti - istorie si traditie 1800-2000

CCOOMMÃÃNNEEŞŞTTII

iissttoorriiee şşii ttrraaddiiţţiiee 11880000 –– 22000022

CCuupprriinnss:: ppaaggiinnaa 11.. FFaammiilliiaa pprriinncciiaarrăă GGhhiikkaa -- CCoommăănneeşşttii 11 22.. AAllttee mmaarrii ppeerrssoonnaalliittăăţţii lleeggaattee ddee ffaammiilliiaa GGhhiikkaa –– CCoommăănneeşşttii 88 33.. MMaarrii ppeerrssoonnaalliittăăţţii ppoolliittiiccee ccaarree aauu vviizziittaatt oorraaşşuull CCoommăănneeşşttii 1100 44.. PPaarrllaammeennttaarrii ccoommăănneeşştteennii,, nnăăssccuuţţii îînn CCoommăănneeşşttii,, ccaarree aauu

aavvuutt ssaauu ccaarree aauu ccaabbiinneett ppaarrllaammeennttaarr îînn CCoommăănneeşşttii 1111 55.. MMiinniişşttrrii ssaauu pprriimm--mmiinniişşttrrii nnăăssccuuţţii îînn CCoommăănneeşşttii 1122 66.. PPrriimmaarrii aaii oorraaşşuulluuii CCoommăănneeşşttii 1133 77.. PPrriimmaarrii aaii ccoommuunneeii CCoommăănneeşşttii 1177 88.. FFeessttiivvaalluull ddee ddaattiinnii ssttrrăămmooşşeeşşttii CCoommăănneeşşttii 1188 Datele au fost colectate şi furnizate de deputatul VVaassiillee MMiirroonn, imaginile de către Petre Ionaş, Steliana Roşu şi Florenţa Cozma. Tehnoredactare: Cristina Andrioaei, Andrei Chirilă şi Radu Rotaru.

Comãneşti 1800 - 2002

FAMILIA PRINCIARĂ GHIKA – COMĂNEŞTI

Marea familie Ghika – Comăneşti aparţine unei ilustre case princiare care, prin cei zece voievozi ai săi în Moldova şi Ţara Românească în cele 25 de domnii, a guvernat destinele celor două ţări româneşti timp de 75 ani.

Provenind din comunitatea românilor macedoni, ei au ajuns prin merite personale în înalte funcţii în imperiul Otoman, Moldova şi Ţara Românească.

S-au afişat ca apărători ai integrităţii teritoriale şi ai autonomiei Principatelor, ca reformatori ai structurii sociale şi în egală măsură ca promotori ai dezvoltării culturale şi istorice.

Opt mari personalităţi având legături directe de sânge cu domnitorii mai sus amintiţi au format din tată în fiu ilustra familie Ghika din Comăneşti.

Costachi Ghika ( Sulgearoglu ) –1742-1818, fiul Caterinei (Catincăi) Ghika, sora domnitorului Grigore III Ghika, domnitor decapitat la 1777.

A fost bunic domnitorului Vodă Grigore V prin tatăl acestuia Alexandru, fiul lui Costachi Ghika.

A fost unchi domnitorului Alexandru Morutzi prin tatăl acestuia Iordachi care a fost frate cu Costachi Ghika.

Hatman şi apoi Logofăt, Costachi Ghika avea mare moşie pe Valea superioară a Trotuşului, ţinutul Bacăului, având curte întărită cu ziduri de piatră (în care curte a existat un frumos conac) în satul de răzeşi Leorda, în via cea mică de astăzi (mai sus de strada Dorobanţi) cartierul Leorda.

Turnul cu blazonul familiei Ghika - Comăneşti - fotografie de epocă

De 30 de ani se judecau răzeşii din Leorda cu boierii Ghikuleşti. În fruntea

răzeşilor era starostele Serafim Mîndru. De 12 ori s-au înfăţişat răzeşii cu jalbă la divan şi la Vodă.

Divanul a rânduit şapte cercetări, iar dreptatea a fost când a Ghikuleştilor, când a răzeşilor din Leorda. La ultima înfăţişare în faţa divanului boieresc, răzeşii au pierdut procesul şi au fost obligaţi la plata a 10.000 galbeni către Hatmanul Costachi Ghika.

Starostele Serafim Mândru a fost schingiuit la Iaşi şi apoi adus în satul Leorda de către vătăjeii agiei, unde l-au întins pe podul de la răscruce şi l-au legat, să-l vadă tot satul şi să ia aminte să nu mai cuteze împotrivire. Când erau mai amărâţi răzeşii că starostele va muri şi satul va fi strămutat, le-a venit în ajutor haiducul Ştefan Bujor cu haiducii săi, dându-le pungi cu galbeni însumând cei 10.000 galbeni datoraţi boierului,

1

Comãneşti 1800 – 2002

iar când boierul, văzând că au bani, le-a cerut încă 2000 galbeni, au apărut din nou haiducii în frunte cu căpitanul lor Bujor.

Hatmanul Costachi Ghika, îngrozit de acţiunea haiducilor din porunca căpitanului scrise cu mâna lui tremurândă, pierzând slovele şi mâzgălind hârtia, zapis la mâna răzeşilor că şi-a primit toată datoria şi că nu va mai cerca să ia pământul oamenilor din Leorda, sat răzăşesc vechi, de la Ştefan cel Mare cum arată hrisoavele cu pecete şi iscălitură. Costachi Ghika a murit în 1818 la Iaşi, fiind înmormântat în cimitirul bisericii Sfântul Spriridon din incinta spitalului cu acelaşi nume.

