proiect al planului de dezvoltare ^colar … de dezvoltare institutionala.pdf · planul de...

1

PROIECT AL PLANULUI DE

DEZVOLTARE ŞCOLARĂ PENTRU

PERIOADA 2008-2012

Director :profesor Flavia Maria Iacoviţă

DIAGNOZA

realizată prinanaliza

informaţiilor detip cantitativ şicalitativ şi prinmetoda SWOT

VIZIUNEAORGANIZAŢIEI

Eficientizareaeducaţiei tinerei generaţii

pentrua corespunde cerinţelor

contemporaneităţii

MISIUNEAORGANIZAŢIEI

Act educaţional decalitate pentru

membrii comunităţiiîn condiţiile

conlucrării întretoţi factorii

educaţionali.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

CLUJŞcoala „Ion Agârbiceanu”

Str. Grădinarilor nr.1, 400192 Cluj-Napoca, Telefon 0264/446556;Fax 064/44655 Email [email protected]; [email protected]

2

I. ARGUMENT

La baza întocmirii planului de dezvoltare al Şcolii „Ion Agârbiceanu”,Cluj-Napoca austat legile care guvernează domeniul învăţământului (Legea Învăţământului nr. 84/1995,republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 128/1997-Statutul personaluluididactic, cu modificările şi completările ulterioare, Programul de guvernare – cap.5 – Politica îndomeniul educaţiei, Hotărârile şi Ordonanţele emise de Guvernul României, toate actelenormative ce decurg din legile mai sus menţionate, Ordinele, Metodologiile, Precizările şiProgramele elaborate de M.E.C.), precum şi condiţiile concrete existente în zona în care se aflăşcoala. Activităţile din cadrul şcolii se desfăşoară în conformitate cu legile şi strategiile naţionalecare guvernează domeniul, prin considerarea specificului regional, judeţean şi local. A fost aleasă perioada de patru ani, deoarece echipa managerială a fost schimbată şi ceanouă, împreună cu toţi colegii, după analiza PEST şi SWOT, au ajuns la concluzia că suntnecesare ţinte şi obiective noi, iar viziunea şi misiunea şcolii necesită adaptare la noile condiţiilocale şi naţionale în care funcţionează şcoala. Toate acestea nu pot fi atinse într-un interval maimic de patru ani. Planul de Dezvoltare este necesar: pentru a ne cunoaşte ţintele, scopurile, resursele şi astabili modalităţile de îndeplinire a acestora; pentru ca activitatea noastră să se desfăşoareordonat, în echipă şi să putem ridica standardele scolii şi să ducem la îndeplinire misiuneapropusă. Planul mai este necesar şi pentru ca partenerii comunitari şi instituţiile şcolare cu carecolaborăm să cunoască ţintele şi activitatea propusă şi desfăşurată de colectivul acestei şcoli.

Destinat deopotrivă celor din interiorul, cât şi celor din exteriorul şcolii, proiectulinstituţional de dezvoltare focalizează atenţia asupra finalităţilor educaţiei (dobândire deabilităţi, atitudini şi competenţe):

● asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului:curriculum; resurse material – financiare; resurse umane; relaţii sistemiceşi comunitare

asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii într-o listăde obiective pe termen scurt, ce pot fi uşor înţelese şi gestionate;

oferă colectivului şcolar posibilitatea pro-acţiei, iar nu a reacţiei laschimbare;

favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii; asigură dezvoltarea personală şi profesională; consolidează parteneriatele din interiorul şi exteriorul unităţii şcolare; stimulează dezvoltarea ethosului şcolar.

Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii are caracter anticipativ şi valoarestrategică. Proiectul scolii, are o determinare multiplă: pe de o parte ţintele strategice aledezvoltării, pe de altă parte, situaţia, condiţiile şi resursele concrete ale şcolii şi ale comunităţiipe care aceasta o serveşte.

Proiectul scolii, ca traiect al dezvoltării institutionale, are o valoare strategica. El esteconceput pe o perioadă de 4 ani şi, chiar dacă suferă modificări pe parcurs, oferă un orizont şidirecţii clare pentru activitatea din şcoala respectivă, inclusiv priorităţi în alocarea resurselor.

Proiectul şcolii are un caracter situaţional:

3

este elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete în care funcţionează şcoala şitendinţele de evoluţie ale acestora.

ţine cont că ameninţări evidente - cum ar fi lipsa de pregătire a managerilor sau formareadeficitară a profesorilor - pot deveni oportunităţi pentru dezvoltare prin conştientizarealor ca nevoi interne şi ca surse de elaborare a indicatorilor: „ ştiu că nu ştiu - deci trebuiesă învăţ”.

Proiectul şcolii are două componente strâns articulate:1. 0 componentă strategică, "perenă" - misiunea, ţintele şi opţiunile strategice ale

unităţii şcolare.2. 0 componentă operaţională - programele, activităţile şi acţiunile concrete prin care

se ating ţintele strategice şi se realizează misiunea.Ambele componente trebuie să atingă toate domeniile funcţionale:

curriculum-ul resursele materiale şi financiare resursele umane relaţiile sistemice şi comunitare

Indiferent de opţiunea sau de opţiunile strategice, beneficiarul ultim al ofertei educaţionale esteelevul.

Proiectul şcolii a fost elaborat de la general la particular: Am definit misiunea şcolii şi, pe baza ei, am stabilit ţintele strategice pentru

dezvoltarea şcolară. Am construit opţiunile strategice şi, pe baza acestora, am stabilit programele şi

acţiunile concrete ( pe domenii).Proiectul şcolii este negociat in toate fazele elaborării sale.Proiectul instituţional de dezvoltare a şcolii nu este şi nu putea fi rolul gândirii unui

singur individ, fie el oricât de deştept sau experimentat. El este expresia unei analize, a uneigândirii şi decizii colective, a unei comunităţi de finalităţi şi interese precum şi a dorinţei comunede schimbare şi cooperare. El este expresia unui efort de echipă aflată într-un permanent procesde inovare.

Dacă este să ne situăm într-o ierarhie a valorilor instituţionale din învăţământulpreuniversitar clujean, Şcoala „Ion Agârbiceanu” a ocupat cu siguranţă până nu demult unul dinlocurile fruntaşe, bucurându-se de prestigiu şi notorietate în spaţiul plin de nobleţe al oamenilorşcolii, de mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici, de aprecierea şi respectul societăţiicivile. Credem în valorile profesionale formate şi afirmate de-a lungul timpului în această şcoală,în capacitatea şi competenţele corpului profesoral de aici, de a obţine şi menţine la standarderidicate performanţele elevilor. Primul dintre motivele care ne susţin această certitudine estedorinţa cât mai multor elevi din ciclul primar şi gimnazial de a studia la această şcoală, iar aldoilea este dat de numeroasele succese obţinute le olimpiadele şcolare, concursurile şicompetiţiile locale, naţionale şi internaţionale, de la care elevii s-au întors cu premii, distincţii şimedalii. Suntem încredinţaţi că elevii şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentăa devenirii învăţământului românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continuea calităţii, sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară din Cluj-Napoca. Am fost iniţial o şcoală de cartier mică cu un singur corp de clădire, apoi o şcoală maimare, o şcoală impunătoare într-un cartier. Am crescut cu timpul în toate componentele,îndeosebi în cele valorice. Suntem o şcoală cu clasele I- VIII performantă, dorită de populaţiaşcolară; suntem un colectiv didactic a cărui principală calitate este dorinţa de perfecţionarematerializată prin muncă asiduă dăruită idealurilor de performanţă; suntem elevi care ştiu ce vorde la viitor şi se pregătesc pentru a fi competitivi; suntem părinţi dornici să contribuim ladezvolterea şcolii în care învaţă copiii noştri; suntem noi, Şcoala „Ion Agârbiceanu”. Vom fi maimult decât suntem, o şcoală pentru viaţă, în care vom face training şi formare pentru inserţie

4

socială; o şcoală prietenoasă care va crea forme atractive de petrecere a timpului liber; o şcoală aintersecţiei comunitare în care elevi, părinţi, reprezentanţi ai autorităţii locale, agenţi economici,instituţii de cultură vom forma echipe de lucru pe proiecte concrete, o şcoală a serviciiloresenţiale către comunitate: consiliere privind cariera, reconversie profesională, mediereocupaţională. Există o distanţă între ceea ce suntem şi ceea ce intenţionăm să devenim şi deaceea ne-am propus să schimbăm:

tabla şi creta cu softul educaţional; a ghici răspunsul dorit de profesor cu a surprinde profesorul; temele pentru acasă cu proiectul de cercetare; consilerea profesională sporadică cu firma de exerciţiu; a sta cuminte în bancă cu echilibrul dintre disciplină şi iniţiativă; reproducerea mecanică cu creativitatea; a scăpa de corigenţă cu dorinţa de succes; a înghiţi materie cu a învăţa să înveţi; profesorul cu morgă academică cu partenerul de echipă al elevului; închistarea disciplinară cu învăţământul integrat; munca pe felii cu o cultură organizaţională corporativă; sărăcia salariului sigur cu atragerea de resurse; dependenţa de finanţarea publică cu marketingul educaţional; rutina profesională cu provocarea schimbării; şedinţele cu părinţii cu parteneriatul comunitar; obedienţa faţă de şef cu participarea la decizie; teama de inspecţii cu evaluarea calităţii.

5

II. DIAGNOZA :

1.Elemente de identificare a unităţii şcolare:

Denumirea şcolii: Şcoala „Ion Agârbiceanu”Adresa unităţii: Str. Grădinarilor nr.1, 400192 Cluj-Napoca, Telefon 0264/446556;Fax 0264/44655 E-mail: [email protected]; [email protected] şcolii: Şcoala cu clasele I-VIII, cursuri de ziOrarul şcolii: 8,00 – 19,00 – două schimburiLimba de predare: limba română şi limba maghiară

2. Repere geografice:

Şcoala „Ion Agârbiceanu”, incintă şi împrejurimi

6

Şcoala este situată în partea de est a oraşului Cluj-Napoca, în cartierul Mărăşti, pestrada Grădinarilor nr.1, stradă care uneşte două artere principale din această parte a oraşului şianume strada Fabricii cu strada Aurel Vlaicu. În apropiere sunt şcolile ,,Simion Bărnuţiu”,,,David Prodan” şi Colegiul Tehnic de Construcţii ,,Anghel Saligny”.

3. Repere istorice:

In Fondul 1091, număr de inventar 726 din Arhivele Statului, filiala Cluj, apare primaatestare a şcolii noastre care-şi începea activitatea educativă în toamna anului 1930. Numeleşcolii era Scoala primara de stat nr. 14 cu 213 elevi repartizaţi în: 1 clasă I.-a, 2 clase a II.-a, 1clasă a III.-a. Elevii aveau ca discipline de studiu limba română, matematică, istorie, geografie,religie, cultură socială, desen, muzică, educaţie fizică, lucru de mână, lucrări practice agricole,gospodărie.

Din anul şcolar 1938-1939 la clasa a I apare şi secţia maghiară. În timpul celui de al II.-lea război mondial, când prin Dictatul de la Viena intră sub dominaţie horthistă, şcoala primeştenumele de Şcoala primară de stat a Regatului Maghiar cu limba de predare maghiară, cu 7 claseşi 125 de elevi.

La sfârşitul războiului, în 1945, populaţia românească a oraşului revine din refugiu, iarviaţa oamenilor reintră treptat în făgaşul normal. Astfel, în şcoală se constituie din nou clasele I-IV cu predare în limba română (4 clase cu 144 elevi) şi clasele I-VII cu predare în limbamaghiară (7 clase cu 174 de elevi). În anul şcolar 1948-1949 secţia maghiară se separă de cearomână şi formează Şcoala de şapte clase maghiară de stat nr. 27 cu sediul pe stradaCărămidarilor 55 (Fabricii nr.5, azi grădiniţă), iar clasele româneşti s-au constituit într-o şcoalăde sine stătătoare cu numele de Şcoala primară de stat nr.14 (Cărămidarilor 26) şi are ca directorpe profesorul de matematică Simion Buda (1945-1962). Din anul 1953 îşi schimbă denumirea înŞcoala de şapte clase nr. 19 transformânduse astfel din şcoală primară în şcoală gimnazială cu110 elevi.

În 1956 s-a dat în folosinţă a doua clădire (actuala clădirea C) unde s-a mutat Şcoala de 7clase cu predare în limba maghiară. Cele două şcoli se contopesc în 1960 în Şcoala de şapte anide stat nr.5 cu adresa pe strada Passionaria (fosta Cărămidarilor) care din 1962 până în 1973 estecondusă de directorul Teodor Ise cu 16 învăţători şi 22 profesori. În anul 1968 s-a dat în funcţieal 3-lea corp de clădire cu parter şi două etaje (clădirea D) legat de clădirea C printr-un coridor.

Din anul şcolar 1969-1670 s-a introdus învăţământul obligatoriu de 10 clase, şi din 1968au fost şcolarizaţi elevi de 6 ani. Pentru că numărul copiilor de vârstă şcolară era în continuăcreştere, în anul 1980 se dă in funcţiune al 4-lea corp de clădire cu două etaje (clădirea B).Directorul şcolii era profesoara de geografie Margareta Cioroianu (1973-1984), pentru ca întreanii 1984-1989 director să fie profesoara de limba română Lucia Elena Locusteanu, în timpulcăreia şcoala se extinde prin achiziţionarea terenului unui fost drum şi a două case pe care s-aamenajat terenul de sport al şcolii. Tot atunci a început ridicarea gardului inclusiv cu ajutorulelevilor de la lăcătuşerie (1989). Erau atât de mulţi elevi (78 clase cu 2623 elevi) încât orarul s-amodificat drastic: se învaţă în trei ture, schimburi, cu pauză de 5 minute iar în şcoală predau 105cadre didactice.

Între 1989 (septembrie)-1990 director a fost Victor Drăgoi, iar între 1990-1993 NemeşIrimie. I-a urmat ca director Georgeta Botez (1993-1995) cu adjuncţi Nastasia Mercean şiFazekas Ana-Maria. Un important eveniment s-a petrecut la 1 octombrie 1994 când instituţia aprimit numele de Şcoala „Ion Agârbiceanu”. Din 1995 până în 2002 director al şcolii eraAlexandru Rus, cu adjuncţi Aneta Creţu şi Szőcs Ildikó, din 2002-2007 director Rodica Dosa, iardin aprilie 2007 director este profesoara de educaţie tehnologică Flavia Iacoviţă.

Şcoala azi este mai frumoasă ca oricând: are cabinete şi săli de clasă curate şi dotate cumobilier modern şi calculatoare, sală de sport, semiinternat, o bibliotecă ultramodernă, cabinet delogopedie, psihologic şi de consiliere şcolară, pediatric, stomatologic; sunt în curs de amenajareterenuri de sport cu suprafaţă sintetică. Doamna director Flavia Iacoviţă a implicat şcoala într-o

7

fructuoasă activitate de granturi, în programul Commenius şi parteneriate educaţionaleinternaţionale.

4. Cultura organizaţionalăPrima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice, proces

în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-şi propună, sămenţină sau să schimbe cultura organizaţională. Înainte de a-şi propune una din alternative,trebuie să identifice tipul de cultură, să o înţeleagă precum îşi înţelege propria personalitate.

Tipul dominant de cultură al organizaţiei noastre este cultura de tip sarcină. Acest tip decultură este centrat pe exercitarea sarcini şi orientat spre persoană. Sarcinile sunt distribuite înraport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a acestuia fiind una din valorile de bază.

Sub raport managerial timp de un an de zile am aplicat în practică o conducere flexibilă şistimulativă, bazată pe valori, cum ar fi: încrederea în om, in capacităţile sale creative şi deautocontrol. Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în procesul educaţional şi totodată auîncredere în organizaţie. Apropiată de cultura de sarcină este cultura de rol, cel mai puţinpreferată în organizaţia noastră fiind cultura club. Din analiza datelor în organizaţie există ostare de echilibru şi un climat favorabil.

Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, există înşcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare, perspective comune de abordare aactului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de învăţământul de masă, deeducaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învăţător şi pe ce are el defăcut, fiind apreciat mai mult specialistul decât metodicianul şi, pe ici pe acolo, capacitateadascălului de a derula activităţi extracurriculare interesante. Reforma învăţământului a introdusîn şcoli sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învăţământ diferenţiat, parcursuriindividuale de învăţare, integrare, abordare transdiciplinară, relativ dificil de acceptat deprofesionişti cantonaţi în predarea unei singure discipline. Există în şcoala noastră ritualuri detrecere încetăţenite şi încurajate de manager care salută călduros pe noii veniţi şi invită colegiisă-i trateze cu afecţiune. În general debutantului nu i se dă un tutore profesional, ci este lăsat săşi-l aleagă singur, colegii îl primesc la ore în interasistenţe, îl consiliază în domeniul didactic, îlajută să-şi proiecteze activităţile, i se dă de lucru în catedră ca să demonstreze ce poate. Modelelecomportamentale sunt axate încă pe „prestator”, iar nu pe „client”. Se practică tonul tăios şiautoritar în relaţiile cu elevii, elevelor nu li se permite să se machieze sau să poarte fuste scurte,limbajul şi formulele de adresare insuficient de formale ale elevilor sunt admonestate imediat decătre adulţi, regulamentul de ordine interioară nu le permite acestora să ocupe coridoarele întimpul recreaţiei, iar din curte în şcoală se intră numai după ce se sună şi cu rândul. Dacă la orese aud mai multe voci de elevi sau rumoare continuă înseamnă că profesorul „nu stăpâneşte”clasa; în schimb excesele de ton de la catedră sunt considerate normale. Clasele se împart în„bune” şi „rele”, elevii din colectivul clasei sunt şi ei clasificaţi şi scindaţi pe aceleaşi criteriimaniheiste. De personalitatea elevului se interesează doar dirigintele şi numai atunci când aparcazuri-problemă, moment în care este solicitat concursul psihologului. Prin această parte vizibilăa culturii organizaţionale se promovează subteran norme şi valori care ţin de modelulmagistrocentrist. Sunt apreciaţi elevii disciplinaţi, la locul lor, care nu vorbesc neîntrebaţi şiexcelează la teste scrise. La limită, sunt acceptaţi şi elevii talentaţi şi creativi, cu iniţiativă, darnumai la “dexterităţi”: muzică, desen, sport, tehnologii, eventual limbi străine. Probabil aşa seexplică de ce profesorii de la aceste discipline sunt şi cei mai iubiţi de către copii. În ceea cepriveşte înţelesurile şi conceptele fundamentale, s-a observat din completarea unui chestionar încare toate variantele de răspuns erau formulate atrăgător şi acoperit, că majoritatea profesorilorîntâmpină cu rezerve educaţia ca schimbare şi proacţiune, iar modelul magistrocentrist estepreferat. Reconstrucţia culturii organizaţionale actuale spre o cultură de tip corporativ, într-oşcoală mare ca a noastră, se poate face doar prin antrenarea masivă a cadrelor didactice înactivităţi comune de proiect.

8

5. AUDITUL (Diagnoza mediului intern şi extern, analiza SWOT şi analizaPESTE).

a) Diagnoza mediului intern şi extern

Informaţii de tip cantitativ

Populaţia şcolară Mediul de provenienţă: urban Număr de elevi

Analiza demografică a populaţiei şcolare

clasa 2005/2006 2006/2007 2007/2008I 132 118 114II 110 130 111III 128 109 126IV 93 126 105V 114 94 125VI 122 110 103VII 124 130 106VIII 149 118 126Total eleviI-VIII

972 935 916

020406080

100120140160

2005/2006 2006/2007 2007/2008

IIIIIIIVVVIVIIVIII

Populaţia şcolară a cunoscut o descreştere intre 2005-2006 ,2006-2007 şi 2007-2008 , tendinţade creştere fiind prognozată pentru următorii ani şcolari.

Număr de clase

Analiza variaţiei a numărului de clase pe an şcolar

CLASA 2005/2006 2006/2007 2007/2008I 6 5 6II 5 6 5III 6 5 6

9

IV 4 6 6V 5 4 6VI 5 5 4VII 5 5 5VIII 7 5 5

0

1

2

3

4

5

6

7

2005/2006 2006/2007 2007/2008

IIIIIIIVVVIVIIVIII

Analiza variaţiei de elevi pe ciclul de învăţământ

An scolar Primar Gimnazial

2005/2006 463 509

2006/2007 483 452

2007/2008 456 460

10

Populaţia şcolară a clasei a VIII-a scade considerabil, dar se remarca ocreştere sensibilă

An scolar Nr. elevi

2005/2006 149

2006/2007 118

2007/2008 126

020406080

100120140160

Nr. elevi

2005/20062006/20072007/2008

11

Distribuţia populaţiei şcolare pe vârstă şi an şcolar

2005/2006

1%13%

13%

13%

8%11%

12%

12%

15%

2%

12345678910

2006/2007

2%13%

13%

11%

13%9%

12%

13%

11%

3%

12345678910

12

Distribuţia procentuală a numărului de elevi pe categorii de burse

AN SCOLAR NR. ELEVI CUBURSA

SOCIALĂ

NR. ELEVI CUBURSA DE

ORFANI

NR. ELEVI CUBURSA DE

BOALĂ

TOTAL

2005-2006 10 22 21 532006-2007 9 17 23 492007-2008 9 27 16 52

Anulscolar 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani

2005/2006 12 126 128 124 82 103 120 117 143 182006/2007 16 118 133 104 120 86 108 123 105 252007/2008 14 110 122 120 102 110 94 94 140 10

Distribuţia procentuală a populaţiei şcolare pe naţionalităţi

16%

84%

RomaniMaghiari

13

20

05

-20

06

20

06

-20

07

20

07

-20

08

Nr.

ele

vi

cu

bu

rsa

so

cia

lăN

r. e

lev

i c

u

bu

rsa

de

or f

an

iN

r. e

lev

i c

u

bu

rsa

de

bo

ală

To

t al0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

N r . e le vi c u b u rs as o c ia lăN r . e le vi c u b u rs ad e o r fa n iN r . e le vi c u b u rs ad e b o a lăT o t a l

Număr de elevi asistaţi logopedic pe an şcolar şi ciclu din scoala noastră

AN ŞCOLAR NUMĂR ELEVILOGOPAŢI

CICLUL PRIMAR CICLULGIMNAZIAL

2005-2006 36 30 62006-2007 32 28 42007-2008 33 31 2

Cabinetul de logopedie al şcolii asistă anual un număr de 120 de elevi logopaţi de la diferiteşcoli şi desfăşoară activitate de profilaxie logopedică la grupe de preşcolari şi şcolari. Cele maifrecvente deficienţe corectate sunt tulburările de pronunţie (dislalie, rinolalie), tulburări de ritm şifluenţă a vorbirii (bâlbâială), tulburări ale limbajului citit-scris (dislexie, disgrafie)

Mobilitatea eleviilor

CLASA/ANŞCOLAR

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008SEM.I

I 2-1 3-5 3-2 3-1 0II 3-7 1-6 8-6 7-4 0-3III 5-3 2-4 4-7 3-1 0IV 4-7 1-5 2-1 9-1 0V 2-10 9-17 -11 10-6 0-1VI 4-4 6-6 3-9 3-5 2-0VII 6-10 1-6 4-9 4-12 0-1VIII 6-6 3-7 2-9 2-5 0

Total elevitransf. în

străinătate din

4 1 7 10 0

14

nr. total deelevi transf.

Legendă - - transferaţi din şcoală ; - veniţi în şcoalăAbsenteism înregistrat la finele anilor şcolari 2005-2006; 2006-2007,

2007/2008(semestrul I)

ANUL ŞCOLAR NR. TOTAL ELEVIÎNSCRIŞI

NR.TOTAL ABSENŢEÎNREGISTRATE

PONDEREA NR.ABS/NR. ELEVI

2005- 2006 972 23100 23,712006- 2007 935 21520 22,222007-2008 916 9134 11,45

Rata abandonului şcolar

Abandonul şcolar este nul începând din 1998, dar pericolul de reapariţie a acestuia se

menţine datorită neglijenţei părinţilor, influenţei găştilor de caretier şi, uneori, chiar a

atitudinii neprofesioniste a unor cadre didactice.

