programul politic m10 brasov 2016

Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor


2

Preambul:

Brașov 2016 seamănă prea puțin cu Brașov 1989. Tâmpa sau Piața Sfatului sunt tot

acolo, însă oamenii care le vizitează sunt alții. Drumurile pe care aceștia călătoresc, casele în

care locuiesc, inclusiv limba pe care o vorbesc s-a schimbat. Apuse sunt vremurile în care

Brașovul era un mozaic multi-etnic, împărțit în cote egale de sași, români și maghiari; breslele

s-au transformat în timp în uzine energofage ajunse acum ruine. Copiii veneticilor aduși de

industrializarea forțată au renunțat demult la accentul specific și acum construiesc cartiere

rezidențiale și noi spații industriale în zona metropolitană.

Peste toate aceste schimbări răzbate însă blocajul administrativ adus de politicienii

aflați în funcții de conducere de 10-15 ani. Capacitatea acestora de a genera dezvoltare s-a

terminat cu mult timp în urmă și acum ei sunt doar protagoniști în dosarele DNA. Însă modul

lor de gândire, încremenit în sintagma „Brașov - cel mai frumos oraș”, nu ne ajută să

conștientizăm pierderile pe care orașul le acumulează cât timp se admiră pe sine în oglindă.

Trebuie să încetăm să fim mândri de lucrurile care nu ni se datorează - munții,

clădirile istorice, tradiția manufacturieră - și să începem să gândim un Brașov potrivit pentru

secolul XXI. Un oraș care să-și recapete statul de capitală regională, care renunță la

dependența față de turistul de week-end și față de investițiile din domeniul producției de

componente auto. Un oraș capabil să genereze plus-valoare, capabil să ofere un exemplu zonei

metropolitane din jurul său, un oraș pregătit sa redevină centrul României.

Pentru împlinirea acestor deziderate avem nevoie de o administrație restrânsă,

capabilă să gestioneze în modul cel mai potrivit domeniul public. Iar pentru rezolvarea

provocărilor viitoare administrația va trebui să găsească în comunitatea brașoveană atât un

incubator de soluții cît și un partener activ în implementarea acestora. Viziunea noastră,

descrisă în paginile următoare, pune în prim-plan un mecanism de implicare a cetățenilor

(Programul de Mobilizare Civică) și propune spre dezbatere mai multe soluții care privesc

dezvoltarea Brașovului.


3

1. Restrângerea rolului administrației

Ne aflăm într-o situație fără scăpare - cetățenii privesc spre Primărie și

așteaptă soluții menite să le rezolve toate necazurile iar funcționarii Primăriei,

printr-o combinație de dezinteres, lipsă de pregătire și corupție, nu sunt

capabili să genereze și să implementeze rezolvări.

Suntem conștienți de limitările unei singure instituții - de aceea vă propunem

o nouă perspectivă, a viziunilor generate și dezvoltate dinspre comunitate și

dinspre cetățenii activi. Obținem acest lucru prin informarea cetățenilor cu

privire la activitățile derulate de Primărie, implicarea lor în actul decizional dar,

mai ales, prin alocarea de resurse financiare pentru ca ideile lor să fie aplicate.

Soluția noastră, Programul de Mobilizare Civică, își propune să îndemne

comunitatea să se angajeze în rezolvarea unor probleme în domenii cheie

(educație, mediu, cultură, antreprenoriat, turism, sport). Printr-un mecanism

similar finanțărilor prin fonduri europene, Primăria își asumă doar rolul de

finanțator pentru proiectele generate și implementate de actorii comunitari

(ONG-uri, școli, muzee, antreprenori locali, asociații).

