1

PROIECT 5 Analiza și generarea modelelor și politicilor de dezvoltare regională fondate

pe valorizarea patrimoniului și identității culturale

Raport științific final, de etapă (decembrie 2018)

Raportul de față înglobează realizările celor trei echipe care cooperează pentru realizarea Proiectului 5, respectiv cea de la Universitatea din București (Centrul Interdisciplinar de Cercetyări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale - CICADIT), Universitatea „Ovidius” din Constanța și Universitatea din Oradea. În etapa 5.1. Analiza mediului de inserție a elementelor de patrimoniu cultural și a genezei identității culturale teritoriale, s-au derulat toate cele trei activități, pornind de la identificarea elementelor de patrimoniu, la caracterizarea mediului de inserție a acestora, precum și la evidențierea particularităților fiecărei arii identitare individualizate. Toate aceste activități au fost abordate prin prisma rolului pe care l-ar putea avea elementele de patrimoniu și, îndeosebi, a concentrărilor unor astfel de valori, în redefinirea politicilor de dezvoltare locală și regională. Prima activitate (A 5.1.1) s-a concretizat în depistarea surselor de date oficiale privind structura și localizarea elementelor de patrimoniu, precum și a unor informații privind identitatea culturală. Baza de date construită, pentru fiecare element de patrimoniu, începând de la cel de interes local, până la cel de interes național, a constituit sursa principală pentru o localizare spațială corectă în funcție de coordonatele geografice. Reprezentarea acestor elemente pe regiunile de dezvoltare, care au revenit partenerilor, a condus la individualizarea unor importante concentrări teritoriale.

Marea dificultate în procesul de transpunere cartografică a constat în lizibilitatea scăzută a categoriilor de patrimoniu reprezentate pe hărți. Din această cauză, pentru fiecare regiune și asociații de regiuni (corespunzătoare repartiției între parteneri) s-a trecut la elaborarea de hărți tematice, reflectând mai bine modul de distribuție teritorială a elementelor de patrimoniu. Astfel, prin eliminarea obiectivelor de interes local și transpunerea pe hartă numai a celor de interes național s-au putut constitui baze de date complete, care vor fi de mare utilitate în etapele următoare. În Fig.1, prezentăm distribuția elementelor de patrimoniu de importanță națională, pe categorii și pe regiuni de dezvoltare (reprezentări cartografice similare cu cea elaborată de echipa UB-CICADIT, se regăsesc și în rapoartele partenerilor de la universitățile din Constanța și Oradea). Se poate observa, că la acest nivel distribuția elementelor de patrimoniu poate fi analizată și explicată în corelație cu alte elemente de factură arheologică, istorică, economică, de arhitectură etc. Spre exemplu, elementele de patrimoniu identificate prin descoperirile arheologice arată o relativă concentrare în Regiunea Centru, unde se identifică mari arii de interes, precum cea din aria Alba Iulia, pe Valea Târnavelor sau în partea centrală a județului Covasna. Aceste arii sunt estompate de densitatea mare a elementelor arhitectonice de patrimoniu.

În opoziție cu această distribuție, în Câmpia Română domină elementele de patrimoniu arheologic, dar care sunt foarte izolate, neconducând la individualizarea unor arii de concentrare. În ariile deluroase, mai ales subcarpatice acestea sunt estompate fie de existența a numeroase elemente arhitectonice, fie de concentrarea monumentelor memoriale sau funerare.

2

Fig.1. Un exemplu de reprezentare cartografică a elementelor de patrimoniu de interes

național în aria de studiu asumată de UB-CICADIT

Pentru ca cercetările întreprinse să poată fi continuate într-un mod unitar și sistematic, cooperarea dintre cei trei parteneri este reflectată în materiale comune, respectiv în hărți și texte care oferă posibilitatea oricărui analist să facă aprecieri comparative la nivel național. Prin transpunerea pe aceeași hartă a ariilor cu elemente de patrimoniu, identificate de fiecare partener, s-a obținut o imagine sintetică a distribuției unor arii relativ complexe, în mare parte suprapuse pe arii culturale identitare (Fig.2). Evident, că aceasta este etapa de analiză brută a bazei de date și a informațiilor existente în literatura de specialitate și că rafinarea concentrărilor teritoriale va continua în studiile eșantionare care se vor derula în etapele viitoare.

