proiect cosmetica si frumusete

7/25/2019 Proiect Cosmetica si frumusete

1/58

PATRONATUL NATIONAL ROMAN

PROIECT FINAL LA COSMETICA

MAI 2010


2/58

DESCRIEREA MACHIAJULUI COSMETIC SI A OPERATIUNILOR DEEPILARE


3/58

CUPRINS

Capitolul I- Notiuni gn!al p!i"in# $o%&ti$a

Capitolul II- Notiuni # igina %i p!ot$tia &un$ii in %aloanl# in'!u&u%ta!

Capitolul III- Notiuni lgat # #!&atologi- L(iuni l&nta! al pilii) in%tti%&l %i

A'$tiunil pilii

Capitolul I*- D%$!i!a &a$+ia,ului $o%&ti$ %i aop!atiunilo! # pila!

Capitolul *- Con$lu(ii lgat # ing!i,i!a tnului p!op!iu %i $ %$+i&a!i %-au p!o#u% la $alitata pilii

Capitolul *I- .iliog!a/


4/58

Capitolul I- Notiuni gn!al p!i"in# $o%&ti$a

Cosmetica (greac kosmetiks - aranja, mpodobi) este un termen care definetengrijirea, pstrarea i nfrumusearea corpului uman. Cosmetica apare i se rspndete nsecolul XVIII, ea este numit cosm!ti"ue# n $rana, termenul ajunge s fie folosit n%ermania a&ia din anul '*, pn n secolul XVIII se foloseau termenii pentrunfrumuseare, cosmetica medicamenta+ i ars cosmetica+.In cadrul cosmeticii se folosesc n preent diferite su&stane pentru curarea, sta&iliarea,re-italiarea, deodorarea ca i parfumareapielii, ungiilor i a prului. /e folosesc frec-ent nacest scop n afar de produse cosmeticei produse naturale.

0ste stiinta care se ocupa de ingrijirea e1terna a pielii, pentru a2i pastra3 elasticitatea dermei,

tonicitatea muscilor pielosi, prospetimea si aspectul tineresc, cu ajutorul unor tratamente sipreparate specifice. 0ste de asemenea o arta care corecteaa sau atenueaa uneleimperfectiuni ale urii, iar mijloacele folosite ajuta sa dea stralucire si sa scoata in e-identatrasaturile caracteristice proprii.0a mai poate fi definita ca o disciplina comple1a de medicina prenti-a si curati-a, igienasianatomie. Cosmetologia este inrudita si cu dermatologia, stiinta care se ocupa de tratarea siingrijirea fiiologica a pielii, tinand seama de procesele sale -itale. 4esi au scopuri diferite,ele se completeaa si uneori ciar se intrepatrund, am&ele urmarind mentinerea pielii inperfecta stare de igiena si sanatate. 5n mare cosmetolog france $ernand 6u&r7 spune38Cosmetologia este o profesiune de credinta, iar meseria de cosmetician cere nu numai multtact si indemanare, dar si calitati psiologice si cunostinte multiple in toate domeniile, care inmod direct sau indirect sunt legate de frumusetea si armonia corpului omenesc.89u e1ista arta fara tenica si nici tenica fara cunostinte:8.

In preent e1ista o -arietate atat de mare de produse si tratamente cosmetice incatconsumatorii de-in confui, caci fiecare dintre ele re-endica ultima in-entie, descoperiripentru o frumusete si ingrijire fara cusur.;rodusele cosmetice, indiferent de forma si tipul lor au menirea de a ascunde imperfectiunisau a im&unatati anumite aspecte ale corpului. Insa un rol ascuns de cele mai multe ori esteim&unatatirea sanatatii pielii, a ungiilor si a parului.$iecare om detine o anumita forma de e1primare a frumusetii.


5/58

fire de par corporal, in timpurile moderne au mai ramas in u epilarea cu ceara , lama de ras,crema epilatoare si aparatul de epilat electric.

Capitolul II- Notiuni # igina %i p!ot$tia &un$ii in %aloanl# in'!u&u%ta!

/patiile de desfasurare a acti-itatii pe linie de cosmetica tre&uie sa respecte anumitepre-ederi pri-ind apro&area normelor de igiena pentru ca&inetele de cosmetica.

Activitatile desfasurate in saloane sunt:o >ratament si masaj cosmetico 0pilareo oate produselecosmetice tre&uie pastrate in am&alaje curate, eticetate si insotite de termenul de-ala&ilitate. 5tiliarea produsului cosmetic se realieaa prin e1tragerea unei anumitecantitati cu o spatula deinfectata, pentru a elimina contaminarea cu di-ersi micro&e.>oate produsele cosmetice -or fi pastrate in dulapul cosmetical pe grupe si specific deprocedeu folosit in tratamentul cosmetic.

Operatiunea de epilare

Conditii3o


6/58


7/58

0lectroderm ?upa

Pentru epilat: decantor de ceara, incalitor de ceara cu flacoane de unica folosinta,incalitor cu flacoane si o cutie de ceara elastica.

Incalitor de ceara cu flacoane 4ecantor de ceara

Trusa cosmetica: pansamente sterile, discete de &um&ac, ser-etele deinfectante,ser-etele de e1tractie, &etisoare, ace sterile de unica folosinta, demaciantul, lotiunea tonica,crema de masaj, masti adec-ate tipului de ten, forfecute drepte, perie cu pensula, pensete,

oglinda, -opsea de gene si sprancene, pudra &aneocin, unguent &aneocin, pudra fructata simentolata, &entita de &um&ac pentru par, pelerine, &ureti din celuloa.


8/58

Capitolul III- Notiuni lgat # #!&atologi- L(iunil&nta! al pilii) In%tti%&l %i a'$tiunil pilii

ermatologiaeste specialitate medicala care se ocupa de diagnosticarea si tratarea &olilorcutanate, ane1elor pielii (par, ungii) si a mucoaselor adiacente (ca-itate &ucala si organegenitale).

4ermatologia nu este in general #dragoste la prima -edere+, pare monotona si confua,greoaie, ultradescripti-a iar atunci cand iei contact direct cu leiunile pielii poate fi ciarrespingatoare.

Pieleaeste cel mai intins si mai -ii&il organ al corpului si reflecta starea de sanatate aacestuia, actionand si ca o &ariera impotri-a agresiunilor e1terne.

;ietea sau tegumentul este un in-elis care acopera corpul in intregimeD suprafata sa totalamedie, de ',2 m , corespunde unei greutati de E Fg, ceea ce repreinta GA din greutateatotala a corpului. %rosimea ei -ariaa in functie de -arsta, se1 si regiune, intre '2E mm. 4inpunct de -edere istologic se diferentiaa trei straturi principale suprapuse3epidermul2de


9/58

natura epiteliala, dermul si ipodermul2de natura conjuncti-aD in acest ultim strat se includeane1e3 aparatul pilo2se&aceu si glandele sudoripare.

0piderma este stratul e1terior al pielii, format din mai multe straturi de celule aplatiatepre-aute cu pori 3germinati-, filamentos, granulos, lucid, cornos si descuamant.

4erma se afla su& epiderma. 0ste alimentata in permanenta cu sange si este formata dintr2oretea de fi&re elastice. In derma se gasesc doua su&stante fundamentale3 colagen sielastina.

Hipoderma se afla su& derma, uneste pielea de musci si este colorata de di-ersi pigmenti3eratoialina (al&), Feratina (gal&en), rosul care este dat de o acti-itate a sangelui, melanina(&run), ro, este dat de pigmenti care actioneaa in mod egal.

!e"iuni elementare ale pielii

4iferite caue noci-e, repreentate prin agentii fiici, cimici, micro&ieni si necunoscuti,determina pe piele o serie de leiui anatomice.

6ceste leiuni anatomice constituie propriu2is fenomene de aparare fata de agentii noci-ie1terni si interni. 0le reulta din procesele de aparare ale pielii, organ -ital, inestrat cu omare capacitate de reactie.


10/58

?eiunile elementare ale dermei se traduc prin leiuni circulatoare, prin leiuni iperplaice siprin leiuni degenerati-e si neoplaice.

4ermita

Tul#urarile circulatoare

Congestia sau iperemia

In orice stare patologica inflamatoare, cantitatea sangelui dein -asele tesuturilor afectatecreste, fenomen denumit congestie. 6ceasta poate fi acti-a2prin flu1 arterial e1agerat sipasi-a2prin staa -enoasa.

