proiec de an la frigorifica

1

Mod.

Coala Nr. Docum. Semn. Data

Elaborat

Verificat

Madan nCartofeanu V.

Litera Coala Coli

Proiect de an

ÎntroducereUTM FTMIA

gr. TCr-061 Aprobat

Contr.norm.

CUPRINSUL

Introducere ........................................................................................................... 2

1. Calculul capacităţii camerei frigorifice ........................................................ 3

2. Calculul grosimii izolaţiei pereţilor .............................................................. 4

3. Calculul fluxurilor de căldură în camera frigorifică şi determinarea sarcinii

termice asupra utilajului din camera şi maşinii frigorifice .................................. 9

3.1. Fluxul de căldură prin pereţii încăperii din mediul ambiant .............. 9

3.2. Fluxul de căldură de la tratarea termică ............................................ 11

3.4. Fluxul de căldură de la diferite surse de exploatare a camerei .......... 12

4. Determinarea sarcinii asupra utilajului din camera frigorifică şi asupra

compresorului ............................................................................................................ 14

5. Determinarea regimului de lucru al instalaţiei frigorifice ........................... 15

6. Calculul termic al maşinii frigorifice cu o treaptă şi selectarea

compresoarelor .......................................................................................................... 16

7. Calculul şi selectarea răcitorului de aer ....................................................... 19

Bibliografia ....................................................................................................... 20

Diagrama P-i ...................................................................................................... 21

Specificaţia ........................................................................................................ 22

Coala

Mod Coala N. Document Semnat DataStudiul de cercetări

Coala

Introducere

Crearea condiţiilor atmosferice optime în unele încăperi călduroase numai cu

ajutorul instalaţiei obişnuite de ventilaţie, practic este greu de realizat. Menţinerea

temperaturii normale în încăperi călduroase , precum şi în compartimentele unde

cerinţele tehnice impun menţinerea unei temperaturi scăzute, se realizează prin răcirea

artificială a aerului în instalaţii speciale, denumite instalaţii frigorifice.

Instalaţia frigorifică asigură condiţiile de confort pentru echipaj, în anotimpurile

calde şi păstrarea mărfurilor şi a proviziilor. Procesul răcirii depinde de suprafaţa

schimbătorului de căldură ca şi de temperatura agentului de răcire. Răcirea aerului se

produce prin amestecarea aerului răcit cu aerul ce spală suprafaţa de răcire.

Dacă răcirea aerului se realizează la o umiditate absolută constantă, atunci are loc

un proces de răcire uscat, iar în cazul răcirii aerului, concomitent cu reducerea

umidităţii absolute, un proces de răcire umed.

Instalaţiile care introduc aer răcit în încăperi pot fi: de joasă presiune, respectiv de

înaltă presiune.

Spre deosebire de instalaţiile terestre, instalaţiile frigorifice navale funcţionează

în condiţii speciale. Astfel, prezenţa pereţilor etanşi impune instalarea mai multor staţii

independente pentru producerea frigului artificial. Din aceste motive, pentru răcirea

aerului se folosesc baterii de răcire (schimbătoare de căldură). O răcire

corespunzătoare a aerului se obţine când viteza de circulaţie a apei în baterii este mai

mare de 1 m/s.

Prin reducerea artificială a temperaturii încăperii răcite şi menţinerea constantă a

temperaturii scăzute este necesar a se elimina continuu o anumită cantitate de căldură

din încăperea respectivă. Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii,

căldura nu va trece de la sine de la un corp la altul. Acest schimb se poate realiza

numai printr-un proces de compensare realizat de o maşină frigorifică, cu ajutorul unui

agent frigorific.