Dumitrache Ghika, vistiernicul, fiul logofătului Costachi Ghika, (nu se cunoaşte data naşterii), decedat în octombrie 1835 la Iaşi.

Palatul său de la Iaşi există şi astăzi pe strada Copou, nr.3, proprietatea construită încă înainte de anul 1823.

Vistiernicul Dumitrache Ghika (Dimitrie) este menţionat în Raportul nr.713 din iulie 1836 (deşi nu mai era în viaţă) al privighetorului Ocolului Tazlăul de Sus, care este documentul de primă atestare a începutului extracţiei cărbunilor în zona Comăneşti.

Palatul familiei Ghika de la Dofteana

(fost castel de vânătoare) - astăzi în administrarea Primăriei Dofteana

Aga Nicu Ghika – Comăneşteanul, fiul lui Dumitrache Ghika, născut la Iaşi în 1798 şi decedat la Comăneşti în 1853, fiind înmormântat în cavoul familiei Ghika din cimitirul Bisericii Sfântului Spiridon din Comăneşti.

Doctor în drept, a fost o figură foarte puternică a acestei familii, solicitat foarte mult în rândul tineretului revoluţionar, mai ales în străinătate pentru evenimentele de la nivelul anului 1848.

S-a sinucis pentru nişte încurcături financiare ale moşiei sau după o tradiţie „pentru că a umblat după domnie la 1848” sau mai puţin documentat este faptul că şi-a pierdut moşia la jocul de cărţi.

A înfiinţat la Iaşi „Societatea medicilor şi naturaliştilor” în anul 1831. La moartea lui Aga Nicolae Ghika, uriaşul domeniu de la Dofteana până la

Palanca de cca 55.025 fălci (81.707 ha) a rămas în indiviziune pentru cei cinci copii ai săi, până în 1872 când s-a trecut la împărţirea în două pe o direcţie perpendiculară pe Trotuş în dreptul localităţii Ciobănuş comuna Asău, după care fiecare fiecare jumătate a fost împărţită în câte cinci trupuri rezultând astfel 10 trupuri de moşie, fiecare din cei 5 moştenitori primind un trup la vale şi un altul în amonte după cum urmează:

1. Dimitrie N. Ghika – a primit trupurile Comăneşti la vale, Palanca în amonte 2. Maria – Dărmăneşti şi Brusturoasa

2


3. Eugen (Eugene) – Brătuleşti şi Agăş 4. Nicolae – Dofteana şi Beleghet 5. Gheorghe (Jorj) – Larga şi Ciobănuş

Dimitrie N. Ghica – Comăneşteanu, (foto) fiul lui Aga Nicolae Ghika, s-a

născut pe 31 decembrie 1839 cu câteva ore înaintea fratelui său geamăn Eugen şi a decedat la Comăneşti în 1923 fiind înmormântat alături de tatăl său, soţia sa, fratele său Eugen şi fiul său Nicolae, în cavoul familiei din cimitirul Bisericii Sfântul Spiridon, Comăneşti.

Doctor în drept al Universităţii din Berlin, prefect de Bacău, deputat în Parlamentul României, magistrat, a fost conducătorul expediţiei din Somalia (Africa) în anul 1895 împreună cu fiul său Nicolae de unde a adus nenumărate trofee de zoologie pe care le-a donat muzeului Grigore Antipa din Bucureşti, trofee din lumea botanicii care au rămas în ştiinţă fie purtându-i numele fie prin semnificaţia patriotismului său:

- Sporobolus ghikeea - Crotolazia comanestianae

- Justitia romaniae În anul 1900 a încheiat o convenţie cu Joseph Rotter pentru exploatarea cărbunilor din subsolul moşiei sale de la Comăneşti. Gara Ghika – Comăneşti Gara Dofteana Construită de Dimitrie Ghika odată cu Palatul Ghika Construită de Dimitrie N. Ghika, proiectant şi în acelaşi timp construindu-se şi cele două replici ale constructor ing. A. Saligny acestei gări: Curtea de Argeş şi Laussane Nicolae Iorga , călătorind înainte de anul 1918 pe Valea Trotuşului, scrie următoarele rânduri: „Comăneşti, moşie a familiei Ghika, [...] Castelul, o clădire nouă, în mijlocul unei grădini foarte frumoase, se găseşte în faţa gării smălţuite şi încununate cu turnuri, care se pot admira mai mult decât locui şi întrebuinţa.” Alexandru Vlahuţă, vizitând Comăneştiul, scria în România Pitorească ˝Comăneşti, sat mare, frumos, aşezat în munţi, pe tăpşane deschise, uşor înclinate spre apa Trotuşului. Tăcut priveşte de pe podişul din stânga măreţul castel, care-şi întinde în fund, spre codri – parcu-i întunecos, cu drumuri tăinuite, cu bărci pe lacuri, cu punţi peste cascade şi boschete de portocali.˝

3


Ortensia Racoviţă prezintă în 1895 parcul castelului, ce se „întindea pe 40 falcii, fiind negreşit una din cele mai marişi mai frumoase din ţară. Se mai află cascade, havuşuri, un lac mare şi mai multe canaluri pe care se umblă cu barca, insula cu pavilioane şi chioşcuri...” Catelul şi parcul au fost reşedinţa familiei Ghika – Comăneşti până în anul 1946, după care au primit următoarele destinaţii: 1950 – 1953 Şcoală medie profesională 1953 – 1958 Şcoală profesională 1958 – 1959 Liceu zi şi seral 1959 – 1970 Şcoală generală 1970 – 1984 Casa pionierului din 1 decembrie 1983 Muzeul de etnografie şi artă Dimitrie N. Ghika – Comăneşti. Palatul Ghika de la Comăneşti (1890), astăzi Muzeu de etnografie. - construit de arhitectul Albert Galleron, cel care a construit Ateneul Român şi clădirea Băncii Naţionale. Detalii din harta Comăneştiului (1895) proprietatea domnului Dimitrie N. Ghika - poza a doua prezintă via lui Eugen N. Ghika din Leorda.