Congestia actiase manifesta clinic printr2o roseata limitata sau difua, care dispare ladigitopresiune si este ipertermica. 4aca roseata este limitata, -or&im de eritem, daca estegeneraliata, se numeste eritrodermie.

Congestia pasiase manifesta clinic printr2o roseata -iolacee, care dispare la digitopresiune.>emperatura locala este scauta si leiunea este usor dureroasa.

!dem"#este format din seroitatea care se acumuleaa in sistemul lacunar. In majoritateacaurilor edemul este inflamator, fiind insotit de congestie, iar in cauri rare poate fineinflamator, de origine mecanica, to1ica, ner-oasa.

$emoragiaeste produsa prin imprastierea sangelui, cu sau fara ruptura peretilor -asculari.Clinic, emoragia apare pe pielea sanatoasa, su& forma unor pete rosii2purpurice, numitedupa marime si forma petesii sau ecimoe.

Tul#urari inflamatoare ale dermului

Cand caua noci-a actioneaa prin e1citatiile primite de la receptorii cutanati, iar procesele

nu se limiteaa la tul&urarile circulatoare care sunt in faa initiala a inflamatiei, ci ele seamplifica, atunci dau nastere la iperplaie celulara.

Infiltratul este o aglomerare de celule care modifica sau tranforma structura dermului.


11/58

Infiltratul are o compoitie celulara diferita, dupa cum inflamatia este acuta, su&acuta saucronica.

In termen general, infiltratele inflamatiei cronice se numesc granuloame. >ipurile cele maicunoscute sunt3 granulomul tu&erculos, granulomul sifilitic, tu&erculul micotic, tu&erculullepros, tu&erculul leucemic si sarcoidic.

!e"iunile degenerative ale dermului

?eiunile degenerati-e ale tesutului cutanat se traduc prin necroa, necro&ioa, gangrena siprin infiltratia pielii cu su&stante straine de structura tesutului cutanat.

%ecro&ase produce prin mortificarea circumscrisa sau totala a tesuturilor, reultand dintr2unproces &rusc si &rutal.

%ecrobio&arepreinta un proces identic cu necroa, insa mortificarea tesuturilor serealieaa lent si progresi-.

'angrenase produce prin mortificarea tesuturilor care sunt in-adate ulterior de micro&ianaero&i, determinand &ule gaoase si enfiem gangrenos. Culoarea partilor gangrenateeste li-id -iolacee, apoi &runa, a-and un miros fetid in urma putrefactiei.

(egenerescentase datoreaa tul&urarilor meta&olice si depunerii unor su&stante particularein piele. >ul&urarile meta&olice produc la inceput o iperfunctie a celulelor, iar mai tariu ating-italitatea lor realiand o moarte lenta.

(egenerescentatesutului elastic se produce la persoanele in -arsta ca o manifestare asenilitatii sau su& influenta di-erselor tul&urari meta&olice.

!e"iuni inflamatoare ale epidermului

0pidermul fiind lipsit de -ase, procesele inflamatoare se petrec deose&it fata de cele aledermului. 6lterarile sunt conditionate de leiunile dermului. 0le sunt -ariate si se traduc prine1oseroa, e1ocitoa si prin modificari e-oluti-e ale celulelor epiteliale in diferitele etaje aleepidermului.

?eiunile glandelor sudoripare se numesc idroe. Inflamatia lor, datorita infectieistafilococice, da nastere la idrosadenita, caracteriata printr2un proces acut urmat de

supuratie.

$nestetismele si afectiunile pielii

$nestetismele pielii uscate:

=idurile care pot fi la nceput foarte uor -ii&ile cu mar fi riduri frontale, ridurile oriontale,-erticale, la&a gtii, ridurile pleoapei superioare, su& ciligene inferioare, ridul osului naal,

ridurile anului naso2la&ial, ridurile de deasupra &uei superioare, ridurile din sco&itura&r&iei, comisura gurii, ridurile muciului ma1ilar, ridurile gtului, mai triu cu trecereatimpului ele se aprofundea..


12/58

$ormatul de fa se mparte n trei one3

2 ona superioar 2 de la inseria firului de pr pn la ona sprncenoasD2 ona medie 2 cuprinde ona ocular pn la orificiile naaleD2 ona inferioar 2 de la orificiile naale pn la &r&ie.

?a pielea uscat se mai poate o&ser-a -asculariarea ntr2o form mai uoar sau maiaccentuat. 6pariia petelor, descuamarea n ona naal i a &r&iei poate fi din cauadesidratrii i a produselor grase aplicate.

$nestetisme de natura pigmentar%

;etele maronii pot fi de natur ormonal sau din caua diferitelor afeciuni ale ficatului.

;etele gra-idei (apar n primele @2E luni ale sarcinii).

;ete de 5V625VJ 2 apar datorit e1punerilor repetate la radiaii puternice sau e1punererepetat la soare foarte puternic.

;ete datorate -rstei.

6luniele se intlnesc pe piele in diferite one, sunt e1crescene maronii, al&e sau roiatice,alctuite din celule epiteliale care cresc in adncime si care odat cu -rsta se mresc( forma &o&ului de mare), rotunde sau plane cu sau fr fire de pr pe ele de multe oripot fi cancerigene.


13/58

6lunitele

;istruii (efelide) sunt acumulri de pigment n onele descoperite3 fa, gt, decolteu).

;istruii

$nestetisme de natur% vascular% - pete ro&ii care apar pe nas &i frunte.

Cuperoa 2 afeciune a pielii ce apare dup -rsta de E* de ani n ona genian, se poatee1tinde n ona naal i cnd ia amploare poate cuprinde i &r&ia. $orma de cuperoapropriu is apare pe pielea normal colorat, necongestionat, o&ser-ndu2se desenul-ascular (linii roii sau reea roie), pielea a-nd aspectul unei coli de rtie &rdat de liniiroii. se datorea consumului e1cesi- de condimente, cafea, tutun, alcol sau factoriloratmosferici agresi-i.


14/58

Cuperoa

Cuperoa nsoit de eritro 3 este destul de frec-ent la ora actual. >elangiectaiile potaprea pe un fond crilematos, coloraia de-enind roie2-iolacee, a-nd loc o cretere atemperaturii locale, cam dup -rsta de E* de ani.

6cneea roacee este dermatoa care produce modificri n structura i &iocimia pielii. /ecaracteriea printr2un eritem general, o congestionare a feei, n special n regiuneapomeilor, a nasului i a frunii. Cauele instalrii acneei roacee pot fi apariia unor tul&urriendocrine, digesti-e, &iliare, ner-oase, ce fa-oriea congestionarea feei. 0-oluia acesteiafeciuni poate fi agra-at de un parait localiat la ni-elul feei denumit 400=KL6 2 =KL6C006 2C5;0=KL6 2 6C9006.


15/58

>alangiectaia

Cistul se&aceu este pro-ocat de netratarea la timp a punctelor negre.

Cist se&aceu


16/58

neadec-ate a unor produse, consumului de alimente grase sau e1citante (ciocolata,condimente, tutun, alcol etc).

6cneea ju-enila, pustuloas, comedoniana necesit tratament medicamentuos ladermatolog sau se poate trata in ca&inetul de cosmetic. .

6cneea

Cicatrici 2 apar ca urmare a unei acriei, operaii i alte moti-e.

Cearcne 2 pete ntunecate su& oci pro-ocate de o&oseal, &oal sau genetic.Vitiligo 2 sunt petele al&e (pe mini, ceaf, fa) ce apar datorit stresului, necesit tratamentmedicamentos indelungat

Cearcane

Jr&ia du&l 2 are ca remedii comprese cu ap srat i dormitul fr pern.9er-i -asculari sunt puncte mici roii, formai din -ase de snge care pot s apar pe orceregiune a pielii si pot fi cauteriai. 9er-ii -asculari pot fi ereditari sau congenitali.


17/58

Jar&ia du&la

Comedoane sau puncte negre pot fi pstoase sau ncistrate , sunt formate din dopuri dese&um care se pot o1ida , apar si se de-olt in pori dilatai sau mai puin dilatai.

Courile pro-in din netratarea comedoanelor sau din e1tracia lor defectuoas ceea ce duce

la infectarea comedoanelor, care pot fi purulente, descise sau inflamate.

