DEZVOLTARE SUSTENABILĂ

Arad, 2012

CUPRINS

Introducere - Indicatorii dezvoltării durabile .....................................................................pag. 1

Cap. 1. Indicele dezvoltării umane ....................................................................................pag. 5

1.1. Indicele dezvoltării umane .............................................................................pag. 5

1.1.1. Formule de calcul ..........................................................................pag. 5

1.2. Analiza socio-economică pentru Regiunea Nord-Est – anul 1998

Indicele dezvoltării umane .............................................................................pag. 7

1.3. Analiza socio-economică pentru Regiunea Nord-Est – anul 2004

Indicele dezvoltării umane .............................................................................pag. 9

Cap. 2. Evaluarea sărăciei .................................................................................................pag.12

2.1. Analiza statistică a concentrării diversificării

Indicele de concentrare GINI (IG) ..................................................................pag.12

2.2. Calculul indicelui de concentrare GINI pentru regiunile N-V și N-E

pentru anii 2000 și 2005 .................................................................................pag.14

Cap. 3. Determinarea ratei sărăciei după transferl social .................................................pag.17

3.1. Rata sărăciei ..................................................................................................pag.18

3.2. Accesul pe piață a forței de muncă ...............................................................pag.19

3.3. Raportul de dependență economică la gospodării .........................................pag.19

3.4. Rata șomajului pe termen foarte lung ............................................................pag.20

3.5. Rata de dependență a vârstnicilor ..................................................................pag.20

3.6. Rata sărăciei pentru persoanele de 65 ani și peste .........................................pag.20

3.7. Speranța de viață la 65 ani pe sexe ................................................................pag.21

3.8. Migrația internă netă pe principalele grupe de vârstă ...................................pag.21

3.9. Rata ocupării pe grupe de vârstă ...................................................................pag.22

3.10. Vârsta medie de pensionare ........................................................................pag.22

3.11. Rata de activitate .........................................................................................pag.22

Cap. 4. Determinarea ratei de sărăcie pe sexe, Regiunea N-V, anul 2005 .......................pag.23

Cap. 5. Rata de dependență a vârstnicilor în Reg. de vest și în jud. Arad-2005...............pag.24

Bibliografie .......................................................................................................................pag.26

INTRODUCERE

Indicatorii dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă este forma de creștere economică care satisface nevoile societății în

termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu și lung. Ea se fundamentează pe considerentul că

dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să pună în pericol pe cele ale

generațiilor viitoare.

Necesitatea dezvoltării durabile a societății a fost evidențiată încă din 1992 la Summit-ul

Pamântului de la Rio de Janeiro și s-a reiterat la Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă de

la Johannesburg în 2002.

Pentru a cuantifica și a avea o imagine corectă a dezvoltării durabile, se impune dezvoltarea

unui sistem informațional statistic în acest domeniu. Abordarea unui sistem de indicatori care să

ajute la monitorizarea dezvoltării durabile a țării noastre, trebuie să pornească de la obiectivele și

țintele prevăzute în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă, în Strategia de dezvoltare a

României “Orizont 2025” și alte documente programatice adoptate la nivel național și să fie în

concordanță cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE adoptataă în anul 2001 la Göteborg.

Acești indicatori trebuie să fie consensuali și să dea o imagine reprezentativă celor trei

dimensiuni a dezvoltării durabile: societate, economie și mediu. În aceeași măsură, este necesar ca

aceștia să fie foarte clari, robuști și viabili din punct de vedere statistic, să fie obținuți din cele mai

bune surse de date, surse care să fie armonizate din punctul de vedere al metodologiei cu standardele

internaționale, să fie comparabili cu Statele Membre ale UE și să ofere comparabilitate și cu

standardele internaționale utilizate de Organizația Națiunilor Unite și OECD. În același timp, acești

indicatori trebuie să se poată obține în timp util și să fie ușor de revizuit, în vederea actualizării lor.

Institutul Național de Statistică a luat inițiativa de a include și de a iniția în Programul Phare

2001, componenta Statistica mediului, un studiu pilot pentru dezvoltarea unui sistem de indicatori de

dezvoltare durabilă. Scopul acestui proiect este realizarea unui sistem de indicatori care să acopere în

totalitate cei trei piloni ai dezvoltării durabile și de a pune bazele unei largi dezbateri cu factorii

interesați în dezvoltarea acestui domeniu. La construirea indicatorilor s-a avut în vedere un model de

organizare sistematica și coerentă a datelor, adoptat de Eurostat și Agenția Europeană de Mediu,

respectiv modelul DPSIR.

Lista indicatorilor cuprinde:

Indicatori structurali cu referință la mediu, pentru care România are obligativitate de raportare

către organismele internaționale;

Indicatori care monitorizează atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

Indicatori care monitorizează atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia de dezvoltare a

României “Orizont 2025”.

Acest proiect reprezintă o etapă premergătoare construirii unui sistem mai elaborat de

cuantificare a celor trei domenii de dezvoltare durabilă și, totodată, poate constitui și o provocare

pentru o larga dezbatere cu factorii implicați în evidențierea dezvoltării durabile în România.