1.1. Accesul la informații garantat și încurajat printr-un site nou, user-friendly, care să conțină informații privitoare la întreaga activitate a Primăriei (inclusiv la proceduri de achiziții demarate și derularea acestora); crearea unei structuri de comunicare profesionale care va fi dotată și cu o sala de conferințe a Primăriei împreună cu o bibliotecă publică cu actele Primăriei; dezvoltarea aplicațiilor pentru mobil privitoare la serviciile Primăriei și ale instituțiilor din subordine (RAT, Administrația Financiară, Tetkron, SPCLEP etc.) și încurajarea utilizării acestora de către cetățeni.

1.2. Transparentizarea actului decizional prin publicarea proiectelor de decizii și a fiecărui vot exprimat în cadrul ședințelor de Consiliu Local cât și prin susținerea unor dezbateri publice coerente prin încurajarea activă a participării celor interesați în funcție de subiectul abordat (pe baza unei proceduri de derulare a dezbaterilor publice, care va reglementa modul în care sunt comunicate subiectele dar și rezultatele dezbaterii, modalitatea de atragere de participanți la dezbatere etc.).

1.3. Eficientizarea administrației prin instituirea unor standarde de performanță pentru angajații direcțiilor și instituțiilor din subordinea Primăriei. Evaluarea rezultatelor activității personalului se va face prin audit extern.

1.4. Înființarea Programului de Mobilizare Civică prin care se vor finanța proiectele propuse de societatea civilă (asociații culturale, de mediu, asociații sportive etc.). Finanțarea se va face după modelul proiectelor realizate cu fonduri europene (axe de finanțare, calendar de lansare a apelurilor de proiecte, metodologia de implementare similară, etc.).


4

2. Educație

Practica actuală prin care Primăria numește directorii din învățământul

preuniversitar cu titlu interimar, pe o perioadă de un an de zile, conduce la o

lipsă de siguranță a continuității în post, la imposibilitatea alocării timpului

necesar pentru implementarea unui proiect educațional și, mai ales, la

obediență în raport cu modul de alocare a resurselor financiare către anumiți

factori interesați.

Ca și în alte domenii sociale, considerăm că rolul Primăriei trebuie redus la

nivelul de bază, acela de administrator al infrastructurii. În paralel trebuie să

concepem pârghii prin care corpul profesoral să fie direct responsabil în fața

comunității de părinți și elevi pe care o deservește dar și mecanisme prin care

să instituim un dialog direct între ei și mediul de afaceri cu privire la conținutul

și calitatea procesului educațional. În aceasta privință vom dezvolta domeniile

de învățământ tradițional specifice Brașovului (ingineria, silvicultura),

sprijinind îmbunătățirea infrastructurii de predare a materiilor științifice.

2.1. Instituirea unor reguli de desemnare a directorilor instituțiilor de învățământ preuniversitar

care vor elimină numirile în post pe perioada interimară de un an de zile și vor conduce la

derularea concursurilor pentru ocuparea posturilor pe perioade de 4 ani de zile; procedura și

criteriile de evaluare vor fi publice, stabilite după consultare cu mediul academic.

2.2. Evaluarea spațiilor disponibile în unitățile de învățământ și modul lor de folosire; reabilitare după caz, însoțită de valorificarea eventualului surplus.

2.3. Promovarea educației științifice (biologie, chimie, fizică, matematică) prin amenajarea și dotarea unor laboratoare moderne în cadrul școlilor și încurajarea activităților de tipul „Școala altfel”.

2.4. Instituirea, în cadrul Programului de Mobilizare Civică, a unei axe de proiecte finanțabile de Primărie vizând susținerea școlilor de vară având ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial, protejarea mediului, educație politică, educație pentru sănătate etc. și implementarea unui serviciu de orientare profesională la nivelul gimnaziului și liceului, susținut și derulat în raport cu cerințele mediului de afaceri.


5

3. Patrimoniu

Patrimoniul reprezintă resursa cea mai de preț și principalul argument turistic

al orașului Brașov. Deceniile trecute, caracterizate prin dispute privind titlurile

de proprietate, și-au pus amprenta asupra clădirilor ducând la degraderea și

distrugerea multora dintre ele. Totodată modul de folosire al acestor cladiri

(rezidențial, comercial sau administrativ) s-a schimbat de-a lungul timpului iar

în acest moment unele dintre ele nu își pot indeplini corespunzător rolul

alocat.