Cosurile

=idurile sunt cute ale pielii datorate diminurii elastinei si colagenului din piele, sauscderii tonusului muscular. ;rimele riduri apar la ' 2* ani =idurile pot fi clasificate nriduri de e1presie i riduri de profunime.Lona unde apar ridurile de e1presie se afl n ona frontal, cea ocular, onaintersprncenoas (ona >), ona naal, comisura &uelor, &r&ie, gt.

=idurile


18/58

Celulita este repreentat de depunerile grsime in anumite one( &ain, umeri, ceaf,a&domen), i poate fi difu sau nodular.

Culoarea normal a pielii pentru rasa al& este uor roat, cu -ariaii de la indi-id la indi-id.Culoarea pielii este determinat de amestecul a patru culori de &a3 al& (datoritceratoialinei din stratul granulos), gal&en (datorit stratului cornos), &run (datorit

melaninei), roie (datorit sngelui din -asele sanguine din piele). 4in amestecul acestorculori reult culoarea pielii respecti-e, influenat fiind uneori de predominarea uneia din ele.

Celulita

iferite modific%ri 'n coloritul pielii

Coloritul normal al pielii poate fi modificat datorit unor caue de ordin intern. 6par modificride colorit datorita pigmenilor &iliari (epatita) sau datorit unor su&stane colorante utiliaten di-erse profesiuni.


19/58

9e- pigmentar

;etele epatice sunt numite aa din caua culorii asemntoare cu a ficatului. /unt o-alesau rotunde i de mrimi diferite. Mn caul acesta, pielea nu este modificat dect din punctde -edere cromaticD

0felidele sunt pete pigmentare lenticulare, gal&ene sau &rune, multiple, cu sediul pe prile

descoperite3 fa, gt, partea superioar a toracelui, ante&rae. 6par sau de-in mai e-identesu& aciunea raelor solare. 4ei sunt de natur ne-ic, nu degenerea niciodat. Catratament, se recomand preparate e1foliante (sruri de mercur, idrocinon, peridrol),-itamina 6, comple1 J sau crioterapieD

0felide

?entigoul se preint su& form de pete &rune, negre sau al&astre, localiate pe fa i gt.5neori, petele pot fi uor infiltrate. 6ceste pete se pot transforma n ne-ocarcinoamespontane dac sunt iritate prin traumatisme repetate sau ageni cimici. Cosmeticiana areo&ligaia s le e-ite n tot cursul tratamentului cosmetic ce2' e1ecut pe fa i gt.


20/58

?entigo

9e-ii celulari sunt ridicturi din planul pielii, de mrime i form -aria&ile, de culoare ro,gal&en sau neagr (ne-ii celulari pigmentari) sau pot fi necolorai (ne-ii celulari acromici).5neori sunt acoperii de pr (ner-i celulari piloi) sau iau aspect -erucos. 9er-ii pigmentri(n -or&irea curent se numesc alunie) se pot transforma n ne-ocarcinoame dac suntiritai.Cosmeticiana tre&uie s e-ite iritarea sau sngerearea lor sau a regiunilor apropiate.

9er-ii -asculari (angioamele) sunt tumori &enigne reultate din iperploia sistemului-ascular. /unt de cele mai multe ori congenitale, dar pot aprea la orice -rst. ;ata sautumoarea care caracteriea angiomul este constituit dintr2o ngramadire de -aseectaiate. 4up natura -aselor, e1ist emangioame (formate din -ase sanguine) ilimfangioane (formate din -ase limfatice).

6ngioamele

Hemangioamele se pot preenta su& urmtoarele forme3 angioame plane, angioametumorale sau angioane ca-ernoase.

Hemangiom


21/58

6ngioamele plane se preint su& forma unor pete -asculare, de dimensiuni -aria&ile,punctiforme sau difue, de culoare ro, roie sau -iolacee. 6ngiomul stelar se ntlnete, deo&icei, pe nas sau su& or&it, su& forma unui punct -ascular central mai ridicat, din careradia -ase miciD apare, de o&icei, la adult.

6ngiom plan

6ngioamele tumorale sunt tumori -asculare circumscrise sau difue care apar, de regul lanoul nscut i cresc cu -rsta. 6u culoare roie sau -iolacee i sunt de consisten moale,reducti&ile total sau parial la presiune.

6ngiom tumoral

6ngioamele ca-ernoase sunt tumori -oluminoase care deformea regiunea pe care apar

(&ue, ureci, ploape), sngerea uor la traumatisme. Cosmeticiana nu -a face nici un felde tratament cosmetic persoanelor care preint astfel de formaiuni.

6ngiom ca-ernos


22/58

;unctele ru&inii sunt ne-i -asculari tardi-i, multipli, ce apar dup E* de ani. /e caracterieaprin mici angioame punctiforme sau lenticulare, localiate mai ales pe toracee i mem&re.

Cunoaterea acestor imperfeciuni pigmentare este necesar pentru cosmetician pentru ae-ita orice ar putea duce la agra-area acestor formaiuni.

Cloasma este o discromie repreentat prin pete pigmentare su& forma unor plci deseoriconfluente i cu contur neregulat. 6ceste pete apar pe fa (frunte, tmple, o&raji, n jurul guriisau nasului). 0le apar mai ales la femeile nsrcinate, de unde i numele de mascagra-iditii+.


23/58


24/58

Hipertricoa

Verucile sunt e1crescene papilare i iperceratoice de dimensiuni -aria&ile. /edatorea unui ultra-irus.

Verucile

Veruga -ulgar apare la copii i aduli tineri, pe faa dorsal a degetelor i a minilor, su&forma unor ridicturi rotunde, cu dimensiuni -aria&ile, cu suprafaa con-e1, culoareacenuie2gl&uie, &run sau negricioas, de consisten tare, aspr.

Verucile papilomatoase sau papiloamele sunt ridicturi de ci-a milimetri, pediculate,filiforme, care apar pe fa sau pe gt. Verucile plane ju-enile apar la copii i adolesceni. /epreint ca nite papule plane, rotunde sau uor poligonale, de culoarea pielii sau maincise. >ratamentul -erucilor care nu se -indec spontan este diatermocoagularea.

Capitolul I*- D%$!i!a &a$+ia,ului $o%&ti$ %i aop!atiunilo! # pila!

MA)*$A+,!


25/58

Notiuni introductive


26/58

;entru o&ser-area tuturor detaliilor de forma si structura si pentru efectuarea unui maciarreusit este necesar ca incaperea in care lucreaa sa fie &ine iluminata./e cere un iluminatintens si uniform.Iluminatul poate fi realiat natural prin geamuri curate cu perdele transparente,lumina ileiramanand cel mai &in s7stem de iluminat atat pentru efectuarea unui tratament cat si a unui

maciaj.In ca&inetul cosmetic se impune o iluminare perfecta pentru a face fata urmatoarelor cerinte3- sa scuteasca cosm. de o&stacole prin incordarea pri-irii asupra detaliilor- sa se puna in e-identa toate elementele de structura si culoare a pielii- sa se puna in -aloare toate calitatile unui maciaj

In conditiile in care iluminatul natural este insufficient sau in timpul serii ca&inetultre&uie sa fie iluminat electric artificial.

?umina artificiala tre&uie sa fie uniform repartiata apropiata de calitatea luminii naturale./efoloseste iluminatul incandescent care nu deturneaa culorile,nu o&oseste ociul,reda fidelculorile./e -a e-ita pe cat posi&il folosirea iluminatului fluorescent care denatureaa culorile si este

suparator la oci.

Iluminatul poate fi3

- general atunci cand lampile sunt amplasate in ta-an,cand lumineaa incaperea- local cu ajutorul unor lampi proiector care sunt plasate langa fotoluil cosmetic sau la

masuta de maciaj 2 acestea asigura o&ser-area detaliilor de forma si structura siasigura un maciaj eficient.In incaperile destinate pentru efectuarea unor tratamente cosmetice fie a unormaciaje,temperature corespunatoare necestitatilor de confort termic tre&uie sa fiede ' N **C D -ariatiile de temperature in E de ore nu tre&uie sa depaseasca 2@*C./istemul de incaile a ca&ilnetului tre&uie sa indeplineasca anumite conditii si anume3

- sa asigure un incalit sufficient si uniform- sa functionee continuu si sa nu produca murdarie si gomot in incapere.