Monitorizarea tendinţelor dezvoltării folosind şi indicatori situaţi în afara activităţii

economice precede formularea principiilor dezvoltării durabile şi s-a afirmat paralel cu procesul de

definire a strategiilor de dezvoltare durabilă elaborate sub egida Naţiunilor Unite şi, respectiv, a

Uniunii Europene. Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de instituţii,

de la întreprinderi sau formaţiuni ale societăţii civile, grupuri de experţi sau centre de cercetare până

la administraţii locale, guverne naţionale, organizaţii interguvernamentale sau instituţii financiare

internaţionale.

Amploarea acestor eforturi, care s-au intensificat în ultimii ani atât la nivel naţional cât şi în

formule multinaţionale colaborative, reflectă nevoia percepută de a dispune de astfel de instrumente,

de a acoperi o plajă diversă de aplicaţii şi de a depăşi o seamă de dificultăţi metodologice.

Diferenţele, încă notabile, dintre modalităţile de construcţie, stadiul de dezvoltare şi gradul de

utilizare efectivă a unor seturi coerente de indicatori ilustrează complexitatea sarcinii de a regăsi

compatibilităţi reale între abordările empirice şi normative din domeniile distincte care se integrează

în conceptul dezvoltării durabile: economia, societatea şi capitalul natural. În aceste condiţii,

aspectele metodologice, aflate încă într-o fază de fundamentare teoretică, sunt preluate dinamic în

procesul de dezvoltare a aplicaţiilor de raportare statistică.

Convenirea unui set de indicatori acceptaţi ai dezvoltării durabile, inclusiv reflectarea în

sistemul conturilor naţionale, prin instrumentele contabilităţii mediului, a factorilor ecologici şi

sociali ai dezvoltării, constituie în continuare un subiect de preocupare prioritară din partea Oficiului

de Statistică al Comunităţilor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa

(UNECE) şi Organizaţiei pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică (OCDE). România, prin

Institutul Naţional de Statistică, este angajată în mod activ în acest proces. În faza actuală Institutul

Naţional de Statistică transmite la Eurostat un sistem parţial de indicatori, integrat în sistemul

european aldezvoltării durabile, în funcţie de datele disponibile. În această etapă sursele de date pot

fi perfecţionate printr-o directă şi eficientă cooperare inter-instituţională, în special pentru

cuantificarea elementelor capitalului uman şi social şi a capacităţii de suport a ecosistemelor

naturale. Sistemul actual folosit pentru monitorizarea implementării Strategiei pentru Dezvoltare

Durabilă a UE reînnoite (2006) recunoaşte în mod explicit existenta acestor probleme şi recomandă

statelor membre să-şi revizuiască în continuare sursele de date pentru seturile de indicatori pentru a

le asigura calitatea, nivelul de comparaţie şi relevanţa în raport cu obiectivele Strategiei UE.

Unul dintre punctele nodale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE îl

reprezintă instituirea unui proces reglementat de monitorizare şi raportare care să armonizeze

cerinţele naţionale specifice ale statelor membre cu nevoile de coordonare şi sinteză la nivelul

instituţiilor Uniunii. S-a stabilit ca obiectivele de atins şi instrumentele de măsurare a performanţelor

economice în raport cu responsabilităţile sociale şi de mediu să fie definite printr-un dialog

constructiv angajat de Comisia Europeană şi de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri,

partenerii sociali şi formaţiunile relevante ale societăţii civile. Comisia Europeană, cu asistenţa

grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltării durabile, a fost însărcinată să continue dezvoltarea

setului de indicatori pentru a îmbunătăţi omogenitatea raportării.

O primă versiune a acestui set de indicatori a fost folosită pentru primul raport de evaluare

(2007) a Strategiei UE reînnoite. În forma sa curentă, mecanismul de monitorizare evidenţiază

anumite categorii de indicatori aflate încă în stadiul de dezvoltare.

Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru monitorizarea ţintelor cantitative

ale Strategiei UE, dar incomplet sau insuficient pentru urmărirea şi evaluarea obiectivelor calitative

(de exemplu, buna guvernare). Structura de indicatori produsă de Eurostat pentru primul raport de

monitorizare a Strategiei UE reînnoite asociază fiecărei dimensiuni strategice un indicator

reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori pentru obiectivele operaţionale subordonate (Nivel 2) şi

indicatori descriptivi ai domeniilor de intervenţie pentru politicile asociate (Nivel 3).

Un set suplimentar de indicatori în afara acestei structuri (indicatorii contextuali) este inclus

pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al căror răspuns la intervenţii rămâne

neidentificat. În conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au

obligaţia să-şi creeze forme de suport instituţional adecvate pentru coordonarea dezvoltării şi

utilizării instrumentelor statistice de monitorizare şi pentru revizuirea periodică (la 2 ani) a fiecărei

Strategii Naţionale, într-un mod congruent cu efortul de sistematizare a raportărilor asupra

implementării Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă la nivelul Uniunii Europene.

Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, în care revizuirea la intervale scurte a

Strategiilor Naţionale şi a Strategiei UE reduce marja de eroare în privinţa evaluării resurselor

necesare pentru implementarea obiectivelor convenite.