Eugen (Eugenie) N. Ghika – fiul lui Aga Nicolae Ghika, frate geamăn cu Dimitrie N. Ghika – Comăneşteanu s-a născut la 1 ianuarie 1840 şi a decedat în 1913, fiind înmormântat în cavoul familiei Ghika de la Comăneşti.

Figură antidinastică, a ajuns căpitan de stat major sub comanda lui Abraham Lincoln în armata americană a Nordului din războiul de secesiune.

În anul 1869 a fost ales membru al parlamentului pentru judeţul Bacău situaţie în care a rămas până la moartea sa în 1913, fiind cel mai longeviv parlamentar (44 ani de viaţă parlamentară).

O contribuţie deosebită a avut-o în problema revizuirii sau nu a cuprinsului art.7 din Constituţia României privind susţinerea influenţei internaţionale contra României. Pentru retragerea moţiunii antirevizioneşte semnată de C. Ghika, Eugen Ghika, i.C. Negruzzi, P. Cazimir, C. Ciupercescu, N. Bloremberg, B.Conta şi D. Rosseti-Teţcanu, Alianţa israelită din România a oferit suma de 70.000 lei aur.

4


Cumnat cu regele Serbiei, Milon Obrenovici prin căsătoria sa cu sora acestuia Jean Caterine Kesca.

Nicolae D. Ghika, fiul lui

Dimitrie Ghika (1875-1921), licenţiat în drept la Laussane şi Geneva.

Ataşat diplomatic la Paris, guvernator al Băncii Naţiunii, preşedinte al Fondului Forestier al României, ministru în guvernul Marghiloman din primul război mondial.

A însoţit pe tatăl său Dimitrie în expediţia ştiinţifică din Somalia în 1895 (foto), continuând-o de unul singur în Maroc, Sahara, în Statele Unite, Canada şi Alaska, toate acestea soldându-se cu rezultate ştiinţifice de valoare recunoscută.

S-a sinucis în anul 1921 pentru motive rămase neelucidate ca şi bunicul său Aga Nicu Ghika. Se pare că Banca Naţională al cărei guvernator era, fiind într-o situaţie deosebit de grea datorită ingineriilor financiare ale genialului Stoian zis „Băncuţă”, i-a cerut prin Tache Ionescu lui Nicolae Ghika ca pentru salvarea băncii să-i remită poliţe personale în valoare de 30 milioane lei. O discuţie penibilă cu tatăl său Dimitrie care învinuindu-l că-şi ruinează copii( 4 la număr) i-a cerut să nu dea poliţele, a dus, se pare, la decizia lui Nicolae Ghika de a-şi trage un glonţ în gură.

Dimitrie (Dédé) Ghika (foto)– fiul lui Nicolae

D. Ghika, născut la Comăneşti în anul 1903, decedat în 1973.

S-a căsătorit cu Valentina, fiica Marthei Bibescu. Fiind surprinşi în ţară la sfârşitul celui de al II- lea război mondial, au fost arestaţi. După intervenţii disperate ale Marthei Bibescu la toate Forurile Internaţioanle printre care şi la conducătorul sovietic Bulganin, cei doi au primit vize de ieşire din România la 2 august 1956, iar fratele lui Dede, Nicolae, fost şofer, a plecat şi el în străinătate, tot la insistenţele Marthei Bibescu către generalul Charles de Gaulle care a vizitat ţara în 1968.

Ion Nicolae Ghika (John Nicolas) fiul lui Dede

(Dimitrie Ghika) născut la Paris în 1928, general al armatei Marii Britanii, director la Union Jack Club din Anglia. De educaţia sa, s-a ocupat încă de la naştere Martha Bibescu, încercând să-l facă să-i împărtăşească gesturile, să-i iubească prietenii peisajele preferate,

5


scriitorii preferaţi. Martha Bibescu îşi contempla nepotul cu sânge de Napoleon. Cei 8 reprezentanţi de seamă ai familiei Ghika – Comăneşti au strălucit şi prin soţiile lor sau prin fii lor. 1. Maria, soţia lui Costachi Ghika, fiica lui Iordache Cantacuzino – Deleanu. Unul dintre fii lor şi anume Alexandru Ghika a fot căsătorit cu Elena sora lui Vodă Mihalache Sturza unul dintre fii lor Grigore ajungând domn al Moldovei sub numele de Vodă Grigore V. 2. Marghioliţa fiica lui Dumitrache Ghika a speriat lumea cu frumuseţea ei. S-a căsătorit în anul 1824 cu beizadeaua Nicolae Sturza ( fiul domnitorului Ioniţă –Sandu Sturza ) ajungând să fie cunoscută chiar şi de sultan. A mai fost căsătorită şi cu C. Sturza şi cu Roset- Roşnovanu, care o răpeşte din castelul de la Ruginoasa ce avea să devină mai apoi proprietatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Se pare că este înmormântat la Comăneşti sun numele de Maria Cantacuzino-Paşcanu (1792 – 1864). 3. Ecaterina Ghika – născută Plagino, soţia lui Aga Nicolae Ghika – înmormântată la Comăneşti în anul 1881. 4. Zoe Ghika (Lahovary) – (1851 – 1902) soţia lui Dimitrie N. Ghika, înmormântată în cavoul familiei de la Comăneşti.