3

Fig.2. Principalele concentrări ale elementelor de patrimoniu

Activitatea 5.1.2 s-a caracterizat prin analiza mediului de inserție a elementelor de

patrimoniu și a conexiunilor acestora cu repere istorico-geografice, pornind de la aceste distribuții teritoriale. A reieșit în mod clar că astfel de reprezentări cartografice permit analize detaliate asupra relațiilor dintre fiecare tip de element de patrimoniu, dar mai ales a concentrărilor de elemente de patrimoniu cu mediul lor de inserție. Raportările directe la teritoriu și la comunitățile umane pot conduce la individualizarea unor modalități de dezvoltare integrată a acestora, prin promovarea unor activități alternative de interes economic și social. Este evident că numai activitățile culturale, axate în exclusivitate pe elementele de patrimoniu, nu aduc beneficii majore comunităților, dar capacitatea acestora de a genera activități conexe poate avea un impact extrem de favorabil asupra acestora.

Pentru fiecare dintre cele 43 de arii individualizate au fost scoase în evidență caracteristicile fizico- și economico-geografice ale teritoriului peste care se suprapun, precum și alte elemente de factură istorică. Încercând să facem o tipologie a acestor arii s-a scos în evidență faptul că unele dintre acestea sunt generate de existența unor mari orașe, care înglobează certe valori ale patrimoniului cultural național (concentrările axate pe orașele București, Timișoara, Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Sibiu ș.a.m.d.). Altele sunt rezultatul agregării spațiale a unor elemente de factură istorică de mare valoare, precum cele axate pe aria Hațeg-Orăștie, Țara Bârsei, Valea Cernei s.a. O categorie aparte o formează concentrarile generate de factori culturali-istorici cu puternică identitate teritorială: Bucovina, Mărginimea Sibiului, Țara Vrancei, Țara Silvaniei. În genere, la nivel național sunt 18 arii geografice având denumirea de „țări”, dar

4

nu toate au elemente de patrimoniu tangibil foarte marcant. Patrimoniul intangibil este prezent în unele dintre acestea, dar proiecția spațială a acestora nu este reflectată de elemente de patrimoniu tangibil care să le asigure o anumită stabilitate. În plus, având în vedere faptul că proiectul nostru face parte dintr-un întreg, reprezentat de accentul pus pe elemente de arheologie, acesta constituie o altă explicație a faptului că țări precum Țara Moților, Țara Maramureșului, Țara Năsăudului, Țara Loviștei, Țara Almăjului ș.a.m.d. nu au for reliefate ca având semnificație din punct de vedere al patrimoniului la nivel național. Evident că sunt unele țări care au rămas doar construcții intelectuale, nemaifiind regăsite în memoria colectivă, precum Țara Severinului sau chiar Țara Codrului.

Concentrări specifice se individualizează de-a lungul unor văi, care au constituit de-a lungul timpului unele dintre cele mai propice locuri de habitat pentru populația autohtonă. Este cazul concentrărilor de pe valea Siretului, Trotușului, Someșului, Mureșului, Crișului Repede, Buzăului, Dunării de Jos ș.a. Unele concentrări de elemente de patrimoniu sunt regăsite în arii de podiș sau de dealuri, având mai mulți factori generatori (localizarea pe o vale, roci pentru construcție, puncte marcante în istoria națională, existența unor descoperiri arheologice esențiale pentru continuitatea românilor pe acele meleaguri: Podișul Casimcei, Dunărea-suddobrogeană, Podișul Bârladului, Subcarpații de Curbură, Dealurile de Vest, Subcarpații Gorjului, Subcarpații Vâlcii și Muscelele Argeșului).

Detaliile istorico-geografice oferite pentru fiecare dintre aceste concentrări demonstrează diversitatea genetică a acestora și faptul că toate au beneficiat de condiții naturale, istorice și economico-sociale care s-au constituit în medii particulare de inserție și care pot reprezenta, în perspectivă, liantul material și afectiv al dezvoltării comunităților respective.

Activitatea 5.2.3. a fost concentrată pe scoaterea în evidență a particularităților fiecărei concentrări de elemente de patrimoniu cu sublinierea tuturor caracteristicilor de natură statistică, geografică, istorică, social-economică și culturală. Tabelul 1 arată structura statistică a fiecărei arii cu sublinierea numărului de elemente de interes local și național, precum și a elementelor de natură arheologică

. Tabel.1. Distribuția elementelor de patrimoniu de interes local și național cu evidențierea

celor arheologice Nr.crt.