Este nevoie ca preocuparea față de întreținerea clădirilor din centru istoric să

fie permanentizată, dar este necesară și regândirea funcționalității acestora

astfel încât să corespundă nevoilor curente. Viitorul orașului trebuie să includă

noi cartiere rezidențiale dar acestea trebuie să fie corelate cu dezvoltarea

celorlalte servicii specifice unui areal urban.

3.1. Soluționarea constantă a problemelor ce țin de estetica clădirilor prin identificarea

proprietarilor, încurajarea clarificării situațiilor juridice ambigue (de exemplu situația Cetății

Brașov), impunerea consolidării clădirilor și a întreținerii fațadelor; un rol important îl va avea

sprijinirea actualilor proprietari în demersurile privind întreținerea imobilelor prin acordarea de

sprijin financiar, crearea unui mecanism de consultare cu arhitecți agreați și simplificarea

procedurilor de obținere a avizelor de lucrări. Concomitent se va urmări descurajarea

proprietarilor ce urmăresc distrugerea anumitor clădiri (de exemplu cazul fostului Spital

Dermato-Venerice), prin aplicarea de amenzi și blocarea modificărilor de planuri urbanistice

zonale (PUZ) dorite.

3.2. Reglementarea tipurilor de activități comerciale derulate în zona istorică prin stabilirea și

implementarea unui regulament cu privire la destinațiile spațiilor existente și a regimului de

ocupare a domeniului public; încurajarea activităților meșteșugărești, a produselor locale și a

micilor afaceri printr-o taxare distinctă. În același domeniu se va urmări stabilirea unui

regulament privind aspectul fațadelor și a firmelor luminoase folosite în zona istorică.

3.3. Limitarea proiectelor imobiliare astfel încât acestea să fie corelate cu dezvoltarea

funcționalităților normale pentru un oraș: străzi, iluminat public, spații urbane comune - parcuri,

piețe, spații de învățământ etc.

3.4. Dezvoltarea proiectului „Casa de sticlă” prin care se va construi un sediu comun pentru

instituțiile administrative (Primărie, Consiliu Județean, Prefectura) cu scopul de a evita

împărțirea serviciilor și a sediilor dar și pentru a soluționa problema retrocedării anumitor clădiri.

Noua clădire ar urma să fie un land-mark reprezentativ pentru Brașovul viitorului, având

capacitatea de a găzdui și instituțiile regionale; spațiul actual al Primăriei poate fi valorificat prin

vânzare/concesionare pentru a fi transformat într-un hotel, mărind astfel capacitatea de cazare

deficitară din zona istorică a orașului.


6

4. Infrastructură

Ne lăudăm că Brașovul este un oraș frumos dar ne grăbim să-l traversăm,

uitând să-l străbatem la pas și să-i descoperim cartierele. Modul în care

experimentăm orașul plimbându-ne pe sub Tâmpa sau în Piața Sfatului ar

trebui replicat și în celelalte cartiere.

Dorința noastră este să dezvoltăm infrastructura rutieră din exteriorul

Brașovului iar spațiile comune eliberate să revină pietonilor și bicicliștilor.

4.1. Creșterea accesibilității și a utilizării centurii Brașov de către traficul local care pleacă din

cartierele-dormitor aflate în sudul orașului (Astra, Răcădău) spre parcurile industriale din vestul

orașului (Ghimbav, Cristian) prin:

- construirea unei legături directe între cartierele cele mai populate și centura orașului care ar

urma să plece din zona Mc Donald’s spre intersecția de pe centură, aflată în curs de construcție

în acest moment;

- modificarea intersecțiilor de pe centura orașului în care s-a implementat soluția sensurilor

giratorii (str. Zizinului, str. Plugarilor, str. Lânii) prin construirea unor pasaje supraterane pe

sensul principal.