2

Coala


Coala

1. CALCULUL CAPACITĂŢII CAMEREI FRIGORIFICE

Capacitatea camerei de păstrare a încărcăturii în tone se determină din formula:

Gcam=Fcon⋅gv⋅hîn⋅β ,

unde: Fcon− suprafaţa constructivă a camerei, m2 ;

Fcon=B⋅L ,

gv− indicele de încărcătură pentru 1 m3 din volumul de încărcătură a camerei,

(anexa 1) t/ m3 ;

h în− înălţimea stivei cu încărcătură, m;

h în=H −(1 .. . 1,2m) ,

β− randamentul de utilizare a suprafeţei constructive a camerei, depinde de

suprafaţa camerei.

Conform formulei calculăm Fcon :

Fcon=24∗6=144 m2,

Deoarece 100<Fcon<400 ⇒ β = 0,75

Conform formulei calculăm h în :

h în=H −(1 .. . 1,2m)=7 .2−1. 2=6 m ,

Gcam=144∗0 .6∗6∗0 . 75=388 . 7 t,

Valoarea capacităţii camerei trebuie rotungită pînă la un număr întreg, deci

Gcam=389t.

3

Coala


Coala

2. CALCULUL GROSIMII IZOLAŢIEI PEREŢILOR

Grosimea izolaţiei termice (m) se determină din formula:

δ iz=λiz [ 1

ko

−( 1α ex

+∑i=1

n δ i

λ i

+ 1α in

) ],

unde: λ iz− coeficientul de conductivitate termică a materialului termoizolator,

W/(m·K);

k o− coeficentul recomandat de transfer de căldură, (anexa 3) W/(m2 ·K);

α ex− coeficientul de convecţie termică din partea exterioară a peretelui,

(anexa 2) W/(m2 ·K);

α in− coeficientul de convecţie termică din partea interioară a peretelui, W/(m2

·K);

δ i− grosimea stratului i a peretelui, (anexa 4) m;

λ i− coeficientul de conductivitate termică a stratului i a peretelui, (anexa 4)

W/(m·K);

n− numărul de straturi cu excepţia stratului termoizolator.

Valoarea grosimii izolaţiei primite din calcul trebuie rotungite pînă la un număr

multiplu la 10 sau 25 mm.

Apoi se precizează coeficientul de transfer de căldură prin perete

k r=1

1α ex

+∑i=1

n δ i

λ i

+δiz

λiz

+ 1α in ,

Calculăm grosimea izolaţiei termice pentru toţi pereţii camerei în baza tabelului 2.1:

4

Coala


Coala

Tabelul 2.1.Construcţii termoizolatoare

Schiţa Denumirea stratului δ i , m λ i , W/(m∙K)Perete exterior

(beton)1 – tencuială pe rabiţ din mortar de ciment

0,02 0,98

2 – izolaţie termică din spumă de polistiren PSB-S

? 0,05

3 – barieră de vapori din 2 straturi de hidroizol pe mastic din bitum

0,0004 0,30

4 – perete exterior din beton greu 0,420 1,86Perete interior

(beton)1 – strat din beton 0,140 1,862 – barieră de vapori din 2 straturi de hidroizol pe mastic din bitum

0,0004 0,30


? 0,05

4 – tencuială pe rabiţ din mortar de ciment

0,02 0,98

Perete interior (cărămidă)

1 – zid de cărămidă 0,125 0,812 – barieră de vapori din 2 straturi de hidroizol pe mastic din bitum

0,0004 0,30


? 0,05

4 – tencuială pe rabiţ din mortar de ciment

0,02 0,98

Podea (beton) 1 – strat din beton greu 0,050 1,862 – strat din beton armat 0,08 1,863 – barieră de vapori dintr-un strat de pergamină

0,001 0,15


? 0,05

5 – mortar din ciment şi nisip 0,025 0,986 – nisip 1,35 0,587 – beton cu încălzitoare electrice încorporate

– –

Acoperiş (beton) 1 – hidroizolaţie din 5 straturi de hidroizol pe mastic din bitum

0,012 0,03

2 – strat de beton pe rabiţ 0,040 1,863 – barieră de vapori dintr-un strat de pergamină