Pentru urmărirea şi verificarea implementării prezentei Strategii Naţionale se va crea şi

întreţine un sistem naţional de indicatori statistici ai dezvoltării durabile, armonizat şi congruent cu

sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor naţionale în

raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a UniuniiEuropene. Colectarea şi prelucrarea

informaţiilor de încredere, cuantificate şi actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de

dezvoltare durabilă, va permite măsurarea performanţelor în atingerea obiectivelor stabilite de

Strategie şi raportarea corectă asupra rezultatelor. Se are în vedere operaţionalizarea a două tipuri de

indicatori:

Indicatorii naţionali de dezvoltare durabilă, focalizaţi pe priorităţile-cheie exprimate prin ţinte

cuantificabile care să permită, totodată, compararea performanţelor naţionale cu cele ale partenerilor

internaţionali şi cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a UE reînnoite. Acest set de

indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE şi va fi reactualizat în

permanenţă.

Indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României,

acoperind întregul pachet de politici pe care aceasta le generează, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse

în Strategia UE. În acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizării, urmărind

responsabilizarea decidenţilor politici şi permiţând opiniei publice să evalueze succesul acţiunilor

întreprinse.

CAP. 1. INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE

1.1. INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE (INDICATOR) = IDU

Indicele dezvoltării umane (IDU) - este o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării,

învățământului și nivelului de trai. În acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de

dezvoltare a unei țări decât PIB-ul pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială și nu

alți indicatori socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq.

Indicele dezvoltării umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat în fiecare an de

Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite și publicat în Raportul de Dezvoltare Umană.

Valorile indicelui dezvoltării umane se situează între 0 – 1.

La nivel de țară IDU se poate calcula pe regiuni ( 8 regiuni ) sau pe țară.

Ultimul indice al dezvoltării umane a fost realizat în 2006 utilizând date din 2004. În 2004,

România a avut un IDU de 0,805, însemnând că țara are un nivel avansat de dezvoltare umană și este

situată pe locul 60 din lume. Este pentru prima oară când România a atins acest nivel, dat fiind că în

2003, IDU-ul era de 0,796 (locul 64), adică dezvoltare umană medie.

1.1.1. FORMULE DE CALCUL

IDU = unde: ISV = indicele sperantei de viata

INE = indicele nivelului de educatie

IPL = indicele intern brut /locuitor

ISV = unde: Smin = speranta minima de viata

Smed = speranta medie de viata

Smax = speranta maxima de viata

Exista tabele pentru fiecare regiune pentru Smax si Smin

INE = unde: IGA = indicele gradului de alfabetizare

IGCI = indicele gradului de cuprindere in invatamant

IGA = unde: GminA = gradul minim de alfabetizare

GmedA = gradul mediu de alfabetizare

GmaxA = gradul maxim de alfabetizare

IGCI = unde: GCI med= gradul de cuprindere

in invatamant mediu

GCImin = gradul de cuprindere in invatamant minim

GCImax = gradul de cuprindere in invatamant maxim

Inducele PIB/Locuitor = IPL

IPL =

Speranta de viata: Nivel maxim = 85

Nivel minim = 25

Rata alfabetizarii: Nivel minim = 0

Nivel maxim = 100

PIB/locuitor: Nivel minim = 100$/locuitor

Nivel maxim = 40.000$/locuitor

Datele medii se iau din raportul pe anul precedent al Anuarului statistic

1.2. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ PENTRU REGIUNEA NORD-EST – ANUL 1998

INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE

pentru Regiunea Nord - Est pe anul 1998

Statistica Regionala

Speranța de viață la naștere (ani)

Gradul de alfabetizare a populației adulte

Rata brută de cuprindere școlară în toate nivelele de învățământ

Produsul Intern Brut (dolari SUA)

Indicele dezvoltării umane (IDU)

România 69,2 97,1 63,9 6153 0,762Regiunea N-E 69,3 97,1 60,6 4522 0,741

Sursa: Raportul Național al Dezvoltării Umane, 1999

Date statistice Pentru Regiunea N - E anul 1998:

Smed = 69,3

GAmed = 97,1%

GCImed = 60,6%

PIB/locuitor = 4522 $/locuitor

Calcul indici:

Indicele dezvoltării umane:

IDU =

- indicele speranței de viață la naștere

ISV =

Smin = 25, Smed = 69,3, Smax = 85

ISV = =44,3/60 = 0,738

ISV = 0,738

- indicele nivelului de educație

INE =

- indicele gradului de alfabetizare

IGA =

GminA = 0, GmedA = 97,1% GmaxA = 100

IGA = = 97,1/100 = 0,971

IGA = 0,971

- indicele gradului de cuprindere în învățământ

IGCI =

GCImin = 0, GCI med = 60,6, GCImax = 100

IGCI = = 0,606

IGCI = 0,606

INE = = 0,849

INE = 0,849

- indicele intern brut / locuitor

IPL =

PIB/Lmin = 100, PIB/Lmed =4522, PIB/L max = 40000

IPL = ;

IPL = ;

IPL = 0,636161

IDU = ;

IDU = 0,741

CONCLUZIE:

Sub aspectul indicelui dezvoltării umane, Regiunea Nord – Est se situează pe ultimul loc

(IDU=0,741), față de celelalte regiuni și față de țară (IDU=0,762).