5. Janne Caterine Kesco, soţia lui Eugen Ghika, a fost sora regelui Serbiei Milan Obrenovici. Mama regelui Milan Obrenovici era din familia Sturza. 6. Ioana Ghika (foto), născută Băleanu (familie veche de boieri olteni) – a fost soţia lui Nicolae D. Ghika, cunoscută de mulţi dintre comăneştenii care mai trăiesc şi astăzi sub numele de „prinţesa.” Ioana Ghika – Comăneşti – a fost una din cele mai mari compozitoare de muzică religioasă, ale cărei compoziţii se transmiteau frecvent (aproape în fiecare duminică) la radio, în cadrul slujbelor religioase, până la finele celui de-al doilea război mondial. După părăsirea palatului Ghika, înainte de cel de-al doilea război mondial, nu se mai ştie nimic de existenţa sa.

Corul religios al Ioanei Ghika din Comăneşti

20 noiembrie 1926

6


Monumentul „Sf.Maria” - la 15 august în fiecare an prinţesa Ioana Ghika organiza slujbe şi petreceri câmpeneşti pe dealul Cetăţuia (dealul Comăneşti), unde este situat respectivul monument.

7. Valentina – soţia lui Dédé, fiica Marthei Bibescu. În lucrarea lui Ghislain de Diesbach „Prinţesa Bibescu – Ultima orhidee”, lucrare tradusă din franceză ce cuprinde două volume, se găseşte material integrator despre această uriaşă personalitate (Martha Bibescu) cu referire şi la membrii familiei Ghika Comăneşti. 8. Maria – sora lui Dimitrie N. Ghika – Comăneşteanu – căsătorită cu Alexandru Ştirbei, fiul fostului domnitor Ştirbei Vodă din Ţara Românească. Maria şi Alexandru Ştirbei sunt părinţii lui Barbu Ştirbei (1872 – 1947) cunoscut ca un mare om politic. Castelul lor de la Dărmăneşti a fost spital TBC iar în prezent găzduieşte Tabăra Şcolară Dărmăneşti – Bacău

Palatul Mariei Ghika (căsătorită Stirbei) de la Dărmăneşti

- astăzi Tabăra de şcolari

Piatra funerară de la cavoul familiei Ghika de la Comăneşti

7


ALTE MARI PERSONALITĂŢI LEGATE DE FAMILIA GHIKA – COMĂNEŞTI

1. Roset Rosnovanu – căsătorit cu Marghioliţa, este cel care l-a înlocuit pe căpitanul trupelor de arnăuţi Chiriţă şi a reuşit printr-un vicleşug să-l prindă şi să-l execute în 20. 01. 1811 pe haiducul Ştefan Bujor, care a prădat împreună cu haiducii săi , curtea lui Costachi Ghika de la Leorda în mai multe rânduri.

2. Spiridon Pandele – căminar cu pitac din 20 martie 1826, fiul căpitanului Pavăl, locuind în satul Comăneşti, avea moşii la Băseşti – Pârjol, Dofteana şi la Bacău. Spiridon Pandele a construit Biserica Sfântul Spiridon din Comăneşti (foto stânga) între anii 1810 – 1815, în timpul domnitorului Scarlat Calimachi. În cimitirul bisericii Sf. Spiridon din Comăneşti se află cavoul familiei Ghika.

3. Logoteti (foto jos) – dirijorul renumitului cor bisericesc al Ioanei Ghika de la Comăneşti. În locuinţa sa se află astăzi sediul Romsilva Comăneşti.

Casa Logoteti - astăzi sediul Romsilva SA Comăneşti

4. Petre Polţer – administratorul „succesiunii N.D.Ghika – Comăneşti” cu trupurile de moşie Comăneşti, Palanca şi ulterior mărite cu cele două trupuri Brătuleşti şi Agăş (ale lui Eugen Ghika) în toată perioada interbelică până la evenimentele din 1944. A fost proprietarul clădirii care adăposteşte astăzi sediul Primăriei Oraşului Comăneşti. Petre Polţer a fost cel mai influent personaj din întregul judeţ Bacău, bazat pe seriozitate şi influenţa economică a moşiilor familiei Ghika. De asemenea, el a fost şi şeful liberalilor din zonă, rudă prin alianţă cu Mircea Cancicov, avocatul familiei Ghika Comăneşti.

5. Kraievschi – polonez-ucrainian – administratorul pădurilor domeniului Ghika. Locuinţa sa astăzi demolată (pe locul unde se află astăzi Şcoala specială Comăneşti) a fost sediu de gimnaziu, de liceu, Casa Pionerului şi de Şcoală Specială.

8


6. René Repstock – primul director al Creditului Carbonifer, societate româno-belgiană constituită cu ajutorul familiei Ghika- Comăneşti. În locuinţa sa de pe strada Gării nr.9 se găsesc sediile partidelor PSD, PRM, PS şi al societăţii domnului Lică Gavriliu – SC Roil SRL.

Casa Repstock - astăzi sediul partidelor PSD, PRM, PS

7. George Mazdrack – directorul tehnic al Societăţii Anonime Miniere „Creditul Carbonifer”, înfiinţată cu ajutorul lui Dimitrie Ghika. Locuinţa sa din Şupan a fost Spital TBC şi sediul Societăţii Prestarea.

Casa Mazdrack Şupan - astăzi în administrarea Primăriei Comăneşti

8. Brugher Alex – elveţian, preşedintele societăţii pe acţiuni de la fostul U.F.E.T Comăneşti – locuinţa sa de pe strada Gării a fost sediu de policlinică iar în prezent este sediul Clubul Elevilor din oraş.