0,001 0,15

4 – izolaţie termică din spumă de ? 0,05

5

Coala


Coala

polistiren PSB-S5 – planşeu din beton armat 0,035 2,04

2.1 Calculul grosimii izolatie peretilor

1. Pentru perete exterior (piatra):

δ iz=0 , 03⋅[4 . 35−(123+

0 , 020 , 98

+0 ,00040 ,30

+0 ,020. 93

+0 .421. 28

+0 . 020 . 98

+111 )]=0 ,03⋅[ 4 .35−(0 , 043+0 ,020+

0 ,0013+0 .02+0 . 32+0.02 .0+090 ,)=0 ,13≈0 ,150 m

2. Pentru perete dintre cameră şi coridor (caramida):

δ iz=0 , 03⋅[4 . 7−(18 +0 ,250 .81

+0 , 00040 , 30

+0 , 020 , 98

+111 )]=0 , 03⋅[ 4 .7−(0 ,125+0,3+0 , 001+0 , 02+

+0 , 09 )=0 , 127≈0 , 150 m

3. Pentru perete dintre camere (beton):

δ iz=0 , 03⋅[3 ,95−(18

+0,10 ,47

+0 , 00040 , 30

+0 , 020 , 98

+111 )]=0 ,03⋅[3 , 95−(0 , 125+0 ,212+0 , 001+0 , 020+

+0 , 090 )=0 ,10≈0 , 10m

4. Pentru perete spre instalaţia frigorifică (beton):

δ iz=0 , 03⋅[4 . 7−(123+

0 ,020.98

+0 , 00040 , 30

+0 ,020 ,98

+0 . 421.28

+0 . 020 . 98

+111 )]=0 , 03⋅[ 407−(0 , 043+0 ,020+0 ,001

+0 , 02+0 . 32+0 .02+0. 09 )=0 ,125≈0 , 125 m

5. Pentru podea (beton):

δ iz=0 ,03⋅[6 .0−(1∞ +0 ,080 .043

+0 ,061 ,86

+0 ,0010 ,15

+0 ,0250 ,98

+1 ,350 ,58

+111 )]=0 ,03⋅[6 . . 0−(0+0 ,03+1 .8+

0 ,0006+0 ,025+2,32+0 ,09 )=0 ,052≈0 , 060 m

6. Pentru acoperiş (beton):

6

Coala


Coala

δ iz=0 , 03⋅[5 .45−(123+

0 , 221 .86

+0 , 00010 . 15

+0 ,0352 .04

+111 )]=0 , 03⋅[ 5. 45−( 0 ,043+0 ,11+0 , 0006+0 , 017

+0 , 090 )=0 ,155≈0 , 160 m

2.2 Calculăm coeficientul de transfer de căldură:

Pentru perete exterior:

k r=1

123

+0 ,020 ,98

+0 ,00040 ,30

+0 ,0200 .93

+0 ,020 ,98

+0.150.03

+1

11

= 15 .5142

=0 ,18

Pentru perete dintre cameră şi coridor:

k r=1

18+

0 ,250 .81

+0 ,0004

0 ,30+

0 ,020 ,98

+0 ,150 ,03

+1

11

= 15 .455

=0 ,18

Pentru perete dintre camere:

k r=1

18+

0 ,020 ,98

+0 ,00040 ,30

+0 ,020 ,93

+0 ,4201.28

+0 .020 .98

+0 .1250 .03

+1

11

= 14 .67

=0 ,21

Pentru perete spre instalaţia frigorifică:

k r=1

123

+0 ,020 ,98

+0 ,00040 , 30

+0 ,020. 93

+0 .421 .28

+0 .020 .98

+0 .1250 .03

+1

11

= 14 . 67

=0 ,21

Pentru podea:

k r=1

1∞+

0 ,061 ,86

+0 ,08

0 . 043+

0 ,0010 , 15

+0 , 0250 ,98

+1, 350 ,58

+0 ,060 ,03

+1

11

= 16 .26

=0 ,16

Pentru acoperiş:

k r=1

123

+0 ,221 . 86

++0 , 00010 , 15

+0 ,0352 ,04

+0 ,1600 , 03

+1

11

= 15 .56

=0 ,17

7

Coala


Coala

Datele calculelor la grosimea izolatiei

Denumirea peretelui

1/k0

W/m2*kαext

W/m2*kαint

W/m2*kλ izolatiei

W/m2*kδizolatiei ,

mkr

Grosimea totala

peretelui,m

Perete exterior

4.35 1/23

1/11 0.03

0.15 0.18 0.63

Perete dintre

camera si colidor

4.7 1/8 0.15 0.18 0.42

Perete dintre

camere3.95 1/8 0.10 0.26 0.22

Perete dintre

camera si instalatie frigorifica

4.7 1/23 0.125 0.21 0.125

Pardoseala 6.0 1/∞ 0.06 0.16 1.57

Acoperis 5.45 1/23 0.160 0.17 0.42

8

Coala


Coala

3. CALCULUL FLUXURILOR DE CĂLDURĂ ÎN CAMERA

FRIGORIFICĂ ŞI DETRMINAREA SARCINII TERMICE ASUPRA

UTILAJULUI DIN CAMERĂ ŞI MAŞINI FRIGORIFICE

La determinarea sarcinii asupra utilajului din camera frigorifică şi asupra maşinii

frigorifice sînt luate în consideraţie următoarele fluxuri de căldură:

Q1− prin pereţii camerei din mediul ambiant;

Q2− de la tratarea termică a produselor;

Q3− de la ventilarea camerei;

Q4− de la diferite surse la exploatarea camerei;

Q5− de la respiraţia fructelor şi legumelor.

3.1. Fluxul de căldură prin pereţii încăperii din mediul ambiant – Q1 , W

Q1=Q1T+Q1 S ,

unde: Q1T− fluxul de căldură din cauza diferenţei de temperaturi de ambele părţi a

peretelui;

Q1 S− fluxul de căldură din cauza absorbirii căldurii radiaţiei solare de către

suprafaţa exterioară a pereţilor.

La rîndul său:

Q1T=k1⋅F⋅Δt=k⋅F⋅( t ex−t cam) ,

Q1 S=k⋅F⋅ΔtS ,

unde: k− coeficientul de transfer de căldură prin peretele dat a camerei, W/(m2 ·K);

F− suprafaţa peretelui dat a camerei, m2 ;

9

Coala


Coala

t ex− temperature de calcul a aerului exterior, °C;

t cam− temperatura aerului din cameră, °C;

Δt S− surplusul de diferenţă de temperatură cauzat de radiaţia solară, °C.

În cazul fluxurilor de frig prin pereţii ce despart camera frigorifică de încăperile

nerăcite, pentru determinarea diferenţei de temperaturi Δt , se utilizează următoarele

relaţii:

a) dacă încăperea nerăcită are ieşire directă în afara clădirii:

Δt=0,7⋅( t ex−t cam ) ,

b) dacă încăperea nerăcită nu are ieşire directă în afara clădirii:

Δt=0,6⋅( t ex−t cam ) ,

La determinarea consumului de frig prin podeaua încălzită se acceptă temperature

medie a stratului cu dispozitiv de încălzire egală cu 1…3 °C.

Pentru a simplifica calculele vom elabora un tabel.

Tabelul 3.1.