Aria de concentrare

Elemente de patrimoniu de interes local

Elemente de patrimoniu de interes național

TOTAL

Total Arheologice Total Arheologice 1 Arieș - Mureș - Târnava 205 65 82 14 287 2 Zau de Câmpie - Iernut 48 18 46 6 94 3 Târgu Mureș - Reghin -

Niraj 219 51 140 5 359

4 Valea Târnavelor 253 43 241 11 494 5 Sibiu-Mărginime 252 30 122 6 374 6 Târgu Secuiesc - Covasna 80 6 49 13 129 7 Țara Bârsei 496 21 143 22 639 8 Turnu Severin și

împrejurimi 173 15 17 4 190

9 Sucarpații Gorjului 205 16 22 5 227 10 Subcarpații Vâlcii și

Muscelele Argeșului 418 45 195 21 613

11 Valea Ialomiței și a Prahovei

417 69 146 15 563

12 Valea Argeșului 155 10 93 10 248

5

13 Ploiești – Vălenii de Munte

442 96 109 10 551

14 Împrejurimile Bucureștiului

227 103 41 11 268

15 Romanați 314 14 16 13 330 16 Craiova și împrejurimi 305 6 24 4 329 17 Siretul Superior 36 6 12 5 48 18 Bucovina 274 47 68 11 342 19 Neamț - Siret 48 13 15 3 63 20 Iași și împrejurimi 535 39 30 3 565 21 Bacău – Siret 59 10 16 2 75 22 Trotuș - Oituz 42 6 18 3 60 23 Podișul Bârladului 76 9 31 4 107 24 Țara Vrancei 23 6 9 1 32 25 Subcarpații de Curbură 229 35 52 13 281 26 Buzău-Subcarpații

Buzăului 184 56 28 5 212

27 Dunărea de Jos 346 114 35 18 381 28 Casimcea - Hârșova 62 46 22 20 84 29 Dunărea sud-dobrogeană 55 40 36 30 91 30 Constanța și împrejurimi 168 57 64 22 232 31 Depresiunea Baia Mare 76 3 22 - 98 32 Valea Someșului 72 5 12 2 84 33 Valea Crișului Repede 123 15 21 - 144 34 Țara Silvaniei 139 59 43 15 182 35 Timișoara și împrejurimi 64 1 42 1 106 36 Caransebeș Reșița 124 11 8 2 132 37 Dealurile Carașului 85 5 10 2 95 38 Valea Cernei 59 9 13 2 72 39 Cluj-Napoca și

împrejurimi 366 65 62 31 428

40 Valea Arieșului 68 33 24 20 92 41 Valea Mureșului 159 10 21 7 180 42 Depresiunea Brad 39 1 16 1 55 43 Hațeg-Orăștie 75 13 55 21 130

Total areale 7795 1322 2271 414 10066 TOTAL NAȚIONAL 14396 3155 4460 708 18856 Se poate remarca faptul că aceste arii individualizate concentrează 53% din totalul elementelor de patrimoniu la nivel național și că se diferențiază sensibil pe cele două categorii: de interes local (54%) și de interes național (51%). Spre deosebire de aceste proporții, analiza elementelor arheologice de patrimoniu la nivel național relevă că aceste arii au o semnificație mai mare, prin gradul de concentrare a elementelor arheologice de importanță națională (58,5%), față de cele de importanță locală (aproape 42%). Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al proiectului pe ansamblul său, aceste arii au relevanță și se pot corela cu unele rezultate obținute în proiectele 1-4. În același timp, este posibil ca unele dintre elementele de patrimoniu arheologice să poată genera noi tipuri de activități complementare, în afara celor turistice, în folosul comunităților locale și regionale. Structura urmată în analiza fiecăreia dintre aceste arii, a fost următoarea: poziția geografică, gradul de populare și raportul dintre populația rurală și urbană, repartiția elementelor de patrimoniu pe localități, aprecieri asupra specificului fiecărei arii în ceea ce privește

6

categoriile de elemente de patrimoniu. În cazul sublinierii particularităților acestor arii au fost detaliate și unele idei legate de posibilitatea includerii unora dintre elementele de patrimoniu în proiecte de dezvoltare locală sau supra-locală.

Indicatori de realizare

O preocupare majoră a cercetătorilor din cadrul acestui proiect a constituit-o publicarea de articole, pregătirea unora pentru publicare și mai ales manifestarea publică în cadrul unor conferințe, seminarii și workshop-uri de profil. Redăm, în continuare, principalele rezultate obținute în procesul de diseminare a rezultatelor obținute.