Casa Brugher - astăzi Clubul Elevilor

9. Ştefan Triandafil, colonel (tatăl său era perceptor pe moşia Ghika) – este

înmormântat în frumosul cavou cu cruce din marmură neagră din cimitirul bisericii „Sf. Spiridon” Comăneşti. Locuinţa sa de pe strada Republicii a fost

9


sediu de policlinică iar în prezent este sediul Bibliotecii orăşeneşti şi a Cabinetelor parlamentare Senator – Emilian Prichici şi Deputat Vasile Miron.

Casa Triandafil - astăzi Biblioteca orăşenească şi sediul cabinetelor

parlamentare ale Senatorului Emilian Prichici şi Deputatului Vasile Miron

MARI PERSONALITĂŢI CARE AU VIZITAT ORAŞUL COMĂNEŞTI

DE-A LUNGUL TIMPULUI

1. Gheorghe Gheorghiu Dej – 1957 - împreună cu Nichita Hrusciov trecând prin gara Comăneşti spre Brusturoasa şi Ghimeş, teatrul bătăliilor din zonă în al doilea război mondial

- 1960 – la palatul Ghika şi la Liceul din Comăneşti.

2. Nicolae Ceausescu – 1981 - din ordinul său s-a construit noul oraş Comăneşti.

3. Domnul preşedinte Ion Iliescu - 04 august 1997 – fiind întâmpinat la Palatul familiei Ghika Comăneşti de cetăţeni de pe toată Valea Superioară a Trotuşului în frunte cu primarul oraşului Comăneşti – Petrică Pandelaş. Cuvântul de bun venit a fost rostit de Vasile Miron, preşedintele organizaţiei PDSR Comăneşti.

4. Domnul Prim Ministru Adrian Nastase a vizitat oraşul Comăneşti la 15 ianuarie 1999, fiind primit de oficialităţile oraşului la sediul Primăriei Comăneşti şi pe 05 mai 2000 cu ocazia lansării candidaturilor la funcţiile de primari în cele şase comune şi două oraşe de pe Valea Superioară a Trotusului.

Au mai vizitat oraşul Comăneşti următorii domni Prim Miniştri: 5. Nicolae Vacaroiu – 1997, 6. Petre Roman – 1996, 7. Teodor Stolojan – 2000 8. Domnul Viorel Hrebenciuc, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Liderul grupului PSD a Camerei Deputaţilor, Preşedintele organizaţiei judeţene PSD Bacău, a vizitat oraşul Comăneşti în mai multe rînduri, ocazii cu care a soluţionat multe dintre problemele de interes major ale oraşului nostru.

10


PARLAMENTARI COMĂNEŞTENI, NĂSCUŢI ÎN COMĂNEŞTI, CARE AU AVUT SAU CARE AU CABINET PARLAMENTAR ÎN COMĂNEŞTI

Oraşul Comăneşti a dat ţării - opt deputaţi în Parlamentul României :

1. Eugen Ghika – 1869 – 1913 2. Dimitrie N.Ghika - 1872 - 1896 3. Nicolae Ciocan - 1990 - 1992 4. Enache Constantin - 1992 - 1995 5. Darie Simion - 1996 - 2000 6. Didi Spiridon - 1996 - 2000 (dep. de Teleorman) 7. Haralambie Irimescu - 1996 - 2000 8. Vasile Miron - 2000 - prezent

- 2 senatori 1. Ionel Aichimoaie - 1990 - 2000 2. Simion Darie - 1992 - 1996

- 2 senatori care au avut sau au cabinet parlamentar în Comăneşti

1. Nicolae Sersea - 1996 - 2000 2. Emilian Prichici - 2000 - în prezent

11


MINIŞTRI SAU PRIM-MINIŞTRI NĂSCUŢI ÎN COMĂNEŞTI Nicolae D. Ghika, Ministru în guvernul Margiloman din perioada primului război mondial

Ilie Verdeţ, Prim Ministru, născut la Comăneşti la 10 mai 1925.

Fost preşedinte de onoare al Partidului Socialist al Muncii, Ilie Verdeţ s-a născut la data de 10 mai 1926 şi a decedat în cursul anului 2002. Născut la Comăneşti, într-o familie de muncitori mineri, el însuşi profesând o vreme această meserie, Ilie Verdeţ a făcut studii politice la Moscova şi economice la Bucureşti. De la funcţia de secretar al organizaţiei de partid de la mina Anina a urcat toate treptele ierarhiei de partid până la cele de secretar al CC

al PCR (1965-1974, 1978) şi de membru în cele mai importante foruri de decizie politică: Comitetul Politic Executiv (1966-1974) şi al Biroului Permanent al CC al PCR (1974-1982). În ultimii ani ai regimului ceauşist a căzut în dizgraţia cuplului dictatorial datorită neîmbrăţişării politicii economice promovate de Ceauşeşti şi mai ales opoziţiei faţă de prerogativele deplasate ce-i fuseseră acordate Elenei Ceauşescu (din 1986 a fost doar preşedinte al Comisiei Centrale de Revizie a PCR). Numele său este legat de revolta minerilor din Valea Jiului, în cursul căreia a încercat să-l determine pe Nicolae Ceauşescu să nu reprime în forţă protestul muncitorilor.

A îndeplinit înalte funcţii în statul comunist: vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1965-1966), prim-viceprim-ministru (1966-1974; 1978-1979), prim-ministru (1979-1982).