Fluxul de căldură prin pereţii camerei

Perete F,

m2

k r ,

W/

(m·

K)

t ex ,

°C

t cam ,

°C

t ex−t cam

,

°C

Δt S ,

°C

Q1T ,

W

Q1 S , W Q1 , W

Spre platform

auto43.2 0.18 28

-25

53 9.1 412.12 70.76 482.88

Spre coridor 172.8 0.18 28 37.1 11.0 1153.9 342.14 1496.04

Spre instalatia

frigorifica172.8 0.21 28 53 13.2 1923.2 479 2402.26

Intre camera 43.2 0.26 0 31.8 0 168.48 0 168.48

10

Coala


Coala

Acoperis 144 0.16 28 53 14.9 1297.4 364.7 1662.14

Pardoseala 144 0.17 1 26 0 599.04 0 599.04

TOTAL 5554.2 1256.6 6810.84

3.2. Fluxul de căldură de la tratarea termică – Q2 , W

Fluxul de căldură de la tratarea termică se determină după formula:

Q2=Q2 pr+Q2am ,

unde: Q2 pr− consumul de frig pentru tratarea termică a produselor, W;

Q2 am− consumul de frig pentru răcirea ambalajului, W;

Fluxul de căldură de la tratarea termică a produselor Q2 pr (W) se determină din

formula:

Q2 pr=

Gpr⋅( i1−i2 )⋅103

24⋅3,6 ,

unde: Gpr− cantitatea de produse primite timp de o zi, t/d;

i1 , i2− entalpia produsului respectiv înainte şi după tratarea termică (anexa 5),

kJ/kg.

Dacă produsul este tratat termic în ambalaj sau în containere, trebuie să luăm în

consideraţie şi consumul de frig pentru răcirea ambalajului (containerelor) −Q2 am , W:

Q2 am=

Gam⋅cam⋅Δt am⋅103

24⋅3,6 ,

unde: Gam− masa ambalajului primit în 24 ore;

cam− capacitatea termică specifică a ambalajului, kJ/(kg·K);

Δt am− diferenţa dintre temperaturile ambalajului pînă şi după tratarea termică, °C;

11

Coala


Coala

Masa ambalajului şi capacitatea lui termică specifică se acceptă în corespundere

cu anexa 6.

Calculăm cantitatea de produse primite timp de o zi:

Gpr=Gcam⋅az

100=389⋅12

100=46 .68

t/d ,

Calculăm fluxul de căldură de la tratarea termică a produselor:

Q2 pr=46 .68⋅(19 .7−0 )⋅103

24⋅3,6=10643 . 47

W,

Calculăm cantitatea de ambalaj primite în 24 ore:

Gpr=46 . 68⋅10100

=4 , 66 t/d ,

Calculăm fluxul de căldură la răcirea ambalajului:

Q2 am=4 ,66⋅1 .67⋅10⋅103

24⋅3,6=626 .72

W,

Determinăm fluxul de căldură de la tratarea termică:

Q2=10643 . 47+626 .72=11270. 19 W.

3.4. Fluxul de căldură de la diferite surse de exploatare a camerei – Q4 , W

a) de la iluminarea electrică Q4I, W:

Q4I=N SI=q4

'⋅F ,

unde: N SI− puterea surselor de iluminare, W;

q4I − norma de iluminare, q4

I =2,3 W/m2;

F− suprafaţa încăperii, m2 ;

Q4I=2,3⋅144=331 .2 W,

12

Coala


Coala

b) de la motoarele electrice Q4II

, W:

Q4II=∑ N m. e . ,

unde: ∑ N m .e .− puterea motoarelor electrice, W. Acceptăm ∑ N m .e .=4 kW.

Q4II=4000 kW,

c) de la oamenii ce lucrează în încăpere Q4III

, W:

Q4III=350⋅n ,

unde: n− numărul de oamenii ce lucrează în încăpere, n=2 ;

Q4III=350⋅2=700 W,

d) prin uşile camerelor Q4IV

, W:

Q4

IV= H3,6

⋅q4IV⋅F

,

unde: q4IV− fluxul specific de căldură prin uşi, raportat la 1 m2 al camerei, W/m2

(tabelul 4);

H− înălţimea camerei frigorifice;

Q4IV= 7

3,6⋅7 . 2⋅144=1960

W,

Calculăm fluxul de căldură Q4 total:

Q4=Q4I +Q4

II+Q4III+Q4

IV,

Q4=331. 2+4000+700+1960=6991 .2 W ,

13

Coala


Coala

4. DETERMINAREA SARCINII ASUPRA UTILAJULUI DIN CAMERA

FRIGORIFICĂ ŞI ASUPRA COMPRESORULUI

Sarcina sumară asupra utilajului din camera frigorifică o determinăm din

formula:

Qut=Q1+Q2+Q3+Q4+Q5 ,

Qut=6810. 84+11270.19+0+6991 .2+0=25 . 072 kW ,

Sarcina sumară asupra compresorului maşinii frigorifice o determinăm din

formula:

Qcomp .=Q1+Q2+Q3+(0,5. . .0 ,75 )Q4+Q5 ,

Qcomp .=6810 .84+11270. 19+0+(0 . 75∗6991. 2 )+0=23. 32 kW,

Cunoscînd sarcina asupra compresorului determinăm puterea frigorifică

necesară a compresoarelor secţiei de maşini din formula:

Qo=Q comp

real =ρ⋅Q comp

b ,

unde: Qo− puterea frigorifică necesară a compresoarelordin secţia de maşini, W;

Qcomp− sarcina compresorului, W;

14

Coala


Coala

ρ− coeficientul de pierderi la transportarea frigului, pentru sistemul cu răcire

directă ρ=1,05 ;

b− coeficientul timpului de lucru, b=0,8 .

Qo=1 ,05⋅23 .32

0,8=30 . 16

kW.

5. DETERMINAREA REGIMULUI DE LUCRU AL INSTALAŢIEI

FRIGORIFICE

1) Temperatura de vaporizare to se determină din formula:

to=t cam−(5 . .. 10) °C,

unde: t cam− temperature aerului din camera frigorifică, °C;

to=−25−5=−30 °C ,

2) Temperatura de condensare t cond pentru condensatoarele răcite cu aer se

determină din relaţia:

t cond=taerext+15 °C,

tcond = 28 +15 0 C = 43 0 C

3) Temperatura de aspiraţie pentru maşină frigorifică care lucrează pe freoni:

tasp=t1=to+(15 . .. 30 )°C,

tasp=−30+20=−10 °C ,

4) Dacă în maşină frigorifică nu se utilizează schimbătorul de căldură regenerativ, temperatura agentului frigorific la intrarea în ventilul de laminare se determină din relaţia:

,

t4 = 43-2 0 C = 41 0 C

15

Coala


Coala

După selectarea regimului de lucru, în diagrama ln P-i pentru agentul respectiv se construieşte ciclul maşinii frigorifice, iar coordonatele punctelor de reper se introduc în tabel.

Tabelul 5.1.Parametrii punctelor de reper ale ciclului maşinii frigorifice

Parametrul

Punctul

1 2 3 4 5 6

Presiunea, Bar

Temperatura, °C

Entalpia, kJ/kg

Volumul specific, m3 /kg

0,85

-10

399

0,25

12

81

464

–

12

43

264

–

12

41

259

–

0,85

-30

269

–

0,85

-30

360

–

6. CALCULUL TERMIC AL MAŞINII FRIGORIFICE CU O TREAPTĂ

ŞI SELECTAREA COMPRESOARELOR (MAŞINII FRIGORIFICE)

În calcul determinăm următorii parametri:

1) Puterea frigorifică specifică masică, kJ/kg:

qo=i6−i5 ,

qo=360−259=104 kj/kg ,

2) Lucrul mecanic specific de comprimare, kJ/kg:

l=i2−i1 ,

l=464−399=65 kj/kg ,

3) Puterea frigorifică specifică volumică, kJ/m3 :

qv=qo /v1 ,

qv=qo /v1=101 /0 ,25=404 kj/m3 ,

4) Sarcina termică specifică a condensatorului, kJ/kg,

dacă schimbătorul de căldură nu este folosit:

qc=i2−i4 ,

qc=464−259=205 kj/kg ,

5) Debitul masic de agent frigorific, kg/s:

16

Coala


Coala

M=Qo/qo ,

unde: Qo− puterea frigorifică a compresorului, kW.