I. Lista articolelor publicate sau acceptate pentru publicare Lucrări ISI 1. D.C. Ilieș, A. Onet, J.A. Wendt, M. Ilieș, A. Timar, A. Ilieș, Ș. Baias and G.V. Herman,

2018, Study on microbial and fungal contamination of air and wooden surfaces inside of a historical Church from Romania, in Journal of Environmental Biology, vol. 39/6, pp. 980-984 (http://www.jeb.co.in/journal_issues/201811_nov18/paper_06.pdf)

2. Dorina Camelia Ilieș, Aurelia Oneț, Florin Mihai Marcu, Ovidiu Răzvan Gaceu, Adrian Timar, Ștefan Baias, Alexandru Ilieș, Grigore Vasile Herman, Monica Costea, Marius Țepelea, Ioana Josan, Jan Wendt, 2018, Investigations regarding the air quality in the historic wooden church in Oradea city, Romania, in Environmental Engineering and Management Journal, in print (există scrisoare de acceptare) (http://www.eemj.icpm.tuiasi.ro/pdfs/accepted/204_294_Ilie%C8%99_17.pdf)

Lucrări publicate SCOPUS ( incluzândacknowlegementulproiectului)

1. Lincu, A., Ilieș, M., Ilieș, D.C., Herman, G.V., Baias, S., Gozner, M., Costea, M., & Mihincău, D. (2018). Conservating the traditional cellars of Salacea, Bihor county, Romania. GeoJournal of Tourism and Geosites, 23(3), 748–758. (http://gtg.webhost.uoradea.ro/PDF/GTG-3-2018/gtg.23311-325.pdf)

2. Federica BADIALI, Dorina Camelia ILIEŞ, Doriano CASTALDINI, 2018, A tale of a city, through its urban landscape and cultural heritage in the heart of Europe: the case study of Oradea city (Romania),GeoJournal of Tourism and Geosites Year XI, no. 1, vol. 22, May 2018, pp. 88-102, ISSN 2065-0817 (http://gtg.webhost.uoradea.ro/PDF/GTG-1-2018/269_Ilies.pdf)

Lucrări publicate in proceedings

3. Marin Ilieș, Dorina Camelia Ilieș, Aurelia Oneț, ȘtefanBaias, AlexandruIlieș, GrigoreVasile Herman, AndreeaLincu, OvidiuGaceu, TembiTichaawa, Maria Gozner, Monica Costea, Dana Mihincau, Tudor Caciora, Analysing indoor museum air quality

7

implications: case study of Salacea Museum house in Romania, Proceedings of Conference Global and Regional in Environmental Protection

II. Lista articolelor în process de evaluare

1. Merciu Cristina, Tălângă Cristian, Sîrodoev Igor, Braghină Cristian, Zamfir Daniela, Florea-Saghin Irina, Secăreanu George, Stoica Valentina, Analiza comparativă a monumentelor istorice arheologice din regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est (România),în curs de aparițiela revista Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România, vol. 9/2018.

2. Andrei Schvab, Irina Florea-Saghin, Igor Sîrodoev, Cultural heritage as alternative to seacoast tourism in Romania, trimis spre evaluare la revista GeoJournal of Tourism and Geosites.

III. Comunicări științifice susținute la diferite manifestări

1. Merciu Florentina-Cristina, Merciu George-L., Cercleux Andreea Loreta, The Role of Museums in the Development of Cultural Tourism. Case Study: Bucharest Municipality, 25th International Economic Conference, Sibiu, Romania, organizator: Universitatea Lucian Blaga în colaborare cu Universitas Airlangga, Surabaya, Faculty of Economics and Business, Indonesia, Mai 11-12, 2018, Sibiu, Romania. https://easychair.org/smart-program/IECS2018/

2. Sîrodoev Igor, Schvab Andrei, Merciu Cristina, Challenges and likely solutions to

seasonality of seacoast tourism: would cultural attractions be able to work out the issue? IGU Thematic Conference dedicated to the centennial of the Institute of Geography RAS “Practical Geography and XXI Century Challenges”, Institute of Geography, Russian Academy of Sciences, 4-6iunie, 2018, Moscova, Rusia. http://resources.krc.karelia.ru/economy/doc/news/6programma.pdf

3. Merciu Cristina, Historic Romanian cities: challenges of development of the sustainable

cultural tourism. Case studies: Sighișoara and Sibiu. International Workshop on Measuring Impacts of Cultural Tourism in European Urban Areas, organizatde University of Santiago de Compostela, Instituto Univesitario De Estudos e Desenvolvemento de Galicia, 15-16 Octombrie 2018, Santiago de Compostela, Spania.