1.3. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ PENTRU REGIUNEA NORD-EST – ANUL 2004

INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE

pentru Regiunea Nord - Est pe anul 2004

Statistica Regionala

Speranța de viață la naștere (ani)

Gradul de alfabetizare a populației adulte

Rata brută de cuprindere școlară în toate nivelele de învățământ

Produsul Intern Brut (dolari SUA)

Indicele dezvoltării umane (IDU)2004

Romania 71,76 97,5 72,90 3764,16 0,805Regiunea N-E 71,80 97,6 66,40 2509,18 0,773

Sursa: Raportul Național al Dezvoltării Umane, 2005

Date statistice Pentru Regiunea N - E anul 2004:

Smed = 71,80

GAmed = 97,6 %

GCImed = 66,40 %

PIB/locuitor = 2509,18 $/locuitor

Calcul indici:

Indicele dezvoltării umane:

IDU =

- indicele speranței de viață la naștere

ISV =

Smin = 25, Smed = 71,80, Smax = 85

ISV = 0,78

ISV = 0,78

- indicele nivelului de educație

INE =

- indicele gradului de alfabetizare

IGA =

GminA = 0, GmedA = 97,6 % GmaxA = 100

IGA = = 0,976

IGA = 0,976

- indicele gradului de cuprindere în învățământ

IGCI =

GCImin = 0, GCI med = 66,40, GCImax = 100

IGCI = = 0,664

IGCI = 0,664

INE = = 0,872

INE = 0,872

- indicele intern brut / locuitor

IPL =

PIB/Lmin = 100, PIB/Lmed = 2509,18, PIB/L max = 40000

IPL = ;

IPL = ;

IPL = 0,538035

IDU = ;

IDU = 0,773

CONCLUZIE:

Sub aspectul indicelui dezvoltării umane, Regiunea Nord - Est se situează pe ultimul loc

(IDU=0,773), față de celelalte regiuni dar este în creștere totuși față de 1998, când acest indice a

avut valoarea de 0.741.

Indicele de Dezvoltare Umană a României are un trend ușor ascendent, având totuși o

valoare inferioară celei din țările Uniunii Europene.

CAP. 2. EVALUAREA SĂRĂCIEI

2.1. ANALIZA STATISTICĂ A CONCENTRĂRII DIVERSIFICĂRII

Indicele de concentrare Gini (IG)

Există pe lumea asta o unealtă simplă pentru a arăta cât de (in)egală este o societate. Se

cheamă Indexul Gini, şi se calculează pe baza distribuţiei averilor în societate:

- dacă indicele Gini într-o ţară are valoarea 100, un om deţine tot, iar restul cetăţenilor nu

deţin nimic.

- dacă indicele Gini are valoarea 0, vorbim de egalitate perfectă.

Din punct de vedere sociologic, povestea României din ultimii douăzeci de ani este masurata

de indicele Gini. Modul în care veniturile unei populaþii sunt distribuite reprezintã o problemã de

interes major, atât în analiza inegalitãþii, cât și în analiza severitãþii sãrãciei.

Coeficientul de inegalitate Gini mãsoarã gradul în care distribuția venitului între indivizi (sau

gospodãrii) în cadrul unei economii se abate de la o distribuție perfect egalitarã. Coeficientul Gini

mãsoarã suprafața situatã între curba Lorenz și dreapta distribuției de egalitate absolutã (prima

bisectoare), exprimatã ca un procent din aria totalã situatã sub curbã:

G = 0 reprezintã o egalitate perfectã;

G = 100 reprezintã o inegalitate perfectã.

Formula de calcul al indicelui Gini este:

Unde:

y1, y2.....yn - sunt veniturile individuale în ordine descrescãtoare;

n - este numãrul indivizilor;

y - este venitul mediu.

Indicele Gini, este un indice de concentrare a bogăției și echivalează dublul ariei de

concentrare. Valoarea sa este între 0 si 1. Cu cât indicele Gini este mai apropiat de 1, cu atât mai

mare va fi bogăția; cu cât este mai apropiat de 0, cu atât este mai echitabilă distribuția venitului în

acea țară.

Ca indicator sintetic al concentrării unei distribuții, prezentul indicele de concentrare a fost

formulat de Corrado Gini (1912) cu ocazia analizei distribuției salariilor și veniturilor populației.

Indicele de concentrare Gini (IG) se definește în funcție de suprafața de concentrare (dintre curba de

concentrare și diagonala pătratului).

Valorile indicelui de concentrare Gini sunt cuprinse în intervalul [0; I] sau [0; 100%] - dacă

se exprimă procentual.

IG este adimensional și respectă condiția de tranzitivitate în timp și spațiu ceea ce permite

utilizarea sa în efectuarea comparațiilor. Acestea sunt elemente care determină ca IG să fie cel mai

frecvent în analiza concentrării, în paralel cu preocupările multiple de determinare a unor noi relații

de calcul.