/upraincalirea ca&inetului sau dimpotri-a,incalirea insuficienta creaa pro&leme intimpul operatiei cosmetice. 5n rol important in &una desfasurare a operatiilor dincadrul unui ca&inet cosmetic il are asigurarea din ca&inete.Imporspatarea aerului se poate face natural sau artificial ( ferestre sau -entilatoare deaer conditionat ). K aplica cu lumina electrica -a asigura o &una -ii&ilitate atunci candeste necesar in timpul efectuarii unui maciaj.

;regatirea clienteiClienta -a fi pregatita ca pentru un tratament cosmetic. /e ioleaa parul cu fasaelastica,putin departata de frunte pentru a -edea culoarea parului,iar decolteul cu o &a-etasau un alat ( cand rocia este decoltata,in ca contrar se -a pune &a-eta in jurul gatului )./e -a face demacierea completa dupa cum urmeaa3se -a demacia fata cu laptedemaciant adic- al tipului de ten. /e -a aplica laptele demaciant pe directiile demacieriidupa cum urmeaa3

- matul &ar&iei ( -arful &ar&iei N &aa urecii )- comisuri gurii N &aa urecii- pe aripile nasului,se su& oci N tample- pe frunte N ascendant ( de la &aa nasului pana la ona de implantare a parului )

/e -or sterge ocii cu tampoane circulare confectionata din -ata,se -or sterge &uelecu acelasi gen de tampoane. /e -or face apoi miscari de effleurage pentru antrenareaimpuritatilor de pe fata si de -a indeparta laptele demacian cu ajutorul unortampoane dreptungiulare confectionate din -ata si tifon.


27/58

;entru indepartarea resturilor de demaciant se -a sterge fata cu o infuie din ceai demusetel,nal&a,tei,calmanta,se -a utilie apoi in completarea -aporelul sauatamiatorul tip car&atom.Vaporelul este un aparat care are ca scop pul-eriarea de licide la temperatuream&iantor.

/olutiile de pul-eriat sunt3- sucuri de fructe &ine filtrate- infuii de plante- lotiuni specifice ( tonice,astringente,detergente),apa minerala,apa de mare,uleiuri

-egetale ).

0fectele -aporelului sunt3- de idratare atunci cand se foloseste dusul difu pul-eriand licide in praticulele

foarte fine cu putere mare de pantrundere

- de tonificare cand sunt pul-eriate solutii cu jetul filiform licidele patruand mai usorsi a-and o actiune de stimulare a fi&relor elastice.6utomiatorul tip car&atom are ca scop realiarea pul-eriari de solutii reci su&presiune.

0fectele aparatului sunt3- de reidratare cand licidul este fiind dispersat si proiectat cu presiune patrunand

mai &ine si mai intens in piele- de tonificare cand datorita protectiei cu presiune aceasta produce o caa-ire a pielii

stimuland fi&rele elastice si musculare.

,stensile si produse necesare pentru machiaj


28/58

- creioane dermatograf ( pentru conturul &uelor rosu sau maro,pentruploape3negru,maro,-erde,gri,&leu,al&,&run )

- o penseta- doua periute ( una cu un rand de par,alta cu doua randuri de par pentru periatul

genelor si al sprancenelor )- un compus de sculptor

- o oglinda de mana- perie de pai,de matase sau de par &ursuc pentru indepartarea surplusului de pudra- &etisoare su&tiri de lemn pentru retusuri- @ N E recipiente mici din sticla sau portelan ( pentru amestecul fondului de ten sau

fardul de ploape )- cati-a &ureti pentru intins fondul de ten fluid- o paleta din pleniglas pentru amestecat fardurile- o cutie plata din plastic sau un -as de ceramica in care se -or asea creioanele

dematografe si pensulele- o cutie de plastic cu tampoane de -ata si tampoane de -ata in-elite in tifon,pentru

demaciere

- o sticluta cu alcool pentru a deinfecta pensulele dupa folosire- ser-etele de artie moi- o masuta pe rotile- un fotoliu cosmetic din trei parti ( partea din spate mult ridicata sau fotoliu cosmetic

special pentru maciaj,aseat in fata unei oglini cu trei laturi )

# Produse de machiaj- laptele demaciant- lotiune tonica- crema de i idratanta- fond de ten ( crema,fluid,compact )


29/58

- pudra- fard de o&ra ( pudra,compact )- creion dematograf- rimel- fard de ploape,in diferite nuante- ruj in direfite nuante

- lac fi1ati-e de &ue

actorii de care tre#uie sa se tina seama in efectuarea unui machiaj

;entru reusita unui macij tre&uie sa se tina seama de o serie de factori si anume3'. Calitatea pielii (tipul de ten) pentru a sti ce produse tre&uie folosite(grase,sicati-e,idratante). >ipul morpologic al fetei (a-al,rotund,patrat). In functie de tipul de fata se fac corecturile

respecti-e de farduri )@.


30/58

. 6rmonia culorilor. 0ste un factor de &aa al maciajului. /e -or alege nuante potri-ite cetre&uie armoniate cu culoarea ocilor,a tenului,a parului,a toaletei.4e e1emplu3 la ocii al&astrii nu se -or folosi farduri de ploape -erde si in-ersDsau la o rocieciclame nu se -a alege un ruj corai,sau la o rocie ma- nu se -a folosi fard de ploape &leu.G.


31/58

G. =etusurile se fac cu &etisoare in-elite in -ata im&i&ate in lapte demaciant.O. 5nele farduri se pot estampa cu degetele,iar dupa fiecare aplicare mana tre&uie spalata.. ;rodusele de maciaj tre&uie sa fie de &una calitate si adec-ate tipului de ten.P. 6 C6=6C>0=I/>ICI CK=0C>5=I'. $orma fetei ?unga

/e -or face in functie deceea ce doreste clienta siin functie de ceea cestudiem.

. Lona care predomina Kcii,&uele@. >ipul de fata dpd.-.al-ol.

=etractata

E. 6simetria. >onicitatea JunaG. Calitatea pielii >en normalO. Culoarea pielii 6l& roata

. Culoarea parului JlondaP. $runtea ?ata,inalta,&om&ata'*. /prancenele 6scendente''. Kcii N forma siculoare


32/58

- pul-eriarea sau stergerea fetei cu un tampon de -ata im&i&at in infuie sau lotiunetonica

- tamponarea fetei cu ser-etele moi de artie pentru uscare- aplicarea cremei de i- aplicarea fondului de ten sau crema- tamponarea fetei cu ser-etele moi de artie pentru a&sor&irea surplusului de grasime.

- aplicarea fardului de o&ra crema- aplicarea pudrei- perierea si desenarea sprancenelor- aplicarea fardului de pleoape crema sau compact- aplicarea genelor false- trasarea liniei de contur cu e7e N line sau un creion dermatograf- aplicarea rimelului- desenarea conturului &uelor- aplicarea rujului de &ue- aplicarea lacului fi1ati- de &ue- fi1area fondului de ten prin tampoane de -ata umeite sau trecerea pe fata a unui cu&

de geata in-elit in tifon.

# ondul de ten este compact si fardul de o#ra" este crema/e -a descrie ordinea aplicarii produselor numai pe fata,caci in rest este aceeasi.- demacierea completa cu produs adec-at tipului de ten- pul-eriarea sau stergerea fetei cu un tampon de -ata im&i&at in infuie sau lotiunte

tonica- tamponarea fetei cu ser-etele moi de artie pentru uscare perfecta- aplicarea cremei de i- aplicarea fardului de o&ra crema- aplicarea fondului de ten compact- aplicarea pudrei

ardul de o#ra" compact/indiferant de consistenta fondului de ten/se aplica dupaaplicarea pudrei.