Procentul elevilor care au trecut în niveluri superioare de învăţământprocent de promovabilitate la examenele naţionale;

Sesiunea Inscrişi Admişi Respinşiiun.2006 130 117 13Iun 2007 98 83 15

15

iu n . 0 6

5 0 %4 5 %

5 %

I n s c r is iP r o m o v a t iN e p r o m o v a t i

Teze cu subiect unic la clasele VII-VIII, semestrul I 2007-2008.

ANALIZA STATISTICĂ LA TEZELE CU SUBIECT UNIC

Tabel comparativ cu procentajul de promovabilitate la tezele unice semestrul I- clasa aVII.-a

PE DISCIPLINE

DisciplinaPromovabilitate

Şcoala IonAgârbiceanu

Promovabilitatejudeţul Cluj

Promovabilitate peţară

Limba şi literaturaromână 86.79% 85,19% 81,52%

Matematică 77,14% 79% 76,92%

Limba şi literaturamaghiară 94,66% 95,91% 89,76%

total 86,19% 86,70% 82,73%

16

Tabel comparativ cu procentajul de promovabilitate la tezele unice semestrul I- clasa aVIII.-a

PE DISCIPLINE

DisciplinaPromovabilitate

Şcoala IonAgârbiceanu



Limba şi literaturaromână 87.20% 86,25% 81,73%

Matematică 73,01% 82,75% 85,74%

Istorie 88,42% 93,61% 92,18%

Geografie 76,66% 92,26% 92,43%

Limba şi literaturamaghiară 100% 98,70% 94,91%

total 85,05% 90,71% 89,39%

86,7985,19

81,52

75

80

85

90

95

PromovabilitateŞcoala Ion

Agârbiceanu



Clasa a VII-a

Limba şi literatura română

17

87,2 86,25

81,73

75

80

85

90

95


Agârbiceanu



Clasa a VIII-a

Limba şi literatura română

77,1479

76.92

70

75

80

85

90


Agârbiceanu



Clasa a VII-a

Matematică

18

73,01

82,7585,74

70

75

80

85

90


Agârbiceanu



Clasa a VIII-a

Matematică

94,66 95,91

89,76

80

85

90

95

100


Agârbiceanu



Clasa a VII-a

Limba şi literatura maghiară

19

100 98,794,91

80

85

90

95

100


Agârbiceanu



Clasa a VIII-a

Limba şi literatura maghiară

88.42

93.61 92,18

80

85

90

95

100


Agârbiceanu


Promovabilitatepe ţară

Clasa a VIII-a

Istorie

20

76,66

92,26 92,43

7580859095

100


Agârbiceanu



Clasa a VIII-a

Geografie

Teze cu subiect unic la clasele VII-VIII, semestrul I 2007-2008.

CLASA VII-A PREZENŢI ≤CU 5 >DECAT 5Limba română 106 92 14Limba maghiară 12 9 3Matematică 105 81 24

21

CLASA VIII-A PREZENŢI ≤CU 5 >DECAT 5Limba română 125 109 116Limba maghiară 18 17 1Matematică 126 92 34Istorie 96 85 11Geografie 30 23 7

Elevi participanţi la olimpiadele şcolareANUL ŞCOLAR FAZA LOCALĂ FAZA JUDEŢEANĂ2005-2006 28 132006-2007 88 46

In anul şcolar 2007-2008 prognozăm participarea unui număr mare de elevi,olimpiadele şcolare fiind in curs de desfăşurare.

Rezultate şcolare: promovaţi, repetenţi la finele anului şcolar 2005/2006

22

0

1 0 0

2 0 0

3 0 0

4 0 0

5 0 0

6 0 0

7 0 0

8 0 0

9 0 0

1 0 0 0

2 0 0 6

2 0 0 6 2 3 9 5 1

R e p e t e n t i P r o m o v a t i

Rezultate şcolare: promovaţi,repetenti, la finele anului şcolar 2006- 2007

Promovati:928Repetenţi:7

Rezultate şcolare: promovaţi,corigenţi, la finele semestrului I , an şcolar2007-2008Promovati:853Corigenţi:63

Indicatori de evaluare a performanţei şcolare-cantitativ Rezultate şcolare:

Ponderea elevilor cu rezultate slabe, bune şi foarte bune in perioada 2005-2008

23

ANŞCOLAR

REZULTATE PONDERE %TOTALELEVI

f. bune bune slabe f.bune bune2005/2006 972 446 440 86 45,88 45,272006/2007 935 395 459 81 42,25 49,092007/2008 916 426 356 73 46,39 38,95

Rezultatele din anul şcolar 2007-2008 reflectă situaţia şcolară din semestrul I.

Realizarea planului de şcolarizare pentru clasa IANŞCOLAR

LOCURISOLICITATE

LOCURIPROPUSE

CLASESOLICITATE

CLASEPROPUSE

2005/2006 130 130 5+1 5+12006/2007 125 125 4+1 4+12007/2008 145 145 5+1 5+1

24

Resurse materiale ale unităţii şcolare:

Intrarea în corpul B

Numărul sălilor de clasă

ENTITATESPAŢIU

ŞCOLAR

NR.ENTITĂŢI

SUPRAFAŢĂ APRECIEREA STĂRII

Sală de clasă 15 900 Bună 5, satisfăcătoare 5,necesită reabilitări 5

Sala de clasă

Numărul laboratoarelor şi cabinetelor ce includ şi cele două cabinete deinformatică şi biblioteca, cabinetele medicale etc;

ENTITATESPAŢIU ŞCOLAR

NR.ENTITĂŢI

SUPRAFAŢĂ APRECIEREA STĂRII

Cabinet pediscipline

7 402,50 Bună 2, satisfăcătoare 4,necesită reabilitări 1

Laborator pediscipline

3 175,50 Satisfăcătoare 3

Bibliotecă 1 41,75 satisfăcătoareCabinet medical 2 18,52 ; 16,65 Satisfăcătoare 2Atelier tehnologic 0 0 -Spaţii sanitare 8 240 Bună

25

Cabinet de limba romana

Cabinet de limba franceza Cabinet educaţie plastică

Cabinet matematică

26

Cabinet istorie Cabinet logopedie

Cabinet Educaţie Tehnologică Cabinet psihologic şi consiliere şcolară

şi utilizarea calculatorului

g ra fic co m p arartiv a l im p ac tu lu ico n s ilie rii

0

20

40

60

80

1 2 3

a n ii sco la ri 2005-2006,2006-2007, se m I 2007-2008

pro

cen

t al

im

pac

tulu

i

S eries 1

27

Laborator chimie Laborator fizica

Cabinet medical pediatrie Cabinet stomatologic

Bibliotecă şcolară-număr de volume de carteDotare şi utilizare bibliotecă şcolară

INDICATORI DE DOTARE ŞI UTILIZARENr. de volume

achiziţionate înultimii 3 ani

Nr. de volumeuzate moral

Nr. de volumeuzate fizic

Număr total devolume

a. Fondul decarte cu

relevanţăeducaţională şi

culturală764 1500 6000 14386 + 876

Nr. seturi demanuale

Nr. mediu de clasece le utilizează

Gradul de uzură Gradul de utilizareb. Manualeutilizate în

şcoală 1080 (incomplete) 43 50 % 100 %

Nr. de publicaţii Nr. de abonamente Nr. mediu de elevicititori depublicaţii

Nr. mediu deprofesori cititori

de publicaţii

c. Abonamentepublicaţii

3 – 1 ab. Tribunaînvăţământului

1 ab. Adevărul de

3 18 150

28

Cluj1 ab. Gazeta de

matematică% elevi cititori % profesori

cititoriGrad de utilizare

fond carteDurata medie de

utilizare a spaţiilorde lectură

d. Utilizareafondului de

carte 61 28 38 2-3 ore pe zi

Prin OMEdC nr. 4673/ 26.06.2006 s-au alocat fonduri pe care echipa tehnică a CA

le-a folosit pentru achiziţionarea a 876 de volume noi ( carte şcolară şi metodico- ştiinţifică)

pentru biblioteca şcolii.

Biblioteca intrarea in sala de lectură Biblioteca – imagini fond de carte

Situaţia bazei materiale. Infrastructura scolii , dotarea, resurselemateriale, logistice, echipamente

Total clădiridestinate

învăţământului

Clădiriconstruiteînainte deanii 1900

Clădiriconstruiteîntre anii1900-1960

Clădiriconstruiteîntre anii1960-1989

Clădiriconstruitedupă 1989

5 0 2 2 1

29

02

2

1inainte de 1900

intre 1900-1960

intre 1960-1989

dupa 1989

Starea fizică actuală a clădirilor din unitatea şcolarăClădiri care

trebuiedemolate

Clădiri careprezintă

uzură peste50%

Clădiri careprezintăuzură sub50%

Clădiri noi

0 0 4 1

Şcoala “Ion Agârbiceanu”, corpul A de clădire Şcoala “Ion Agârbiceanu”, corpul B de clădire

30

Şcoala “Ion Agârbiceanu”, Şcoala “Ion Agârbiceanu”,corpul B de clădire dinspre curte corpul C de clădire dinspre curte

Şcoala “Ion Agârbiceanu”, Sala de sport corpul D de clădire dinspre curte

Terenul de sport

31

Spaţiu verde

Sala de sport

Sala de sport interior

32

ŞŞccooaallaa ddiissppuunnee ddee ssppaaţţiiii ppeennttrruu ppeerrssoonnaall ddiiddaaccttiicc ((ssaallăă pprrooffeessoorraallăă)),, ddiiddaaccttiicc aauuxxiilliiaarr ((oo ssaallăăppeennttrruu sseeccrreettaarriiaatt,, oo ssaallăă ppeennttrruu ccoonnttaabbiilliittaattee)),, ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull aaddmmiinniissttrraattiivv ((11 aatteelliieerr ddeeîînnttrreeţţiinneerree)),, cceennttrraallăă tteerrmmiiccăă pprroopprriiee ccuu ccaazzaann ppeerrffoorrmmaanntt,, pprreeccuumm şşii ssppaaţţiiuu ppeennttrruu sseemmiiiinntteerrnnaatt aalleelleevviilloorr ddee cciicclluu pprriimmaarr..

SSaallaa pprrooffeessoorraallăă

SSeeccrreettaarriiaatt CCoonnttaabbiilliittaattee

SSaallaa ddee rreeccrreeeerree sseemmiiiinntteerrnnaatt

33

Centala termică AAtteelliieerr îînnttrreeţţiinneerree

SSiittuuaaţţiiaa ddoottăărriiii ccuu ccaallccuullaattooaarree

TTiippuull 338866 448866 PPII PPIIII PPIIIIII PPIIVV TToottaall

22000055--22000066 00 2244 66 00 00 2255 5555

22000066--22000077 00 00 00 00 00 1111SSEEII IIVV--AAEELL

++22OOMMEEdd..CC

6688

22000077--22000088 2200 2200 5588 9988

34

SSiittuuaaţţiiaa ddoottăărriiii ccuu aallttee eecchhiippaammeennttee tteehhnniiccee

TTiippuull ccooppiiaattoorr IImmpprriimmaannttăă

RReettrroopprrooiieeccttoorr

VViiddeeoopprrooiieeccttoorr

TTVVccoolloorr

FFoottooddiiggiittaall

CCaammeerrăăvviiddeeoo

SSttaaţţiieeaammpplliiffiiccaarree

VViiddeeoorreeccoorrddeerr LLaappttoopp

000055--22000066

22 11

22000066--22000077

11 11

22000077--22000088

33 44 22 2233 44

1133

22

Echipamentele menţionate în tabel au fost achiziţionate din fonduri proprii (sponsorizări dela părinţi) în scopul derulării în bune condiţii a proiectelor Comenius şi a parteneriatelor şcolare.Prin OMEC nr. 4764/26.07.2006 s-au alocat fonduri pe care echipa tehnică a CA le-a folositpentru a achiziţiona următoarele echipamente pentru laboratorul de fizică:

Aparat pentru studiul forţelor Set dinamometru Cilindru Arhimede Cilindru cu cavitate interioară Set magneţi bară Densiometre

Din fondurile alocate prin OMEC nr. 4763/26.07.2006 s-au achiziţionat 9 spaliere la sala de sport.Din bugetul alocat de la Consiliul Local s-a achiziţionat mobilier modular modern pentru uzul elevilor.

Personalul didactic Didactic

o Titularo Suplinitor

Calitatea personalului didactic:ANUL ŞCOLAR PERSONAL

DIDACTICTITULARI SUPLINITORI

2005-2006 66 56 102006-2007 63 54 92007-2008 61 53 8

35

PERSONAL DIDACTICANULSCOLAR calificat necalificat

PERSONALNEDIDACTIC

PERSONALAUXILIAR

2005/2006 66 - 13 52006/2007 63 - 13 52007/2008 61 - 13 5

Calitatea personalului didactic: Absolvenţi de cursuri de formare/perfecţionare

Anul şcolar Număr cadredidactice

Observatii

2005-2006 352006-2007 382007-2008 19

Continuarea studiilorAnul şcolar Număr cadre

didacticeObservatii

2005-2006 52006-2007 52007-2008 8

36

Calitatea personalului didactic

Repartizarea personalului didactic

Titulari84%

Suplinitori16%

Situatia statistica a cadrelor didactice pe grade didactice

Grad didactic I30%

Grad didactic II18%Definitivat

15%

Fara definitivat37%

Indicatori de evaluare a performanţei:

37

Raport numar elevi/ numar profesori

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Gimnaziu Primar

Nr. profesori Nr. Elevi

RESURSE UMANE

Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar/personal nedidactic, pe medii derezidenţă, sex şi vârstă .Anul şcolar 2005-2006

Pana la 25 25-35 35-45 45-55 55-65Grupe devârsta U R U R U R U R U R

Feminin 3 0 11 0 19 0 19 0 16 0

Masculin 0 0 2 0 2 0 0 0 2 0Total 3 0 10 0 20 0 18 0 15 0

Anul şcolar 2006-2007Pana la 25 25-35 35-45 45-55 55-65Grupe de

vârsta U R U R U R U R U RFeminin 3 0 11 0 19 0 19 0 16 0

Masculin 0 0 2 0 2 0 0 0 2 0Total 3 0 10 0 20 0 17 0 13 0

Anul şcolar 2007-2008Pana la 25 25-35 35-45 45-55 55-65Grupe de

vârsta U R U R U R U R U RFeminin 3 0 11 0 19 0 19 0 16 0

Masculin 0 0 2 0 2 0 0 0 2 0Total 3 0 10 0 20 0 16 0 12 0

38

Nr. posturi didactice pe categorii de personal didactic:An şcolar 2005-2006

Categorii personaldidactic

Total Urban Rural

Învăţători 11 11 0Institutori 6 6 0Profesorigimnaziu

47 47 0

Ed. tehnologică 2 2 0Total 66 66 0

An şcolar 2006-2007Categorii personal

didacticTotal Urban Rural

Învăţători 11 11 0Institutori 6 6 0Profesorigimnaziu

44 44 0

Ed. tehnologică 2 2 0Total 63 63 0

Anul şcolar 2007-2008Categorii personal

didacticTotal Urban Rural

Învăţători 9 9Institutori 13 13Profesorigimnaziu

37 37

Ed. tehnologică 2 2Total 61 61

Personal didactic auxiliar

Informaţii de tip calitativ Ambianţa în unitatea şcolară: cultura predominantă este de tip sarcină,

atmosfera este deschisă, nu există conflicte majore, dacă apar anumite conflictesunt rezolvate în mod obiectiv.

Relaţiile dintre directori-personal, profesori-profesori, profesori-elevi sebazează pe comunicare, colaborare, respect reciproc.

Mediul social de provenienţăp al elevilor: în urma efectuării analizei mediuluisocial de provenienţă a elevilor, sa-u constat următoarele:

Finanţare total UrbanCL 5 5CJ 0 0

MEC 0 0Total 5 5

39

- majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (veniturimici, şomaj, condiţii modeste de viaţă);

- condiţii grele de trai, insuficiente locuinţe necorespunzătoare (familii cunumăr de copii locuiesc în garsoniere, cămine de nefamilişti, locuinţe cuprobleme sanitare, număr mare de copii în aceleaşi familii), mediulambiant necorespunzător, insuficiente locuri de joacă amenajate;

- nivelul scăzut de cultură şi educaţie;

- distanţă mică de centrul oraşului, dar în cartier este sesizată lipsamijloacelor de culturarizare;

- lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi îndrumare acopiilor lucrul generat şi de plecarea acestora în străinătate;

- în cartier le sunt oferite suficiente modele comportamentale negative:abandon şcolar, furturi, beţie, complacerea în murdărie, nerespectareanormelor de igienă, limbaj vulgar;

- apariţia şi adâncirea diferenţelor între săraci şi foarte bogaţi generatoare deposibile conflicte.

Calitatea personalului: cadrele didactice sunt bine pregătite din punct de vedereprofesional, fapt constat în urma inspecţiilor frontale sau de specialitate,rezultatelor obţinute, interesului în ceea ce priveşte participarea la cursuri deperfecţionare.

Managentul unităţii şcolare se desfăşoară pe baza planului managerial, încolaborare cu membrii consiliului de administraţie şi al consiliului profesoral.Cadrele didactice sunt organizate în comisii pe arii curriculare, fiecare arie şicomisie având un responsabil. Există comisii de lucru pe probleme. Responsabiliide arii curriculare şi ai comisiilor de lucru întocmesc planul managerial alcomisiei de care răspund.

Relaţii cu comunitatea. Implicarea părinţilor în activităţile manageriale estefoarte bună, având o bună relaţionare cu Comitetul Reprezentativ al AsociaţieiPărinţilor. Există disponibilitate din partea cadrelor didactice în ceea ce priveşteasistenţa acordată părinţilor (se organizează: lunar întâlniri-lectorate şi săptămânalconsulatţii individuale cu părinţii). Există şi părinţi care manifestă dezinteres faţăde şcoală şi educaţia elevilor, ceea cer se reflectă în comportamentul copiilor, înatitudinea lor faţă de şcoală. Un rol important în contracararea acestordisfuncţionalităţi în are profersorul psihopedagog din şcoală şi profesorii dereligie.

Impactul consilierii individuale asupra copiilor,

anii scolari: 2005-2006, 2006-2007, semestrul I: 2007-2008

Impact 2005-2006- stabilirea unei relatii bazata pe incredereintre psiholog si copil

- autodezvaluire, descarcare emotionala- dezvoltarea mecanismului de coping al rezolvarii de probleme in vederea diminuarii

starilor de tristete, combaterii fobiei de intuneric, gasirii de solutii de respuns aseriv lacritici,ironii, porecle in loc sa raspunda cu lovituri

- diminuarea catastrofozarii propriei situatii, creionarea unei viziuni realiste asupraproblemelor personale,, insusirea unor moduri de gandire adaptativa

40

- informarea elevilor asupora unor modalitati de adaptare la propiile caracteristicihiperactive manifestate in timpul orelor

- informare asupra unor modalitati de rezolvare a conflictelor cu profesorii- dezvoltarea abilitatilor sociale: invatarea comunicarii assertive a nemultumirilor,- cresterea constientizarii consecintelor comportamentului agresiv, insusirea unor

modalitati de autocontrol emotional ca alternative ale supararii, frustrarii- scaderea frecventei comportamentelor agresive fata de colegi si in consecinta

imbunatatirea integrarii in clasa a elevului- facilitarea deciziei profesionle- infiormare asupra unor metode eficiente de invatare (aplicate la geografie, istorie)

Impact 2006-2007- stabilirea unei relatii bazata pe incredere intre psiholog si copil- autodezvaluire, descarcare emotionala- dezvoltarea mecanismului de coping al rezolvarii de probleme in vederea diminuarii

starilor de tristete, combaterii fobiei de intuneric, gasirii de solutii de respuns aseriv lacritici,ironii, porecle in loc sa raspunda cu lovituri

- pentru a rezolva situatia legata de corigente, perceputa catastrofic de catre eleva a fostutilizata creionarea unei viziuni realiste asupra problemelor personale,

- informarea elevilor asupra unor modalitati de adaptare la propiile caracteristicihiperactive manifestate in timpul orelor

- informare asupra unor modalitati de rezolvare a conflictelor cu parintii, finalizata cuobtinerea impacarii cu parintii a elevei

- dezvoltarea abilitatilor sociale: invatarea comunicarii assertive a nemultumirilor,- cresterea constientizarii consecintelor comportamentului agresiv, insusirea unor


imbunatatirea integrarii in clasa a elevului- facilitarea deciziei profesionale, finalizata cu alegerea liceului corespunzator aspiratiilor

profesionale ale elevului- aplicarea mecanismului de coping al rezolvarii de probleme pentru identificare unor

solutii in vederea diminarii dependentei de calculator finalizata cu reducerea timpuluipetrecut in fata calculatorului de catre elev

- diminuarea fobiei de caini

Impact : Sem I 2007-2008- stabilirea unei relatii bazata pe incredere, prietenie cu elevii- cresterea constientizarii consecintelor comportamentului agresiv, insusirea unor


imbunatatirea integrarii in clasa a elevei- autodezvaluire, descarcare emotionala- dezvoltarea mecanismului de coping al rezolvarii de probleme in vederea diminuarii

starilor de tristete, combaterii fobiei de intuneric, gasirii de solutii de raspuns aseriv lacritici,ironii, porecle in loc sa raspunda cu lovituri

- informarea elevilor asupora unor modalitati de adaptare la propiile caracteristicihiperactive manifestate in timpul orelor

- informare asupra unor modalitati de rezolvare a conflictelor cu profesorii- dezvoltarea abilitatilor sociale: invatarea comunicarii assertive a nemultumirilor, finalizata cu reducerea comportamentului vulgar din partea baietilor- identificare intereselor profesionale finalizata cu identificarea profesiei dorite

41

- facilitarea deciziei profesionale, finalizata cu alegerea liceului corespunzatoraspiratiilor profesionale ale elevului

- informare asupra efectelor nocive ale fumatului precum si asupra unor modalitati de arenunta la fumat

- renuntarea la fumat de catre un elev

Colaborarea cu autorităţile locale este bună, apreciem programele acestora şiparticipăm la acestea .

Parteneri sociali:- Primăria municpiului Cluj –Napoca;- Direcţia de Protecţie a Copilului;- Palatul Copiilor;- Şcolile şi grădiniţile vecine prin realizarea unor activităţi metodice comune;- Biserica;- Asociaţii profesionale ale studenţilor;- Mass-media locală;- Poliţia de proximitate;- Jandarmeria şi poliţia comunitară;- Firma Siveco- Programul SEI PC, AeL;- Cluburi sportive de stat şi particulare din oraş şi ţară.-

Analiza SWOT

Cele patru domenii funcţionale – curriculum, resurse umane, resurse materiale şifinanciare, dezvoltarea relaţiilor comunitare – sunt prezentate mai întâi descriptiv, pe secţiuni deinteres, apoi în format standard: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări. Din aceastăanaliză obţinem o sinteză globală pe medii, intern şi extern, finalizată prin identificarea nevoilorde dezvoltare.

CURRICULUMConsiderăm că dezvoltarea şi performarea curriculară, realizate desigur în perspectiva

largă a interesului comunitar şi a dezvoltării instituţionale, reprezintă pârghiile cele mai sigureale managerului, inclusiv în dezvoltarea resurselor umane. Unde altundeva decât în concepereade curriculum personalizat îşi poate dezvolta un cadru didactic competenţele psihopedagogice,cele legate de micul management la clasă, de comunicare şi de repoziţionare didactică conformdoctrinei pedagogice moderne a educaţiei pentru fiecare? După instalarea programului AEL şiinstruirea a 24 de cadre didactice în folosirea acestuia, câţiva colegi au început creearea de soft-uri în Power-Point sub formă de slide-show-uri descărcate în AEL, inclusiv pentru predarea laclasa I. O parte din aceste soft-uri au fost prezentate la simpozionul internaţional „Ştiinţă şiEducaţie”. Nu neglijăm în performarea curriculară nici celelalte cuceriri ale doctrinelormetodologice moderne: învăţare activă, instruire diferenţiată, gândire critică, educaţie economicăşi antreprenorială.

