proiect-cartrare pedologica si agrochimica

7/21/2019 proiect-cartrare pedologica si agrochimica

1/10

Caracterizarea pedologica si agrochimica solului

preluvosol molic- din localitaea Babeni in vederea

infiintarii a unui culturi

LOCALIZAR

Bbeni este aezat la contactul celor doua apofize nordice ale Munilor Apuseni:

Munii Mese i Munii Plopi. n zona marginal a Bazinului imleului, respecti !n

piemontul "steana #puntea de legatur !ntre Munii Plopi i Munii Meses$, pe ersantul

estic al Munilor Plopiului, !n nord%estul Mgurii imleului, au fost identificate

depozite ce sunt legate de transgresiunea de la !nceputul sarmatianului. n imediata

apropiere a rmului, peste rocile fundamentului s%au depus calcare lumoselice i oolitice,

!n timp ce la gurile r&urilor i la o oarecare ad&ncime !n larg se dezolt un facies detritic,

mai putin fosilifer, alctuit din pietriuri, nisipuri i marne.

RLI!"L

'eritoriul comunei Bbeni se dispune pe diferite uniti de relief: !n lunca

Barcului cu aspect de c&mpie, pe dealurile cu caracter piemontan de la poalele Muniilor

Plopi, !n piemontul "steana i !n (ealurile Bniorului situate la sud de "steana. Munii

Plopiului #cunoscui !n literatura geografic i sub denumirea de munii )e, Munii de

Aram sau *ez$, constituie o culme cistalin cu o larg desfaurare, astfel c !n unele

poriuni ei trec de + -m lime. (ei sunt strbtui de o reea geografic destul de

dens, Munii Plopiului prezint suprafeele relati plane i !ntinse de unde i denumirea

ce li se mai d de Munii )e. nterfluiul principal prezint !nlimi ce se menin peste

tot la /00%100 m, cu e2cepia prii de nord%estice a culmii, unde !n bazinul 3ii Mici

altitudinea coboar sub aceasta aloare, a4ung&nd la 500%600 m. 7atre zona depresionara

a imleului se constat o diminuare a altitudinilor p&na la 600%00m !n bazinul Barcului

din sectorul 'usa%Preoteasa. nlimile absolute trec de 800m !n bazinul superior al

Barcului: 800m !n 3&rful Ponorul, 889m !n Meriorul, pentru c treptat s scad la

111m !n &rful "soiu, din bazinul ii azului.


2/10

7"#$I%IIL CLI&A%IC

Poziia geografica a regiunii, !n partea de nord%est a rii noastre, face ca ea sa se

gaseasca sub influena maselor de aer oceanice, care determin un climat de tip

continental moderat. Aezarea comunei !n )%3 (epresiunii )imleu, orientarea culmilorPlopis%Meses %3, dau anumite particularitati maselor de aer, iar dispunerea reliefului pe

erticala impune eta4area in acelasi sens, a alorilor elementelor climatic.

Regimul temperaturii aerului

'emperatura medie anuala este de 8, grade 7, aloare inregistrata la statia

meteorologica Bbeni pe care o consideram alabila si pentru planta ie deoarece aceasta

statie este amplasata la o distanta de ; -m. Mersul temperaturilor medii lunare se inscriein caracteristica zonelor temperat continentale: temperaturi scazute #sub +0 grade 7$ in

sezonul rece, cresteri accentuate in timpul primaerii, alori medii lunare ridicate in

timpul toamnei.


3/10

3alorile cele mai mici sunt inregistrate in sezonul cald si se datoreaza incalzirii

adiabatice. nfluentele estice, mai pronuntate la sfarsitul toamnei, duc la o crestere a

saturatiei aerului in apori de apa.

Regimul precipitatiilor

ntensificarea conectiei si a actiitatii ciclonice in cursul lunii mai, este insotita

de precipitatii bogate pana la sfarsitul lunii august. Media anuala a precipitatiilor in

arealul 3alcaului este de 160,6 mm. =una cu cea mai mare cantitate medie multianuala de

precipitatii este iunie: +90 mm. =una cu cea mai mica cantitate multianuala de precipitatii

este martie: 98 mm. 7onditiile lunare e2treme ale precipitatiilor de natura frontala, cele

locale fiind foarte reduse ca urmare a faptului ca din norii stratiformi dezoltati in cadrulinersiunilor de temperatura nu cad decat ninsori sau burnite slabe. Primaara,

intensificarea conectiei termice si a actiitatii ciclonale este insotita de precipitatii mai

bogate decat iarna. 3ara este anotimpul cu cele mai abundente precipitatii.