>enica aplicarii produselor de maciaj

Kcii N sunt accentuati numai cu fard de pleoape in nuanta pastel,tinandu2se seamade armonia culorilor. 9u este ne-oie sa se foloseasca linia de contur,sau se prefaraculorile maro si gri. %enele se pot rimela de contur. 9u se aplica egene false.

a Tehnica aplicarii fondului de ten

$ondul de ten se preinta su& @ forme3 fluid,crema si compact.$ondul de ten fluid si crema au aceeasi tenica de aplicare si anume3 se aplica micipastile de fond de ten uniform repartiate pe regiuni.- @ N E pe decolteu- @ pe gat- @ pe &ar&ie ( pe deoparte si de alta a -arfului &ar&iei )- ' pe &ua superioara- pe nas ( cate una pe fiecare parte laterale a nasului )

- @ pe o&raji ( pe fiecare )- @ pe frunte


33/58

$ondul de ten fluind se aplica cu ajutorul unei palete mici de plastic,iar cele crema cupulpa degetelor. /e -a intinde apoi cu pulpa degetelor fondul de ten foarte &ine si uniformpe toata suprafata de maciat,a-itandu2se formarea depoitelor.6cestea si pot forma la locul de implantare a parului, de aceea se cere multa grija deintindere ca sa fie uniforma si in strat grosD apoi la &aa nasului de aceea intinderea seface la -arful nasului spre santul naal si apoi pe directia in-ersa.

?a persoanele cu ridurile mai accentuate,mai ales santul naala&ial intinderea fondului deten se face o&rajii umflati,deoarece depoitele de fond de ten in santul ridului,ilaccentueaa. 6poi se tamponeaa fata cu ser-etele moi de artie pentru a se a&sor&isurplusul de grasime.

$ondul de ten compact

/e aplica cu ajutorul unui &urete umeit care se stoarce pana la jumatate si apoi seim&i&a cu fondul de ten prin e1ecutarea unor miscari circulare pe suprafata pastilei. 6poi&uretele se indoaie cu partea de fond de ten pe toata suprafata &uretelui.Cu ajutorul &uretelui se aplica fondul de ten pe toata suprafata de maciat. /e stoarece

apoi toata catintatea de apa din &urete si se uniformieaa din nou fondul de ten. ;reintaa-antajul ca are putere mare de acoperire,dand un asptect placut de matitate sitransparenta,dar are un dea-antaj,usuca pielea.=eusita unui maciaj depinde de cantitatea de apa din &urete3 daca este prea im&i&at cuapa,fondul de ten este prea diluat cu putere mica de acoperire3daca este preastors,cantitatea de fond de ten -a fi prea mare si aspreste trasaturile.

# Tehnica aplicarii fardului pe o#ra"

$ardul de o&ra se preinta su& doua forme3crema si compact.$ardul de o&ra crema se aplica dupa fondul de ten fluid si inaintea fondului de tencompact. /e aplica cu ajutorul unei pensule mai late si se estampeaa cu pulpadegetelor.$ardul de o&ra compact se aplica dupa pudra,indiferent de consistenta fondului de ten./e aplica si se estampeaa cu ajutorul pensulei.

=egiunea de aplicat N ona pometilor si one urecii cu estampare in general spretampla. /e aplica in cantitati mici dar forma de aplicare este in functie de forma fetei.

Reguli de aplicare a fardului de o#ra".


34/58

- se aplica in cantitati foarte mici- nu tre&uie sa cuprinda o suprafata intensa si nici delimitata- sa nu fie strident aplicat- culoarea tre&uie sa fie mai descisa decat a rujului de &ue dar in aceeasi armonie.- are rolul de a marca usor de a da o impresie de sanatate prospetime,un rol tonic.;udra se foloseste numai daca este necesar pentru a mari luminiitatea foarte rar si

numai datorira puterii mari de acoperire si matitatii ce o ofera tenul. 0ste folosita numaipentru corecturi si numai daca este necesar.

Tehnica aplicarii produselor de machiaj la machiajul ochilor

Krdinea operatiilor la maciajul ocilor- perierea si desenarea sprancenelor- aplicarea fardului de pleoape- desenarea conturului ocilor- aplicarea rimelului

;erierea si desenarea sprancenelor

;erierea sprancenelor se face cu o periuta speciala,cu doua randuri de par in toate directiilepentru a inlatura surplusul de pudra. 6poi se -or peria in sensul cresterii firelor depar,aranjandu2se uniform firele de par.4esenarea sprancenelor N in caul sprancenelor putin accentuate din caua coloritului sau acantitatii de par insuficiente, (iar persoana respecti-a nu accepta -opsitul lor), se -oraccentua prin desenarea lor cu creion dematograf.

/e -a alege de preferat nuanta maro. /e traseaa linii fine paralele,asemanatoareasurarii,in sensul cresterii firelor de par dandu2se forma de spranceana adec-ata tipului defata. 6poi cu periuta se -a peria usor spranceana pentru a uniformia desenul.9u se -a desena o linie continua de2a lungul sprancenelor,pentru ca nu este estetic,daimpresia de artificial,im&atranind si asprind figura.


35/58

;eriat 4esenat

6plicarea fardului de pleoape.

$ardul de pleoape se preinta su& forma de3 crema sau compact (gras sau praf).6m&ele tipuri se aplica cu pensula si se estampeaa cu pensule3 cel gras se poate estampasi cu pulpa degetului.In partea inferioara a pleoapei,in apropierea genelor de2a lungul ei depasind coltul e1trem alociului,se aplica fardul in nuanta mai incisa sau mai accentuat iar in restul ploapei,sprespranceana,nuanta este mai descisa.6ceasta tenica con-ine unui oci migdalat,forma ideala.. ?a alte forme de oci se aplicamaciajul corctor. 9uanta de fard de pleoape -a fi aleasa in functie de culoarea si formaociului, culoarea pielii, a parului, a toaletei.

6plicarea fardului de pleoape

4esenarea conturului ocilor.

/e poate face cu un creion dematograf in diferite nuante sau e7e N line. ?inia de contur -aurmari lungimea pleoapelor superioare, in apropierea genelor,nu prea groasa in felul urmator3la comisura interna si mai su&tire, in partea mediana se ingroasa,iar la comisura e1terna pecare o depaseste usor ascendent si su&liniaa din nou./e poate contura si pleoapa inferioara pe toata lungimea ei imediat su& gene iar la comisura

e1terna pe care o depaseste usor directia poate fi oriontala sau usor ascendenta,intalnindlinia pleoapei superioare.In partea inferioara la comisura e1terna se pot desena prin linii fine paralele,fire de gene. Cucreionul dematograf se poate trasa linia de contur pe interiorul pleoapei pe toata lingimea ei.


36/58

4esenarea conturului ocilor

6plicarea rimelului.

=imelul poate fi3 compact sau licid. /e poate aplica cu3periuta cu spirala sau cu spirala cuperiuta.

;astila compacta inainte de folosire se umeeste iar cel licid se aplica ca atare.

;eriuta respecti-a se im&i&a &ine cu rimel,care se aplica apoi in toata lungimea genelor,pepartea lor inferioara, aplica apoi pe toata lungimea negelor,pe partea lor inferioara,de la a&aspre -arf prin miscari repetate pentru fi1area rimelului.6poi cu o periuta cu un rand sau doua randuri de par,se piaptana genele,pe aceeasidirectie,pentru a rasfira si a uniformia rimelul.

/e e1ecuta o noua aplicare a rimelului de la jumatatea genelor spre -arf,urmata de aceeasiperiere. Iar a treia aplicare se face numai la -arful genelor,urmata tot de periere.4e preferat este folosirea rimelului licid cu spirala cu periuta care aplica licidul uniform sirasfira genele in momentul aplicarii. In general genele de la pleoapa inferioara nu serimeleaa deoarece dau un aspect neplacut.

6plicarea rimelului se face cu multa atentie pentru a nu murdari pleoapa si a nu patrunde inoci pro-ocand usturime,iritatii si lacrimare.4oarece rimelarea inceie maciajul ocilor inca de aceste mici #accidente+ tre&uie refacut,intregul maciaj.