În elaborarea de CDŞ am încurajat opţionalele pe teme interdisciplinare şi mai ales celeaxate pe realizarea unor obiective transdisciplinare, de tipul cursurilor orientate spre educaţiapentru calitate, pentru formarea unui orizont economic şi antreprenorial sau axate pe o activitate

42

practică cu caracter croscurricular, de exemplu cea a unui colectiv redacţional al unei revisteşcolare. În şcoala noastră profesoarea Flavia Iacoviţă a elaborat şi, prin colaborare cu editura“ROprint”, a dus la stadiul de bun de tipar cu ISBN un auxiliar didactic consistent pentruopţional de mecatronică la clasele 7-8 şi numai lipsa fondurilor blochează editarea acestuia. Dealtfel, în materie de dezvoltare curriculară la educaţie tehnologica, profesoara amintită areantecedente consistente: manuale, auxiliare didactice, ghiduri ale profesorului acreditate deM.Ed.C. şi avizate de I.S.J, o mai recentă iniţiativă de acest gen fiind elaborarea în cadrul uneimunci de echipă a unui manual de educaţie tehnologică pentru clasa a V-a, care a trecut cu elogiide comisie naţionala de evaluare şi în care se încearcă suplinirea lipsei firmelor de exerciţiu şi aaltor forme de training în gimnaziu prin lucrări de bricolaj şi prin metoda proiectului.

În fiecare an Consiliul pentru Curriculum a prezentat conceptorilor de curriculum dinşcoală o paradigmă de trei exigenţe elementare pe care programele de opţional urmau să lesatisfacă, paradigmă pe care o dorim perpetuată:

- adaptarea procesului de învăţare la posibilităţile aptitudinale, la nivelul intereselorcognitive, la ritmul şi la stilul de învăţare ale elevului.(Am refuzat întotdeauna opţionalelepretenţioase, narcisice, în care profesorul făcea doar parada avansului său de informaţie îndisciplina predată sau într-un domeniu de preferinţă.);

- renunţarea la caracterul excesiv teoretizant al programelor şi manualelor obişnuite şisporirea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi al celui interactiv al activităţilor;

- identificarea la aceste opţionale a interesului major, aptitudinal şi vocaţional, alfiecărui elev în parte. Structura de ofertă educaţională actuală a şcolii noastre, elaborată de Consiliul pentruCurriculum, cuprinde: enunţarea finalităţilor şi a obiectivelor şcolii, cuprinse în proiectul dedezvoltare instituţională; sistemul de evaluare internă a şcolii particularizat pe ofertă; referenţialdetaliat şi tematica structurată; metodologia de opţiune (pentru părinţi şi elevi) şi de selecţie aelevilor (în cazul în care o temă este suprasolicitată sau dacă grupul ţintă al ofertei sunt elevi cuanumite aptitudini). Consiliul pentru Curriculum, după consultarea părinţilor şi a elevilor, aaprobat 45 de titluri de opţionale la ciclurile primar şi gimnazial în perioada pe care o analizăm.

Predominarea opţionalelor la nivelul disciplinei se explică prin solicitarea excesivă decătre părinţi a opţionalelor de limba engleză. În scopul integrării acestor opţionale, am solicitatprofesoarelor de limba engleză să se axeze pe limbaje domeniale atractive şi de perspectivă(afaceri, marketing, multimedia, tehnică de calcul, cinematografie, modeling, show bussines,muzică, sport, legislaţie, aquis comunitar etc.). Nu avem nici un opţional de aprofundare, desinevoi de recuperare la elevi cu diagnostic de ratrapaj există la materii dificile, precum limbaromână, matematică, ştiinţe. Dificultăţile de orar şi insuficienţa spaţiului nu ne permit să adunămcopii de la mai multe clase pentru opţionale de aprofundare. Apelăm la cadrele didactice desprijin.

Curriculumul de performanţă este probabil zona cea mai pretenţioasă a performăriicurriculare, iar în această privinţă avem reuşite şi limite. Se fac cursuri de pregătire intensivă cuelevii selectaţi pentru olimpiade şi concursuri şcolare, zeci de ore care nu sunt renumerate şi caredau rezultate la etapele pe zonă şi pe judeţ. Activităţile derulate în proiectul „Şcoala dincolo decursuri” din cadrul PGDŞ şi-au propus să procure logistică şi să ocazioneze schimburi de bunăpractică pentru activităţi extracurriculare vocaţionale, de creativitate şi de obţinere a succesuluiîn autodezvoltare al elevului.

Activităţi şi proiecte extracurriculare. Şcoala noastră a depus un efort meritoriu înacest sector, susţinând un bogat program de integrare europeană, 9 Mai – Ziua Europei fiind, deexemplu, o zi plină pentru şcoala noastră . S-au organizat multiple şi variate activităţi, dintre caremenţionăm concursul „Capitalele Europei”, un concurs de cuvinte încrucişate, o expoziţie dedesene şi de lucrări practice, un concurs de desene pe asfalt, concursul intitulat „Europatru”,diverse activităţi sportive şi programe artistice, concursul de creaţii plastice „Europa – casamea”. Pentru cunoaşterea şi promovarea valorilor europene, s-a organizat simpozionulinterdisciplinar „Evoluţia ideii de libertate” la care ideea de libertate a fost privită din perspectivă

43

filosofică, istorică şi religioasă, dar şi din cea a creaţiei literare şi artistice. Clasele şi-au redactatpropriile reviste, astfel încât elevii au jucat rolul unor mici redactori prin alegerea subiectelor,conceperea şi scrierea de articole în foiletoanele „Gavroche”, „Pro-civica”, „Universul nostru”,„Geos” si „Vlăstarele credinţei”.

Sărbătorile creştine sunt în fiecare an celebrate în manieră tradiţională. (...) Cei mici auocazia să cânte frumoasele colinde româneşti (palmaresul grupului folcloric “Izvoraşul”, precumşi frumuseţea fără egal a costumelor sale populare, fiind de notorietate pe plan judeţean şiregional), să se mişte pe tradiţionalii paşi ai jocurilor de iarnă, capra, ursul, sau să dramatizezescene din teatrul popular românesc: Irozii, Vicleimul, Steaua. Serbări s-au desfăşurat şi cu ocaziaSfintelor Paşti, Învierea Domnului fiind sărbătorită prin cântec, voie bună dar şi pioşenie în jurulmesei încărcate cu ouă roşii şi pască. Ziua Copilului nu a rămas nici ea nemarcată, 1 Iuniesimbolizând puritatea, inocenţa şi frumuseţea infantilă, aflată în plină sărbătoare.

Educaţia pentru mediu este bine reprezentată în rândul activităţilor educative, încercându-se astfel sensibilizarea elevilor în privinţa problemelor ecologice, dar şi antrenarea lor în găsireade soluţii pentru protejarea mediului înconjurător. Cercul de ecologie „Pro Natura” a organizat înmartie-aprilie 2005 expoziţia „S. O. S. Pădurea!” ce a cuprins lucrările artistice ale elevilorîmpreună cu o colecţie de fotografii. Activităţile interdisciplinare din 22 aprilie 2005, “ZiuaMondială a Pământului” – referate, desene, fotografii - ne-au amintit sfânta datorie pe care oavem faţă de planeta noastră. Clasele mici şi-au arătat grija faţă de păsărele prin amenajarea unorcăsuţe în Parcul Mare. În anul şcolar 2005/2006 s-a desfăşurat proiectul ecologic al elevilor dinclasele a VI-a, „Sănătatea Pământului, sănătatea noastră” în parteneriat cu Şcoala Zespol dinGdynia - Polonia, în cadrul căruia s-a vizitat şcoala partenerilor noştri, s-a făcut o excursie la orezervaţie de zimbri, s-au completat fişe de observaţie, discutate apoi în cadrul Cercului „ProNatura”. S-au desfăşurat activităţi interesante care au pus accentul atât pe latura teoretică,informativă, reflexivă, cât şi pe implicarea activă, practică pentru a realiza ameliorări în mediulînconjurător: colectarea de deşeuri, ecologizarea unor zone ale oraşului Cluj-Napoca şi dinpreajma comunei Apahida, plantarea de puieţi etc. Fiind în parteneriat cu Facultatea deMedicină, am organizat mai multe acţiuni printre care şi întâlniri cu medici şi studenţi lamedicină care au explicat elevilor modalităţi de prevenire şi de combatere a consumului dedroguri. S-a făcut de asemenea instructajul elevilor privitor la pericolul gripei aviare.

În colaborare cu studenţi ai Facultăţii de Litere s-a desfăşurat comemorarea a 115 ani dela trecerea în nefiinţă a poetului naţional – „Memento Eminescu”, activitate în cadrul căreia s-aurecitat poezii din creaţia eminesciană, s-au citit si s-au discutat diverse referate. În colaborare cubiblioteca şcolii, s-a organizat o expoziţie de desene, lucrări practice şi creaţii literare, intitulată„Emoţie de toamnă”, însoţită şi de un program artistic, susţinut de elevii claselor a V-a. Lunaoctombrie 2005 a găzduit şi Ziua Holocaustului, care a fost celebrată prin referate, discuţii,moment dramatic pe text original, expoziţie de carte, invitaţii ai profesorilor de istorie la orele dedirigenţie, pentru a se populariza. A fost sărbătorită de asemenea şi “Ziua mondială a fizicii”printr-un medalion Einstein.

Proiectul educaţional în parteneriat “Şcoală, famile, comunitate”, derulat în anul şcolar2005/2006 a prilejuit o amplă anchetă sociologică în rândul elevilor şi al părinţilor referitor laaşteptările acestora faţă de şcoală, precum şi elaborarea de către Consiliul elevilor a unuiregulament şcolar autoimpus. Proiectul “Ziua primăverii europene” a marcat o mobilizare deforţe fără precedent. Fiecare clasă a avut de prezentat o ţară europeană, în toată complexitateaaspectelor şi cu un bogat suport intuitiv: postere, prezentări Power Point, prezentări video,spectacole musical-coregrafice etc. Simpozionul “Vreau să fiu elev european” organizat înparteneriat cu Şcoala Horea, a pus în schimb accent pe exigenţele învăţământului european, pediversitate culturală şi pe valori civice şi culturale şi a valorificat din plin cunoştinţele de limbistrăine ale elevilor din cele două şcoli. Campania educaţională din ianuarie 2007 “Fii inteligent,nu fi violent”, demarată în şcoală prin activităţi pe ateliere, a fost finalizată prin concurs întreşcoli, cu prezentare de produse de proiect. Proiectul de incluziune şcolară “Toţi copii au nevoiede un educator” a prilejuit dezbateri şi anchete pe probleme de gen, precum şi interviuri cu copii

44

aflaţi în dificultate sau cu handicap locomotor (avem câteva cazuri în şcoală, bine integrate).Programul nutriţional Kroft “Să ne hrănim sănătos” ocazionează în fiecare an concursuritematice, mai ales la clasele mici. Parteneriatul cu Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” sesoldează cu vizite pentru cunoaşterea fondului de carte, acţiuni de atragere a cititorilor, recenzii,medalioane comemorative, expoziţii şi promoţionări de carte.

Colaborăm cu Teatrul”Puck” şi cu Teatrul ”Busu”, cu Palatul Copiilor, cu Fundaţia “ProVita”, cu Muzeul de Istorie al Transilvaniei, cu Centrul cultural francez, cu Agenţia depublicitate “Prospero”, cu Pavilionul expoziţional Transilvania, cu Poşta Română (concursuriepistolare), cu Clubul sportiv CFR Ecomax, cu IJP Cluj şi cu Poliţia de Proximitate, cu Centruljudeţean de intervenţie pentru copilul abuzat, cu Centrul judeţean de prevenire şi consiliereantidrog, cu Biserica “Sf. Ioan Botezătorul” şi cu alte instituţii de cult, organizând activităţicomune la care copiii participă cu interes.

S-a desfăşurat consilierea şcolară individuală a 42 de elevi, 25 de părinţi, 53 de cadredidactice; consilierea de grup a 314 elevi şi 44 de cadre didactice. Problematica cea mai frecventîntâlnită în consiliere la elevii din învăţământul primar a constat în hiperactivitate şi tulburari deatenţie; la învăţământul gimnazial se manifestă în rândul elevilor anxietatea faţă de de examen,dificultăţile în alegerea traseului şcolar. Cadrele didactice se plâng de reactiile dezadaptative aleelevilor. În scopul orientării şcolare şi profesionale psihologul şcolii a desfăşurat consiliere degrup cu 284 de elevi de clasa a VIII-a, 20 de elevi de clasa a VII-a, 15 cadre didactice, coordonataplicarea unui program de orientare scolara si profesioala la cls VII-a „Alege scoala”, aplicat pe127 elevi cu ajutorul dirigintilor. A efectuat examinarea psihologica a cadrelor didactice. Aîntreprins studii şi sondaje prin centralizarea si aplicarea chestionarului de identificare aoptiunilor profesionale ale elevilor de clasa a VIII-a “O cariera pentru fiecare” pe 250 de elevi.Materialul cu tema “Ce faci dacă esti agresat sau batjocorit” a fost folosit în campania “Fiiinteligent, nu fi violent”. În calitate de formator, a abilitat cadrele didactice diriginti de nivelgimnazial din Şcoala “Ion Agarbiceanu” in aplicarea noii programe de Consiliere si orientare,curs organizat de Casa Corpului Didactic, a coordonat alcatuirea unui dosar cu planuri de lecţii ladirigentie cu temele noii arii curiculare de Consilire si orientare şi a procurat materiale auxiliare.

Activităţi de sprijn. Învăţătoarea de sprijin a asistat nouă copii cu CES, majoritatea declasa a II-a, a încurajat părinţii să accepte şi să înţeleagă problemele şi limitele copiilor, a lucratîn parteneriat cu învăţătorul de la clasă, cu consilierul psiholog, cu logopedul şi a format cuabilitate atitudine de toleranţă şi aprijin în colectivul de elevi, a desfăşurat programepersonalizate la cabinet pe baza unui plan de intervenţie şi adaptare curriculară elaboratîmpreună cu învăţătoarele de la clasele integratoare. Monitorizează evoluţia elevilor cu ajutorulfişelor evaluative, reproiectează pe baza evaluărilor periodice programul de intervenţiepersonalizat; organizează activităţi didactice specifice în clasă şi în afara clasei; desfăşoarăactivităţi de terapie cognitiv-comportamentală, individual sau în grup; propune şi realizeazămateriale didactice individualizate, în funcţie de dificultăţi de învăţare; participă la activităţileeducative cu grupe/clase în calitate de observator, consultant-participant; introduce elevul cuC.E.S. în parteneriate variate în vederea unei adaptări şcolare eficiente. Elevii cuprinşi înactivitatea de sprijin au reuşit să facă faţă cerinţelor educative; nu s-au înregistrat corigenţi înrândul acestora. Activitatea profesorilor itineranţi este similară ca obiective şi metode cu cea aînvăţătorului de sprijin: asistă elevi cu CES la disciplinele limba română şi matematică, înparteneriat cu profesorii şi diriginţii din clasele integratoare sau conform unui plan de asistenţăindividuală la cabinetul pe care îl împarte cu consilierul şcolar. Rezultatele muncii cu elevii degimnziu care prezintă CES sunt mai puţin încurajatoare decât la ciclul primar. Pe ansamblu, încei trei ani şcolari analizaţi, doar la 35% dintre elevii asistaţi s-au marcat progrese înregistrateprin testare internă de tip peer review de Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.Cuvintele de ordine pentru o integrare corespunzătoare sunt cooperare, toleranţă, flexibilitate.Copiii au dreptul să înveţe împreună, indiferent de dificultăţi şi de diferenţe.

Analiza SWOT pentru curriculum

45

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- elaborarea planului managerial la nivelul şcolii şidefalcarea acestuia la nivelul fiecărei comisiimetodice- elaborarea planificărilor anuale, semestriale şi aunitătilor de învătare conform metodologiilor- stabilirea graficului de inspecţii la clasă şi aobiectivelor urmărite- realizarea inspecţiilor la clasă de către directori şiresponsabilii comisiilor metodice şi propunereaunor măsuri pentru remedierea neajunsurilorîntâlnite- stabilirea unor acţiuni pentru analiza periodică arezultatelor obţinute pe parcursul anului şcolar încadrul procesului instructiv-educativ şi în reducereaabsenteismului în condiţiile susţinerii reformeieducaţionale- acţiuni de prezentare şi dezbatere a noutăţilor îndomeniul legislaţiei privitoare la învăţământ- elaborarea planului de activităţi educative şcolareşi extraşcolare şi realizarea acestuia- clase cu predare intensivă a limbii engleze- introducerea timpurie a limbii engleze (clasele I-II) ca disciplină extracurriculară- predarea în şcoală a limbii italiene sau a limbiifranceze ca a doua limbă de studiu şi a limbiiengleze ca prima limbă de studiu (pentru toateclasele)- oferta de opţionale este foarte diversificată- la clasele cu predare în limba maghiară (I-VIII) serespectă specificul curricular şi prevederile legale- consultaţii săptămânale la toate clasele în perioadapremergătoare tezelor cu subiect unic pe baza unorteste de evaluare pregătitoare concepute conformprogramei- organizarea şi desfăşurarea acţiunii de simulare aTSU la nivel de şcoală- pregătire suplimentară cu elevi capabili deperformanţă, în vederea participării lor la olimpiadeşi alte concursuri- rezultate bune obţinute în fiecare an şcolar laexamenul de testare naţională- pregătirea suplimentară a elevilor mai slabi laînvăţătură- şcoala este implicată într-un proiect şcolarComenius 1, iar tematica proiectului este cuprinsăîn curriculum la următoarele materii: istorie,geografie, limbi străine, limba română, limbamaghiară, dirigenţie, informatică şi la multeopţionale special create pentru a răspundenecesităţilor proiectului, dar şi foarte solicitate decătre elevi

- rezultatele la testele naţionale rămânmediocre (medii mici), în ciudaprocentelor de reuşită peste cele la nivelnaţional- slabă participare a elevilor laolimpiadele şcolare la matematică şilimba română- procent redus de calificare a elevilor laetapa judeţeană a olimpiadelor lageografie, istorie, educaţie civică, limbaengleză- randamentul scăzut la învăţătură laclasele cu regim intensiv de fotbal- participarea elevilor la orele depregătire suplimentară pentru testareanaţională este nesistematică şi pasivă- avem şi cadre didactice care nu aplicămetode activ-participative, de grup,învăţarea centrată pe elev, nici metodelede evaluare formativă, lecţiile lor fiinduneori neatractive- unele discipline opţionale s-au doveditneinteresante pentru elevi- insuficienta folosire a metodeloralternative de evaluare: potofoliul şiproiectul- număr relativ mare de corigenţi şi deeşec şcolar (repetenţie)- materialul didactic puţin şi ineficient;insuficienţa mijloacelor didactice audio-video în predarea tuturor disciplinelor; oamelioare a acestei situaţii se observăabia în anul şcolar 2007/2008- insuficienta dotare a unui cabinet fonicpentru desfăşurarea adecvată a orelor decurs la limbi străine- numărul insuficient de dicţionare şicărţi în limbile de studiu intensivlimitează predarea la manual- lipsa unui cabinet de religie şi a uneicapele împiedică realizarea unorobiective formative la această disciplină- organizarea unui număr mic deexcursii şi tabere şcolare pentru elevi

Puncte slabe referitoare la TSU :- frecvenţa greşelilor de ortografie şi astângăciilor de exprimare; precaritateacunoştinţelor de limbă şi de teorieliterară- superficialitatea în tratarea

46

- utilizarea platformei AEL în procesul de predare-învăţare- rezultate foarte bune obţinute la concursurileşcolare, în special Cangurul, ELF, Winners, Anulcărţii, Zilele Europei, Cangurul lingvistic,Festivalul ştiinţei, Copii şi mediul- activităţi extracurriculare şi culturale de transfer alCN şi al CDŞ la catedrele de limba română şi limbafranceză, precum şi de aplicaţii practice la biologie,fizică-chimie şi educaţie tehnologică- rezultate bune obţinute la olimpiade la educaţietehnologică, la religie ortodoxă, la limba română,precum şi la concursul de matematică la nivel demunicipiu- obţinerea de rezultate foarte bune şi premii laconcursuri judetene pe discipline, premii si diplomela diferite concursuri sportive si artistice, inclusiv laconcursul interşcolar „Să fim împreună”- realizarea unei game largi de oferte de opţionale- activităţi transdisciplinare regăsite în practicaeducaţională- atenţiei sporită acordată laturii formativ-educativea procesului didactic- conceperea şi susţinerea de lecţii AEL de cătretoţi profesorii abilitaţi- rezultate deosebite obţinute la testarea pentruadmiterea la liceu la clasele cu predare intensivă alimbii engleze- planificarea riguroasă a materiei de CN şi CDŞ- elaborarea de teste de progres şi finale, cuinterpretarea rezultatelor de către majoritateaprofesorilor- în cadrul proiectului de parteneriat „Vreau să fiuelev european”, la secţiunea Curriculum, s-a făcut oanaliză comparativă a curriculumului românesc cucel din unele ţări membre ale UE, în urmaexperienţei programelor europene şi aparteneriatelor educaţionale europene derulate; s-aucolectat propuneri din partea elevilor participanţi,precum şi a responsabililor de catedre, în scopuldiversificării abordărilor şi practicilor deperformare curriculară; au fost colectate propuneride dezvoltare curriculară – modificări aleconţinuturilor programelor în vigoare, a tehnicilorşi instrumentelor de evaluare, precum şi ametodelor de predare, mai ales în domeniilecurriculum de suport şi curriculum la decizia şcolii- desfăsurarea, la iniţiativa şi prin efortulorganizatoric al catedrelor de istorie şi de educaţietehnologică, a celui mai vast proiectcrosscurricular desfăşurat în şcoala noastră, „Ziuaprimăverii europene”, antrenând colectivităţi largi

subiectelor: itemi neabordaţi sauexpediaţi în tratare- testele pe unităţi de învăţare createde profesori sunt uneori concepute la ungrad mai mare de dificultate decât cel dela teza unică- excesul de zel de la simulări(subiecte prea grele şi prea dense) ducela rezultate anticipate slabe şi creează lanivelul elevilor o stare submotivantă depanică în perioada dinaintea TSU- mediocritate accentuată (note de 5 şi6) la toate clasele; prea puţini eleviperformanţi (note de 9 şi 10)- lipsa de concentrare a unor elevibuni, poate fi datorată faptului că nu s-alucrat suficient pe sarcinile de lucru laclasă cu elevii performaţi- teme prea multe în perioada TSU,care duc la suprasolicitarea elevului- neconştientizarea de către unii elevi aimportanţei notei pentru admiterea înliceu denotă deficienţe în muncaeducativă- gradul crescut de mediocritate aelevilor denotă deficienţe de prestaţiadidactică (de motivare, predarediferenţiată, soluţionarea cazurilor deatitudine refractară faţă de învăţăturăetc.)