Evenimentele din 22 decembrie 1989 l-au găsit în sediul fostului CC al PCR, unde a încercat să preia succesiunea guvernului Constantin Dăscălescu, în episodul intrat în istorie sub numele de „guvernul celor 20 de minute”. În cursul anului 1990, într-o perioadă în care nu era uşor să te declari om de stânga, a înfiinţat Prtidul Socialist, care s-a unificat la 16 noiembrie 1990 cu Partidul Democrat al Muncii, fuziune din care a rezultat PSM. A fost preşedinte al noului partid de la începuturi până la 1 iulie 2000, când s-a retras din funcţie, accptând totuşi preşedinţia de onoare. PSM a fost partid parlamentar în perioada 1992-1996, apio a ratat încercările de a reveni în Parlament. La ultimele alegeri, PSM nu a depăşit pragul de unu la sută din voturi, insuccesul afectându-l extem de puternic.

PRIMARI AI ORAŞULUI COMĂNEŞTI ÎN PERIOADA 1952 – 2002

12


COŞA ALEXANDRU ŞTEFAN

Data naşterii: 18.07.1913 Studii: Şcoala de arte şi meserii Activitate profesională: Şef de şantier mina Livada Şef adm. la Exploatarea Minieră Comăneşti Primar al oraşului Comăneşti după 1952

BARBĂLATĂ GHE. CONSTANTIN

Data naşterii: 17.04.1928, Comăneşti Activitate profesională: 1945-1952 Miner la IM Comăneşti 1952-1966 Activist de partid la Bacău/Moineşti Primar al oraşului Comăneşti după 1952 1968-1972 Viceprimar al oraşului Comăneşti 1972-1982 Director al Intreprinderii de Industrializarea Cărnii Comăneşti 1982-1988 Miner la EM Comăneşti

STOIAN AUREL Data naşterii: 23.10.1932, com. Dofteana jud. Bacău. Studii: Institutul de mine Petroşani Academia „Şt. Gheorghiu” Activitatea profesională:

1955 – 1961 Maistru mina Leorda 1962 – 1965 Activist de partid Moineşti 1966 – 1967 Activist de partid Bacău 1967 – 1968 Şef Comitet Executiv Raion Moineşti 1968 – 1972 Primar al oraşului Comăneşti 1972 – 1975 Tehnician Exploatarea Minieră Comăneşti 1975 – 1976 Maistru minier Exploatarea Minieră Comăneşti 1976 – 1990 Director I.C.S. Mixtă Moineşti. Decedat 29.12.2001

RUSU A. VASILE Data naşterii: 16 august 1922, Dărmăneşti. Studii: - liceul (1955 – 1959); - Academia „Şt. Gheorghiu” (1959 – 1961);

- Profil economic în cadrul Academiei (1968 – 1974); Loc de muncă, funcţii îndeplinite:

13


- 1940 – 1941: Miner la Mina Lapoş; - 1941 – 1942: Muncitor la Fabrica de oţet Sălătruc; - 1943 – 1945: Militar, a luptat pe frontul de vest, până în Tatra; - 1945 – 1946: Miner la Mina Lapoş; - 1946 – 1952: Instructor la Comitetul U.T.C. Comăneşti; - 1952: Şcoala de partid, 6 luni; - 1953 – 1956: Academia „Şt. Gheorghiu”; - 1956 – 1959: Buhuşi, prim-secretar; - 1959 – 1961: Cursuri la Academia „Şt. Gheorghiu”; - 1961 – 1964: Buhuşi, prim-secretar; - 1964 – 1968: Tg. Ocna, prim-secretar; - 1968 – 1972: Oneşti, secretar II cu probleme economice; - 1972 – 1979: Primar al oraşului Comăneşti - 1979 – 1982: Dărmăneşti, primar; - 1982: Pensionar - 18 nov. 1994, decedat. POTOROACĂ S. DUMITRU Data naşterii: 21 noiembrie 1933, com. Asău, decedat oct. 1999

Studii: Şcoala profesională de electricieni, liceul teoretic Academia „Şt. Gheorghiu”; Profil economic în cadrul Academiei. Activitate profesională: Electrician la atelierul central al E.M. Comăneşti Activist la Sindicatul Minier Comăneşti Primar al comunei Asău Primar al oraşului Comăneşti în perioada 1979 – septembrie 1989 Instructor judeţean la Bacău

Viceprimar al comunei Asău în perioada februarie 1992 – iunie 1996 NAE TITI GABRIEL Data naşterii: 23.10.1950 Tecuci, jud. Galaţi Studii: Şcoala profesională, liceul. A.S.E. cu atestat economist în domeniul industriei construcţiilor şi t.p. Activitatea profesională:

08.01.1967 – muncitor la C.P.L. Comăneşti 01.01.1977 – 08.1982 activist la C.J. UTC 1982 – 1989 – activist la C.J. - Primar com. Stănişeşti septembrie 1989 – decembrie 1989 - Primar al oraşuluiComăneşti 1990 – Tehnician Principal la C.P.L. Comăneşti 1991 – Consilier în cadrul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de

Muncă

14


ARHIP D. CONSTANTIN

Data naşterii: 08.08.1951,oraşul Moineşti, jud. Bacău; Studii: Cursurile gimnaziale şi liceul în oraşul Moineşti – absolvit liceul în anul 1970; Cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice Al. I. Cuza din Iaşi în perioada 1970 – 1974; Activitate profesională:

Perioada octombrie 1974- noiembrie 1980 – Economist; 01.12.1980 – 08.01.1990 – Inspector şef al Serviciului Financiar din cadrul Primăriei oraşului Comăneşti; 08.01.1990 – 12.09.1990 – Primar al oraşului Comăneşti; Sept. 1990 – feb. 1992 – Şef Circumscriepţie fiscală oraş Comăneşti; Feb. 1992 – iunie 1996 – Viceprimar la Primăria oraşului Comăneşti; Iunie 1996 şi în prezent – Şeful Administraţiei Finanţelor Publice a oraşului Comăneşti. MIRON VASILE Data naşterii: 15.03.1945, Comăneşti (Leorda) Studii: Profesor de matematică absolvent al Facultăţii de matematică din cadrul I.P. 3 ani Bacău. Activitate profesională: 15 sept. 1977 – 1 sept. 1981-Profesor cooperant în Maroc.