CARACTERISTICILE AGROTEHNICE ALE TERENULUI

Terenul este situat n vecinataea satului Bbeni, zona de deal, cu slabe denielri.

>ondul funciar al zonei dispune de 69.80 ?a de teren agricol #/1,@$, +6.6+0 ?a depduri #99,1$ i /955 ?a de terenuri cu construcii, ape, neproductie #;,8@$.


4/10

Con(inutul de argil) pe ad&ncimea #0%60 cm$ ariaz !ntre 6/,/%+,+ @ i

imprim solului caracteristici specifice !n ceea ce priete spectrul cationilor din

componena comple2ului argilo?umic i interine !n regimul potasic al solului.

Analizele efectuate pentru stabilirea indicilor agroc?imici de caracterizare ai

solului !n ceea ce priete reacia, gradul de aproizionare al solului !n elemente nutritie,

capacitatea total de sc?imb cationic, gradul de saturaie !n baze, rele particularitile

agroc?imice ale solului preluosol molic.

Pe ad&ncimea 0%90 cm, solul prezint o reacie la limita de interpretare dintre

neutru%slab alcalin, cu o aloare p 1,9. Prezena carbonailor !n orizontul urmtor, pe

ad&ncimea de 90%60 cm, determin i creterea alorii la p 1,5.


5/10

(in punct de edere al con(inutului+ *n humus, se apreciaz c solul este mi4lociu

aproizionat @5,9+, !n primii 90 cm i @9,;/ la ad&ncimea cuprins !ntre #90%60

cm$.

Aprecierea aprovizion)rii cu azotpotenial accesibil al solului pe baza relaiei

F#@ 23@$C+00, a crui aloare este F 5,9+ pe ad&ncimea #0%90 cm$, respecti, F

9,86 pe ad&ncimea #90%60 cm$, rele o stare de aproizionare cu azot mi4locie.

Aprovizionarea cu fosfora solului !n forme accesibile #sc?imbabile$, este foarte

bun, coninutul de +96 ppm P, ridic&ndu%se cu mult peste limita superioar de

interpretare a coninutului de P%A= !n ambele orizonturi.

3alorile con(inutului de potasiu sc?imbabil #accesibil, mobil$ din sol sunt

cresctoare !n succesiunea primelor dou orizonturi genetice cu alori Esc?imbabil #0%90$ +68

ppm, respecti, Esc?imbabil #90%60$ +19 ppm, alori care !ncadreaz solul !n starea de

aproizionare bun.

Principalele elementele nutritie, conform limitelor de interpretare pentru gradul

de aproizionare cu forme sc?imbabile, se situeaz !n domeniul mi4lociu i bun pentru

azot i potasiu i foarte bun pentru fosfor.

)tarea de fertilitate a solului !n funcie de indicii mai sus amintii, este considerat

mi4locie spre bun, cu meniunea c alorile p%ului, ale coninutului !n Fti coninutul

!n Esc? se gsesc la limitele de interpretare ale acestor stri de aproizionare, iar

intereniile !n agroecosistem trebuie s modifice !n sens poziti alorile acestor indici.

=a data acestor determinri, solul nu este afectat de factorii limitatii pentru

cultura de coacz, care urmeaz s ocupe terenul, cu condiia unei interenii prinfertilizare, care s corecteze i s !mbunteasc factorii poteniali limitatii #p, F t,

Esc?$.


6/10

>A P*">=*A'7: 2-3 m

(*FAI


7/10

RAC%IA ,OL"L"I ,I &A,"RI $ A&LIORAR

Junoiul de gra4d semifermentat a fi aplicat !n doza moderat pentru a nu determina

cresterea egetati e2cesi i nedorit a coacazului rosu in anii de plin rodire. Aceastadoza a fi de 50tC?a si se a aplica inaintea araturii de desfundat, pentru ca ingrasamantul

organic sa fie incorporat la adancimea la care se or afla marea ma4oritate a radacinilor

actie ale coacazului in ani de productie. (ozele de ingrasaminte minerale or fi

precizate la capitolele respectie.

Reactia slaba moderat acid) a solului denota un grad optim de faorabilitate

pentru coacazul rou, deoarece domeniul de p optim pentru aceast specie se situeaza

!ntre , si /,8.


8/10

@. Aceste rapoarte or aea repercusiuni pe termen lung in nutritia coacazului rosu,

deoarece aceste forme sc?imbabile ale cationilor bazici reperzinta baza nutritiei cu

principalele macroelemente. n aceeasi ordine de idei, gradul de saturatie cu sodiu 3na

denota un sol nealcanizat, fapt confirmat si de 7%ul acestuia.