47

de elevi în achiziţia unor informaţii complexe dindomeniile geografie, istorie, cultură şi civilizaţie,arte, economie, precum şi în formarea unor abilităţide prezentare- derularea cu impact bun a activităţii Comisiei deevaluare şi asigurare a calităţii, deşi nici unul dinmembrii comisiei nu a fost abilitat prin cursuri deinstruire- în scoală se editează revista scolii, manualealternative, ghiduri şi auxiliare curriculare

Puncte tari referitoare la TSU:- pregătire serioasă a majorităţii elevilor;- participare foarte bună;- concordanţă între notele de la clasă şi cele de lateze, deşi există rezultate mai bune la teză decât laclasă a unor elevi, explicabile probabil prin stilulindividual de muncă favorabil exprimării scrise;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- organizarea de cursuri de abilitare curriculară şide utilizare a calculatorului prin programulMagister şi prin oferta CCD- asistenţa la clasă a elevilor cu ritm lent şi lacunemultiple, din partea învăţătorului şi profesorului desprijin- desfăşurarea orelor de fizică-chimie şi biologie înlaboratoare corespunzător dotate- proiectul şcolar Comenius 1, selectat astfel încâtsă ofere oportunităţile de performare curricularăprevăzute în PDI

În privinţa oportunităţii TSU s-au constataturmătoarele:- organizarea tezelor cu subiect unic este unfactor mobilizator în pregătirea elevilor; TSUmotivează elevii pentru învăţare, chiar dacă estevorba doar de o motivaţie imediată, de campanie;profesorul o poate transforma în motivaţiepermanentă dacă reia periodic itemii integraţi de latezele cu subiect unic şi îi foloseşte la evaluareacurentă- testarea externă aduce un spor de obiectivitateîn notare la materiile vizate- participarea elevilor la concursurile şcolare,inclusiv la tezele cu subiect unic, sporeşterandamentul elevilor performanţi organizarea bunăa tezelor cu subiect unic- existenţa pe piaţa de auxiliare curriculare cusubiecte şi exerciţii pentru pregătirea tezelor cusubiect unic- asistenţa sporită acordată de profesorii itineranţi

- spaţii insuficiente pentru activităţi depregătire suplimentară- programe şcolare încărcate şi uneorineadecvate exigenţelor de formare lanivel european- existenţa a două ture de cursuri- tendinţa de sporire exagerată, subpresiunea părinţilor, a efectivelor laclasele cu studiu intensiv al limbiiengleze- diminuarea interesului la învăţătură alelevilor claselor a VIII-a pentrudisciplinele necuprinse în testareanaţională sau în TSU.- orarul foarte încărcat al elevilor;

Ameninţări referitoare la TSU:- ponderea exagerată a tezelor cusubiect unic la media de absolvire ducela neglijarea, inclusiv sub presiuneapărinţilor, a celorlalte materii din planulde învăţământ- tezele cu subiect unic sunt lucrăriscrise şi creează la profesori tendinţa dea neglija obiectivele de exprimare oralădin programă- elevii nu sunt obişnuiţi cu timpul delucru de două ore fără pauză; se observădeficienţe de menţinere a atenţiei,oboseala şi lipsa de randament întratarea subiectelor lăsate la urmă, deobicei cele dificile

48

şi de consilierul şcolar, în perioada premergătoareTSU, elevilor cu CES sau a celor care prezintăprobleme de atitudine faţă de învăţare, labilităţiemoţionale sau probleme familiale- tezele au avut un subiect de dificultate medie

- factorul emotiv creează lacune înconcentrare: indicaţiile din item suntcitite greşit sau incomplet; elevii greşescinadmisibil la sarcini uşoare pe care lerezolvă curent la clasă- avînd subiect unic, evalarea externădezavantajează elevii cu CES, numeroşila unele clase- nivelul submediu al unor claseîntregi de elevi; cifrele statistice curezultatele TSU pe şcoală sunt coborâtede aceleaşi clase şi de aceeaşi elevi,indiferent de profesorul care predă laclasă, întrucât selecţiile interne de elevifăcute în scopul constituirii claselor curegim intensiv de studiu au dus laconcentrarea numărului de elevisubmediocri la celelalte clase- probabilele deficienţe în supraveghereaelevilor la unele şcoli pot duce lafalsificarea rezultatelor- programul orar în zilele de teze,conform metodologiei, a suferitmodificări nedorite la nivel de şcoală- absenteism obiectiv în perioadapremergătoare tezelor: numeroase cazuride boală- există deja semnale de presiune apărinţilor pentru ca evaluarea să capeteaspecte de cursă a notelor mari care săcontracareze rezultatele slabe obţinute lateze; ameninţarea este evitabilă printr-ometodologie corectă de analizăcomparativă- un anumit grad de subiectivitatesubzistă la limba română în corectareaitemilor de compoziţie şi de interpretarea unui text literar- grila de corectare oferă doar soluţiistandard şi împiedică uneori corectorulsă puncteze creativitatea elevilor- existenţa la clasele a VII-a şi a VIII-a a

17 elevi cu CES, la care nu este prevăzutăasistenţă prin profesori itineranţi ladisciplinele istorie şi geografie, afecteazărezultatele la TSU la aceste discipline

49

RESURSE UMANEDinamica efectivelor de elevi evidenţiază o rată de descreştere, compensată abia în anul

şcolar 2007/2008. Suntem o şcoală fără rată de abandon în ultimii nouă ani şcolari. Rata depromovabilitate se menţine ridicată în ultimii ani (cca 98%), dar ea nu se explică exclusiv prinrandamentul la învăţătură, dovadă că procentul de subrealizare şcolară (corigenţii din iunie) semenţine ridicat la gimnaziu, între 7 şi 10%. Abia în ultimii ani ponderea elevilor performanţi,calificaţi în fazele superioare ale olimpiadelor sau participanţi la sesiuni şi comunicări ştiinţificea devenit mai substanţială (5 – 7%), iar promovabilitatea la examenul de testare naţională s-aapropiat de 90%. Aceste cifre indică un progres şcolar de ansamblu, de aceea considerăm căeste cel mai bun moment de iniţiere a unor schimbări majore care să ducă la o creştere decisivăde calitate a educaţiei în şcoala noastră. Copii sunt îndrăgostiţi de computer şi de aici până latransformarea acestuia într-un instrument didactic personalizat nu mai este decât un pas. Analizainformaţiilor de tip cantitativ şi calitativ privitoare la elevi, de-a lungul ultimilor 5-6 ani, relevăcâţiva vectori de diagramă:

descreşterea numărului elevilor, din motive demografice şi socio-economice; diferenţierea valorică la clasele mari, a VII-a şi a VIII-a, în sensul că la aceste clase acrescut an de an atât numărul de elevi performanţi, cât şi rata de subrealizare şcolară; scăderea uşoară a numărului de acte de indisciplină şi de conflicte între elevi, dar şiapariţia unor forme noi de comportament marginal; scăderea cotei de interes a elevilor pentru activităţile interactive şi în general pentruformele de socializare pe care şcoala le oferă, formele virtuale de comunicare (Messenger, Chat,jocuri interactive) sau telefonul mobil concurând alarmant comunicarea interumană de viso; ponderea relativ constantă, între 5 şi 7%, a elevilor care au nevoie de asistenţăpsihopedagogică şi logopedică.

În ce priveşte colectivul didactic, practica delegării de responsabilităţi solicităcontribuţia fiecărui cadru didactic în dezvoltarea instituţională, pe domenii de sarcină şi pachetede activităţi, determinându-l să lucreze în echipă, inclusiv la proiecte asociate şi experimentedidactice. Este singurul mod în care ne putem atinge obiectivul de a forma în perioada 2008 –2011 o cultură organizaţională de tip corporativ, antrenând şi elevii şi creând satisfacţii dedezvoltare personală la nivelul resurselor umane ale şcolii. Organigrama şcolii este ocupată maiales cu nuclee de decizie internă: comisii, catedre, echipe de proiect. Pe de altă parte, pentru caorganigrama să fie clară, sunt clarificate atribuţiile fiecăruia şi, pe cât posibil, continuitatea şicoerenţa acestor atribuţii, mai ales a celor manageriale. Funcţia de monitorizare a curriculumuluieste atribuţie comună a directorilor, a responsabililor de comisii şi catedre şi specifică pentruCEAC, deci sunt şi zone de interferenţă în organigramă. Cuprindem în organigramă serviciileinterne pentru cadre didactice şi elevi (personal TESA şi administrativ, secretariat, bibliotecarşcolar, consilier psiho-educaţional, logoped, pediatru şi stomatolog) şi, atât cât este posibil într-osinteză grafică, parteneriatele şcolare şi factorii comunitari colaboratori. Începând cu anul şcolar2007/2008 funcţia de monitorizare a inovaţiei a devenit principala sarcină a CEAC. De exemplu,la obiectivul introducerii TIC în procesul de învăţământ, evaluarea de dezvoltare are atâtindicatori cantitativi (nr. de calculatoare într-o clasă, numărul de softuri didactice folosite,numărul de lecţii şi teste create în biblioteca AEL), cât mai ales calitativi, vizând schimbareaunor comportamente de învăţare, precum inducerea la elevi a preocupării şi a disponibilităţii laefort autodidactic în construirea propriilor trasee de învăţare pe arborele de opţiuni al unui softeducaţional.

Comportamentul social şi conduita elevilor este în funcţie de modelele din familie,de miturile străzii sau de idolii promovaţi de mass-media. Comportamentul agresiv în limbaj şigesturi nu mai este monopolul băieţilor. Am avut cazuri de violenţă şi între fete. Ţinutavestimentară, aspectul coafurii, jargonul folosit de elevi este şi el în funcţie de modele zilei. Nus-a încetăţenit uniforma şcolară printre elevi, în ciuda unor iniţiative repetate din partea cadrelordidactice sau a unor părinţi. Va fi introdusă abia din acest an şcolar. Clasele au în general lideri

50

informali, nu întotdeauna identici cu elevii cei mai buni la învăţătură. Atmosfera pe holuri înrecreaţie este încărcată de decibeli. Cazurile de sfidare a profesorilor sunt totuşi rare, de cele maimulte ori ca rezultat al lipsei de tact a acestora. Cele mai frecvente forme de indisciplină suntchiulul de la ore, sabotarea comunicării şcoală-familie, comerţul cu motivări.

Mediul de provenienţă al elevilor. Analizând situaţia familiilor şi atitudinea acestorafaţă de şcoală, trebuie să recunoaştem că situaţia economică şi socială precară îşi pune în modvizibil amprenta asupra climatului familial. Mulţi elevi provin din familii cu grad scăzut deşcolarizare, situaţie care are repercusiuni asupra opţiunii şcolare şi profesionale a elevilor dinclasele terminale, precum şi a modului de relaţionare a părinţilor cu copilul. Ameninţărileprovenite din mediul familial sunt reale şi pot fi demonstrate statistic. Rata locală a şomajului acrescut de-a lungul anilor 90, stabilizându-se în ultimii ani în jurul a 30%. Familiile cu venit subjumătate din venitul mediu pe economie reprezintă 15% din total. Situaţiile de faliment socio-economic, adică cele în care asemenea familii se întorc în mediul rural pentru a subzista, nu suntpuţine. Un număr tot mai mare de părinţi lucrează sezonier sau permanent în străinătate.

Calitatea personalului didactic. Indicele de avans în carieră şi de perfecţionareprofesională este în creştere constantă, majoritatea învăţătorilor şi profesorilor au gradedidactice, debutanţii sunt înscrişi la masterat şi optează pentru specializări postuniversitare, mulţiînvăţători îşi continuă studiile în învăţământul superior. Toţi învăţătorii şi profesorii careîndeplineau condiţiile necesare s-au înscris la cursul Magister, au promovat modulele, iar alţii s-au înscris în noua serie. În corpul profesoral, gradul de acoperire cu personal calificat este de100%, ponderea personalului didactic cu gradul I este de aproape 30 de procente, 80 % dintrecadrele didactice declară că stăpânesc o limbă străină, iar 40% utilizează calculatorul, însăabilităţile lor de tehnoredactare sau de navigare pe Internet nu sunt tocmai performante, deşi înportofoliile dascălilor figurează certificări de operare pe calculator. Avem în acest corpprofesoral cinci metodişti şi responsabili de cerc metodic şi şapte formatori atestaţi. Alţi 13învăţători şi profesori au parcurs în acest an şcolar un curs de formatori finanţat din resurseleinterne ale şcolii şi urmează să fie evaluaţi. Echipele de lucru se formează, ca în orice şcoală, pecriterii de omogenitate profesională (comisii şi catedre), situaţie care scade din coeficientul deinovativitate a grupului. În ultimii ani s-au organizat şi activităţi metodice interdisciplinare lanivel de arii curriculare. Cele mai coerente echipe de până acum s-au format din învăţătorii şiprofesorii participanţi la un experiment didactic la clasa I axat pe o metodă originală şi mai facilăde învăţare a cititului şi a scrisului, din participanţii la proiectele din programele Comenius 1.1,la proiectul intercultural cu o şcoală din Gdynia (Polonia) şi mai ales la proiectul “Şcoala dincolode cursuri” din cadrul PGDS.

Analizele SWOT anuale menţionează de fiecare dată la slăbiciuni inerţia profesională aunor cadre didactice, rezistenţa la schimbare şi pasivitatea acestora. Suntem însă convinşi căprofesorii vor fi cuceriţi de posibilităţile deschise de introducerea TIC în procesul de predare-învăţare, adeziune împărtăşită şi de celelalte două mari grupuri de interes din şcoală: elevii şipărinţii. Suntem conştienţi şi de amploarea costurilor, de complexitatea demersului şi deinvestiţia de perseverenţă necesară în implementarea acestei schimbări care nu vizează doarmijloacele de învăţământ, ci repoziţionarea principalilor actori, elevul şi profesorul, astfel încâtsă formeze o echipă.

Managementul unităţii şcolare. În anii de după revoluţie s-au perindat la conducereaşcolii noastre cadre didactice bine pregătite şi respectate de colegi. Opinăm că pe scalaTannembaum – Schmidt, directorii şcolii noastre s-au situat în privinţa raportului autoritateamanagerului – libertatea subordonaţilor pe treapta a VI-a: ”managerul defineşte limitele şi cereechipei să decidă”. În condiţii de criză, directorii şi-au adaptat stilul de conducere,comportamentul lor devenind predominant asertiv, vizând creşterea nivelului rezultatelor şisacrificând nivelul relaţiilor.

51

ANALIZA SWOT – RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE- personal calificat- recrutarea şi încadrarea cu personal didacticprin concursuri organizate în şcoală- număr mare de cadre didactice titulare- cadre didactice responsabili de cercuripedagogice, metodişti- număr mare de cadre didactice au salariu demerit şi gradaţie de merit; 2 cadre didactice auobţinut punctajul necesar pentru Diploma„Gh. Lazăr”- participarea unui număr mare de cadredidactice la examenele pentru obţinereagradelor didactice şi la cursurile deperfecţionare Magister I şi II- respectarea criteriului continuităţii pe post şila clasă, inclusiv pentru cadrele didacticesuplinitoare, acolo unde este posibil- profesori inscrişi la stagii de perfecţionare(Magister, cursuri management de instruire înfolosirea calculatorului, grade didactice)- profesori selectaţi pentru stagii de formarecontinuă în stăinătate prin programulComenius 2.2.C- existenţa unor echipe de proiect- rezolvarea conflictelor de prioritate pe planintern- relaţie bună între personalul şcolii şiconducere- cadre didactice (mentori, metodişti)apreciaţi de ISJ şi solicitaţi în componenţaComisiilor de testare şi bacalaureat- activitate eficientă a bibliotecii înîmprumutul de carte şcolară, asigurarea debibliografie şi publicaţii pentru cadredidactice, gestionarea manualelor şi a cărţilorde premiere a elevilor- interasistenţe şi tutorat eficiente, organizateîn cadrul catedrelor- până în prezent am realizat numărul de clasepropus- cadre didactice care publică lucrări, articolede specialitate si metodice în publicatii denivel national- cursuri de formare continuă a cadrelordidactice pentru stimularea creativităţiiprofesionale şi pentru operare pe calculator- cursuri de formare de formatori în anulşcolar 2007/2008- evenimentele legate de indisciplina elevilornu au gravitatea celor din alte şcoli de cartier

- activitatea didactică se menţine laminima rezistenţă, adică strict la oreledin program: prea puţine cadre didacticecreează soft educaţional în bibliotecaAEL, deşi eficienţa acestui instrumentnu poate fi pusă la îndoială; prea puţinecadre didactice atrag parteneriate utile şisponsori; prea puţine cadre cadredidactice se implică în activităţiextraşcolare pretenţioase (spectacole cuelevii, excursii tematice, proiecteeducaţionale europene, competiţiişcolare etc.)- consiliile profesorilor clasei nu reuşesccu adevărat să antreneze toţi actoriieducaţionali (diriginte, profesori, părinţi,manager), la întâlnirile cu părinţiiparticipînd de obicei doar dirigintele- comisia diriginţilor are doar roladministrativ, nu funcţionează ca un forde consiliere şi schimb de bune practici- defecţiuni de comunicare între colegi launele catedre- serviciu pe şcoală deficitar- slaba antrenare a unor cadre didacticeîn activitatea de perfectionare prinactivităţi metodice sau în participarea lasesiuni de comunicări- reticenta unor cadre didactice înaplicarea unor metode interactive deînvatare cu elevii sau în desfasurareaunor activitati extracurriculare- există fluctuaţii în componenţacorpului profesoral- nu toate cadrele didactice ştiu săfolosească TIC sau să opereze pecalculator- există cadre didactice mai puţinpregătite din punct de vedere metodic şimai puţin obişnuite cu respectareaprogramului de muncă- nu toate cadrele didactice care auparticipat la cursuri de perfecţionareaplică la clasă metodele şi tehnicileînsuşite- număr mic de personal auxiliar şinedidactic comparativ cu numărul deelevi şi cu suprafaţa şcolii, personalinsuficient în sectorul administrativ(îngrijitoare), mai ales la sala de sport

52

- elevi cu rezultate deosebite la concursuri şiolimpiade, ceea ce dovedeşte preocupareaprofesorilor pentru performanţă- elevi care au promovat examenul de testarenaţională şi s-au putut înscrie la licee binecotate în municipiul nostru; toţi absolvenţiişcolii sunt înscrişi la licee şi SAM

- - toti elevii de gimnaziu sunt initiati înoperarea pe calculator, în cadrul disciplineloroptionale, cu profesor calificat- peste 80% dintre absolvenţii scolii noastreau reuşit la examenul de testare naţională, iarrezultatele la tezele unice sunt promiţătoare

- consiliului elevilor nu este constituit caechipă de colaborare în luarea deciziilor,ne amintim de el doar în activităţi deproiect- există şi elevi cu rezultate slabe laînvăţătură- absenteismul selectiv (fuga de la ore aelevilor) are cauze tot mai complexe şimai greu de gestionat numai de cătrediriginţi- nu exista sistem de gestionare a datelorşi informaţiilor până în anul şcolar2007/2008

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- obţinerea de acreditare şi logistică AELpermite modernizarea demersului didactic- profesor de sprijin, psiholog, logoped;- încadrarea cu personal calificat- facilităţi acordate elevilor: burse, rechizitegratuite, sponsorizări de la Consiliul local- programul laptele şi cornul extins din 2008şi la clasele de gimnaziu- selectarea unui număr mai important deelevi pentru Centrul de excelenţă- participarea tuturor cadrelor didactice lacursuri de formare- participarea personalului nedidactic lacursuri de perfecţionare- atragerea elevilor prin măsuri depopularizare a rezultatelor şcolii- pregătire suplimentare pentru elevii culacune la învăţătură şi pentru elevii cu CES- atragerea de fonduri pentru premiereaelevilor şi a cadrelor didactice- sprijin acordat elevilor care provin dinfamilii defavorizate(rromi, cu un părinte saucu ambii părinţi plecaţi în străinătate, cuvenituri mici, sau cu familii monoparentale)- participarea la cursuri de perfecţionare apersonalului care va implementa şi administrasistemul de gestionare a datelor şiinformaţiilor- participarea directorului şi la cursuri demanagement educaţional- pregătirea unui număr mai mare de cadredidactice în domeniul elaborării de proiecte

- încadrarea an de an de cadre didacticesuplinitoare afectează continuitatea lacatedră- salarizarea neadecvată şi nediferenţiatăa cadrelor didactice duce la scădereamotivaţiei pecuniare pentru activitateaprofesională şi de perfecţionare;- cadrele didactice tinere sunt cele maipuţin motivate financiar, datorităsalariilor foarte mici sunt atrase spre alteposturi, mai bine plătite, ceea ce aredrept rezultat îmbătrânirea colectivuluide cadre didactice- reducerile de activitate pot afectapersonalul tânăr şi valoros- Codul Muncii nu permite renunţarea laserviciile personalului slab pregătit saurefractar la schimbare- populaţia şcolară în scădere- formare unor găşti de cartier şiinfluenţa acestora în încurajareaabsenteismului şcolar şi a delicvenţeijuvenile;- emigrarea temporară sau definitivă apărinţilor, diminuează asistenţa familialăşi supravegherea elevilor;- existenţa familiilor dezorganizate şi cucopii nesupravegheaţi- pauperizarea unui număr mare defamilii datorită micşorării veniturilor saua pierderii locurilor de muncă- rezerva nejustificată a părinţilor faţă deintegrarea la clasă a unor copii cu CES

RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALEŞcoala dispune de 4 clădiri cu săli de clasă, cabinete şi laboratoare: clădirea A

construită în 1930, clădirea B construită în 1975, clădirea C construită în 1950, clădirea Dconstruită în 1980. În anul 2004 a fost dată în folosinţă sala de sport construită în cadrul unui

53

program guvernamental de investiţii. Starea clădirilor este bună, cu grupuri sanitare modernizate,cu instalaţie termică revizuită şi reparată în totalitate, cu centrală termică în care s-a instalat în1998 un cazan cu aburi modern cu aprindere automată. Avem 26 de săli de clasă, 2 cabinete deinformatică dotate cu calculatoare performante conectate la Internet, imprimante, scannere,copiatoare; un cabinet de fizică; unul de chimie cu truse şi instrumentar modernizate; un cabinetde biologie; un cabinet de logopedie cu instrumentar şi mobilier funcţional şi asistenţă despecialitate; un cabinet de psihologie şi consiliere şcolară; un cabinet medical de pediatrie şi unulstomatologic; o bibliotecă şcolară cu fond de carte de cca 24.000 de volume, 1182 de cititorielevi şi adulţi, o sală de lectură, o sală de manuale, evidenţă computerizată a fondului de carte,condiţii de editare a revistei şcolare „Idei alese”; terenuri de sport; sală cu scenă. Iluminatul este100% fluorescent, temperatura medie în săli atinge 22°C. Sala de sport ocazionează colaborareape plan comunitar cu cluburi sportive, întreprinderi economice şi asociaţii de tineret, precum şiatragerea de fonduri extrabugetare, permiţând performarea activităţii sportive în şcoală şi oferindşi servicii de gen către comunitate. Am avut probleme cu întreţinerea sălii, datorită personaluluide îngrijire insuficient şi a lipsei unor echipamente moderne de întreţinere achiziţionate abia în2007.

Resursele noastre financiare constau în fonduri bugetare acordate de la administraţiacentrală pentru întreţinera localurilor, plata salariilor, premierea cadrelor didactice, acordareasalariilor de merit, acordarea gradaţiilor; din fonduri obţinute din venituri proprii prin închiriereade spaţii disponibile, sponsorizări, contribuţii ale părinţilor. Aceste resurse sunt insuficientepentru dezvoltare curriculară, formare continuă şi mai ales pentru introducerea TIC în procesulde predare – învăţăre. De aceea am demarat proiecte asociate, inclusive în cadrul PGDŞ. Nuneglijăm în politica financiară a şcolii încurajarea disponibilităţilor de sponsorizare, atragerea defonduri extrabugetare. Din asemenea fonduri ne-am propus amenajarea unui amfiteatru capabilsă găzduiască reuniuni de interes comunitar în cele două săli care comunică cu scena din clădireaA, asfaltarea terenurilor de sport deja consolidate şi dotarea lor cu infrastructură sportivăadecvată, amenajarea a două terenuri de sport cu suprafaţă sintetică. Prin proiectul derulat înprogramul PGDS, cu sprijinul Asociaţiei de părinţi şi din sponsorizări am rezolvat în bunămăsură asemenea deficienţe, în anul şcolar în curs, achiziţionând calculatoare, birotică,tehnologie didactică şi mobilier adecvat.