M=30 .6/101=0.30 kg/s ,

6) Debitul volumic de agent aspirat în compresor, m/s:

V=M⋅v1 ,

V=0. 30⋅0 ,25=0 . 075m/s ,

7) Volumul cursei pistonului:

V h=V / λ ,

V h=0 . 075/0,6=0 .125 m3 /s ,

unde: λ− coeficientul de debit.

Alegem maşina frigorifică din firma Bitzer. Conform datelor obţinute alegem

tipul LH135/6J-22Y . Caracteristicile de bază sînt prezentate în următoarele tabele:

Tabelul 6.2.Caracteristicile de bază ale compresorului

Tipul

Temperatura

mediului ambiant

Qo , Pe

Temperatura de vaporizare

– 30 °C

28

Q 10780

LH135/6J-22Y P 5.63

Tabelul 6.3.Caracteristicile tehnice

Consumul

aeru lui

17

Coala


Coala

Tipul

agregatu

lui

compresor

-condensa

tor

Compresor Ventilator Resiver con densa

tor

Masa

Conexiun

ea

motoru

lui

Intensit

atea

A

Intensi

tatea

întrebu

inţată

A

Energia

întrebu

inţată

W

Încărcătura

max.

R 134A,

kg

Tipul

standar

d

m3

/h kg

LH 135/6J-

22 Y

380...420

YY/

3/50Hz

392 x

1,602 x 750 33,1 F302H 12650 384

Tabelul 6.4.Dimensiunile agregatului compresor-condensator

Tipul Dimensiunile, mm

Ventil

de

absorb

ţie

Ieşirea

agentu

lui

A B C D E F G H N R S T mm mm

LH

135

/6J-

22 Y

159

1

1000 998 15

8

950 150

0

908 96

1

1550 49

5

373 230 54 22

18

Coala


Coala

7. CALCULUL ŞI SELECTAREA RĂCITORULUI DE AER

Determinăm aria suprafeţei schimbătoare de căldură a răcitorului de aer.

F ra=

Qut

k⋅Δt ,

unde: k− coeficientul de transfer de căldură a răcitorului de aer, acceptăm

k=15 W /(m2⋅k ).

Δt− diferenţa dintre temperaturile din camera frigorifică şi de vaporizare,

acceptăm Δt=10 °C;

F ra=

25072. 2315⋅10

=167 .14 m ,

Debitul de aer rece:

V ra=

Qut

ρaer⋅Δi ,

unde: ρaer− densitatea aerului la ieşirea din răcitorul de aer; la 0 °C – 1,293 kg/m3 ;

Δi− diferenţa dintre entalpiile aerului la intrarea şi ieşirea din răcitorul de aer;

în intervalul de umidităţi relative a aerului 80...100 % constituie 2,5...3,5 kJ/kg.

19

Coala


Coala

V ra=

25072 . 231. 453∗3000

=5 . 75m3 /s .=20706m3/h.

Din calculele obţinute putem alegem 1racitor de firma Bitzer.

Tabelul 7.1.

Tip

ul

Puter

ea, °C

T0=

-30

Supra

faţa

Debi

tul de

aer

Nivelul

zgomo

tului

Lungi

mea

getu

lui

DimensiuniVolu

mul

ţevii

Masa

L B H E F

kWm

2m

3/h

dB(A) m mm mm mm mm mm l kg

066C/310 30.6 176.0 25830 77 2x20 4300 1945 510 1200 1890 69 444

BIBLIOGRAFIE

1. Îndrumar la proiectul de an la tehnica frigorifică, Chişinău, UTM 2008;

2. Catalogul firmei Bitzer .

20

proiec de an la frigorifica

Documents