4. Ianoș Ioan, Merciu Cristina, Tălângă Cristian, Sîrodoev Igor, Cercleux Loreta, Paraschiv Mirela, Secăreanu George, The comparative analysis of the cultural heritage elements in the South and South-East Regions (Romania), Yearly International Conference: "Geography in the Romanian Centenary", Facultateade Geografie, Universitatea din București, 17-18 Noimebrie, 2018, București. https://conference.geo.unibuc.ro/

8

5. Merciu Florentina-Cristina, Cercleux Andreea Loreta, Merciu George-L., Preserving and capitalizing on the mining heritage in the perspective of cultural regeneration. Solution of reuse of the Aninoasa coal mine, International Conference of Mining and Underground Museums, organizer: Cracow Saltworks Museum in Wieliczka,19-22 November 2018, Wieliczka-Bochnia, Polonia. https://www.icmum.pl/programme

6. Marin ILIES, Dorina Camelia ILIES, Aurelia ONET, Stefan BAIAS, Alexandru ILIES, Grigore HERMAN, Andreea LINCU, Ovidiu GACEU, Tembi TICHAAWA, Maria GOZNER, Dana MIHELE, Analysing indoor museum air quality implications: case study of Salacea Museum house in Romania, Global and Regional in Environmental Protection, 15-17 November, 2018 Timisoara, Romania, https://glorep.upt.ro/

7. 4rd International Conference Industrial Heritage – Conservation, Cultural Promotion and Intelligent Reuse, organizat de Asociația Profesională a Geografilor din România, în colaborare cu Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale, Universitatea din București, Institutul Național al Patrimoniului și Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară, 26-27 Octombrie 2018, București-Azuga, Romania. https://www.cicadit.ro/UserFiles/file/APGR%20Conference%20Program_2018.pdf a) Merciu Florentina-Cristina, Tălângă Cristian, Sîrodoev Igor, Paraschiv Mirela, Challenges of Romanian cities for the capitalization of their tangible and intangible cultural heritage. b) Ianoș Ioan, Cultural heritage as variable within local and regional development processes c) Cercleux Andreea-Loreta, Elena Batunova, Arthur Tokarev, The European socialist industrial heritage and perspectives for its inclusion within cultural and creative activities d) Merciu Florentina-Cristina, Merciu George-Laurențiu, Historic centers of industrial towns in Romania: cultural reuse challenges in the post-industrial period.

8. RSA Russia Conference 2018 "Urban and Regional Resilience: Strategies for Success", organized by “Leontief Centre” (CJSC ICSER), 22-23 Octombrie 2018, Saint Petersburg, Rusia https://3ftfah3bhjub3knerv1hneul-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2018/07/RSA-Russia-Conf_Programme_10.10.pdf a) Secăreanu George, Ianoș Ioan, Merciu Florentina-Cristina, Sîrodoev Igor, Tourism potential based on historical heritage in the urban areas. Case study: South Muntenia, Romania as a development region. b) Florea-Saghin Irina, Cocheci Matei-Radu, Paraschiv Mirela, Sîrodoev Igor, Urban cultural resilience and tourism: why cultural heritage matters. Case study: the municipality of Suceava, Romania

9

9. Institutul de Studii Avansate pentru Civilizația Levantului – Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului, 29 noiembrie 2018, București a) Mirela Paraschiv,Cetățile dobrogene și dezvoltarea regională b) George-Marius Cracu,Potenţialul turistic al Dobrogei de Nord

În concluzie, se constată că sarcinile științifice prevăzute în planul de activități pe anul în curs au fost îndeplinite în totalitate. Rezultatele obținute (măsurate prin indicatori) în cadrul Proiectului 5, Analiza și generarea modelelor și politicilor de dezvoltare regională fondate pe valorizarea patrimoniului și identității culturale, confirmă valoarea cercetărilor întreprinse și reprezintă garanția continuării cercetărilor originale în etapele următoare.

Director de proiect, Prof.univ.dr. Ioan Ianoș