ANALIZA SWOTRESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- scoala dispune de 4 corpuri de clădire pentrudesfasurarea învatamântului primar, gimnazial, îndoua schimburi- localurile în care se desfasoara procesul deînvatamânt au sali de clase spatioase- unele sali de clasa au si rol de cabinete, parţialdotate: matematica, geografie, istorie, limba română;laboratoare de fizică, chimie, biologie, informaticăsunt funcţionale- teren de sport parţial asfaltat cu o suprastructurăcorespunzatoare.- folosirea eficientă a fondurilor primite de la ConsiliulLocal- planul de buget şi de achiziţii al şcolii este intocmitcu respetarea riguroasă a legii;- obiectivele de dotare din planul de dezvoltare

- cabinete şi laboratoarenedotate cu calculatoare- lipsa spaţiului destinat unuicabinet multifuncţional;- neasfaltarea terenului de sportşi degradarea asfaltului în curteainterioară;- număr insuficient dedicţionare, cărţi în limbaengleză;- folosirea unor cabinete şilaboratoare ca sali de clasăcurente duce la deteriorareaechipamentelor- material didactic insuficientpentru anumite discipline

54

instituţională se realizează ritmic;- fonduri din chirii şi sponsorizări; atragerea de fondurinoi şi redistribuirea celor existente- gestionarea adecvată a contribuţiei benevole apărinţilor pentru investiţii în şcoală, premieri, activităţiextraşcolare- condiţii igienico-sanitare propice desfăşurăriiprocesului educativ- asigurarea fluxului informaţional prin internet, extinsîn puncte strategice în şcoală- mobilier modular în aproape toate sălile de clasă- spaţiu şi dotări adecvate pentru semiinternat (sală deacomodare + sală de studiu)- spaţiu adecvat pentru punctul de distribuire a lapteluişi cornului- 3 nivele de clădire termopanate- biblioteca pregătită cu punct de documentare- cabinet logopedic bine amenjat- modernizarea săli de sport prin dotare cu spaliere,bănci, saltele, mingi, echipamente sportive;- achiziţionare de CD-uri cu soft educaţional pentrucatedrele de engleză şi muzică;- amenajarea de jaluzele antistastice prin contribuţiapărinţilor la unele clase;- finalizarea dotărilot în cabinetul de istorie- atragerea de sponsorizări (firma Rondo – Carton,clubul MC Sport, Consiliul judeţean) pentruacordarea de cărţi de premii- sala de sport multifuncţională cu o dotare bunăpentru desfasurarea orelor de educatie fizica înanotimpul friguros;- dotare cu calculatore, imprimante, copiatoare, TVcolor, 1 videorecoder, cablu TV, conectare la Internet- cresterea fondului de carte din biblioteca scolara dinresurse financiare proprii: peste 24000 de volume- achiziţii masive, fără precedent, de tehnologiedidactică (3 videoproiectoare, calculatoare pentruaplicarea platformei AEL) şi mobiler;- conectarea la Internet în mai multe săli de clasă, înbibliotecă şi în sala profesorală în anul şcolar2007/2008;- derularea, în anul şcolar 2007/2008, în colaborareacu Asociaţia de părinţi a unui program de modernizarea tuturor spaţiilor de învăţământ: termopanare,parchetare, lambrisaj;- burse pentru elevi (burse sociale, pentru orfani,pentru elevi care provin din familii monoparentale,burse medicale)

- dotarea insuficientă acabinetelor de religie, română,matematică- lipsa, până în 2007, a unorechipamente corespunzătoarepentru întreţinerea sălii de sport- slaba dotare cu mobilier simaterial didactic a unor săli declasă, situaţie ameliorată abia înanul şcolar în curs;- o parte din baza materiala esteuzata fizic si moral ;- lipsa spatiului pentrureorganizarea bibliotecii şcolareşi a salii de lectură- obţinerea cu dificultate aautorizatiei de functionare acabinetului medical, din cauzaneîndeplinirii standardelor despaţiu;- nu există experienţă în practicade found raising în rândulcadrelor didactice.- conectarea la internet existapână în anul şcolar 2006/2007doar în cabinetul media,secretariat şi direcţiune- nu există material didacticsuficient şi modern- încălzirea inegală a spaţiilor(pe coridoare este frig)- instalaţie electrică foarte veche- implicarea slabă a unor părinţi,deşi li s-a demonstrat că bazamaterială este insuficientă şiînvechită- neglijenţa elevilor în privinţacurăţeniei şi a grijii faţă debunurile şcolii- fonduri insuficiente primite dela Consiliul Local, comparativcu nevoile şcolii, inclusiv dincauza nesolicitării în timp util înanul şcolar 2006/2007 afondurilor pentru reparaţiicurente- număr încă mic decalculatoare la dispoziţiaelevilor şi a cadrelor didactice

55

OPORTUNITĂŢI- construirea sălii de sport prin programguvernamental rămâne principala oportunitate a şcolii;- venituri extrabugetare din spaţii închiriate şicontracte cu cluburi pentru sala de sport;- reparaţii şi învestiţii cu sprijinul Primăriei şi alConsiliului local;- sponsorizări (inconsistente până în 2007) de laanumiţi agenţi economici şi cluburi sportive;- sponsorizări periodice primite de la Primărie şiConsiliul local pentru sprijinirea copiilor proveniţi dinfamilii cu venit mic;- obţinerea de fonduri de la Consiliul local pentrulucrările de mansardare a corpurilor de clădire aleşcolii în scopul obţinerii de spaţii suplimentare pentruînvăţământ;- atragerea de investitori, prin licitaţie, pentruamenajarea şi exploatarea în folosul şcolii, a douăterenuri de sport cu suprafaţă sintetică.- aplicarea noului sistem de finanţare/elev- cuprinderea integrală în anul şcolar 2007/2008 anecesităţilor de investiţii şi de reparaţii din şcoală înproiectul de buget al Consiliului Local- atragerea unui număr mai mare de sponsori; băncicare şi-au anunţat intenţia de sprijin în modernizareabazei materiale- colaborarea cu R.A.T.U.C care acordă abonamentecu jumătate de preţ pentru elevi- desfăşurarea unui program guvernamental de dotarecu material didactic pentru cabinete şi laboratoare

AMENINŢĂRI- cadru legal nefavorabilsponsorizărilor din parteaagenţilor economici- situaţia precară a familiilorelevilor (pauperizare, şomaj,emigrare masivă, decese) are caefect diminuarea contribuţieibenevole din partea Comitetelorde părinţi;- scăderea numărului de bursesociale- insuficienţa surselorextrabugetare pentru realizareaobiectivelor din planul dedezvoltare instituţionalăde modernizare a scolii sistimulare a elevilor siprofesorilor cu performantedeosebite- bugetul redus al ConsiliuluiLocal- numărul mic al agenţiloreconomici prosperi care să fieinteresaţi de sprijinirea şcolilor- imposibilitatea anticipăriicreşterii ratei inflaţiei

DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITAREŞcoala „Ion Agârbiceanu” are vocaţia parteneriatelor şcolare şi a colaborărilor

comunitare, experienţa în studiul grupurilor de interese şi în comunicarea interinstituţionalăpermiţându-i, în cadrul programelor asociate, să iniţieze colaborări pentru care nu există cutumecomunitare şi nici precedente pentru o şcoală de gimnaziu. Am derulat la un moment dat treiproiecte Comenius concomitent, am iniţiat proiecte PHARE ambiţioase pe componenta DRU,am iniţiat şi desfăşurat pe parcursul multor ani un parteneriat bilateral nefinanţat cu o şcoală dinoraşul polonez Gdynia, cu acţiuni ample de schimb de bună practică didactică şi managerială, demobilităţi de elevi şi cadre didactice de mare pertinenţă în plan cultural şi al relaţiilorinterumane. Nici activităţile extracurriculare ale proiectului propus în cadrul PGDŞ nu le-amderulat singuri, complexitatea lor necesitând colaborare şi expertiză comunitară.

Componentele comunitare şi evoluţia lor în timp. Zona industrială aferentăcartierului Mărăşti-Bulgaria cuprinde mari intreprinderi cu profil mecanic, cel mai mareproducător de medicamente din Transilvania („Terapia” S.A.), dar şi intreprinderi falimentareprecum „Clujana” sau „Sanex”. Tot în zonă se află sediul Facultăţii de Mecanică a UniversităţiiTehnice. Debuşeul de reconversie pentru şomerii rezultaţi din dispersia activelor marilorintreprinderi mecanice, chimice, de construcţii sau de industrie uşoară din zonă este în generalsectorul comerţ-servicii, precum şi IMM-urile cu profil mecanic şi de construcţii. În zona Mărăştise află un azil de bătrâni, o şcoală ajutătoare, bine dotată, pentru copii cu CES, farmacii şidispensare, inclusiv veterinare, cabinete ale medicilor de familie şi stomatologice. În sectorul

56

servicii îşi au aici sedii sau sucursale bănci, centre de schimb valutar, oficii de asistenţăfinanciară şi de brokeraj, oficii de asistenţă juridică, cabinete notariale şi de avocaţi, oficii poştaleşi o agenţie de telefoane, firme de service electrocasnic şi electronic, agenţii imobiliare şi deconsultanţă tehnică în construcţii, firme specializate în modernizarea locuinţelor sau afacilităţilor, în decoraţiuni interioare, saloane de frizerie, coafură şi cosmetică, staţiile de taxiuri,benzinăriile, staţiile de service şi splălătoriile auto. În sectorul comercial, cartierul beneficiază deo piaţă alimentară modernizată, a doua ca importanţă din municipiu, numeroase firme comercialeen-gros, o mare densitate de magazine universale sau specializate, inclusiv în imediata vecinătatea şcolii un megacomplex comercial Kaufland. La acestea adăugăm centrul expoziţional„Transilvania”, de interes nu numai comercial, ci şi cultural şi socio-economic mai larg. Cainstituţii culturale şi de cult, avem în cartier sediul nou, modern, al bibliotecii „Octavian Goga”,biserici şi parohii din confesiunile ortodoxă, greco-catolică, protestantă şi neoprotestantă.Enumerăm printre locurile de agreement parcul sportiv „Farmec”, modern dotat, dar restrâns caspaţiu, discoteci, internet-cafe-uri şi două ştranduri. Ca unităţi de învăţământ, cartierul dispune dedouă grupuri şcolare şi trei şcoli cu clasele I-VIII, precum şi de un număr suficient de grădiniţe.Dezavantajele cartierului se referă la relativa distanţă faţă de marile instituţii publice (primărie,poliţie, tribunal, parchet, marile clinici şi spitale) sau culturale (teatru, operă, muzee,filarmonică), faţă de licee, facultăţi şi institute de învăţământ superior. Buna funcţionare atransportului în comun compensează însă această distanţă. Printre alte dezavantaje enumerămdeficitul de locuri de parcare, de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, de librării şi anticariate,dar şi inflaţia de baruri, localuri şi cluburi de noapte.

Părinţii elevilor noştri sunt un grup de interese activ care emite pretenţii explicite şi lesupune spre dezbatere şi aprobare în cadrul şedinţelor pe clasă sau în consiliul reprezentativ peşcoală, atât în domeniul relaţiei profesor-elev, cât şi în cel curricular. Anual în lunile februarie –martie se organizează sesiunea de consultare a părinţilor la nivelul claselor în privinţa CDŞ. Lacererea părinţilor, profesorii desfăşoară ore suplimentare neplătite la disciplinele de examen.Organizăm la cererea părinţilor servicii suplimentare: semiinternat, supravegherea copiilor după-masa, cînd se mai eliberează spaţiile, în cadrul programului “să ne facem temele la şcoală” etc.Asociaţia părinţilor decide (dezbate, aprobă sau respinge) în probleme generale sau punctuale deCDŞ, revizuire a ROI, parteneriate şi proiecte care presupun participarea masivă, mai alesfinanciară, a părinţilor. În efortul de cunoaştere a familiilor, învăţătorii şi diriginţii studiazăstatutul pe care îl are elevul în mediul său familial, valorile şi normele pe care le avanseazăpărinţii, dar urmăresc şi criterii practice referitoare la beneficiile pe care le poate aduce şcoliiparteneriatul educaţional cu familia, diseminează informaţii cu privire la activitatea şi problemeleşcolii. Am urmărit creşterea numărului de contacte utile între şcoală şi părinţi prin crearea uneiAsociaţii legal constituite la finele anului şcolar 2006/2007, care reuneşte părinţi şi cadredidactice.

Colaboratorii comunitari, pe care îi folosim ca mediu educaţional alternativ, sunt:biserica (diferenţiat, pe segmente confesionale), ONG-uri implicate în ocrotirea minorilor şi înactul educaţional, IPJ Cluj, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, centrele culturale (muzee,teatre, operă), cluburi sportive, instituţii şcolare cooptate în acţiuni de parteneriat sau competiţiiinterşcolare, precum „Să fim împreună”, Cercul Militar (colaborare în plan artistic), Imprimeria„Ardealul” (activitate practică cu elevii, sponsorizări, proiecte editoriale), mass-media.

Faptul că iniţiativa de introducere în şcoală a TIC este a cadrelor din aria curricularătehnologii este firesc şi prin natura schimbării preconizate şi prin orizontul de aşteptarecomunitar. Ne aflăm într-o şcoală în care 75% din opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor şiale părinţilor vizează profiluri şi specializări tehnologice. Arealul industrial, atragerea IMM-urilor, provenienţa majorităţii părinţilor din mediul muncitoresc şi tehnic, colaborarea cuUniversitatea Tehnică şi cu grupurile şcolare din zonă sunt tot atâtea oportunităţi ale dezvoltăriiinstituţionale preconizate pe baza cererii comunitare.

Am implicat şcoala „Ion Agârbiceanu” în derularea unor programe asociate care să neasigure cadrul şi resursele necesare introducerii acestor schimbări. Este vorba de proiectele

57

europene pe care le-am iniţiat în programele Comenius şi PHARE, formând o echipă deproiectare a acestora, de redactare a exigentelor cereri de finanţare nerambursabilă, inclusiv pecomponenta POSDRU, precum şi de racordarea ca parteneri la proiecte deja demarate de cătreşcoli din alte ţări. Astfel, am angajat şcoala în trei proiecte şcolare Comenius 1 pentru copii deşcoală primară şi gimnazială axate pe interculturalitate şi cultură cinematografică, al doilea petradiţii culinare, al treilea pe jocuri, artă şi sport, cu şcoli coordonatoare din Italia, Portugalia şiGermania.

În cadrul PGDŞ am derulat un proiect în categoria C a programului, având ca obiectivgeneral formarea prin activităţi extracurriculare a competenţelor cheie ale elevilor în domeniulautodezvoltării profesionale, în scopul creării motivaţiei pentru studiul pieţei muncii şi pentruactivitatea de training la paliere de vârstă cât mai timpurii. Am sondat sistematic prin acestproiect mediul socio-ocupaţional, am colectat argumente pentru sprijinul comunitar îndezvoltarea instituţională pe care o preconizăm. Aşa cum l-am conceput, proiectul nostru aimplicat un număr record de colaboratori comunitari şi a organizat o mare diversitate de activităţidificile care ne-au obligat la un sistematic schimb de bune practici.

ANALIZA SWOT – DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITAREPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Asociaţia părinţilor şi Comitetele de părinţi pe claseparticipă efectiv la decizii legate de dezvoltareainstituţională- existenţa parteneriatelor cu alte şcoli şi instituţii şcolaredin municipiu: ,,Să fim împreună” cu Grupul Şcolar ,,AurelVlaicu”, proiectul „Vreau să fiu elev european” şiconcursul „Horea” cu Şcoala ,,Horea”, ,,Săptămânaştiinţei” şi „Săptămâna francofoniei” cu UniversitateaBabeş-Bolyai, concurs literar cu Şcoala Elf, Cupa,,Agârbiceanu” la fotbal cu multe alte şcoli- Colaborări atrase cu ONG-uri, cu firmele Colgate şiKrafts, Societatea antidrog etc.- colaborare cu biblioteca „Octavian Goga”, ClubulCopiilor, părinţii, teatrul municipal, muzeul de istorie,- colaborare cu poliţia de proximitate a sectorului Mărăşti,cu jandarmeria şi gardienii publici, cu pompierii- colaborare cu Asociaţia pentru drepturile copiilor- colaborare bună cu biserica- asigurarea de condiţii bune pentru cluburi şi persoanefizice care practică diferite ramuri sportive în sala de sport- venituri suplimentare prin exploatarea sălii de sport înafara programului şcolar- relaţii cu parteneri şcolari din Italia, Germania, Ungaria,Polonia, Cehia etc.- colaborare bună cu ISJ prin implicarea unui număr marede cadre în comisia pentru examene maţionale- realizarea semiinternatului care vine în sprijinulcomunităţii locale a părinţilor- realizarea prin colaborări comunitare a unui cabinet degeografie şi a unui laborator fonic funcţionale, deşi încăinsuficient dotate- organizarea în fiecare an de activităţi de interes comunitarsub genericul „Zilele Şcolii”- colaborarea cu mass-media locală, pentru a facecunoscute activităţile desfăşurate de şcoală şi rezultatele

- contractele educaţionale cuComitetele de părinţi pe clase nuexistă (doar la nivelulAsociaţiei)sau nu se stipulează clar înacestea obligaţiile părţilor- slaba comunicare a cadrelordidactice cu unii părinţineinteresaţi de situaţia şcolară acopiilor lor;- lipsa contractelor educaţionaleare drept consecinţă neatragereaunui număr mare de părinţi înproblemele şcolii, prinsponsorizare, contribuţiebenevolă, dotare etc.- slaba atragere a elevilor lavizite la muzee, teatru, operă,cinema şi în general la activităţieducative extra-şcoală, în afaraprogramului, duce la scădereainteresului instituţiilor culturalepentru formarea în şcoală aconsumatorilor de cultură- cabinet medical fără aviz defuncţionare din lipsă de spaţiu(necesitatea existenţei a douăîncăperi)- colaborarea cu Consiliul Localeste mai mult în domeniulfinanciar şi destul de puţin îndomeniul cultural- slaba participare a părinţilor laactivităţile şcolii- probleme în sistemul decomunicare internă şi externă

58

obţinute- parteneriate cu grădiniţele din areal- fondarea din anul şcolar 2007/2008 a Asociaţieipărinţilor, organism cu personalitate juridică

- nu există o sală festivă dotatăcorespunzător pentru găzduireaîntâlnirilor comunitare

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- dotarea cu sprijinul Primăriei a sălii de sport construiteprin program guvernamental- asigurarea investiţiilor şi a reparaţiilor în şcoală princontribuţia autorităţilor locale- implicarea ONG-urilor în educaţia tinerilor- implicarea Poliţiei, Direcţiei Sanitare, jandarmeriei, agardienilor în problemele de securitate ale şcolii- parteneriate externe prin programe europene Comenius 1şi 2 şi burse de formare a cadrelor didactice în străinătate- sponsorizări din partea unor cluburi sportive- buna colaborare cu reprezentantii comunitatii locale ;- reconectarea, în termeni contractuali amelioraţi, a şcolii laInternet- existenta unor conventii de colaborare între scoala sidiferite unitati productive;- implicarea Consiliului local în rezolvarea unor problemeadministative ale scolii;- începând cu anul şcolar 2007/2008, o echipă mai bună deîntreţinere a aparaturii de calcul, a tehnologiei didactice şia biroticii;- obţinerea de fonduri pentru mansardarea şcolii.- întâlniri cu părinţii pentru prezentarea rezultatelor elevilorşi ale cadrelor didactice- implicarea părinţilor rezolvarea problemelor cu care seconfruntă şcoala este în progres- diseminarea în rândul părinţilor a experienţelor pozitive şia bunelor practici dobândite în urma derulării proiectuluişcolar Comenius 1- prezentarea şi dezbaterea la şedinţele cu părinţiiRegulamentului şcolar şi a Regulamentului de ordineinterioară- colaborarea cu instituţii care sprijină elevii rromi- colaborarea cu organizaţii umanitare internaţionale

- neimplicarea agenţiloreconomici în orientarea şcolară aelevilor şi în activităţi de training- număr mic de agenţi economicidispuşi să se implice însprijinirea financiară a şcolii- diminuarea fondurilor dereparaţii provenite de laautorităţile locale- scăderea generală a interesuluicomunităţii pentru problemeleşcolii- legislaţia financiară în vigoarenu încurajează sponsorizări de laagenţii economici- inexistenţa unor programeguvernamentale de consultanţăpentru părinţi şi alţi adulţiimplicaţi în educaţia copiilor înfamilie sau măcar a unuicurriculum pentru diriginţi şimanageri în scopul asistenţeifamiliilor în probleme deeducaţie şi de ocrotire aminorilor

-- - slaba implicare a unor parinti înactul educational; îngrijorătorulfenomen social „mama lipseşte”(ca rezultat el emigrării) duce lascădere potenţialului decolaborare educaţională întreşcoală şi familie;- familii cu multi copii la scoalaşi cu o stare materiala precară

O analiză sintetică a stării învăţământului din şcoala noastră scoate în evidenţăurmătoarele puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.

Mediul intern:Puncte tari:

şcoală cu gradul de risc mic; cadre didactice calificate, cu gr.II,gr.I şi activitate de cercetare metodico-ştiinţifică;

Puncte slabe :

comunicare deficitară cu instituţiilede învăţământ din reţeaua şcolară şi alţiparteneri educaţionali, determinată delogistica insuficientă;

59

Prin programele derulate în anul şcolar 2007/2008 am depăşit trei dintre vechile puncte slabeale şcolii, şi anume:

inexistenţa unui cadru permanent şi nici a suficiente scopuri de proiect pentru munca înechipă a cadrelor didactice (în domeniul Resurse unane); insuficienta informare a elevilor asupra structurii zonale a pieţei muncii şi aoportunităţilor de traseu şcolar (în domeniul Dezvoltarea relaţiilor comunitare);

număr de calculatoare/elev încontinuă creştere; statut de şcoală europeanăprintre alte 32 de şcoli din ţară; experienţă dobândită în programecomunitare: 2 programe PHARE depuse;programe finanţate de UE (Socrates- 2Comenius 1;Comenius 2.2C -6)); 25 de proiecte de parteneriateducaţional la ciclul primar şi gimnazial; 7 formatori, la nivel regional şijudeţean; 13 cadre didactice urmează a fiatestate ca formatori în cursul anuluişcolar 2007/2008 cadre didactice autori de manualeşi auxiliare didactice; performanţe deosebite obţinute deelevii şcolii noastre în competiţii sportivenaţionale şi în parteneriate internaţionale; realizarea integrării eficiente aunor elevi cu CES în învăţământul demasă; rezultate deosebite în activităţiextracurriculare şi extraşcolare în cadrulprogramelor educaţionale, naţionale şijudeţene (sport, turism, mediu, cultural-artistic, tehnico-aplicativ, educaţie civicăetc.); calitatea educaţiei la secţiamaghiară reflectată în rezultatele foartebune ale elevilor la concursurile naţionaleşi în admiterea în licee; şcolarizarea a 5 elevi dinRepublica Moldova. rezultatele bune ale elevilor laexamenul de evaluare naţională la clasa aVIII-a, precum şi la TSU; personal TESA şi administrativbine organizat; sală de sport multifuncţională,sursă de venituri extrabugetare; licenţă AEL; 24 de cadredidactice formate în utilizarea AEL.

pierderea unor programe de granturi; spaţiu insuficient pentru cabinetul deconsiliere şcolară; derularea unui număr mic de proiectepentru grupuri defavorizate; obţinerea cu dificultate aautorizaţiilor de funcţionare pentrucabinetele medicale, întrucât normativelede spaţiu nu corespund; evaluarea permisivă a cadrelordidactice în acordarea calificativelor; sistemul de tutorat şi mentorat nuacoperă în întregime nevoia de consiliere acadrelor debutante şi a studenţilor; nu toate cadrele didactice suntobişnuite să creeze lecţii şi alte segmentede soft încărcabile pe AEL; stilul magistrocentrist de predare almajorităţii cadrelor didactice; procent încă ridicat de mediocritate şichiar de subrealizare şcolară; fondul de carte şcolară al biblioteciiîncă insuficient; insuficienţa personalului pentruîntreţinerea sălii de sport; lipsa unor spaţii şi facilităţi anumedestinate comunicării cu instituţii,formatori şi decidenţi din sistemul deînvăţământ; inexistenţa unor sisteme şi instalaţiide ventilaţie moderne în unitate afecteazărandamentul şcolar în sezonul cald; se simte lipsa unor spaţii adecvatepentru întâlniri comunitare şi pentrudesfăşurarea activităţilor extraşcolare (salăde spectacole spaţioasă şi modernizată) şide CDŞ şi training (ateliere tehnologice); dotarea deficitară a spaţiului derecreere pentru copii..