37/58

6plicarea rimelului

>enica aplicarii rujului

=ujul se preinta su& forma unui &uton gros in diferite nuante de rosu. /e aplica cu ajutorulunei pensule speciale mai late si mai aspre. Juele tre&uie uscate,pudrate pentru fi1area

rujului. 4e preferat sa su se preinte fisuri sau descumari.ot cu ajutorul pensulei se aplica locul fi1ati- de &ue,pentru a da stralucire &uelor,necesaranumai la maciajul de seara.4upa demacierea &uelor se -a aplica grasa -itaminiata pentru mentinerea catifelarii si aaspectului frumos al &uelor.;ersoanele care nu se rujeaa mai de in anotimpul rece,este &ine sa2si aplice un strat su&tirede crema grasa sau o alifie speciala pentru &ue ( strugurel ) pentru a e-ita uscarea,fisurareasi descumarea lor.In cadrul unui maciaj de i se -a tine seama de armonia culorilor.$ardurile intre&uintate in maciaj sunt amestecaturi de materii colorate si de pigmenti. 01ista@ culor fundamentale sau primare3 al&astru,rosu si gal&enDsi @ culori secundare3-erde,-ioletsi portocaliu.Culorile secundare reulta din amestecul a doua culori fundamentale3Violet Q al&astru R rosu;ortocaliu Q gal&en R al&astru6ceste culori primare si secundare trec de la una la alta prin di-erse nuante. 01ista feluride nuante3calde si reci.9uantele calde sunt cuprinse intre rosu N purpuriu si gal&en N -erde si dau luminoitate,iar

nuantele reci sunt cuprinse intre -iolet N purpuriu si -erde N al&astru si dau efectul de um&ra.Socul de um&ra si lumina realieaa corecturile necesare./e o&tine armonia culorilor atunci cand ansam&lul cromatic este placut ociului,cand nu secreeaa discordante prin com&inarea culorilor.


38/58

6plicarea rujului

0lementele armoniei

'. Culoarea N care poate fi influentator de culorile alaturate. Culorile contrarii formeaa constrast,iar cele asemanatoare,degradeuri.. >onul N (-aloarea culorii)care poate fi3 descis(-esel),mijlociu( calm ) ,incis (trist)@. ?inia poate fi3 ascendenta (-esela),oriontala (calma), descendenta (trista).

6rmonia culorilor poate fi3

6rmoniile consa-ante compuse din nuante apropiate care formeaa degradeuri incepand dela culoarea comuna de &aa

6rmoniile disnante compuse din culori complementare, fara nuana comuna, ce creaacontraste si tre&uie e-itate in macaiaj. 01ita patru armonii principale care se pot com&inanelimitat intensificandu2le sau estompandu2le,&uele ramanand insa aceleasi.

Armonia al#astra- fond de ten N ro descis- fard de o&ra N ro- pudra de pleoape N &leu N gri-

rimel al&astru- linia de contur N gri- ruj de &ue gri


39/58

Armonia aurie- fond de ten N auriu- fard de o&ra N portocaliu- pudra N aurie

- fard de pleoape N -erde- rimel 2 &run- linia de contur N &run 2 -erde- ruj de &ue N portocaliu

Amonia de vara 0 aurie - fond de ten N auriu- fard de o&ra portocaliu

- pudra N aurie- fard de pleoape &leu- rime N negru N al&astrui- linia de contur N &leumarin- ruj de &ue N portocaliu

Armonia de vara 0 ro" -

fond de ten N auriu- fard de o&ra N ro- pudra N aurie- fard de pleoape N &leu


40/58

- rimel N al&astru

'. $ardurile nu se aplica in cantitate mare,pentru a nu denature trasaturile. 9u se aplica multfard deodataD este mai &ines a se adauge daca este ne-oie decat sa se stearga impulsulpentru a nu fi ne-oie sa se reface intreg maciajul.

. =etusurile se fac cu &etisoare in-elite in -ata im&i&ate in lapte demaciant.@. 5nele farduri se pot estampa cu degetul,iar dupa fiecare aplicare mana tre&uie spalata.E. ;rodusele de maciaj tre&uie sa fie de &una calitate si adec-ate tipului de ten..


41/58

/copul3 o fata #ideala+ este cea care se inscrie intr2un mod perfect. ;rin maciajul corector setinde sa se aduca spre acasta forma toate celelalte tipuri de fata. In e1ecutarea maciajuluisa -a tine seama si de personalitatea clientei.

01aminarea fetei3 cercetand figura persoanei care tre&uie maciata,se o&ser-a toatecaracteristicile importante referitoare la3

- forma fetei- culoarea si calitatea pielii- asimatriile- tonicitatea muscilor- forma sprancenelor,a ocilor, a nasului, a gurii si a &ar&iei-

4atele culese in urma e1aminarii fetei sunt trecute in fisa de maciaj a clientei. 6ceasta neajuta la sta&ilirea corecturilor necesare pentru a duce fata cat mai aproape de forma orala.Caracteristicile in fond de ten si pudra sunt cele mai indicate ;.6.9. corectarea diferitelorforme de fata care se folosesc doua nuante diferite,incise si descise,ce estampeaa sie-identiaa anumite parti ale fetei.

>onurile descise,luminoase de fond de ten si pudra ajuta la marirea -olumului fetei ladiminuarea retractiilor,la scoaterea in relief a anumitor regiuni ale fetei. >onurile incise ajutala mascarea estamparea onelor prea -oluminoase,latite sau rotunde.

Machiajul de "i6cest maciaj este simplu,discret,fara corecturi. 9uantele fardurilor sunt pastelate,folositepentru a su&linia si accentua usor trasaturile. Krdinea aplicarii fardurilor este aceeasi ca ceadescrisa anterior,depinand de consistenta fondului de ten si a fardului de o&ra.6cest maciaj se poarta iua si in orice ocaie (la locul de munca,plim&are,demineata saudupa N amiaa, la cumparaturi,-iite,spectacole de i)


42/58

5nmaciajreusit pentru seara este cel in tonuri de gri si negru, fiind un maciajcare sepotri-este aproape tuturor tipurilor de fiionomi.

;entru acest maciaja-eti ne-oie de3 fond de ten, pudra compacta, &lus, ceion dermatografnegru, fard de pleoape in nuante de gri descis, gri incis si negru, rimel, creion de &ue sigloss pentru &ue.


43/58


44/58


45/58

aca parul este #lond inchis, tenul descis si ocii -eri, pentru maciaj se alege3)reion dermatograf:al&astru, gri si negruD

ard: &ej, fildes, piersica, orice nuanta de auriu, maro si -erdeDRimel:maro sau maro incis.

PRUL ATEN,ocii al&astri

aca parul este saten, tenul descis si ocii al&astri, se alege pentru maciaj3

)reion dermatograf: al&astru, negru, gri sau roDard: al&astru, ro, gri, fildes, turcoaDRimel:negru sau maro incis.

PRUL BRUN, ocii caprui

aca parul este #run, tenul masliniu sau &ej incis si ocii caprui, sealege pentru maciaj3

)reion dermatograf:negru, gri, maro, ro sau -erde incisDard:fildes, auriu, gal&en, piersica, ro, gri, maro si al&astru incisDRimel:negru sau maro incis.

PRUL ROCAT, ocii caprui incis sau caprui descis, ori -eri


46/58

aca parul este roscat, tenul descis si ocii caprui incis sau caprui descis, ori -eri,sealege pentru maciaj3

)reion dermatograf: maro sau -erdeDard: auriu, fildes, piersica, maro, -erde si roDRimel: negru sau maro.

Machiajul mineral


47/58

acoperire ridicataD ajuta la aderenta maciajului. 6scunde porii si ridurile fine, oferind unaspect mat natural.6l& de &io1id titan 2


48/58

6plicarea maciajului mineral

5nul dintre dea-antajele maciajului mineral este forma de pudra, fapt ce face mai dificilaaplicarea acestui maciaj. 4in acest moti- este ne-oie de putina e1perienta. Cea mai &unaaplicare se realieaa cu pensulele speciale, cu fire naturale. ;entru ca intregul proces deaplicare a maciajului sa fie rapid si eficient, pensulele tre&uie sa fie de calitate foarte &una si

sa fie utiliate corespunator, pentru fiecare etapa. 0ste foarte importanta intretinerea acestorpensule 2 se spala o data la fiecare doua saptamani, cu sampon, apoi se poate aplica putin&alsam si se lasa la uscat la aer. Ciar daca nu sunt folosite foarte des, intre perii pensulei sepot prinde &acterii periculoase pentru piele.

$ondul de ten se aplica cu o pensula mare, deasa si pufoasa, iar fardul de o&ra(&lus) cu opensula ce-a mai putin pufoasa si mai scurta. ;entru aplicare, se -arsa putina pudra incapacelul recipientului, apoi se im&i&a usor o pensula in fard. 4aca -a doriti o culoarediferita, fardurile minerale se amesteca foarte &ine intre ele. 4upa ce amestecati pudrascuturati putin pensonul, pentru a indeparta e1cesul de produsD se aplica cu miscari circularelargi. $ondul de ten se mai poate aplica cu pensula sau &uretelul umed, o&tinandu2se o

acoperire mai mare. ;este fondul de ten se poate aplica op"dra de *inisaj, insa aceastapoate usca e1cesi- tenurile uscate si ciar normale.