4.2. Creșterea siguranței pietonilor prin:

- semaforizarea trecerilor de pietoni;

- reducerea timpului petrecut de pietoni pe carosabil prin crearea unor „insule” dedicate, care

vor separa virajul la dreapta de corpul intersecției;

- transformarea trecerilor de pietoni prin dezvoltarea insulei mediane în unele tip „gât de

pelican”.


7

4.3. Încurajarea folosirii bicicletei ca mijloc de transport în comun prin:

- implementarea unor benzi dedicate bicicliștilor prin delimitarea totală a zonelor destinate

bicicliștilor de cele destinate traficului auto sau de cele destinate traficului pietonal, precum în

acest exemplu din Cluj:

- instalarea unui sistem de bike sharing;

- construcția parcărilor de cartier pentru biciclete (soluție oferită de Asociația Visum:

http://visumbrasov.org/propunere-parcare-biciclete-i-step/) prin Programul de Mobilizare

Civică.

4.4. Optimizarea flotei de transport a Regiei Autonome de Transport Brașov prin achiziția de

mijloace de transport electric și/sau de dimensiuni mai mici (pentru anumite intervale orare/

trasee) și optimizarea folosirii autobuzelor Regiei în funcție de datele oferite de sistemul de E-

ticketing implementat (inclusiv modificarea frecvenței sau a capacității mașinilor folosite).

http://visumbrasov.org/propunere-parcare-biciclete-i-step/


8

5. Zona metropolitană Brașov

În momentul de față, chiar dacă nu toată comunitatea realizează acest lucru,

Brașovul se află într-o permanentă concurență cu alte zone metropolitane din

România precum Sibiu, Cluj, București. În același timp dezvoltarea Brașovului

este blocată de lipsa de colaborare dintre administrațiile publice locale din

zona metropolitană și de concurența directă exercitată în atragerea

investițiilor și a fondurilor europene pentru proiecte cu efect minim, localizat

la nivelul fiecarei entități în parte.

Avem nevoie de un proiect coerent de gestionare a resurselor și de generare a

dezvoltării pentru întreaga zonă metropolitană, fără de care Brașovul va

rămâne un oraș anonim, un simplu punct de tranzit între regiunile României și

obiectivele turistice. Șansa tuturor constă în utilizarea corectă a resurselor

disponibile pentru coordonarea dezvoltării în comun a tuturor localităților din

zona metropolitană.

5.1. Extinderea Agenției de Transport Public Metropolitan ca proiect-pilot de dezvoltare

metropolitană; ATPM va crea standardele privind transportul public (determinarea rutelor și a

stațiilor, stabilirea unui standard privind calitatea serviciilor, a tipului de mijloace auto folosite și

a frecvenței rutelor); ATPM va primi finanțare și responsabilități în domeniu de la Primăriile

deservite și de la Consiliul Județean, operând ca autoritate de reglementare și dezvoltare a

serviciului, distinct de furnizorii de servicii.

5.2. Sprijinirea construirii aeroportului Brașov prin înființarea unui organism special care să

administreze atât construcția cât și operarea aeroportului. Organismul, coordonat de un consiliu

compus din reprezentanți ai administrațiilor publice locale interesate (CJ Brașov, CJ Covasna,

primării etc.) și reprezentanți ai mediului de afaceri, academic și ai societății civile, va trebui să

adopte practici de bună guvernare pentru gestionarea proiectului, incluzând adoptarea deciziilor

în mod transparent, deschidere către public și soluțiile propuse de acesta, eficientizarea

investiției prin derularea proiectului în mod integrat, laolaltă cu celelalte investiții derulate în

zona metropolitană, astfel încât să fie asigurată o accesibilitate sporită către aeroport.