1973 – 1977 Liderul sindicatului învăţământ al oraşului Comăneşti. Locţiitorul şefului de Stat Major al G.P. în timpul revoluţiei din dec. 89. febr. 1990 – iulie 1990 - Preşedinte C.P.U.N. 12 sept. 1990 – 1 mai 1991 - Primar al oraşului Comăneşti 1 mai 1991 – 22 dec. 1998 - Director Şcoala Nr.2 Comăneşti 1999 – 2000 - Director Şcoala Nr.3 Leorda 1992 – 1996 şi 1996 – 2000 - Consilier al Consiliului Local Comăneşti.

Preşdintele organizaţiei orăşeneşti PSD din 1990 (alte denumiri ale organizaţiei F.S.N., F.D.S.N., P.D.S.R.) Deputat în Parlamentul României şi membru al Comisiei de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din anul 2000. CHELARIU V. MIHAIL

Născut la 6 iulie 1933 Decedat la 1 iulie 2002; Câteva date din activitatea desfăşurată: 1956 – 1958 Profesor şi director de centru al Şcolii din Ardeoani Bacău; 1959 – 1967 Educator de masă şi apoi director al Casei Pionierilor

15


Comăneşti; 1968 – 1997 Profesor la: Şcoala nr. 4 profesor şi director; la Şcoala Nr.2 şi la Şcoala Nr. 10 de unde a şi ieşit la pensie; 1990 – 1991 Viceprimar al oraşului Comăneşti; 01.05.1991 – februarie 1992 - Primar al oraşului Comăneşti ŞERBĂNICĂ C. ADRIAN DUMITRU

Data naşterii: 29 august 1945 Studii: 1968 – 1971 Facultatea de Educaţie Fizică – Bacău Activitatea profesională: 1971 – 1989 profesor titular educaţie fizică Şcoala nr. 1 Dărmăneşti 1989 – 1991 profesor titular educaţie fizică Liceul Industrial Comăneşti 1991 – 1992 Viceprimar – Consiliul Local Comăneşti

1992 – 1996 Primar al oraşului Comăneşti 1996 – 1998 Profesor titular educaţie fizică Grup şcolar Comăneşti 1998 – 2002 Profesor titular educaţie fizică Şcoala nr.1 Comăneşti 2002 – prezent; Director Şcoala nr.1 Comăneşti PANDELAŞ D. PETREA Data naşterii: 29.06.1949, Comăneşti

Studii: 1967 – absolvent al Liceului Teoretic din Comăneşti. 1976 – absolvent al Institutului de Mine Petroşani – secţia subingineri Activitatea profesională: 1976 – Angajat al E.M. Comăneşti până la pensionare - şef la următoarele sectoare: Leorda, Vermeşti şi Lapoş Nord iunie 1996 – iunie 2000 - Primar al oraşului Comăneşti

DORINEL MIRON

Data naşterii: 20.05.1961, Leorda, Comăneşti Studii: 1968 – 1976 – elev Şcoala Leorda. 1976 – 1980 – elev Liceul Comăneşti. 1981 – 1985 – student al Institutului de Mine Petroşani. Activitatea profesională: 1985 – 1989 – Subinginer miner prospecţiuni geologice. 1989 – 1999 – Subinginer miner E.M. Comăneşti / şef birou desfacere 1999 – 2000 – Director S.C. Bariera S.R.L. iunie 2000 – prezent – Primar al oraşului Comăneşti.

16


PRIMARI AI COMUNEI COMĂNEŞTI

Înainte de 1944 au strălucit ca primari ai comunei Comăneşti Toma Lascăr şi Gheorghe Paraschiv (foto). Cel din urmă a participat la campania din 1913 ca sergent în armata română şi a fost decorat cu medalia regele Carol I. Între anii 1918 – 1944 a fost primar al comunei (cu perioade de întrerupere) în mai multe legislaturi din partea Partidului Liberal, totalizând 22 de ani la cârma comunei. Gheorghe Paraschiv a avut 5 copiii, din care doi erau copiii lui, respectiv Cosma Florenţa şi Pascal Virginia, iar trei au fost orfani: pr. Ioan Lascăr, prb. Elena Lunganu şi Serbescu Maria. Este înmormântat în cimitirul bisericii „Sf. Spiridon” din oraşul Comăneşti. După 1944 foarte mulţi primari s-au succedat la conducerea comunei Comăneşti dintre

care amintim pe Ionică Damian, Gheorghe Enache (zis Digadi) şi patru primari din Leorda, Vasile Vrânceanu, Iftimie Dragomir, Zota Mitică şi Vasile Mutu.

