proiect ader 16.1.1. adaptarea unor tehnologii inovative ... · adaptarea unor tehnologii inovative...

17
Director proiect: Dr.ing. Daniela VERINGA I.C.D.I.M.P.H. – HORTING Bucuresti PROIECT ADER 16.1.1. Adaptarea unor tehnologii inovative aplicabile la nivelul unor centre locale (cooperative) de producţie, condiţionare şi depozitare de scurtă şi lungă durată a produselor horticole proaspete şi prelucrate P1: INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRUPOMICULTURĂ MĂRĂCINENI P2: INSTITUTUL DE CERECETARE DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ ȘI FLORICULTURĂ VIDRA P3: STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ CONSTANŢA

Upload: others

Post on 19-Oct-2020

21 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Director proiect: Dr.ing. Daniela VERINGAI.C.D.I.M.P.H. – HORTING Bucuresti

    PROIECT ADER 16.1.1. Adaptarea unor tehnologii inovative aplicabile la nivelul unor centre locale

    (cooperative) de producţie, condiţionare şi depozitare de scurtă şi lungă durată a produselor

    horticole proaspete şi prelucrate

    P1: INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂMĂRĂCINENI

    P2: INSTITUTUL DE CERECETARE DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ ȘIFLORICULTURĂ VIDRA

    P3: STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ CONSTANŢA

  • S-au organizat experiente de pastrare pentru 7 specii de produse horticole(afine, coacăze, caise, piersici, tomate, mere şi morcovi) cu câte 2 soiuri din fiecare specie, cu 3 condiţii termo-hidrice de bază (cald-mediu ambiant, rece-refrigerare şi frig-frigorifice). La unele specii, care se pretează, au fost organizate şi variante de păstrare ȋn condiţii speciale (ionizare aer-RI şi atmosferă modificată-AM).

    Organizarea experienţelor de păstrare s-a făcut separat pe specii si mod de lucru

    Rezultatele obţinute ȋn cele trei cicluri experimentale se refera la: pierderilor de masă, prin stricare şi totale, modificările unor compuşi chimici (substanţă uscată, aciditate titrabila, zahăr total şi vitamina C) pe durata păstrării, evoluţia fermităţii structo-texturale ȋn diferite condiţii de păstrare.

    Concluziile formulate pentru fiecare specie se bazează pe sinteza datelor medii şi se referă la materialul biologic obţinut ȋn exlusivitate de la pertenerii proiectului, ȋn perioada 2016-2018

  • 1. Experienţa de păstrare Afine

  • Afinele soiului Delicia, iniţial mai mari, au avut un conţinut mai bogat de SU, aciditate titrabilă, zahăr total decât fructele soiului Bluecrop, care au avut un conţinut de vitamina C ceva mai mare.

    Rezistenţa la păstrare a celor două soiuri a fost ȋnsă foarte apropiată, aceasta depinzând ȋn mare măsură de condiţiile de climă din fiecare an, care au determinat şi ȋncărcătura de agenţi patogeni, responsabili de deprecierea fructelor pe durata păstrării.

  • Experienţă de păstrare-Coacăze

    - 2 soiuri: Deea si Abanos

  • Condiţiile cele mai favorabile menţinerii calităţii s-au dovedit a fi spaţiile refrigerate şi cu atmosferă modificată ȋmbogăţită ȋn CO2 (10%), ȋn care coacăzele au ȋnregistrat după 20 zile de păstrare cel mai redus nivel de pierderi totale din ȋntreaga experienţă (7,63%)

    Fructele soiului Abanos, iniţial mai mari, au prezentat ȋn aceleaşi condiţii de păstrare un conţinut mai bogat de SU, aciditate titrabilă şi zahăr total decât fructele soiului Bluecrop, care a avut mai multă vitamina C.

    Rezistenţa la păstrare a celor două soiuri a fost foarte apropiată, dar variabilă de la un an la altul.

  • Experienţa de păstrare-Caise

    In experimentare au fost luate două soiuri : Mamaia şi Olimp

  • că ȋn general caisele au fost sensibile la păstrare

    Caisele din soiul Olimp s-au dovedit mai rezistente la păstrare decât cele ale soiului Mamaia, care s-au depreciat, ȋn condiţii similare de păstrare, cu mult mai repede şi ȋn cantitate mai mare

    Condiţiile cele mai favorabile menţinerii calităţii caiselor au fost spaţiile refrigerate (10-12 ºC) şi cu atmosferă modificată ȋmbogăţită ȋn CO2 (5%), ȋn care caisele au ȋnregistrat după 15 zile de păstrare pierderi totale medii de 8,93%, nivelul cel mai redus de pierderi totale din ȋntreaga experienţă.