Concentrarea bogăției în Romania în perioada 1991 – 2010 ( indicele GINI )

Concluzii:

- Din 1993 până în 1998 - Gini rămâne aproape stabil: de la 28,2 la 29,4, cinci ani - 1 punct.

- Din 1998 până în ianuarie 2000 - Gini rămâne în continuare aproape stabil: 29,4 - 30,2.

- După ianuarie 2000. - Gini: 30,25 - 30,57.

În 2007 eram ţara cu cel mai mare indice al inegalităţii din UE. Acum suntem tot "peste

media UE", cu criză cu tot. Media în UE este 30. La noi Gini are valoarea 33,3. Locul 5 în UE după

două ţări baltice, Spania (cu şomaj 40% la tineri) şi Portugalia. Diferenţa fundamentală între noi şi

media UE este că cea din urmă a rămas stabilă în ultimii patru ani. Până şi în Grecia a scăzut mai

puţin (1,4 puncte în 3 ani). România, din punct de vedere al inegalităţii, s-a prăbuşit rapid.

Nivelarea, ca avere, a societăţii româneşti este cel mai drastic fenomen de acest tip din UE.

2.2. CALCULUL INDICELUI DE CONCENTRARE GINI (IG), PENTRU REGIUNILE

NORD-VEST ȘI NORD-EST ÎN ANII 2000 ȘI 2005

- Se pornește de la PIB: C =

Unde: n = nr. de unități luat în studiu, adică nr. de regiuni gi = ponderea PIB

PIB PE REGIUNI/LOCUITOR

Simbol: PIBR/loc

U.M.: Mii lei (RON)/loc

Nivel agregare: Național, regiuni de dezvoltare

  1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Total țară 2,45 3,60 5,26 6,97 9,08 11,41 13,36 15,96 19,31 23,93Regiunea Nord - Est 1,77 2,50 3,81 5,05 6,52 7,87 8,90 10,29 12,34 14,77Regiunea Sud -Est 2.27 3,21 4,70 6,28 8,01 10,47 11,54 13,56 15,64 19,81Regiunea Sud

Muntenia 2,04 2,85 4,24 5,61 7,29 9,40 11,06 13,37 15,75 19,92Regiunea Sud - Vest –

Oltenia 2,14 2,99 4,45 5,41 7,54 9,36 10,37 12,46 15,09 18,53Regiunea Vest 2,82 3,72 5,60 7,62 10,18 13,02 15,06 18,57 22,34 25,97Regiunea Nord - Vest 2,33 3,32 4,91 6,69 8,63 10,90 12,53 14,94 18,61 21,28Regiunea Centru 2,52 3,72 5,38 7,33 9,42 11,45 13,09 15,92 19,57 22,82Regiunea Bucuresti –

Ilfov 4,50 7,82 10,75 14,14 18,27 22,90 29,57 35,01 43,03 58,06Sursa : Anuarul statistic al României 2008, INS, 2009

2.2.1. Regiunile nord-est și nord-vest – anul 2000

Nr. crt

PIB/LOCUITOR anul-2000(Mii lei/loc)

1 N – E 2,502 N – V 3,32

2 Regiuni PIB Ponderea (gi) Patrat(ponderea2) gi2

N – E 2,50 0,4295 0,184470

N – V 3,32 0,5705 0,325470

TOTAL 5,82

C =

Unde: n = nr. de unități luat în studiu, adică nr. de regiuni gi = ponderea PIB

5,82………….100 5,82……………1002,50…………….X 3,32………………Y

X = Y =

C =

2.2.2. Regiunile nord-est și nord-vest – anul 2005

Nr. crt

PIB/LOCUITOR anul-2005(Mii lei/loc)

1 Nord – Est 8,902 Nord – Vest 12,53

2 Regiuni PIB Ponderea (gi) Ponderea2 (gi2 )

Nord – Est 8,90 0,4153 0,172474

Nord - Vest 12,53 0,5847 0,341874

TOTAL 21,43

C =

Unde: n = nr. de unități luat în studiu, adică nr. de regiuni gi = ponderea PIB

21,43………….100 21,43……………100 8,90…………….X 12,53………………Y

X = Y =

C =

CONCLUZII:

Riscul de sărăcie a crescut în anul 2005 față de anul 2000 de la 14,09% la 16,93%, ceea ce înseamnă că populația este din ce în ce mai săracă.

CAP. 3. DETERMINAREA RATEI SĂRĂCIEI DUPĂ TRANSFERUL SOCIAL

Sărăcia reprezintă unul dintre conceptele preluate de către ştiinţele sociale din limbajul

comun. Aici, sensul acestui concept era suficient de exact, deşi era mai mult conceptual decât

explicit. Intrată în sfera preocupărilor morale şi politice ale colectivităţii, sărăcia s-a bucurat de un

interes special din partea cercetătorilor din domeniul ştiinţelor sociale.