60

atragerea insuficientă de fonduri din resurse extrabugetare (în domeniul Resursemateriale şi financiare);

Mediul extern:Oportunităţi:

o existenţa programelor comunitare,regionale, europene şi a centrelorculturale străine, precum şi a asociaţiilorprofesionale în mediul didactic favorabileformării continue a cadrelor didactice;o existenţa programelor şiproiectelor de mobilitate pentru elevi şiprofesori;o înfiinţarea unor grupe/clase pilotpe alternative educaţionale;o existenţa unor programe decolaborare şi parteneriat iniţiate deConsiliul Judeţean şi de Consiliul Local;o sprijinirea elevilor provenind dinmedii sociale defavorizate prin programeguvernamentale;o revigorarea economiei judeţeneprin dezvoltarea sectorului privat;o parteneriate şcolare europene încadrul programelor Socrates;o parteneriat cu o şcoală dinPolonia în cadrul unui programetnocultural bilateral;o formare continuă a cadrelordidactice prin programul Comenius2.2.C.o aprobare proiectului demansardare a corpurilor de clădire aleşcolii în vederea obţinerii de spaţiisuplimentare;o finanţarea prin investitori atraşi aconstrucţiei unor noi supastructurisportive în incinta şcolii.

Ameninţări legate de contextul socio-economic:1. scăderea populaţiei şcolare prin reducereanatalităţii şi prin emigrare;2. restructurarea marilor societăţicomerciale a diminuat cererea de forţă demuncă pe unele domenii ocupaţionale şiconsecutiv resursele materiale ale familiilorelevilor;3. existenţa unei legislaţii care nuîncurajează colaborarea financiară şi detraining cu unităţile şcolare a agenţiloreconomici;4. potenţialul cultural redus al familiilorelevilor – deficienţa educaţiei copiilor înfamilie;5. pauperizarea familiilor datorităveniturilor mici şi a creşterii ratei şomajului;

Ameninţări legate de sistemul deînvăţământ:

6. slaba salarizare a cadrelor didactice, înspecial a debutanţilor şi a celor cu vechimemică;7. curriculumulul oficial, încă supraîncărcat,cu informaţie prezentată expozitiv şineatractiv, nu favorizează desfăşurarea uneimetodologii interactive, nici dezvoltări decurriculum personalizat;8. sistemul de salarizare nediferenţiată acadrelor didactice şi de recompensaresuplimentară nu stimulează excelenţa înactivitatea didactică;

Nevoi identificate:

dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice tinere; adaptarea curriculumului la cerinţele pieţei muncii; diferenţierea şi personalizarea curriculumului, mai ales în scopul obţinerii de

performanţe motivante şi a dezvoltării creativităţii; identificarea elementelor de bună practică prin creşterea transparenţei actului

didactic; evaluarea rezultatelor învăţării în cadrul CEAC prin revizuire reciprocă (peer review)

generalizată să devină criteriu de evaluare a prestaţiei didactice; înnoirea bazei materiale prin achiziţionarea de carte şcolară, material didactic,

echipament de training;

61

crearea şi dotarea unui atelier tehnologic pentru curriculum nucleu la educaţietehnologică şi CDŞ (opţionale croscurriculare);

eficientizarea consilierii psihologice şi educaţionale a părinţilor; motivarea dascălilor prin compensaţii băneşti şi satisfacţii morale de realizare

profesională; performare curriculară prin introducerea TIC în procesul de învăţământ; continuarea construcţiei de echipe în cadrul unor proiecte de interes didactic. combaterea absenteismului; sprijinirea mai accentuată a elevilor cu dificultăţi la învăţătură ; îmbunătăţirea disciplinei şcolare ; promovarea imaginii şcolii şi prin respectarea legislaţiei în vigoare (introducerea

uniformei) ; aplicarea unui sistem de evaluare internă mai riguros ; amenajarea unei biblioteci cu o sală de lectură adecvată ; mansardarea corpurilor de clădire existente pentru extinederea spaţiului şcolar în

vederea descongestionării schimbului II ; dotarea laboratoarelor ; modernizarea cadrului ambiental, săli de clasă, holuri ; amenajarea terenului de fotbal şi a unei săli de festivităţi, schimburi de experienţă între şcoli ; vizite în unităţi economice ; elaboarea unor proiecte cu finanţare europeană din fondurile structurale grantt-rui

Nevoi identificate la analiza TSU:- analiză diferenţiată de statistica globală, la nivel de clasă, a progresului copiilor cu CES,

precum şi a celor cuprinşi în diagnosticul de ratrapaj la fiecare disciplină, pornind de larezultatele testelor iniţiale şi de la observaţiile evaluative din portofoliul învăţătorilor de sprijin şial profesorilor itineranţi;- evidenţă clară la orele de pregătire suplimentară a elevilor cu rezultate slabe la tezele cusubiect unic şi adaptarea acestor forme de pregătire la lacunele în cunoştinţe şi la abilităţileprecare ale acestor elevi;- forme de pregătire suplimentară distinctă pentru elevii performanţi;- accent dublu în analiza tezelor cu subiect unic: pe de o parte pe greşelile individuale aleelevilor în scopul constituirii unor diagrame personalizate de evoluţie la evaluările ulterioare; pede altă parte pe greşelile specifice, curente la nivelul claselor în scopul conceperii în cadrulcatedrelor a unor planşe didactice cuprinzând chei de control în scopul evitării acestor greşeli;- accent curricular pe obiective formative în predarea limbii şi literaturii române: exprimarenormată, ortografie, proprietatea termenilor, claritatea mesajului scris, structurarea echilibrată acompoziţiei;- acent în munca educativă pe elementele de metacogniţie care pot ajuta elevi pentru obţinereunor rezultate mai bune la lucrări scrise: pentru perioada de pregătire – identificarea lacunelor încunoştinţe, exerciţii mnemotehnice (de dezvoltare a memoriei sistematice şi de durată); pentruredactare – planul de abordare (ciorna), opţiunea pentru algoritmul de la uşor la greu, gestiuneatimpului, autocontrolul final al lucrării;- accent în prestaţia didactică pe predarea diferenţiată pe baza unei proiectări distincte pentruelevii cu ritm lent şi lacune multiple, dar şi pentru elevii capabili de performanţă;- găsirea unor metode de motivare a elevilor în frecventarea orelor de consultaţii- dezvoltarea muncii diferenţiate cu elevii- organizarea în continuare de simulări a TSU- intensificarea evaluărilor formative prin abordarea curentă şi ritmică la clasă a unor itemi detipul celor folosiţi la tezele cu subiect unic

62

- analiza detaliată a lucrărilor şi evidenţa lacunelor în cunoştinţe şi a competenţelor însuşiteprecar de elevi, în scopul structurării orelor de pregătire suplimentară- analiza lucrărilor de la tezele cu subiect unic să reflecte progresul/regresul la învăţătură alfiecărui elev, scopul conceperii de statistici fiind secundar- mai multe exerciţii de ortografie şi gramatică normativă, în scopul evitării greşelilor deexprimare- mai multe testări sumative de două ore, pentru a-i antrena pe elevi cu acest specific al munciila teze, concursuri şcolare şi examene

Analiza PEST(E)Pentru a realiza diagnoza mediului extern s-a utilizat tehnica managerială numită

PEST(E), analiza contextului politic (politici educaţionale şi programe de reformă), economic,social, tehnologic şi ecologic în care funcţionează şcoala noastră. Sursele de informare consultatesunt: Proiectul de reformă a învăţământului preuniversitar, informaţii din ziare, reviste, emisiuniTV, paginile web ale Guvernului României, inclusiv site-ul M.Ed.C., chestionarea părinţilor,managerilor unor instituţii publice, administrative, de învăţământ, culturale, a unor agenţieconomici, informaţii privind structura de învăţământ din alte oraşe raportate la caracteristicilemediului extern local etc. Analiza PEST(E) ne ajută la identificarea influenţelor pe termen lungasupra şcolii noastre şi astfel la orientarea viziunii şi stabilirea misiunii şcolii. Acest format deanaliză contribuie la conturarea impactului şi identificarea tendinţelor generale ale celor cincistimulatori majori ai schimbării abreviaţi în denumirea analizei.

Contextul politic (P) – politici educaţionale. Segmentele politicii educaţionale urmăriteîn şcoala noastră sunt: Legislativ (descris prin modificarea cadrului legislativ şi normativ al sistemului de

învăţământ şi considerarea învăţământului ca prioritate naţională); Strategic propriu-zis (descris prin existenţa de programe care vizează toate domeniile şi

nivelurile sistemului şi programe aflate în desfăşurare care urmăresc modernizareasistemului, prelucrarea experienţei internaţionale şi anticiparea evoluţiei sociale, culturale şieconomice a societăţii);

Implementarea reformei în domenii precum: asigurarea punerii în practică a prevederilorlegale, asigurarea gratuitaţii serviciilor şi a bazei legislative, cofinanţarea pentru salarizare,întreţinerea spaţiilor destinate instruirii, activităţilor extraşcolare, asigurarea protecţiei socialea elevilor etc.

Alte priorităţi ale politicii educaţionale: asigurarea dreptului de patrimoniu cultural şi deproprietate intelectuală;

Direcţii principale ale reformei: perfecţionarea curriculumului şi compatibilizareacurriculumului naţional cu cel european; continuarea de editării de manuale alternative şighiduri auxiliare.

Strategia educaţională propusă de şcoala noastra este în deplină concordanta cu politicaeducatională la nivel national;

Contextul economic (E), naţional şi local. Contextul economic naţional descrie o crizăeconomică prelungită, constituirea conjuncturală a pieţei forţei de muncă, orientarea spreobţinerea unui avantaj imediat, dezvoltarea lentă a sectorului privat, productivitatea scăzută înagricultură, procent ridicat al şomajului în rândul tinerilor. În Cluj –Napoca, toţi indicatoriieconomici indică plasarea cartierului Mărăşti printre zonele cu mari probleme economice.Numeroşi elevi provin din familii care greu pot asigura un minim financiar pentru educaţie, iarnumărul părinţilor care pot sponsoriza activităţile şcolare prin firmele lor este nul. Un numărmare de persoane sunt plecate la muncă în străinatate (Italia, Grecia, Spania, Israel).

Contextul social (S). Problemele demografice sunt reprezentate la nivel de ţară prinscăderea natalităţii şi nupţialităţii, ceea ce duce la scăderea populaţiei şcolare. Şcoala „IonAgârbiceanu” este afectată de reducerea populaţiei şcolare, iar colectivul de cadre didactice,

63

pentru a face şcoala atractivă, devine motivat în lărgirea ofertei CDŞ, sporirea număruluiactivităţilor extracurriculare, dar mai ales în ridicarea nivelului calităţii educaţiei. La nivelulcomunităţii rata şomajului este ridicată. Majoritatea familiilor care au copii la şcoală văd prineducatie singurul mod de progres al societăţii, de realizare profesională şi materială acetăţeanului de mâine. Există totuşi şi familii, într-un număr redus, care pun pe primul planmunca fizică şi aceştia folosesc copiii la diferite munci în gospodariile de la ţară (muncileagricole, cresterea animalelor), acest lucru ducând la înregistrarea unui număr de absenţesezoniere din partea unor elevi. Scoala nu este afectată sensibil de familii dezorganizate, numarulacestora fiind relativ redus. În comunitate nu exista conflicte manifeste de natură etnică. Lanivelul comunităţii părinţilor, exista un număr mare de familii care beneficiază de ajutor socialconform legii, prin intermediul Primariei.

Perspectiva evoluţiei oraşului. Dezvoltarea în mediul extraurban a unei agriculturi înmăsură să satisfacă cu produse alimentare trebuinţele orăşeneşti este deficitară în cazul Clujului.Deşi hinterlandul (pământul din spatele oraşului) este suficient de vast, slaba productivitate aterenului agricol, unele caracteristici de relief şi de climă fac piaţele agro-alimentare şi industriaalimentară dependente de aportul din alte regiuni. Din punctul de vedere al procesuluiurbanizării, Cluj-Napoca se află încă în inurbaţie, în etapa de creştere calitativă şi cantitativărezultată din mişcarea migratorie a populaţiei dinspre zonele rurale, precum şi a unităţiloreconomice şi a instituţiilor culturale, care conduce la concentrare şi centralizare, la criza despaţiu, determinând creşterea costurilor de producţiei, creşterea costurilor rezidenţiale, ceea ceinduce un proces de segregaţionare socială, pentru că populaţia lipsită de resurse este nevoită săevadeze spre zonele periferice ale judeţului, urbane sau rurale. Există asemenea simptome încartierul şi în şcoala noastră. Oraşul se îndreaptă spre un apogeu al costurilor rezidenţiale şi deproducţie şi începe să intre în exurbaţie, dovadă că sunt cuprinse în întravilan terenuri şi localităţidin afara lui, iar instituţiile şi întreprinderile economice se deconcentrează, căutând terenuri maiieftine. În asemenea condiţii, pregătirea tinerilor pentru profesii legate de ocrotirea mediului,agroturism, conservarea patrimoniului începe să se justifice. (...)

Contextul tehnologic (T). Se constată pe plan mondial o trecere de la societăţileindustriale la societăţile informaţionale în care calculatoarele şi reţeaua Internet joacă un rolimportant în producţie, servicii, educaţie etc. Şi în ţara noastră calculatoarele şi internetul aupătruns în toate domeniile, deci şi în învăţământ. Pledoaria şi proiectele şcolii noastre pentrueducaţia mecatronică se încadrează pro-activ în contextul tehnologic. Dotarea şcolii noastre(aparatură de calcul şi birotică) ţine cont de acest context. Scoala dispune de 98 de calculatoareîn dotarea cabinetelor de informatică, a laboratoarelor, cabinetelor de pshihologie şi logopedie, îndotarea ciclului primar, la serviciului secretariat, la contabilitate si la directiuni, 4 imprimante, 3copiatoare, 2 TV color, 2 videorecordere, cablu TV, 3 videoproiectoare, telefon prinROMTELECOM, conectare la Internet.

Contextul ecologic (E). Aproximativ 225 de milioane de euro alocă UE pentruagricultura ecologica in perioada 2007-2013. Specialistii clujeni din domeniu spun cajudetul nu s-ar preta neaparat la agricultura ecologica, ci la ferme de animale in carecresterea si productia sa se faca ecologic. Producatorii spun însă ca investitiile intr-o fermaecologica sunt cu 40% mai mari, pentru că asemenea ferme sunt integrate şi că ar trebui saexiste iniţiative de creare a unei piete bio si pe plan local, pentru că nu întotdeauna reusescsa exporte productia. Personalul şi conducerea şcolii noastre este de părere că, în ciudadificultăţilor de moment,educaţia ecologică va avea inclusiv ieşiri pe piaţa muncii, de aceeaderulăm proiecte ecologice în cadrul unor programe din calendarul M.Ed.C şi ISJ sau încolaborare cu ONG-uri cu preocupări ecologice, printr-o echipă de elevi şi cadre didacticecondusă de profesoarele de biologie. În preocuparea acestei echipe intră şi îngrijirea spaţiuluiverde şi a materialului dentrologic din incinta şcolii. Deşeurile menajere rezultate se depoziteazăcorespunzător, iar materialele reciclabile rezultate în urma desfăşurării activităţilor şcolare secolectează în recipiente anume destinate (hârtie, materiale plastice) urmând a fi predate periodicla centrele de colectare. În cadrul programului „Colectarea bateriilor? Hai să participăm şi noi !”

64

organizat de ISJ Cluj am colectat un număr record de baterii uzate. Nu permitem desfăşurarea înşcoală a acelor genuri de activităţi care pot afecta mediul.

III. VIZIUNEA ŞCOLII:Viziunea şcolii prezintă modelul ideal al organizaţiei noastre peste un timp, după ce va

reuşi să-şi atingă scopurile propuse, echivalează deci cu „viziunea de succes”.

Elementele viziunii şcolii:1. De lungă durată

Creştere (demografică, instituţională, structurală).2. De durată medie

Resursele financiare Infrastructura Imaginea/poziţia în comunitate

3. De scurtă durată Programe şi activităţi. Resurse umane.

Viziunea cuprinde discordanţa dintre aspiraţiile organizaţiei şi posibilităţile ei – adicăatuurile şi provocările organizaţiei. Viziunea organizaţiei trebuie să devină un ghid de acţiune – înţelegerea direcţiei de acţiuneşi a consecinţelor.

„Noi suntem o şcoală pentru viitor - o şcoală pentru toţi” este sloganulcare reprezintă viziunea şcolii pentru următorii 4 ani.

În viziunea şcolii noastre, procesul instructiv-educativ trebuie să satisfacă cerinţeleînvăţământului modern european, să ofere clienţilor noştri servicii educaţionale de calitate, caresă atingă indicatorii şi standardele de referinţă impuse de normele calităţii. Ne propunem ca princalitatea serviciilor, să satisfacem încrederea publică şi să ne afirmăm ca ofertă publică viabilă,să contribuim la dezvoltarea personală a clienţilor noştri prin formarea capacităţilor cognitive şiprin însuşirea de către aceştia a valorilor civice, morale şi estetice. Concepem şcoala ca instituţiecapabilă să aplice principiile şi direcţiilor reformei, să se integreze în normele europene şinaţionale, deschisă către comunitate, care susţine dezvoltarea şi ca organizaţie care valorizeazădiversitatea şi diferenţele clienţilor noştri, în care să se facă o educaţie incluzivă, facilitândaccesul şi participarea la procesul atât de complex, instructiv-educativ în care sunt cuprinşi toţiactorii educaţionali şi toţi factorii interesaţi. Ţelul nostru este să redevenim o unitate şcolară dereferinţă, integrată nevoilor sociale ale comunităţii, care să realizeze pregătirea de pentru viitor, lastandarde europene.

Dorind o viziune dinamică, ştiinţifică, pragmatică, viziunea şcolii s-a centrat, raportându-ne la următoarele domenii:

Curriculum- obţinerea unor rezultate competitive asigurând calitatea procesului instructiv-educativ;- stimularea performanţelor individuale ale elevilor, dezvoltarea personalităţii elevilor,

formarea capacităţilor intelectuale, stimularea motivaţiei învăţării, asimilarea tehnicilorde muncă intelectuală;

- educaţia în sprijinul valorilor societăţii noastre. Resurse umane

65

- elevul trebuie să găsească în şcoală un al doilea cămin care să-i ofere nu numaicunoştinţele necesare trecerii într-o treaptă superioară a învăţământului, ci şi un cadrupropice dezvoltării personalităţii lor ca viitori cetăţeni, capabili să facă faţă cerinţelorcontemporane.

- Stimularea cadrelor didactice nu numai în vederea perfecţionării, ci şi prin implicare lorîn actul decizional, responsabilizarea acestora;

Resurse material-financiare:- demararea lucrărilor prevăzute în programul de dezvoltare şcolară, ceea ce va permite

crearea unei imagini noi. Astfel se vor putea pune în valoare atât baza materială a şcolii,resursele umane ceea ce va duce la creşterea prestigiului şcolii în comunitatea locală.

- amenajarea unei săli de lectură corespunzătoare;- continuarea informatizării prin extinderea reţelei de calculatoare şi conectarea la internet

a tuturor sălilor de clasă. Relaţii comunitare- creşterea prestigiului şcolii prin colaborarea cu parteneri direct interesaţi,participarea şi obţinerea unor rezultate la activităţile propuse de către parteneri.

IV. MISIUNEA ŞCOLII: Misiunea trebuie să clarifice scopul unei organizaţiei şi indică DE CE face organizaţiaceea ce face. Am definit misiunea răspunzând la următoarele întrebări:

1. CE vom face?2. PENTRU CINE vom face?3. CUM vom face?4. DE CE vom face?5. UNDE vom face?1. Ce funcţii are organizaţia? Delimitarea obiectivelor am efectuat-o cât mai concret.Răspunsul la întrebare reiese din necesităţile grupului-ţintă.2. Pentru cine: grupul – ţintă .3. Cum îşi va realiza organizaţia funcţiile?4. De ce organizaţia face ceea ce face? .5. Unde va face organizaţia ceea ce doreşte să facă?Stabileşte aria geografică.

Şcoala noastră are porţile deschise tuturor celor care vor să cunoască, să înveţe, să înţeleagă,să se formeze şi să se împlinească, oferind şanse egale, prin servicii educaţionale de calitate.Dorim pentru elevii noştri: o educaţie conform standardelor europene; adaptare la situaţiile deschimbare specifice unei societăţi în dezvoltare; un procent de promovabilitate la examenele desfârşit de ciclu gimnazial de peste 95%; capacitatea de a comunica în situaţii diverse, în limbamaternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională; performanţe înalte la toate disciplinele deînvăţământ; cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor de operare pe calculator. Misiunea şcolii derivădin idealul educaţional de formare a personalităţii umane şi constă în asigurarea pregătirii optimea elevilor pentru învăţământul liceal sau SAM, precum şi însuşirea de către elevi a sistemului

66

valorilor culturale, morale şi etice, necesare unei raportări eficiente la cerinţele unei societăţi înpermanentă schimbare. Pentru a fi o familie care nu piere si nu imbatraneste, vom transmiteviitoarelor generatii sentimentul lucrului bine facut, cu rabdare si temeinicie.

Misiunea şcolii noastre este:

“SUNTEM O FAMILIE!IMPREUNĂ CONSTRUIM, INVĂŢĂM, INOVĂM, PĂSTRĂM TRADIŢIILE!

SUNTEM O ŞCOALĂ DESCHISĂ, PENTRU COMUNITATE!PREGATIM VIITORII ABSOLVENŢI PENTRU INTEGRAREA INTR-O

SOCIETATE IN SCHIMBARE”

Educaţia este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale, dar pentru activarea acestuimotor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei societăţiechitabile bazată pe cunoaştere. În acest scop şcoala noastră îşi propune să dezvolte o culturăorganizaţională de tip reţea care să promoveze valori şi credinţe împărtăşite de educatori, elevişi părinţi punând accentul pe învăţare şi creând un climat educativ de învăţare. Învăţarea trebuiesă treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline şi tehnologii complexe care să-i ajutepe elevi să se integreze într-o societate în schimbare.

Învăţarea trebuie centrată pe elev, înglobând cele mai noi idei şi practici pedagogice.CDŞ-ul trebuie să se axeze pe noi discipline (informatică, tehnici de comunicare, utilizareainternetului, educaţie ecologică, etc.)