Caracterizarea aprovizionarii cu azot a solului se face de ctre indicatorii

azotului total, continutul in ?umus si indicele de azot, ale caror alori sunt obtinute direct

din analize si de indicatorul de sinteza #F indicele de azotat$. *ezultatul azotului total

indica un sol cu continut mic in acest macroelement si aproizionare slabaO aloarea

continutului in ?umus denota un sol cu un continut mic in acesta, iar aloarea F+,1/

denota o aproizionare mica. Prin urmare solul a putea sustine o nutritie moderata cu

acest element, insa eficient din punct de edere al cresterii si dezoltarea coacazului rosu.

)e recomanda, in primii 5 ani dupa infiintare, cand planatele au doar crestere egetatia,

sa se efectueze anual fertilizari moderate cu ingrasaminte pe baza de azot, in doze ce nu

depasesc 60%/0 -g s.aC?a. ncepand cu anul 6 si si in toata perioada de plina rodire,

anii %+ de la !nfiinare, dozele de azot or fi moderate, de ma2. 60%0 -g s.a. FC?a,

menite sa !ntrein o crestere moderat si o fructificare abundenta.

)e recomanda fertilizarea de fond #n.a inainte de desfundarea terenului$ sustinutacu fosfor in doze de 510 -gC?a s.a P 9", prin aplicarea a +/00 Eg C?a fosforite actiate

#urobi 9/% 'imac Agro$. (ozele se or a4usta in functie de suprafata efectia de

desfundare. Aceasta corectie a sustine aproizionarea pe termen lung cu fosfor a

plantatiei in zona de adancime in care se regasesc marea ma4oritate a radacinilor

coacazului.

)e recomanda ca fertilizarea coacazului rosu in productie, incepand cu anul 5 de la

!nfiinare, sa aduca fazial cantitatile de fosfor in anii de productieO acestea se or situa la

alorile de 10%+00-g s.aC?a.

'entru fertilizarea de fond cu potasiueste neoie aplicarea unei doze de 580 -g

s.a E9" prin aplicarea a 10 Eg sulfat de potasiu #)"P$ care de asemenea are reactie


9/10

fiziologica usor acida. =a fertilizarea anuala in productie, incepand cu anul 5 de la

infiintare, dozele de potasiu or fi moderate spre sustinute, de +00%+0 -g s.aC?a.

(intre macroelementele secundare, o importan ma4ora pentru coacazul rosu o

reprezinta aproizionarea cu calciu #7a$ si magneziu #Mg$. Jradul de aproizionare cu

macroelemente secundare de 7a si Mg este eidentiat de continutul solului in aceste

elemente, fie in forme totale, cat si in formele sc?imbabile, care pot fi disponibile

nutritiei daca consumul plantelor o cere.

Continutul solului in CaCO.total denota o clasa de carbonatare mica a acestuia,

iar continutul de 7a7"5acti, un continut mic al acestuia in sol. n sc?imb, continutul

solului in formele sc?imbabile de 7a denota o aproizionare medie a acestui cation.Aceasta aproizionare a sustine nutritia adecata a coacazului in anii de productie.

Aprovizionarea solului cu magneziueste data de continutul acestuia in forme

sc?imbabile, iar declansarea unei carente a acestui macroelement secundar este in strans

legatur cu coninutul de potasiu al comple2ului absorbti al solului. Analizele de

laborator au releat o aproizionare mare in magneziu al solului, iar calculul indicelui

carentei in Mg #7 mg$ a releat o posibilitate mica a aparitiei carentei in acest element.

7u toate acestea, fertilizarea sustinut cu potasiu, atat la fertilizarea de fond, cat si la

fertilizarea faziala in productie, a face necesar aplicarea magneziului in doze moderate

o data cu fertilizrile faziale, pentru a impiedica apariia carentei in acest element. Acest

lucru este posibil prin alegerea unui !ngrm&nt comple2 FPE ce are si un coninut de

9%5@ Mg".

Avand *n vedere ca p/-ul solului se situeaza in domeniul moderat acid+

probabilitatea aparitiei caren(ei de microelemente este mic)0 Cu toate acestea+

specia are cerinte mari pentru microelementele+ prin urmare se recomanda ca

fertilizarile faziale sa fie facute cu comple1e ce contin si microelmente+ iar acestea sa

fie conditionate sub form) de chelati pentru a impiedica inactivarea lor in sol0


10/10

proiect-cartrare pedologica si agrochimica

Documents