Sărăcia este în acelaşi timp unul dintre conceptele cele mai înşelătoare. Larg utilizată în

cunoaşterea comună, asociată de regulă cu un fond înalt emoţional, sărăcia pare fiecăruia dintre noi

un concept foarte clar. Plasat însă în contextul universal al ştiinţei claritatea dispare generând două

mari probleme. Prima problemă provine din faptul că ceea ce se înţelege în mod obişnuit prin

sărăcie, înţelegerea comună – depozitara unor componente ideologice şi culturale foarte variate –

face deosebit de dificilă încercarea de a o redefini într-o perspectivă universală. A doua problemă

provine datorită trecerii de la un context individual la unul social general. La nivelul cunoaşterii

comune, sensul conceptului este legat puternic de percepţia cazurilor individuale. Ştim cu toţii că x

şi y sunt săraci. Problema este însă de a defini, în condiţiile unei abordări ştiinţifice, categoria tuturor

persoanelor sărace. Această problemă se pune atât la nivel universal – săracii indiferent de timpul şi

locul în care se află – cât şi la nivel de colectivitate – respectiv săracii dintr-o colectivitate dată.

Ceea ce se regăseşte, totuşi, în cele mai multe dintre studii, este definirea sărăciei ca o privare

economică. Susţinerea acestui concept se face prin faptul că sărăcia caracterizează persoanele lipsite

de resursele materiale care să le poată asigura consumul necesar de bunuri şi servicii.

Evaluarea sărăciei presupune, şi se bazează în general pe existenţa unor niveluri bine definite

ale standardului de viaţă pe care se consideră că trebuie să le atingă orice persoană (gospodărie,

grup, etc.) pentru a nu fi considerată săracă, denumite praguri de sărăcie. Există anumite niveluri de

consum din diferite categorii de bunuri (hrană, îmbrăcăminte, adăpost, etc.) sub care supravieţuirea

este pusă în pericol, deşi este greu de determinat ce anume reprezintă aceste niveluri pentru fiecare

persoană în parte. Nu numai atât dar, în cele mai multe societăţi, şi aici le avem în vedere chiar şi pe

cele mai sărace, noţiunea de "sărăcie" depăşeşte noţiunea de minim de supravieţuire. Nu că ar fi

contestată existenţa unui prag de sărăcie, dar apar o serie de controverse în ceea ce priveşte

poziţionarea şi interpretarea lui.

Literatura de specialitate face distincţie între două mari categorii de praguri ale sărăciei,

praguri „absolute“ şi praguri de sărăcie „relative“. Din punct de vedere al veniturilor, pragurile

absolute de sărăcie presupun un nivel fix al puterii de cumpărare, nivel care este suficient pentru a

cumpăra un anume pachet fix, bine determinat, de necesităţi de bază. Cu alte cuvinte, pragurile de

sărăcie absolute reprezintă un minim absolut al veniturilor (sau al consumurilor) stabilite într-o

manieră obiectivă, sub nivelul căruia individul (sau gospodăria) este considerată săracă. Acestea sunt

fixate în timp la un moment dat şi actualizate sistematic ţinând cont de evoluţia în timp a preţurilor.

De cealaltă parte, pragul de sărăcie relativ este definit în termeni de nivel de venituri sau consum

tipice în cea mai mare parte a societăţii. Puterea de cumpărare a pragului relativ de sărăcie se

schimbă în timp odată cu nivelul veniturilor, cheltuielilor sau al consumului societăţii.

„Distincţia esenţială între cele două măsurători nu constă în valoarea monetară specifică a

pragului de sărăcie respectiv, ci mai degrabă în cum aceste praguri se actualizează în timp. Pragurile

absolute rămân constante, în timp ce pragurile relative cresc pe măsură ce standardul de viaţă

creşte1”. Altfel spus pragurile relative reprezintă venituri mai mici în comparaţie cu alţi indivizi,

membri ai aceleiaşi societăţi pentru care se face estimarea. În timp ce pragurile absolute se

actualizează la intervale mari de timp, pragurile relative se actualizează de la sine, sistematic, ori de

câte ori se efectuează cercetarea.

3.1. RATA SĂRĂCIEI

În anul 2011 avem următoarele date:

- Salariul minim pe economie/2011 = 670 RON/luna

- Salariul mediu pe economie/2011 = 1963 RON/luna

Pragul de saracie/2010 = 1486 RON

Rata sărăciei (RS) - reprezintă procentul de populație care se află sub pragul sărăciei din

totalul populației. [%]

Astfel: în anul 2000 acesta reprezenta 17,14 %, iar în anul 2007 reprezenta 18,5 %.

Pe grupe de vârstă sau pe sexe formula devine:

Unde:

NSx = numar persoane sarace pe x grupe de varsta (sau x sex – M sau F -)

Px = nr. rotal populatie din grupa de varsta x (sau sex x – M sau F -)

1

De exemplu, în anul 2000, pe grupa de vârstă între 50 și 64 de ani, procentul populației aflată

sub pragul de sărăcie a fost de 11,69 %, iar în 2005 de 13,21 %.