;entru aplicarea fardului de ocieste necesara o pensula mai putin fle1i&ila, usor aplatiatasi cu perii mai scurti si taiati la rotund. $ardul se aplica prin tamponari usoare pe pleoapa, nuprin stergerea pensulei de pleoapa. 6plicarea cu &uretele este mai dificila si e1ista risculimprastierii pudrei. 4e regula este suficient sa aciitionati un numar mic de culori, pe care leputeti com&ina dupa plac, pentru a o&tine o paleta mai larga.


49/58


50/58

EP$!AT,!

;arul de pe corp este si el pri-it in mod diferit, in functie de amplasare. 61ila (su&ratul) sipicioarele fac parte dintr2o categorie, pe cand parul pu&ian 2 indepartat complet de2a lungulmultor secole 2 este astai acceptat in intimitateD multe femei recurg insa la epilarea partiala aonei pu&iene (asa2numita &iFini line), pentru a putea purta un costum de &aie modern.4in fericire, indepartarea parului corporal este mai usoara ca niciodata pana acum. 6paratelede ras sunt concepute ergonomic, pentru a minimalia garieturile si taieturile, cremeledepilatoare miros mult mai &ine, iar epilarea cu ceara poate fi facuta cu mult succes si acasa.In ultimii doi ani, epilarea cu laser a de-enit o realitate, oferind tratamente mai rapide, maiputin dureroase si mai eficiente.

In 0uropa, A dintre femei se rad, PA folosesc aparate de ras electrice, A crBmedepilatoare, '@A ceara, iar 'A folosesc alte metode de epilare.

;iele perfect neteda si catifelata, fara cusur, iata telul spre care tindem atunci cand nesupunem 8cinurilor8 epilarii In anticitate, parul de pe corpul femeilor era indepartat prinfrecare cu paste speciale, a&rai-e, sau cu ajutorul pietrelor ponce. Cam dur, dar eficient.0-ul endintele in materie de epilare au e-oluat progresi- dupa anii WG*, cand se trece de laepilarea picioarelor la cerinta epilarii a1ilelor si a parului de pe fata 2 acolo unde era caul.6nii W* incep timid cu ideea de a epila ona inginala, pentru ca anii WP* sa declare sus sitare ca un corp perfect epilat este cel mai frumos.?asand la o parte criteriile estetice, ai sa recunoastem ca reducerea su&stantiala saua&senta parului de pe anumite one 8clasic8 paroase (inginal, a1ile) ne ajuta sa mentinem oigiena corecta.4aca preenta parului este indispensa&ila in anumite one pentru ecili&rul corpului,deoarece el se constituie ca un &araj la agresiunile e1terioare, in alte one el apare digratiossi inutil. ;arul de deasupra &uei superioare, de la su&suori sau de pe picioare nu mai aredrept de e1istenta in uni-ersul feminin.

In iua de ai poti apela la mai multe metode de epilarepentru a scapa de parul nedorit.

5nele metode de epilare sunt mai eficiente si dureaa mai mult, dar parul creste mai greu(epilarea cu ceara 2 dureaa apro1imati- @* minute la un salon cosmetic, iar parul creste in-reo 2@ saptamani). 01ista insa si metode de epilare mai rapide si nu tre&uie sa mergi


51/58

neaparat la salonul cosmetic,dar parul 8isi face aparitia8 dupa doar cate-a ile (epilatul culama 2 dureaa apro1imati- '* minute, iar parul 8isi face aparitia8 dupa doar '2 ile).

Metode de epilare

0pilarea cu ceara traditionala

0pilarea cu ceara era pana de curand cea mai eficienta si de durata metoda de epilare.

0pilarea cu ceara este intr2ade-ar si cea mai dureroasa deoarece firul de par este practicsmuls, dar durata de crestere a parului este mai mare (2@ saptamani), de aceea multe dintrefemei prefera aceasta -arianta. Insa e1ista si persoane carora epilarea cu ceara nu le aduceo satisfactie prea mare deoarece, desi timp de 2@ saptamani scapa de parul nedorit, pielealor ramane iritata timp de 2@ ile dupa epilare.

01ista tipuri de ceara pentru epilare3 ceara traditionala (calda) si ceara de unica folosinta.

Inainte de incercarea actiunii de epilare, pielea tre&uie deinfectata cu o lotiune deinfectantasau spirt. /e urmareste sensul de crestere al firelor de par si daca locul sau regiunea undeurmeaa sa se realiee epilarea preinta afectiuni, tul&urari -asculare sau imperfectiuni degenul3 eceme, -ase sparte, elemente de foliculita, micoe, -arice nu se realieaaoperatiunea.

4aca parul clientei este prea mare in onele3 inginala, pu&iana si a1ilara, parul tre&uie tunscu o foarfeca dreapta.

4aca pielea transpira -a tre&ui sa se foloseasca pudra fructata, mentolata si dupa epilat se-a folosi pudra &aneocin in pecial la mustata.

4aca se -a efectua un epilat in ona intersprancenoasa, ona &uelor, este indicat sa sefoloseasca ceara elastica.

/e supun deinfectarii paletele in ordine ascendenta.

4upa operatiunea de epilare se sterge pielea cu un ulei deinfectant sau se aplica o cremacalmantaU gel calmant si in nici un ca crBme parfumate sau di-erse unguente grase (potproduce iritatii gra-e).

9u este indicat dupa epilare sa se spele pielea.

In onele sensi&ile3 mustata, &ar&ie, perciuni, pentru a pre-eni aparitia unor iritatii este indicatsa se foloseasca aparatul =64IK/>6> (0?0C>=K40=


52/58

Ceara traditionala

0pilarea cu ceara de unica folosinta

01ista aparate cu 2@2 flacoane de ceara de unica folosinta. 6cest gen de epilare serealieaa cu ajutorul unor aplicatoare din plastic adec-ate partilor de epilat,

;rin incalirea flacoanelor in aparatele speciale cu termostat amestecul cerat de-ine fluid,usurand aplicarea pe diferite regiuni ale corpului, &ratelor sau onei faciale.

$asiile aplicate pe piele au un singur sens. ;este fasia aplicata se aseaa &enile de artiecare adera pe suprafata cerii, presand cu fata palmara si apoi smulgerea se face de lacapatul artiei in sensul in-ers cresterii parului.

Ceara de unica folosinta contine3 glicerina, ceara al&a, ceara micro2cristalina, aulena saudiferite ingrediente, parfum.

Avantaje. 0ste metoda de epilat care asigura cea mai lunga durata de gratie, pana la o lunafara parul nedorit. Cu atat mai mult, folosita frec-ent, reduce considera&il grosimea firului depar si densitatea, astfel firele -or fi mai moi si mai ralate. Ceara este si o metoda dintre cele

mai igienice, mai ales in caul celei de unica folosinta. 01ista ceara care se foloseste calduta,compoitia fiind gata pregatita in magain, nu tre&uie decat sa fie incalita la cuptorul cumicrounde sau intr2un -as cu apa. 01ista si ceara rece si fasii impregnate cu ceara.

e"avantaje. 0ste o metoda destul de dureroasa, dar tre&uie mentionat ca doar primeleaplicari sunt mai pro&lematice, apoi, dupa ce pielea incepe sa se o&isnuiasca, nu se mairesimte o durere la fel de puternica. In plus, ceara se aplica pe suprafete mai mari siindepartarea se face rapid. Cu cat se foloseste mai des aceasta metoda si firele de par -or fimai su&tiri si mai rare, procedeul -a fi din ce in ce mai putin dureros.


53/58

Ceara de unica folosinta

0pilarea cu cremaCrema depilatoareeste optiunea femeilor care au pielea sensi&la sau pur si simplu nu autimp sa ajunga la cosmetica. 6ceasa metoda de epilare poate fi folosita cu usurinta acasadeoarece nu necesita prea mult timp (apro1imati- * minute) si nici ajutor din partea altcui-a.