Ne propunem să dezvoltăm în parteneriat cu comunitatea locală un mediu favorabileducaţiei bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informaţionale, religioase,ecologice, astfel încât fiecare elev să beneficieze de şansa de a fi educat ca bun cetăţeaneuropean , creativ dar şi critic şi auto critic, capabil să se integreze în orice ţară europeană.,

V. ŢINTE STRATEGICE

ŢINTELE STRATEGICE

Ţinând cont de oportunităţile oferite de politicile educaţionale la nivel naţional, fiindreceptivi la schimbările socio-economice contemporane, la fluctuaţiile de pe piaţa muncii, latendinţele demografice şi la presiunile comunităţii de adaptare a ofertei educaţionale, echipa deelaborare a planului de dezvoltare a Şcolii „Ion Agârbiceanu” din Cluj-Napoca a stabiliturmătoarele scopuri/ţinte strategice:

CURRICULUM

1. Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele elevilor.Toate cadrele didactice vor aplica metode activ-participative, de grup şi vor susţine lecţii cu

ajutorul calculatorului. Aceasta presupune reconstrucţia managerială la nivelul şcolii şi al clasei,asigurarea unui bun flux al informaţiilor, pregătirea profesională a elevilor printr-o bună ofertă

67

curriculară, dar şi prin activităţi extracurriculare. Transformarea şcolii într-o organizaţie careînvaţă, este posibilă prin generalizarea instrumentului de asistenţă electronică la lecţie (AEL),ceea ce va facilita aplicarea didacticii moderne cu accent pe dezvoltarea competenţelor detransfer ale elevilor şi antrenarea profesorilor într-un proces tot mai complex de formarecontinua, încurajând spiritul de competiţie şi iniţiativã la nivelul resurselor umane ale şcolii.

RESURSE UMANE

2. Proiectarea unui sistem propriu de monitorizare şi evaluare a calităţii care săevidenţieze, să promoveze şi să stimuleze valoarea adăugată la toate nivelurile de activitate, prinpromovarea unei culturi a excelenţei la nivelul nucleelor decizionale intermediare (comisii,catedre, echipe de proiect); să asigure echipa managerială că toţi membrii personalului, inclusivdidactic auxiliar şi nedidactic, sunt implicaţi responsabil, prin respectarea domeniilor de sarcină,în implementarea asigurării calităţii; monitorizare având ca efect acordarea justă acalificativelor anuale şi, în limitele autonomiei financiare, recompensarea diferenţiată.

3. Dezvoltarea personalităţii elevilor prin iniţiative de autodezvoltare personală, prinopţiuni sistematice de formare, prin conduită autoimpusă; prin colaborarea cu cadrele didacticela proiectarea şi desfăşurarea de activităţi educative; prin asumarea completă şi realizarea ritmicăa sarcinilor de studiu, întrucât ne pregătim elevii pentru o societate a cunoaşterii, a informaţieiglobalizate, dar cu grad înalt de perisabilitate, ceea ce îi va oblige să înveţe rapid şi continuupentru a fi competitivi.

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

4. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea asigurării mijloacelornecesare promovării unui învăţământ modern, de calitate, bazat pe modelare experimentalã şigeneralizarea utilizării tehnicii de calcul în predare în toate cabinetele şi laboratoarele şcolii:fizică, chimie, geografie, informatică, istorie, limba şi literatură română, biologie, limbi străine(engleză, franceză). Dotarea şcolii cu mai multe calculatoare, cu material didactic şi dezvoltareainfrastructurii şcolii.

DEZVOLTARE DE RELAŢII COMUNITARE

5. Crearea de parteneriate educaţionale eficiente la nivelul comunităţii, prin colaborareapărinţilor, consultarea elevilor, atragerea de factori educativi locali şi regionali, precum şiprin fructificarea experienţei europene. Implicarea unui număr mai mare de părinţi înproblemele şi activităţile şcolii şi deschiderea şcolii spre nevoile comunităţii.

68

VI. OBIECTIVE/DOMENIU/ŢINTĂ STRATEGICĂ

CURRICULUM

1.Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele elevilor. Transformarea şcolii într-oorganizaţie care învaţă.

OBIECTIVE:

Implicarea cadrelor didactice şi a elevilor în activităţi comune din cadrul proiectul dedezvoltare şcolară

Continuarea procesului de perfecţionare a cadrelor didactice prin cursuri susţinute înafara şcolii dar şi prin intermediul unui cabinet de consultanţă didactică realizat în cadrul şcoliiprin implicarea in proiecte de tip Granturi de dezvoltare şcolară.

Eficientizarea activităţilor comisiilor metodice, a comisiei pentru evaluarea şi asigurareacalităţii şi a celorlalte comisii existente în şcoală

RESURSE UMANE

1. Proiectarea unui sistem propriu de monitorizare şi evaluare a calităţii2. Dezvoltarea personalităţii elevilor

OBIECTIVE:

Încurajarea performanţei la elevi şi cadre didactice Combaterea absenteismului şi a abaterilor disciplinare Realizarea unor activităţi didactice atractive pentru elevi Dezvoltarea abilităţii elevilor de a proiecta şi desfăşura activităţi educative

de microproiect împreună cu profesorii, în şcoală sau în afara şcolii Perfecţionarea personalului administrativ


1. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materialeOBIECTIVE :

Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcolii prin folosirea eficientă a fondurilorprimite de la guvern, Consiliul Local, prin realizarea de fonduri proprii şi prin proiecte asociatesau de tip grant

Modernizarea şi întreţinerea clădirilor şi a terenurilor destinate recreerii elevilorşi activităţilor sportive

69


1. Crearea de parteneriate educaţionale eficiente

OBIECTIVE:

Implicarea în număr mai mare a părinţilor, a autorităţilor locale, a instituţiilor socio-culturale şi a agenţilor economici din zonă în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii

Implicarea părinţilor în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor de integrare şcolară şi deeducaţie a elevilor

VII. STRATEGII/ DIRECŢII DE ACŢIUNE

CURRICULUM

Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele elevilor. Transformarea şcolii într-oorganizaţie care învaţă

RESURSE STRATEGICE- resurse acţionale: cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice; realizarea unui

cabinet de consultanţă didactică în cadrul şcolii; activităţile desfăşurate în cadrul acestui cabinetpentru realizarea de materiale didactice necesare la orele de curs; evaluarea calităţii educaţieiprin asistenţe la ore, lecţii deschise şi interasistenţe; schimburi de bună practică cu cadredidactice şi cu alte persoane din instituţiile partenere în proiect

- resurse financiare: din resurse interne se acoperă costul cursurilor de perfecţionare, costultransportului, consumabilele, întreţinerea echipamentelor

-resurse umane: cadre didactice, elevi, partenerii

-resurse de timp: 4 ani

-resurse materiale: teste, fişe de asistenţă la lecţie, materialul bibliografic pentru cursuri,calculatoare pentru comunicarea pe internet şi pentru susţinerea lecţiilor, materialele pregătitepentru întâlnirile de proiect şi pentru diseminări, planificarea inspecţiilor şi a obiectiveloracestora, materialele necesare pentru publicitate în mass-media locală

DIRECŢII DE ACŢIUNE:

1.Performarea CN în sensul acentului formativ pe competenţele cheie utile pe piaţamuncii şi nevoilor de dezvoltare personală a elevilor.

2.Dezvoltarea CDŞ şi a activităţilor extracurriculare, astfel încât sa ne adaptatămdomeniilor prioritare de dezvoltare economică locală şi regională

70

3. Utilizarea de soft educaţional adecvat curricumului şcolar şi activităţilorextracurriculare.

4. Dezvoltarea CDŞ plecând de la experienţa oferită prin dezvoltarea şi menţinereaschimburilor de bună practică cu şcoli din spaţiul european.

5. Selectarea furnizorilor de curriculum (manuale alternative, auxiliare didactice) şi deformare care răspund cel mai bine nevoilor de dezvoltare ale organizaţiei.

6. Alegerea si urmărirea unor indicatori sintetici si obiectivi pentru activitatea didactică sinedidactică.

7. Crearea unei baze de teste de evaluare pentru elevi, care să asigure o monitorizareobiectivă progresului şcolar.

8. Creşterea gradului de consultare a părinţilor în alegerea disciplineloropţionale şi adaptarea obiectivelor acestora la nevoile concrete ale partenerilor sociali

9. Introducerea în CDŞ a unor teme de cunoaştere a rolului şi tendinţelor de dezvoltareale Uniunii Europene.

RESURSE UMANE


RESURSE STRATEGICE- resurse acţionale: popularizarea rezultatelor elevilor şi ale cadrelor didactice; elaborarea

unei oferte şcolare atractivă pentru toţi elevii; sprijinirea elevilor şi a cadrelor didactice curezultate deosebite; implicarea mai largă a elevilor în proiecte educaţionale; pregătiresuplimentară cu elevii cu lacune la învăţătură; pregătire suplimentară cu elevii capabili deperformanţă; implicarea mai eficientă a Consiliului elevilor în problemele şcolii; popularizareaRegulamentului şcolar şi a Regulamentului de ordine interioară; participarea personaluluiadministrativ la cursuri de perfecţionare, inclusiv de implementare şi gestionare a bazei de date

- resurse financiare: sponsorizări, venituri obţinute cu sprijinul asociaţiei părinţilor, sumeleachitate de către părinţi pentru acoperirea costurilor necesare activităţilor de semiinternat, sumeprovenite de la bugetul Consiliului Local

- resurse umane: cadrele didactice, elevii, personalul administrativ, părinţii, psihologulşcolar, firma care asigură servirea mesei de către elevii care doresc regim de semiinternat,parteneri media

- resurse de timp: 4 ani

- resurse materiale: fişe de diagnostic vocaţional şi de stil de învăţare, materialul necesarpentru pregătirea elevilor care vor rămâne în şcoală în program prelungit, broşuri, pliante,programul orelor suplimentare cu elevii cu lacune la învăţătură şi cu elevii capabili deperformanţă; fişe manageriale cu domeniile de sarcină şi cu atribuţiile individuale; materialenecesare pentru activităţile extraşcolare; procesele-verbale şi documente de feed-back de laConsiliul Elevilor, materialele necesare simulărilor de teste naţionale, proiectele de opţionalepropuse de elevi şi realizate cu contribuţia acestora, chestionarele pentru părinţi şi elevi

71

referitoare la stabilirea opţionalelor, materialele necesare pentru activitatea în cadrul cabinetuluide consiliere şi orientare şcolară

DIRECŢII DE ACŢIUNE:1. Stimularea perfecţionării cadrelor în adaptarea metodelor didactice la noile tehnologii

informaţionale. Promovarea şi încurajarea activităţilor în echipă

2. Antrenarea unui grup de cadre didactice din şcoală în activitatea de formare a adulţilor:formare continuă a cadrelor didactice, consiliere socială şi educaţională cu părinţii, educaţieantreprenorială

3. Iniţierea tuturor cadrelor didactice şi a personalului în utilizarea calculatoarelor înactivitatea profesională.

4. Participarea cadrelor la cursuri de iniţiere în managementul calităţii şi în folosirea AEL.

5. Familiarizarea cadrelor didactice cu sistemul de evaluare internă.

6. Perceperea elevilor ca parteneri în actul educativ.

7 .Familiarizarea cadrelor didactice cu metodele specifice muncii în echipă şi introducereaacestor metode în actul didactic.

8. Promovarea valorilor democratice în activitatea Consiliului elevilor9. Promovarea unei culturi organizaţionale de tip corporativ.


1. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale

RESURSE STRATEGICE/- resurse acţionale: redistribuire cheltuielilor; implicarea cadrelor didactice în proiecte de

tip grant şi în activităţi de found raising pentru obţinerea fondurilor necesare pentru dezvoltareabazei materiale; implicarea Consiliului Local, a Primăriei şi a părinţilor în deciziile Consiliuluide Administraţie al şco

-resurse financiare: fonduri de la Consiliul Local, sponsorizări şi fonduri din sprijin primitde la părinţi (2% din impozit), tranşe financiare din proiecte de tip grant sau de finanţarenerambursabilă

-resurse umane: CRP, firme specializate, cadre didactice competente în elaborareaproiectelor


-resurse materiale: centrala termică, geamuri şi uşi termopan, materiale pentru igienizare,materiale specifice pentru instalaţia electrică, calculatoare, material didactic, imprimante,copiatoare, cameră video, video proiectoare, mobilier modular, scaune, catedre cu spaţiiasigurate pentru calculatoare, panou/ecran de proiecţie, flip charturi, recuzită pentru spectacolede teatru


72

1. Dezvoltarea bazei materiale, cu prioritate pentru formarea elevilor în domeniile solicitatede piaţa muncii

2. Obţinerea de fonduri prin participare la proiecte de finanţare şi prin sporirea contribuţieicomunităţii locale, ca urmare a adecvării ofertei de şcolarizare la nevoile acesteia.

3. Acoperirea necesarului de calculatoare şi soft educational pentru toate ariile curriculare.

4. Dezvoltarea modalităţilor de evaluare formativă şi sumativă cu ajutorul computerului.5. Creşterea contribuţiei părinţilor la îmbunătăţirea condiţiilor de instruire şi la dotarea cu

material didactic.

6. Incurajarea iniţiativelor de tip antreprenorial ale elevilor şi antrenarea lor în identificareade activităţi aducătoare de venituri în folosul şcolii.

7. Antrenarea unui grup tot mai numeros de cadre didactice din şcoală în activitatea deformare a adulţilor.


1.Crearea de parteneriate educaţionale eficiente

RESURSE STRATEGICE- resurse acţionale: popularizarea prin mass-media locală, prin site-ul şcolii, revista şcolii,

pliante şi alte produse publicitare a activităţilor desfăşurate în şcoală; desfăşurarea unor activităţicomune cu părinţii şi cu membrii unor instituţii specializate din municipiu pentru realizarea unoractivităţi de dezvoltare a personalităţii elevilor; consultarea părinţilor în rezolvarea problemelorşcolii; activităţi de colaborare efectivă între cadre didactice şi părinţi în rezolvarea problemelorelevilor

- resurse financiare: sponsorizări, contribuţii benevole ale părinţilor, fonduri obţinute dinproiecte

- resurse umane: cadre didactice, părinţi, psihologul şcolar, reprezentanţii mass-media,membrii administraţiei locale, cadre didactice colaboratoare de la alte instituţii şcolare


-resurse materiale: chestionare de opţiuni CDŞ, materialul necesar pentru prezentările deofertă educaţională în faţa părinţilor şi pentru popularizarea acesteia prin mijloacele mass-mediadin localitate, fişele de activitate ale activităţilor de proiect comunitar; videoproiector, calculator,flip-chart


1. Iniţierea de proiecte comunitare pentru participarea la programe de finanţare vizândînnoirea dotării tehnice a şcolii şi adaptarea ofertei la cerinţele comunitare.

2. Diversificarea şi extinderea relaţiilor cu parteneri educaţionali atât la nivel local cât şi lanivel regional şi european.

73

3. Fructificarea tuturor oportunităţilor oferite de proiectele de colaborare locale, regionaleşi europene.

4. Aplicarea şi promovarea sistemului de evaluare în colaborare cu partenerieducaţionali locali.

5. Dezvoltarea unor parteneriate între instituţii cu profil educativdin ţară şi din străinătate.

6. Dezvoltarea unor parteneriate educaţionale cu principalii factori educativi locali şi cuinstituţii de acelaşi profil din ţară şi din străinătate.

7. Diversificarea modalităţilor de colaborare cu parteneri implicaţi în formarea continuă aadulţilor.

74

PLAN OPERAŢIONALAn şcolar 2008-2009

OBIECTIVE GENERALE:

I CURRICULUM

1. Implicarea cadrelor didactice şi a elevilor în proiectul şcolar2. Continuarea procesului de perfecţionare a cadrelor didactice prin cursuri susţinute în afara şcolii, prin intermediulunui cabinet de consultanţă didactică realizat în cadrul şcolii, prin implicarea in activitatea echipelor de proiect

3. Eficientizarea activităţilor comisiilor metodice, a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi a celorlaltecomisii existente în şcoală

II. RESURSE UMANE

1. Încurajarea performanţei la elevi şi cadre didactice2. Combaterea absenteismului şi a abaterilor disciplinare3. Realizarea unor activităţi atractive pentru elevi4. Dezvoltarea abilităţii elevilor de a proiecta şi desfăşura activităţi educative împreună cu profesorii în şcoală şi în

afara şcolii5. Perfecţionarea personalului administrativ

III. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE1. Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcolii prin folosirea eficientă a fondurilor primite de la guvern, Consiliul

Local, prin realizarea de fonduri proprii şi prin realizarea unor proiecte de tip Granturi de dezvoltare şcolară2. Modernizarea şi întreţinerea clădirilor şi a terenurilor destinate recreerii elevilor şi activităţilor sportive

75

IV. DEZVOLTARE DE RELAŢII COMUNITARE

1. Implicarea părinţilor în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii şi ale elevilor

ACŢIUNI RESURSE RESPONSABILITĂŢI EVALUARE TERMEN

1 2 3 4 5

OBIECTIVUL I. 1: Implicarea cadrelor didactice şi a elevilor în proiectul şcolar ComeniusINDICATOR DE PERFORMANŢĂ: implicarea în proiectul şcolar a unui număr de cadre didactice şi elevi, mai mare decât cel

preconizat prin formularul de aplicaţie

Diseminarea activităţilor şia produselor finale obţinuteîn anul şcolar 2007-2008

-Umane (cadre didactice

elevi, părinţi comunitatealocală, mass-media locală),

-Materiale (documentenecesare pentru diseminare)

-Financiare (fondurile primitede la Agenţia NaţionalăSocrates), sponsorizări

Coordonatorul de proiect

Membrii echipei deproiect

Chestionare

Jurnalul de proiect

Raport financiar

Materialele prezentate

Procese verbale

Sept.-oct.2008

Alcătuirea şi prezentareaprogramului de activitatepentru anul I de proiect şicunoaşterearesponsabilităţilor tuturor

-Umane (membrii echipei deproiect, alte cadre didacticecare doresc să se implice,elevi, părinţi)

-Materiale (documentele


Membrii echipei deproiect,

Directorii

Indicatorii programului

Noiembrie 2008

76

celor ce doresc să se implice necesare la alcătuireaprogramului)

Desfăşurarea activităţilor deproiect conform programului

-Umane (cadre didactice,elevi, părinţi, membri aicomunităţii locale)

-Materiale (documentelenecesare pentru realizareaactivităţilor, materialenecesare pentru realizareaspectacolelor, CD-uri şi DVD-uri, calculatoare, materialelenecesare pentru pregătireamobilităţilor)

-Financiare(fondurile primitede la Agenţia NaţionalăSocrates, sponsorizări)


Directorii

Documentele de lafiecare activitate

Discuţii cu participanţii

Materiale realizate

Produsul final

Anul şcolar 2008-2009

Pregătirea mobilităţilor deproiect (oct.2008, Cluj şimai 2009, Turcia)

-Umane (membrii echipei deproiect, alte cadre didacticecare doresc să se implice,elevi, părinţi)

-materiale (broşuri, cărţi CD,DVD, videoproiector, aparatfoto, cameră video,materialele prezentatepartenerilor, stabilireaprogramului)-financiare (fondurile primitede la Agenţia Naţională

Echipa de proiect

Direcţiunea

Produsele finale,

Jurnalul de proiect

Chestionare

Înregistrări video

Sem. I şi sem. II alanului şc. 2008-2009,înainte de desfăşurareamobilităţilor

77

Socrates, sponsorizări)

OBIECTIVUL I. 2: Continuarea procesului de perfecţionare a cadrelor didactice

INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: creşterea cu 50% a numărului cadrelor didactice care aplică metode activ-participative la ore, acelor care ştiu să opereze pe calculator, precum şi a celor care aplică sistemul de evaluareformativă

Participarea cadrelordidactice la cursuri deperfecţionare pe domeniulcalculatoarelor, al metodelorde predare şi de evaluareformative

-umane (cadre didactice,formatori)

-materiale (suporturile decurs, fişe de lucru,calculatoare, imprimante,copiatoare)

-financiare (costurilecursurilor, fişelor de lucru,chestionarelor)

-Direcţiunea

-Responsabilul cuformarea continuă

-Cadrele didactice

-ResponsabiliiComisiilor Metodice

-Atestatele obţinute înurma cursului

-Lecţiile desfăşurate pebaza cunoştinţelordobândite

-Fişele de asistenţă la ore

-Cuprinderea evaluăriiformative în proiectareacalendaristică şi în cea aunităţilor de învăţare

-Chestionare pentruverificarea respectăriiperioadelor de evaluare

-Existenţa procedurilorde evaluare şi deoptimizare a rezultatelorînvăţării şiimplementarea acestorproceduri la nivelul


Octombrie 2008

78

fiecărei CM

OBIECTIVUL I. 3: Eficientizarea activităţilor comisiilor metodice, a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi acelorlalte comisii existente în şcoală

INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Creşterea cu 10% a numărului activităţilor desfăşurate de aceste comisii faţă de anul şcolaranterior

Alcătuirea planului deactivitate, a planuluimanagerial pentru fiecarecomisie şi a planului deinterasistenţe

Membrii comisiilor Responsabilii de comisii Existenţa planurilor

Întocmirea raportului deautoevaluare a CEACpentru anul şcolar 2006-2007

Sept. 2008

Oct. 2008

Desfăşurarea activităţilorstabilite în plan

Membrii comisiilor, elevi,

părinţi

Materialele rezultate în urmaactivităţilor

Membrii comisiilor Procese verbale

Fişa de asistenţe la ore

Chestionare, proceseverbale la întâlnirile

comune între membriimai multor comisii,

analiza portofoliilorcadrelor didactice şi aleelevilor, monitorizare şievaluare curentărealizată de CEAC

Sem. I şi II al anuluişcolar 2008-2009

79

Elaborarea de teste unice lanivel de CM pe obiectiveledin programă

Elaborarea unor măsuri deremediere pe bazarezultatelor evaluării

Comunicarea rezultatelorelevilor către părinţi

Cadre didactice

Elevi

Părinţi

-hârtie xerox

cadre didactice

elevi

hârtie xerox

cadre didactice

carnete elevi, sedinte cupărinţii,scrisori, carneţele decomunicare

,,

,,

diriginţii

învăţătorii

- verificarea testelor pebaza fişelor de analiză aacestora

- pe baza fişelor deanaliză cu modalităţi deremediere

- pe baza rezultatelorelevilor

- prinevaluare CEAC

-procese verbale laşedinţe cu părinţii

Datele de programare aevaluării

După fiecare etapă deevaluare

Februarie 2009

Iunie 2009

semestrial

OBIECTIVUL II. 1: Încurajarea performanţei la elevi şi cadre didactice

INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: creşterea cu 2% a promovabilităţii şi a rezultatelor la examenul de testare naţională

Ore suplimentare depregătire

-cu elevii capabili deperformanţă,

-cu elevii mai slabi laînvăţătură,

-cu elevii proveniţi dinfamilii defavorizate şi

-cu elevii claselor aVII-a şi aVIII-a pentru tezele unice,

-menţinerea grupelor deexcelenţă

Elevi,cadre didactice,

Părinţi

-teste,culegeri de teste,

materiale necesare pentrupregătirea şi desfăşurareatezelor, fişe de lucru, manuale,portofolii, calculatoare,materialele de prezentare ametodologiilor de desfăşurareşi a programelor pentru tezeleunice, a metodologiilor deadmitere la licee şi SAM

Diriginţii

Membrii consiliilorprofesorilor clasei

Directorii

CA

Rezultatele la învăţăturăla finalul semestrelor şila finalul anului şcolar

- la TSU

- la olimpiade şiconcursuri şcolare

Sfârşitul sem. I

Sfârşitul sem. II

al anului şcolar 2008-2009

Premierea rezultatelordeosebite ale elevilor şi alecadrelor didactice

Cadre didactice,elevi,

Părinţi,comunitatea locală

-sponsorizări,donaţii,

premiul lunar de 2%,

salarii de merit,

gradaţii de merit

Direcţiunea

CA

Responsabilii de comisiimetodice

Serviciul de contabilitate

Numărul de elevi şi decadre didactice premiate

Lunar şi semestrial

Continuarea programului desemiinternat pentru eleviiclaselor I-IV

-Învăţători, elevi

-Sumele plătite de părinţi

Direcţiunea

CA

Serviciul de contabilitate

Numărul elevilor careparticipă la acestprogram

Octombrie2008-

August 2009

OBIECTIVUL II. 2: Combaterea absenteismului şi a abaterilor disciplinare

80

INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: scăderea cu 3% a numărului de absenţe şi neproducerea de abateri disciplinare grave care sănecesite intervenţia Comisiei de disciplină