Pe sexe situația este următoarea:

M – 2000 = 16,67 %

2005 = 18,04 %

F - 2000 = 17,59 %

F – 2005 = 18,40 %

Pe gospodării cu copii ( 2 adulți și 3 sau mai mulți copii):

2000 = 33,76 %

2005 = 43,57 %

3.2. ACCESUL PE PIAȚĂ A FORȚEI DE MUNCĂ

- se calculează rata șomajului pe termen lung (≥ 12 luni)

Unde:

BIM = Biroul Internațional al Muncii

LD = termen lung

Prin “șomer” se înțelege: persoane din grupa de vârstă 15-76 ani, care nu au un loc de muncă

sau nu au o activitate cu scop lucrativ, sunt în căutarea unui loc de muncă și sunt disponibili să

înceapă o activitate în următoarele 2 săptămâni.

3.3. RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ ECONOMICĂ LA GOSPODĂRII

- se măsoară diferența de salarizare la femei și bărbați după formula:

Se exprimă în [%]

ESAL – an 2000 =17 %

ESAL – an 2007 = 11 %

3.4. RATA ȘOMAJULUI PE TERMEN FOARTE LUNG

Calcul:

Unde:

FLD – Foarte lunga perioada de timp

3.5. RATA DE DEPENDENȚĂ A VÂRSTNICILOR

Se calculează ca numărul de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, într-un an, care revin la

100 de persoane în vârstă de muncă (15-64 ani) în anul de referință (anul luat în calcul) cu

următoarea formulă:

Ex. în anul 2000 RDV = 19 %

în anul 2007 RDV = 21 %

3.6. RATA SĂRĂCIEI PENTRU PERSOANELE DE 65 ANI ȘI PESTE

Exprimă ponderea în totalul populației în vârstă de 65 de ani și peste, a persoanelor al căror

venit disponibil este inferior pragului de sărăcie care au vârsta cuprinsă între 65 de ani și peste, după

formula:

Ex. 2000 = 16,91 %

2007 = 19,40 %

3.7. SPERANȚA DE VIAȚĂ LA 65 ANI PE SEXE

care în situația bărbaților se notează cu:

și la femei cu:

Ex. M ani 2001 - 2003 = 13,05 ani

F ani 2001 – 2003 = 15,82 ani

M ani 2004 - 2006 = 13,45 ani

F ani 2004 - 2006 = 16,26 ani

3.8. MIGRAȚIA INTERNĂ NETĂ PE PRINCIPALELE GRUPE DE VÂRSTĂ

Reprezintă raportul dintre numărul sosirilor și numărul plecărilor într-un an, într-o unitate

geografică, pe principalele grupe de vârstă, se exprimă în [nr. persoane] și se calculează cu formula:

Ex. anul 2000 – mediu urban, grupa de varsta 0-60 ani = 34.938 persoane

anul 2007 - mediu urban, grupa de varsta 0-60 ani = 38.002 persoane

la grupa de vârstă 50-54 ani = 8.338 persoane

3.9. RATA OCUPĂRII PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Este raportul dintre populația ocupată, de o anumită vârstă și totalul populației de vârsta

respectivă, exprimat procentual [%].

Ex. ROC, V anul 2000, vârsta 35-44 ani = 80,8 %

ROC, V anul 2007, vârsta 35-44 ani = 79,3 %

3.10. VÂRSTA MEDIE DE PENSIONARE

Se calculează pe baza unui model probabilistic ce ia în considerare schimbările relative ale

ratelor de activitate de la un an la altul pentru o vârstă specifică.

3.11. RATA DE ACTIVITATE

Este raportul dintre forța de muncă ( populația ocupată și populația șomeră ) și populația

totală de o anumită vârstă. Se exprimă în [ani].

Ex. Anul 2001 M(bărbați) = 60,5 ani

F (femei) = 59,2 ani

Anul 2006 M(bărbați) = 65,5 ani

F(femei) = 63,2 ani

3.12. DETERMINAREA RATEI SARACIEI PE SEXE RSx (F/M), REGIUNEA NORD-VEST, ANUL 2005

În Regiunea Nord-Vest există mari discrepanţe în dezvoltarea economică a celor şase judeţe:

judeţele din sudul şi vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor şi Satu Mare sunt industrializate (industria

alimentară, uşoară, lemn, construcţii de maşini) şi mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din

centru şi est (Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj - lemn-mobilă, metale neferoase şi auro-

argentifere, uşoară), unde evoluţia din ultimii ani a dus la pierderea capacităţii concurenţiale a multor

ramuri. Conform analizelor economice şi sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeţele

Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Raportat la totalul populației din Regiunea de Vest (1.930.458 persoane), la nivelul anului

2005, persoanele active reprezentau 43,70% din totalul populației, persoanele ocupate 40,80%,

șomerii BIM 2,90%, iar persoanele inactive 56,30%.

Ponderea persoanelor inactive din totalul populației este mai ridicată în cazul femeilor, fiind

de 62,90% în 2005, față de bărbați, în cazul cărora rata de inactivitate este de 49,10%.

În ceea ce privește populația ocupată raportată la totalul populației de sex masculine sau

feminine din Regiunea de Vest, procentul bărbaților este superior femeilor, fiind de 47,00% față de

35,10%.

În cazul șomerilor BIM, aceștia sunt mai numeroși în rândul bărbaților (3,9%) mai ales în

ceea ce privește grupa de vârstă 15-24 ani.