17


FESTIVALUL DE DATINI STRĂMOŞEŞTI COMĂNEŞTI Prima ediţie a avut loc în 25 decembrie 1990 prin defilarea obiceiurilor de Anul Nou din zona Comăneşti (Pluguşorul, Damele, Jianul, Urşii) – prin faţa oficialităţilor oraşului aflate în balconul doamnei Onea de pe strada Republicii. Premiul I a fost acordat pentru ceata de urşi de la Leorda. Aflat la a şaptea ediţie, festivalul din decembrie 2001 a cuprins defilarea obiceiurilor de Anul Nou prin faţa Tribunei instalate lângă Restaurantul Trotuş, tribună în care se aflau personalităţi de frunte ale judeţului, din Consiliu Judeţean, Prefectură, învăţământ, sănătate, ordine publică, prezenţi alături de primarii Primăriilor de Valea Superioară a Trotuşului la şedinţa de bilanţ a Centrului de relansare economico-socială a Văii Trotuşului. Formaţiile conduse ca de fiecare dată de marele animator cultural, Nicolae Prigoană, au susţinut apoi pe stadionul Minerul în faţa oficialităţilor oraşului un frumos program artistic prezentat de Leonard Miron nepotul lui Alexandru Miron din Lunca de jos, (născut în Leorda în anul 1898 ) şi Purcaru Ana Maria. Premiul I, ceata de urşi de la Leorda care a încântat prin originalitate şi joc şi pe reprezentanţii Inspectoratului Şcolar şi ai Prefecturii în ziua de 26 decembrie 2002 la Bacău. Alături de urşii de la Dofteana, laureaţi şi ei ai Festivalului de la Comăneşti în anii precedenţi, au fost televizaţi la TVR1, Antena 1 în zilele de 30 şi 31 Decembrie 2001. Pe 30 Decembrie 2001, la Leorda, a fost reînviată tradiţia alaiului de datini strămoşeşti, trecând prin faţa mulţimii adunate, în faţa şcolii, după care timp de circa 2 zile intră în casele oamenilor din Hangani, Văsîieşti şi Leorda. Pluguşor Aho! Aho! Copii voinici Ia poftiţi vă rog aici Şi pocniţi zdravăn din bici. De prin munţi şi de prin văi Sunaţi măi din zurgălăi! Puneţi fluiere să cânte Tobele să se-nfierbânte Ca să afle tot poporul C-am sosit cu pluguşorul. C-aşa-i datina străbună Ca în nopţile cu lună Şi-n ajun de sărbătoare

„Pluguşorul” de la Asău - organizat de bătrânii formaţiei de dansuri populare laureată la festivaluri naţionale şi internaţionale, formaţie condusă de Toma Paraschiv

Să vă facem o urare. Clopoţei şi zurgălăi Opriţi plugul măi flăcăi, Opriţi plugul băietani Şi uraţi la cei de faţă Sănătate şi mulţi ani! Mânaţi măi, hăi! Hăi!

18


„Damele” de la Leorda - joc vechi de nuntă format din 12 persoane. Căpitanul şi cucoana sa Ofiţerul şi cucoana sa Mirele şi mireasa Patru cavaleri Patru fete Cele trei jocuri populare diferite jucate de cele douăsprezece personaje, sunt cântate de un taraf de lăutari din satul Berzunţi, taraf ce conţine ca instrumente trompeta, vioara, acordeonul şi o tobă.

Cântecul lui Bujor (fragment) Şi-am zis verde măr rotat Doamne rău m-ai blestemat De când satul mi-am lăsat Cu codrul m-am cununat Şi iar verde fir negară Greu şi amar la noi în ţară De când lifta cea păgână Mi-a cucerit Ţara Română Şi iar verde măr domnesc Stau în loc şi mă gândesc Pe ce cale să pornesc Copilaşii să mi-i cresc

Banda lui Bujor de la Asău - formată de dansatorii celebri ai comunei Asău, laureaţi la festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor

Pâinea să le agonisesc Şi-ntr-o zi m-am apucat Şi-am plecat chiar la palat Şi când colo la palat Iată un câine gulerat -Bună ziua boieri mari. Bună ziua boieri mari. -Ce-i cu voi măi opincari? Ce-i cu voi măi opincari? -Vrem dreptate boieri mari. Vrem dreptate boieri mari. -Hai sâctir măi opincari, Hai sâctir şi marş afară Că pun mâna pe voi De vă fac un măturoi Şi mătur strada cu voi De ciudă şi de mânie Vom pleca în haiducie Şi de-om întâlni vreun grec I-om băga sabia-n piept.

19


20

Comanda veche a ursului de la Leorda Bună seara gospodari La feciori şi fete mari Bună seara bun de tot C-am venit să vă mai văd. Bună seara măi stăpâne C-a venit sfântul Vasile Frunzuliţă flori mărunte, Vin cu urşii de la munte Vin cu urşii de pe plai Şi se ţin de mine scai Urşii mei din Spania I-am adus cu sania Tocmai prin Germania. I-am adus de mititei, I-am crescut ca pe purcei, I-am făcut mare de tot Şi le-am pus verigă-n bot. Şapte văi şi-o vale adâncă, Văleu, urşii mă mănâncă Urşilor nu mă mâncaţi Că am să vă dau cârnaţi De aici pân’ la Galaţi Şi-o bucată de slănină De aici pân’ la fântână. Săi moşnege de mă scoate De la chin şi de la moarte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Frunzuliţă trei scaieţi Alta nouă măi băieţi! (Jocul babei şi al moşneagului) Frunzuliţă fir mătasă, Rămâi casă sănătoasă! Frunzuliţă lemn mustos, Rămâi bade sănătos! Şi-am zis verde de castani, La Anul şi la Mulţi Ani!

.


Dans comun din alaiul datinilor de pe 31 ianuarie 2001 de la Leorda (Ursul, Damele şi Ţigăncuşele)

21

comanesti - istorie si traditie 1800-2000

Documents