  • Experienţă de păstrare-Piersici

    La pastrarea cu atmosfera modificata, concentraţia de CO2 a aerului din recipiente a fost menţinută ȋn jurul valorii de 5% pe toată durata. Aceasta varianta a ȋnregistrat după 15 zile, pierderi de masă extrem de mici (sub 1%), datorită volumului etanş de aer din recipientele de păstrare. Pierderilor prin stricare au fost destul de reduse comparativ cu celelalte variante de lucru.

  • Recoltarea ȋn faza de pârgă şi depozitarea ȋn spaţii refrigerate cu atmosferă modificată pot asigura o durată de păstrare a piersicilor de cca. 10 zile, cu pierderi reduse. Si alegerea soiului este importantă, soiuri mai rezistente la păstrare (ex.Jerseyland), obţinând o mai bună menţinere a calităţii cu pierderi mult mai scăzute.

    Condiţia optima de păstrare a piersicilor, cu cea mai mică scădere a fermităţii este păstrarea prin refrigerare + atmosferă modificată. In celelalte condiţii de păstrare testate fermitatea piersicilor s-a redus (cu 103-133% ) ȋn funcţie de nivelul de temperatura şi durata de păstrare.

  • Experienţă de păstrare-Tomate

  • Tomatele au fost sensibile la păstrare, ȋnregistrându-se un volum mare de pierderi prin stricare, variabil ȋn funcţie de condiţii de păstrare şi soi, care a limitat practic durata de depozitare a produsului.

    Cele mai bune condiţii de păstrare au fost cele prin refrigerare ȋn combinaţie cu atmosfera modificată, durata maxima de depozitare fiind ȋn acest caz de 10 zile. O păstrare mai redusă, de cca 7 zile s-a putut realiza la temperatura de 10-12 ºC sau la 3-5 ºC cu verificarea atenta a stării de sănătate a produsului.

    La temperatura mai ridicată de 20-22 ºC tomatele şi-au menţinut condiţiile de calitate 1-2 zile, după care au depăşit limitele admise de pierderi totale.

  • Experienţă de păstrare-Mere

    Fermitatea merelor s-a redus considerabil ȋn timpul păstrării acestora, dar ȋn mod diferit ȋn funcţie de condiţiile de păstrare şi soi. Astfel fermitatea merelor s-a redus ȋn medie cu 32,94% după 60 de zile păstrare ȋn condiţiile mediului ambiant şi cu 37,94% ȋn cazul folosirii şi a aerului ionizat. După 120 de zile de păstrare prin refrigerare, fermitatea merelor s-a redus ȋn medie cu 41,91% şi cu 38,38% ȋn cazul utilizării şi a atmosferei modificate, iar după 180 de zile de păstrare frigorifică cu 43,68%. Merele soiului Goldrush şi-au menţinut cel mai bine fermitatea, acestea fiind urmate de fructele soiului Idared .

  • Experienţă de păstrare Morcovi

    Dintre soiurile studiate, soiul Fidra a ȋndeplinit aceste cerinţe, fiind an de an cel mai bun la păstrare ȋn toate condiţiile de temperatură prevazute ȋn cadrul experimental.

  • Produsele au fost prelucrate astfel:

    Tomatele :de suc de tomate, pasta de tomate, sos picant

    Caisele: nectar, dulceata, gem, deshidratate

    Piersicile: nectar, gem, dulceata, dulceata cu scortisoara, dulceata cu cuisoare

    Merele : suc natural, gem.

    Soiurile de caise Mamaia şi Olimp prezintă pretabilitate foarte bună la prelucrarea sub formă de dulceaţă şi bună la prelucrarea sub formă de nectar. Pentru produsul Gem de caise soiul Olimp a obţinut calificativul ‚’’bun’’, în timp ce soiul Mamaia a obţinut calificativul ‚’’satisfăcător’’, ceea ce înseamnă că nu este recomandat să se proceseze caisele din soiul Mamaia sub formă de gem.

  • S-a stabilit o dotare minimă necesare realizării sucului natural de fructe şi legume la nivelul centrelor locale (cooperative) de producţie, precum şi fluxul tehnologic de obţinere a sucului de mere.