Prezentarea Regulamentuluişcolar, a Regulamentului deordine interioară şi afişarealor în sala profesorală şi înclase

Elevi, cadre didactice,

Părinţi

-Regulamentul şcolar

Regulamentul de ordineinterioară

Directorii

Diriginţii

Învăţătorii

Afişarea regulamentelorîn locurile menţionate

Procese verbale de luarela cunoştinţă aconţinutului acestora

Sept.- oct. 2008

Activităţi adecvate în cadrulorelor de dirigenţie şi laîntâlnirile cu părinţii

Cadre didactice, părinţi,

Elevi

-materiale necesare pentrudesfăşurarea orelor dedirigenţie

Diriginţii

Responsabilul CRP

Responsabilul Comisieide relaţii cu părinţii

Planificările activităţilorde dirigenţie

Planificările şi proceseleverbale de la şedinţele cupărinţii

Sem. I

Sem.II

Întâlniri cu psihologul şcolar Elevi, cadre didactice,

Părinţi

-materiale demonstrativeaduse de psihologul şcolar

Diriginţii Evidenţa întâlnirilor

Scăderea număruluielevilor cu probleme decomportament

Statistica de la sfârşitulsemestrului

Conform programuluipsihologului şcolar şi decâte ori este nevoie

Medierea în timp util aconflictelor dintre elevi şiverificarea săptămânală anumărului de absenţe peclase

Diriginţii, învăţătorii,

elevii, psihologul şcolar

Directorii

Comisia de disciplină

Consiliul elevilor

Caietele diriginţilor

Numărul de cazuripentru care a fostsolicitat psihologulşcolar şi întrunireacomisiei de disciplină

Statistica de la sfârşitul

De câte ori este nevoie

Săptămânal

81

semestrelor şi cea anuală

Chestionare

OBIECTIV II. 3: Realizarea unor activităţi atractive pentru eleviINDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Creşterea numărului de activităţi şi diversificarea acestora comparativ cu anul şcolar trecut

Creşterea ponderiiactivităţilor extracurriculareîn procesul de predareînvăţare

Elevi, cadre didactice

-sumele necesare deplasărilor,biletelor de intrare, acopeririicostului taberelor

-mijloacele şi materialelenecesare pentru deplasări

Diriginţii,

Învăţătorii

Coordonatorulactivităţilor educative

Directorul adjunct

Planificările cadrelordidactice

Numărul de vizite,excursii, tabere,vizionăride filme documentare şiartistice cu tematicăeducativă

Planul de activitate alComisiilor metodice

Chestionare

semestrial

Creşterea numărului deactivităţi extraşcolare,diversificarea acestora,precum şi popularizarea lorîn comunitatea locală


Părinţi

-materialele necesare pentrufiecare activitate

Diriginţii,

Învăţătorii

Coordonatorulactivităţilor educative

Directorul adjunct

Planul de activităţiextracurriculare la nivelde şcoală, al comisieidiriginţilor, al diriginţilorla clase, al comisiilormetodice

Activităţile desfăşurate şiînregistrate

Evaluare CEAC

Sept. 2008

lunar

Iunie 2009

Elaborarea unor proiecte deopţionale conform dorinţelorelevilor

Alegerea opţionalelor înfuncţie de cerinţele elevilor

Elaborarea unei broşuriprivind CDŞ şi a uneia deprezentare a ofertei şcolii şidifuzarea acestora

Elevi, părinţi, cadre

Didactice

-materiale necesare elaborăriibroşurilor şi a diseminăriiacestora

-materialele necesare pentrususţinerea orelor de opţional(imagini foto şi video,aparatura necesară, cărţi,pliante, CD, DVD, fişe etc)

Directori

CA

Chestionarele pentruelevi şi părinţi

Proiectele de opţional

Broşura privind CDŞ şicea care prezintă ofertaşcolii

Evaluare curriculumefectuată de CEAC

Aprilie 2009

Martie 2009

Mai 2009

OBIECTIV II 4 : Dezvoltarea abilităţii elevilor de a proiecta şi desfăşura activităţi educative împreună cu profesorii, înşcoalăINDICATOR DE PERFORMANŢĂ: creşterea cu 20% a numărului de elevi care participă la activităţi educative

-Implicarea elevilor înactivitatea de proiectarealături de cadrele didactice

pentru depunerea unuiproiect de granturi şcolare învederea realizării unuicabinet de consiliere

-participarea elevilor la oredesfăşurate împreună cupsihologul şcolar, cumedicul şcolar, cureprezentanţi ai poliţiei

-Implicarea elevilor în


autorităţile locale

calculatoare, consumabile

sponsorizări, sprijin primit dela autorităţile locale

Directori

Responsabilul comisieidiriginţilor

Responsabilii ConsiliuluiElevilor

CE

Formularul de aplicaţiepentru proiect

Indicatorii activităţiledesfăşurate

Chestionare privind

Martie 2009

An şcolar 2008-2009

82

activitatea de proiectarealături de cadrele didactice,a activităţilor extraşcolare şia propunerilor de opţionale

Comisia diriginţilor

Comisia de curriculum

Responsabilii comisiilormetodice

CE

eficienţa acestor activităţi

OBIECTIV II 5: Perfecţionarea personalului administrativINDICATOR DE PERFORMANŢĂ: constituirea bazei de date a şcolii şi actualizarea ei periodică

Implementarea sistemuluide gestionare a datelor şiinformaţiilor

Umane: secretarul şcolii,informaticianul, diriginţii,învăţătorii, administratorul,contabilul, bibliotecarul

Materiale: BDNE, informaţiidespre rezultatele obţinute întimpul anului şcolar

Financiare: sumele necesarepentru instruirea personaluluicare va administra baza de date

Director

Contabil

secretar

Existenţa bazei de date

Completarea periodică aacesteia

Raport de autoevaluare

CEAC

An şcolar 2008-2009

Septembrie 2008

OBIECTIV III. 1: Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcoliiINDICATOR DE PERFORMANŢĂ: îmbunătăţirea metodelor de predare prin utilizarea materialului didactic modern

Sporirea bazei materiale aşcolii prin dotarea cumaterial didactic şicalculatoare din resurseproprii, din fondurile primitede la Consiliul Local şi de laguvern

Umane: Cadre didactice,părinţi, autorităţile locale,agenţi economici, contabil

Materiale:calculatoare,enciclopedii, hărţi, materialepentru laboratoarele de fizică,chimie, biologie, planşe

Financiare:-sponsorizări,chirii, donaţii, venituri de la

fundaţia de sprijin „Pro-

Directorii

CA, CRP,

Materialul didacticcumpărat şi folosit lalecţii

Calitatea lectiilor

Numarul de elevi sicadre didactice carefolosesc aceste materiale

Numărul de calculatoareachiziţionate şi gradul defolosire al acestora

Numărul lecţiilor AEL

Sfârşitul anului şcolar

83

Teodor Murăşanu”, 2% dinimpozit, fonduri aleConsiliului Local

Alcătuirea de proiecte pentrudotarea cu material didactic

Cadre didactice, reprezentanţiiCL

Director

Responsabilii de comisiimetodice

Seful comisiei deevaluare a calităţii

Echipa de proiecte

Număr de proiectedepuse

Număr de proiecterealizate


OBIECTIV III. 2: Modernizarea şi întreţinerea clădirilor şi a terenurilor destinate recreerii elevilor şi activităţilorsportive

INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: reducerea cheltuielilor la încălzire şi reparaţii şi utilizarea fondurilor economisite în scop didactic

Igienizarea sălilor de clasă, agrupurilor sanitare, a sălii delapte-corn şi a coridoarelor

Firme specializate, personalulnedidactic

-materiale specifice

-fonduri de la CL, contribuţiibenevole ale comitetelor depărinţi pe clase şi pe şcoală

Directorii

CA

Avizele sanitare Vacanţa de vară

84

Depunerea de solicitarepentru clădire nouă şi pentrureparaţii la gardul deîmprejmuire al şcolii

Realizarea licitaţiei pentruproiect clădire nouă şirealizarea proiectului

Cadre didactice, firmespecializate, CRP

-fonduri de la CL, CJ, guvern,sponsorizări de la agenţieconomici

comisia de licitaţie

-fonduri de la guvern

CA

Comisia de evaluare acalităţii

Director

Contabil

Existenţa proiectelor

Existenţa proiectului


Martie 2008

Decembrie 2008

OBIECTIV IV. 1: Implicarea părinţilor în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii şi ale elevilorINDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Creşterea cu 5% a numărului părinţilor care vizitează şcoala în mod frecvent

Organizarea de întâlniri cupărinţii pe teme privindactivităţile extraşcolare,consilierea pedagogică,alegerea opţionalelor,

diseminarea activităţilor dincadrul proiectului şcolar,regulamentul şcolar,

regulamentul de ordineinterioară, metodologiile deteze şi de admitere sau alteteme propuse de dânşii

Părinţi, diriginţi, învăţători,

elevi, reprezentanţi mass-media

-materialele necesare pentrudiseminare, regulamente, fişe,chestionare, materialeinformative

Responsabilul CRP

Coordonatorulactivităţilor extraşcolare

Directorul adjunct

Responsabilul Comisieide relaţii cu părinţii

Chestionare

Procese verbale

Materiale prezentate

Raport de evaluare dinpartea CEAC privindveniturile extrabugetareşi relaţiile şcolii cupărinţii

Lunar


Diversificarea metodelor de Umane: cadre didactice, elevi, Echipa managerială Actualizarea site-ului Septembrie 2008-august

85

de prezentare a şcolii lanivelul comunităţii locale

părinţi, membri echipei TV dela postul local

Materiale: fişe, CD/DVD,camere video, pliante

Financiare: fonduri obţinutedin sponsorizări şi donaţii

şcolii,

Emisiuni TV

Reviste

pliante

2009

Găsirea unor modalităţieficiente de transmitere ainformaţiilor dinspre şcoalăspre părinţi şi invers

Părinţi, elevi, cadre didactice

Carnetele de elev, caiete decorespondentă

Responsabilul CRP

Diriginţii

Învăţătorii

Fişele de prezentare asituaţiei elevilor

Caietul dirigintelui

Carnetele de elev

Caietele de comunicarecu părinţii

Numărul de părinţiparticipanţi la şedinţelecu părinţii

Numărul de părinţi carese interesează lunar desituaţia elevilor

săptămânal

88

IX. GRUPURI ŢINTĂ VIZATE:

1. elevii

2. părinţii

3. cadrele didactice

4. comunitatea locală

X. REZULTATE AŞTEPTATE

CURRICULUMŢINTA: Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele elevilor. Transformarea şcolii

într-o organizaţie care învaţăREZULTATE AŞTEPTATE:

a) Pe termen scurt (1 an)- cadrele didactice care deja aplică metodele activ-participative la lecţii vor

împărtăşi din experienţa lor şi celorlalte cadre didactice şi vor susţine lecţii demonstrativeîn cadrul comisiilor metodice sau prin interasistenţe

- cursuri de perfecţionare pentru utilizarea calculatorului şi pentru metode activ-participative

- schimb de bune practici cu cadrele didactice şi cu alte persoane din instituţiilepartenere implicate în proiect

- implicarea cadrelor didactice în activităţile desfăşurate în cadrul proiectului

- comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii lucrează pe baza criteriilor deevaluare stabilite şi pe baza legii

b) Pe termen mediu(2-3 ani )- cadrele didactice care nu aplică metode activ-participative la ore vor urma

cursuri de perfecţionare în domeniu

- integrarea la cursuri de formare a tuturor cadrelor didactice care nu ştiu săutilizeze calculatorul

- participarea la cursuri pe de perfecţionare şi la activitatea de consultanţă peaspectul evaluării formative

- responsabilii de comisii metodice şi directorii vor efectua asistenţe la ore pentrua verifica aplicarea cunoştinţelor dobândite la cursurile de perfecţionare

- elaborarea de proceduri de evaluare şi optimizare a rezultatelor învăţării

89

- continuarea schimbului de bune practici cu cadrele didactice şi parteneriiimplicaţi în proiect

- implicarea cadrelor didactice în activităţile desfăşurate în cadrul proiectuluiComenius şi continuarea acestor activităţi şi după încheierea perioadei de proiect

c) Pe termen lung(4ani)- toate cadrele didactice din şcoală vor aplica metode activ-participative la ore şi

vor ştii să susţină lecţii cu ajutorul calculatorului

- toate cadrele didactice vor folosi materialele realizate în timpul proiectului încadrul cabinetului de consultanţă şi vor continua activitatea în acest cabinet pentruactualizarea cunoştinţelor

- vor avea loc activităţi demonstrative la toate ariile curriculare, iar directorii şiresponsabilii comisiilor metodice vor monitoriza aceste activităţi

- comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii lucrează pe baza criteriilor deevaluare stabilite şi pe baza legii, devenind principalul factor în activitatea de consultanţă

- standardele curriculare vor fi atinse cel puţin la nivelul de „bine” la toatedisciplinele din CN

RESURSE UMANE

ŢINTA 1. Proiectarea unui sistem propriu de monitorizare şi evaluare a calităţiiŢINTA 2. Dezvoltarea personalităţii elevilor

REZULTATE AŞTEPTATE:a) Pe termen scurt(1 an)- mai multe ore de pregătire suplimentară cu elevii cu lacune la învăţătură şi cu

elevii capabili de performanţă

- diversificarea şi creşterea numărului activităţilor extraşcolare

- atragerea intensivă a elevilor la activităţi de proiecte educaţionale

- extinderea regimului de semiinternat pentru toţi elevii claselor I-IV

- colaborarea mai strânsă cu părinţii pentru reducerea numărului de absenţe şipentru o mai largă participare la rezolvarea problemelor şcolii şi ale elevilor

- atragere de sprijin pentru elevii care provin din familii defavorizate

- mai multe opţionale atractive pentru elevi

b) Pe termen mediu(2-3 ani)- popularizarea rezultatelor obţinute de elevii şcolii noastre la olimpiade,

concursuri,

- un nou proiect pe activităţi extraşcolare

- participarea elevilor la activitatea proiectului

90

- extinderea sistemului de semiinternat, dacă sunt cereri suficiente, la elevii degimnaziu

- implicarea efectivă a Consiliului elevilor în dezbaterea problemele şcolii şi înrezolvarea lor

- reducerea numărului de absenţe

- implementarea sistemului de gestionare a datelor şi informaţiilor (BDNE şi altesisteme) şi instruirea personalului care va utiliza sistemul

c) Pe termen lung(4 ani)- realizarea numărului de clase propus şi menţinerea grupelor de excelenţă

- menţinerea în rândul şcolilor cu rezultate deosebite la TSU şi popularizareaacestor rezultate.

- toţi absolvenţii şcolii noastre să fie înscrişi la licee şi SAM

- creşterea ponderii activităţilor extracuriculare

- participare activă a elevilor la activităţile desfăşurate de şcoală, sub coordonareapropriului Consiliu

- părinţii să opteze în număr mai mare pentru şcoala noastră la înscrierea copiilor înclasa I, datorită rezultatelor la învăţătură obţinute de elevii noştri, a atractivităţii ofertelorde opţionale, de activităţi extraşcolare şi a calităţii mediului educaţional

- reducerea număr de absenţe şi a abaterilor disciplinare grave

- funcţionarea sistemului de gestionare a datelor şi informaţiilor


ŢINTA 1 Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale REZULTATE AŞTEPTATE:

a) Pe termen scurt(1 an)- cadrele didactice care ştiu să elaboreze proiecte vor face cursuri de pregătire cu

alte cadre didactice care doresc să înveţe elmentele de bază ale mangementului de proiect

- elaborarea de proiecte pentru dotarea şcolii cu calculatoare şi cu materialdidactic şi de modernizare a clădirilor şcolii şi depunerea lor la Consiliul Local, ISJ şi laalte foruri de coordonare

- elaborarea de proiecte pentru obţinerea unor fonduri de dezvoltare şcolară

- igienizarea corespunzătoare a sălilor de clasă, a grupurilor sanitare şi acoridoarelor pentru a obţine avizele sanitare.

b) Pe termen mediu(2 ani)- alcătuirea de proiecte pentru dotarea şcolii cu calculatoare şi cu material

didactic, pentru realizarea unui cabinet de documentare şi consultanţă şi depunerea lor latermen spre aprobare

91

- reactualizarea proiectelor pentru schimbarea instalaţiei electrice a şcolii, pentruschimbarea geamurilor şi a uşilor şi pentru igienizare şi depunerea lor la Consiliul Localşi ISJ

- licitaţia pentru proiectul de mansardare şi realizarea proiectului

- căutarea unor sponsori şi parteneri care doresc să susţină activităţile dedezvoltare a şcolii

- igienizarea periodică a sălilor de clasă, a grupurilor sanitare şi a coridoarelorpentru a obţine avizele sanitare.

c) Pe termen lung(3-4 ani)- dotarea şcolii cu mai multe calculatoare şi cu material didactic modern şi

folosirea acestora la ore

- dotarea cabinetului de documentare şi de consultanţă şi asigurareafuncţionalităţii acestuia şi după încheierea proiectului

- monitorizarea folosirii eficiente a acestor dotări în timpul orelor

- obţinerea devizelor estimative, realizarea studiilor de fezabilitate, organizarealicitaţiilor şi realizarea tuturor lucrărilor propuse: mansardarea corpurilor de clădire,schimbarea instalaţiei electrice, a geamurilor şi uşilor, igienizarea sălilor de clasă, agrupurilor sanitare şi a coridoarelor.


ŢINTA 1: Crearea de parteneriate educaţionale eficienteREZULTATE AŞTEPTATE:a) Pe termen scurt(1 an)- popularizarea problemelor şcolii şi sensibilizarea la nevoile de integrare şi de

educaţie ale elevilor în cadrul şedinţelor cu părinţii

- obţinerea sprijinului părinţilor pentru rezolvarea acestor probleme

- chestionarea părinţilor în legătură cu aşteptările lor în oferta de CDŞ a şcolii, încadrul sesiunii anuale de opţiune

- prezentarea proiectului şcolar în faţa părinţilor şi sublinierea importanţei acestuiapentru şcoala noastră şi pentru comunitate

- prezentarea şi dezbaterea Regulamentului şcolar şi a Regulamentului de ordineinterioară

b) Pe termen mediu(2-3 ani)- organizarea unor şedinţe cu părinţii împreună cu elevii şi cu psihologul şcolar pe

diverse teme de interes educaţional

- organizarea unor activităţi comune cadre didactice-părinţi, în cadrul cărora să fiepopularizate activităţile desfăşurate în şcoală şi rezultatele obţinute de elevi subîndrumarea sistematică a cadrelor didactice

92

- implicarea părinţilor în alcătuirea programului de activităţi extraşcolare a elevilor

- relaţie mai strânsă cu membrii CRP

- diversificarea metodelor de promoţionare a şcolii la nivelul comunităţii locale

c) Pe termen lung(4 ani)- implicarea mai activă a părinţilor în rezolvarea unor probleme ale şcolii şi ale

elevilor

- atragerea de sponsori cu ajutorul părinţilor

- creşterea anuală cu 5% a numărului de părinţi care vizitează şcoala în modfrecvent

- reducerea numărului părinţilor care nu cunosc situaţia şcolară a elevilor,problemele şcolii, activităţile extraşcolare, rezultatele deosebite ale elevilor şi ale cadrelordidactice

XI. MODALITĂŢI DE EVALUARE A ŢINTELOR

CURRICULUM1. Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele elevilor. Transformarea şcolii într-oorganizaţie care învaţă,

*chestionare, documentaţie de feed-back

*fişe de asistenţă (directori, şefi de comisii metodice)

*lecţii deschise evaluate prin revizuire reciprocă (peer review)

*gradul de operaţionalizare a obiectivelor din proiectarea didactică

*fişele de activitate diferenţiată la clasă

*documentele de evaluare formativă: teste, matrice de specificaţie, grafice deprogres

*statistici privind rezultatele elevilor comparativ cu anii şcolari anteriori

RESURSE UMANE


*evidenţierea progresului elevilor în cei 4 ani prin analizarea rezultatelor din SC-uri, TSU, olimpiade şi concursuri şcolare

*evidenţierea scăderii numărului absenţe prin compararea evidenţelor din cataloageîn cei 4 ani

*proporţia elevilor înscrişi la licee faţă de cei înscrişi la SAM

*gradul de participare la activităţi extraşcolare

93

*chestionare aplicate elevilor referitoare la atractivitatea şi eficienţa lecţiilor şi aactivităţilor extraşcolare

*număr elevi beneficiari ai activităţii de semiinternat şi evidenţierea, princompararea rezultatelor acestor elevi, a eficienţei acestei activităţi pe parcursul celor 4ani

*funcţionarea sistemului de gestionare a datelor şi completarea lui periodică


1. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale

*număr proiecte depuse

*număr proiecte realizate

*număr calculatoare obţinute şi gradul de utilizare a acestora

*numărul de repere de modernizare a clădirilor

*realizarea mansardarii necesare obţinerii de noi spaţii şcolare

*dotare cu material didactic/gradul de folosire la lecţii/rezultate


1.Crearea de parteneriate educaţionale eficiente

*numărul părinţilor implicaţi în activităţi organizate de şcoală,comparativ în cei 4ani de derulare a PDI

*numărul elevilor implicaţi în activităţi de activităţi de proiect educaţional sau înalte activităţi de interes comunitar, comparativ în cei 4 ani de derulare a PDI

*numărul activităţilor de parteneriat şcoală – părinţi şi şcoală – comunitate locală

XII. INDICATORI DE REALIZARE A PROIECTULUI DEDEZVOLTARE ŞCOLARĂ

-atingerea ţintelor şi realizarea oiectivelor

-obţinerea rezultatelor aşteptate

- îndeplinirea misiunii în termenii formulaţi, al sentimentului de famile comunitarăşi al pregătirii absolvenţilor pentru integrarea într-o societate în schimbare

94

XIII. Grupul de lucru pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului dedezvoltare al şcolii este alcătuit din responsabilii Comisiilor metodice. A fost ales acestgrup de lucru deoarece:

-membrii săi sunt interesaţi în obţinerea unor rezultate bune în toate domeniilefuncţionale pe care a fost structurat proiectul;

-au spirit de iniţiativă;

-au experienţă în activităţi de monitorizare şi evaluare;

-au avut o contribuţie importantă la elaborarea PDI;

-coordonează toate activităţile de interes educaţional din şcoală.

XIV. REALIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

În realizarea proiectului s-a ţinut cont de realitatea actuală a şcolii, de informaţiileprimite de la inspectori, manageri şi profesori cu experienţă dar şi de literatura despecialitate în managementul educaţional. Prezentul proiect de dezvoltare şcolară petermen mediu după avizarea în Consiliul Profesoral şi aprobarea în Consiliul deAdministraţie, va deveni documentul principal pe baza căruia se vor elabora celelaltedocumente manageriale ale şcolii. Anual, acest document va suferi modificări generatede schimbările datelor de intrare.

Pornind de la Planul de Dezvoltare Şcolară, în fiecare an şcolar va fi alcătuit PlanulManagerial (Operaţional) al şcolii care va stabili mijloacele prin care vor fi atinseţintele şi obiectivele strategice respectând direcţiile de acţiune şi coroborând resurselestrategice. Se vor stabili indicatori de performanţă pentru fiecare obiectiv, activităţiconcrete, resurse, termene, responsabili, responsabilităţi şi modalităţi de evaluare.

proiect al planului de dezvoltare ^colar … de dezvoltare institutionala.pdf · planul de...

Documents