Ținând cont de datele prezentate mai sus pentru Regiunea de Vest, la nivelul anului 2005,

- total populație = 1.930.458 persoane ( 998.950 femei și 931.508 bărbați)

- total șomeri BIM = 61.000 persoane ( 24.000 femei și 37.000 bărbați)

putem considera următoarele:

- număr persoane sărace de sex feminin = 24.000

- număr total populație de sex feminin = 998.950

RS =

- număr persoane sărace de sex masculin = 37.000

- număr total populație de sex masculin = 931.508

RS =

3.13. RATA DE DEPENDENȚĂ A VÂRSTNICILOR (RDV) ÎN REGIUNEA DE VEST ȘI ÎN ARAD – ANUL 2005

Structura pe vârste a populației poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire

demografică datorat, în principiu, scăderii natalității care a determinat reducerea absolută și relativă

a populației tinere (0-14 ani), și creșterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani și peste). Piramida

vârstelor reflectă disproporții dintr-o populație, pe vârste și sexe. Reducerea numărului populației

tinere a îngustat și mai mult baza piramidei vârstelor.

Efectele demografice și economice ale acestei evoluții se vor vedea în timp și vor atrage după

sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulații ( populația școlară, populația de vârstă fertilă,

populația de vârsta de muncă). Efectele procesului de îmbătrânire demografică asupra desfășurării

vieții economice și sociale au început să se resimtă mai pregnant după anul 2005, când în populația

aptă de muncă au intrat generațiile, reduse numeric, născute după 1990.

În regiunea de vest, rata de dependență, care reprezintă numărul persoanelor tinere (0-14 ani)

și vârstnice (peste 65 ani) care revin la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani), este mai scăzută

la nivel regional ( unde are valoarea 41,43) față de nivelul național (unde are valoarea 43,59).

Această situație se datorează și faptului că Regiunea Vest este atractivă pentru forța de muncă din

alte regiuni ale țării.

Populația pe grupe mari de vârstă în Regiunea Vest la 1 iulie 2005

Județul / Regiunea

Sub 14 ani 15 – 64 ani Peste 65 ani

TotalAbsolut % Absolut % Absolut %

România 3.372.705 15,60 15.059.698 69,64 3.191.446 14,76 21.632.849

Regiunea Vest 288.049 14,92 1.364.965 70,71 277.444 14,37 1.930.458

Arad 69.563 15,15 318.177 69,28 71.546 15,58 459.286

Caraș-Severin 49.926 15,04 232.970 70,20 48.980 14,76 331.876

Hunedoara 71.404 14,86 341.675 71,11 67.380 14,02 480.459

Timiș 97.156 14,75 472.143 71,66 89.538 13,59 658.837

Sursa: Anuarul Statistic al României 2006, INS, 2006

Regiunea de vest –anul 2005:

Populația totală = 1.930.458 persoane

Persoane de 65 ani și peste = 277.444 persoane

Persoane între 15 și 64 ani = 1.364.965 persoane

Rdv = x100 = 20,326%

Județul Arad –anul 2005:

Populația totală = 459.286 persoane

Persoane de 65 ani și peste = 71.546 persoane

Persoane între 15 și 64 ani = 318.177 persoane

Rdv = x100 = 22,486%

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache, C-tin, Capanu, I. (2004). Statisticã macroeconomicã, Editura Economicã, Bucuresti,

2. Anghelache, C-tin. (2005). România 2005 – Starea economicã la a câta schimbare?, Editura Economicã, Bucuresti

3. Lucian Pop, Cosmin Marian, Gabriel Badescu - "Statistica", Facultatea de Filosofie Bucuresti, 2001.

4. Popovici, C., Veraart, R., van de Kerk, G., Indicele Societăţii Durabile, România 2008,5. România către o societate durabilă, ANPM, SSF, 2008.6. Voineagu, V. (coord.), Starea socială şi economică a României, 2005–2006, Bucureşti,

INS, 2008.7. http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/03.pdf 8. http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Regiunea%20Vest/

prezentareRegVestextinsa.pdf9. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do 10. http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Procesul-de-Planificare-Regionala/00000125/

mwawx_Planul%20de%20Dezvoltare%20Regionala%202000-2002_98043b.pdf11. http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Procesul-de-Planificare-Regionala/00000125/

hy6uo_profilul%20regiunii%20de%20dezvoltare%20nord-vest%202000-2002_kj6aqv.pdf

12. http://www.adrnordest.ro/user/file/regional%20rdp%202007/1_3__POPULATIA%20.pdf 13. Oana Branzan, Eugenia Tigan , Dezvoltare sustenabila Note de curs 201214. http://www.oirposdru-vest.ro/Documente%20utile/pdr/Capitolul%20II%20Populatia

%20si%20forta%20de%20munca.pdf15. http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/

PovertyAssessmentReportRom.pdf16. http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Procesul-de-Planificare-Regionala/

00000125/2x80n_PDR_Nord-Vest%202004-2006_l546oj.pdf17. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si

%20asistenta%20sociala/raportari/Raport_incluziune_2008.pdf

27