Crema depilatoare topeste practic firul de par si nu te supune la nici o durere, aceasta fiindindepartata doar cu jetul de apa.

6ceasta metoda de epilare are o durata de realiare scurta, insa firul de par 8isi face aparitia8dupa cate-a ile (E2 ile).

In iua de ai, pe piata, au aparut creme depilatoare cu miros de floriUfructe si diferite uleiuriastfel ca persoana care foloseste aceasta metoda de epilare sa nu se irite si sa fie cat maimultumita.

Avantaje. Cel mai nota&il a-antaj al epilarii cimice este faptul ca nu simtim nici un fel dedurere, spre deose&ire de metodele de epilare prin smulgere. /pre deose&ire de epilatul culama, folosirea indelungata a cremelor de epilat este &enefica, deoarece incetineste treptatcresterea firelor de par si mai ales grosimea lor. 4e asemenea, pielea ramane foarte finadupa procesul de epilare, mai ales ca majoritatea cremelor pentru epilat sunt si idratante.;rodusele de epilare cimica se gasesc su& di-erse forme3 creme, spume, geluri si se aplica

foarte usor. >re&uie lasate sa actionee un anumit numar de minute (indicat pe prospectulfiecarui produs in parte) si apoi indeparttat produsul si o data cu el si parul nedorit.

e"avantaje. 4in pacate, reultatul epilarii cu creme nu este unul de durata, parul fiind la locin nu mai mult de o saptamana. In plus, desi cremele sunt testate dermatologic, pot producereactii ad-erse in caul pielii sensi&ile. 4e aceea este indicat ca inainte de a aplica produsulpe o suprafata mare, sa se aplice local si sa se lase sa actionee peste noapte, pentru ao&ser-a e-entualele reactii ad-erse. 4e mentionat ca nu tre&uie aplicate cremele de epilaredecat pe pielea intacta, fara nici un fel de leiuni, pentru ca ranile de pe piele se pot infectasau accentua din caua acestor produse.


54/58

0pilatul cu lama de ras

0pilatul cu lama de ras este o optiune a femeilor care se gra&esc si au ne-oie de o epilare

rapida (cate-a minute).

6ceasta metoda de epilare nu este de lunga durata, deoarece firul de par incepe sa creascafoarte repede ('2 ile).

0pilatul cu lama de ras este o alegere pentru cele care sunt plecate in -acanta sau pentrucele carora li se irita pielea de la alte metode.

6ceastametoda de epilarenu este foarte recomandata deoarece firele de par cresc maidese si cu radacina mai solida.

Avantaje. 4intre a-antajele lamei de ras, e de amintit faptul ca e cea mai rapida metoda deepilare si eficienta pe moment atata timp cat sunt respectate trei reguli de aur3 prima este caaparatul sa fie de calitate, pentru ca altfel poate produce leiuni si taieturi pieliiD neparattre&uie folosita o spuma de ras sau un sapun pentru a lu&refia ona, astfel epilatul se facemult mai usor si fara riscuri de taiere si mai ales tre&uie sa se foloseasca lama proprie,niciodata nu se imprumuta lama de ras. =asul cu aceeasi lama este una dintre cele mairapide cai de transmitere a infectiilor, inclusi- cea cu HIV.

e"avantaje. 4ea-antajele sunt multiple, in primul rand parul creste la loc foarte repede,fiind doar taiat de la suprafata pielii, radacina ramand intacta. Cu cat epilatul cu lama de-ine

un o&icei, cu atat firele se -or ingrosa si -or de-eni mai dese. 4e aceea, este recomandatdoar ca o metoda de urgenta si nu ca un o&icei de epilare. 5n alt dea-antaj este aparitiafirelor de par su& piele, insa se poate incerca sa se com&ata acest lucru prin epilarea insensul cresterii firelor de par. $oarte important de retinut este deinfectarea necesara dupaepilatul cu lama, fie cu un alcool, fie cu o solutie astringenta. 6ltfel, se pot produce iritatii.


55/58

0pilatul cu laser

0pilarea cu laser este cea mai noua metoda de epilare si dupa cum spun unii cea maieficienta, ea fiind numita si 8epilare definiti-a8.

6ceasa metoda de epilare se realieaa doar in saloanele cosmetice su& supra-egerea side catre specialisti.


56/58

Capitolul *- Con$lu(ii lgat # ing!i,i!a tnului p!op!iu%i $ %$+i&a!i %-au p!o#u% la $alitata pilii

In acest capitol -om -or&i despre e-olutia tenurilor noastre dealungul acestui curs.4atorita faptului ca amandoua a-em acelasi tip de ten, respecti- uscat si sensi&il, -om -or&idespre scim&arile produse la calitatea pielii printr2o descriere comuna dupa cum urmeaa3

Calitatea pielii inainte de tratamentele cosmetice3

2 se irita si se inrosea la scim&arile &ruste de temperatura2 la stoarcerea unui cos se inrosea si se irita imediat2 im monentul in care incercam o crema noua tenul se irita

Calitatea pielii dupa tratamentele cosmetice3

In urma unui regim &aat pe licide multe, legume si fructe, aspectul tenului a suferitmodificari majore in &ine. >ratamentul administrat pentru ecili&rarea ;H2ului a constat inpeeling2uri enimatice cum ar fi cel de la %erards, masaje faciale cu ulei de aulena si cremaidratanta cu castana de india de la $loritene si masca cu aulena. $rec-enta acestortratamente a fost de o data pe saptamana la inceput si o data la doua saptamani dupa cetenul a capatat o reistenta la factorii e1terni.


57/58

Capitolul *I- .iliog!a/

1. Cursuri predate de catre doamna Lector Maria Cocos

2.http://extrememakeup.blogspot.com/3.http://www.femeia.ro

.http://www.turdanews.net

!.http://www.di"ahair.ro

#.http://www.lad$e"er.ro

%.http://frumusete.ele.ro

&.http://www.kudika.ro'.http://www.csid.ro

1(. http://www.sepoarta.ro

11. http://www.mu)er.ro

12. http://www.machia)especiale.ro

13. http://www.topfeminin.ro

1. http://www.perfectlad$.ro1!. http://www.egirl.ro

1#. http://www.beaut$center.ro

1%. http://produse*cosmetica.luxdesign2&.ro

1&. http://www."el"etmaga+ine.ro

1'. http://www.elad$.ro

2(. http://csf.ro

21. http://www.fete2.info

22. http://www.topcursuri.ro

23. http://www.frumusete.m$tempt.com

2. http://www.informatiiprofesionale.ro

2!. http://www.elle.ro

2#. http://www.grace.ro

2%. http://www.e"a.ro

2&. http://www.petocuri.ro
http://extrememakeup.blogspot.com/http://www.femeia.ro/http://www.turdanews.net/http://www.divahair.ro/http://www.lady4ever.ro/http://frumusete.ele.ro/http://www.kudika.ro/http://www.csid.ro/http://www.sepoarta.ro/http://www.mujer.ro/http://www.machiajespeciale.ro/http://www.topfeminin.ro/http://www.perfectlady.ro/http://www.egirl.ro/http://www.beautycenter.ro/http://produse-cosmetica.luxdesign28.ro/http://www.velvetmagazine.ro/http://www.elady.ro/http://csf.ro/http://www.fete24.info/http://www.topcursuri.ro/http://www.frumusete.mytempt.com/http://www.informatiiprofesionale.ro/http://www.elle.ro/http://www.grace.ro/http://www.eva.ro/http://extrememakeup.blogspot.com/http://www.femeia.ro/http://www.turdanews.net/http://www.divahair.ro/http://www.lady4ever.ro/http://frumusete.ele.ro/http://www.kudika.ro/http://www.csid.ro/http://www.sepoarta.ro/http://www.mujer.ro/http://www.machiajespeciale.ro/http://www.topfeminin.ro/http://www.perfectlady.ro/http://www.egirl.ro/http://www.beautycenter.ro/http://produse-cosmetica.luxdesign28.ro/http://www.velvetmagazine.ro/http://www.elady.ro/http://csf.ro/http://www.fete24.info/http://www.topcursuri.ro/http://www.frumusete.mytempt.com/http://www.informatiiprofesionale.ro/http://www.elle.ro/http://www.grace.ro/http://www.eva.ro/


58/58

proiect cosmetica si frumusete

Documents