5.3. Susținerea demarării lucrărilor pentru realizarea rețelei de autostrăzi din Zona

metropolitană Brașov pe ruta Vlădeni - Hălchiu - Hărman - Sfântu Gheorghe cu ramură spre

aeroportul Brașov - Râșnov; proiectul poate fi derulat din fonduri europene POS - Regio și poate

integra proiecte distincte de creare a unor centuri pentru localitățile de pe traseu (Ghimbav,

Codlea, Râșnov, Bod etc.) dar și proiecte precum drumul expres Sfântu Gheorghe - Brașov

propus de Consiliul Județean Covasna. Ele trebuie planificate integrat astfel incât rezultatul final

să poată constitui viitoarea rețea de autostradă din zona metropolitană Brașov, deservind


9

separării fluxurilor de tranzit de cele locale, ajutând comerțul și turismul, impunând totodată

administrației centrale (CNADNR) construcția segmentelor lipsă (spre Sibiu, Ploiești și Bacău).

5.4. Studierea, prin intermediul ATPM, a posibilității de dezvoltare a transportului metropolitan

feroviar; aceasta include stabilirea cadrului legislativ privind regimul de folosire al rețelei

existente, obținerea finanțării pentru construcția de stații noi (inclusiv unele de cartier, în locuri

precum Micșunica, Craiter, Fartec), electrificarea unor linii precum M200 - Codlea, M203 -

Zărnești, M403 - Întorsura Buzăului și achiziția de rame electrice. În cadrul unui asemenea

proiect, ce ar avea ca orizont de realizare perioada 2025-2030, se poate studia și posibilitatea

îngropării căii ferate între zona Pasaj Fartec - Gara Bartolomeu (pentru a lega mai ușor cartierul

Bartolomeu de zonele învecinate). Rezultatul final implica crearea unui serviciu de transport

feroviar sigur, comod și deservit cu o frecvență sporită între localitățile din zona metropolitană

(Predeal - Feldioara, Codlea - Teliu, Zărnești - Sfântu Gheorghe).


10

6. Mediu

Trăim o situație paradoxală: pentru un oraș înconjurat de verdeață, avem

surprinzător de puține opțiuni de a ne bucura de acest lucru - lipsesc spațiile

verzi dintre cartiere, lipsește infrastructura necesară folosirii mijloacelor de

transport alternative. În schimb abundă proiectele rezidențiale sau

platformele post-industriale abandonate și nefolosite.

Ne propunem să dăm o sansa brașovenilor să intre în contact cu natura. Avem

nevoie de noi spații verzi, avem nevoie să accesibilizăm spațiile verzi existente

si să protejăm mediul prin încurajarea folosirii unor moduri de transport

nepoluante.

6.1. Dezvoltarea unei centuri verzi la nivelul zonei metropolitane care să cuprindă pe întreaga

lungime trasee de bicicletă; amenajarea spațiului ca zona de recreere pe modelul parcului Noua.

Centura verde va fi constituită preponderent în jurul rîurilor existente prin ecologizarea zonelor

străbătute de acestea și va fi amenajată ca un culoar verde continuu, legând localitățile din zona

metropolitană.


11

6.2. Limitarea prin PUG a construcțiilor în zonele verzi existente (drumul Poienii, Răcădău,

Noua).

6.3. Încurajarea folosirii mașinilor hibride/electrice prin oferirea parcării gratuite, atât în zone

rezidențiale cât și în zona centrală, crearea de stații de alimentare și reducerea impozitului.

6.4. Reabilitarea și introducerea în circuitul public a spațiilor urbane nefolosite în prezent

(platforma IUS, Temelia, Rulmentul, ICIM, Fartec); Este necesară stabilirea unor acorduri cu

proprietarii terenurilor, acorduri ce vor viza atât reamenajarea curentă a spațiilor virane, precum

și situația viitoare, respectiv reglementarea PUZ-ului dorit și a termenelor de execuție al

acestora.

6.5. Viabilizarea pădurilor aflate în custodia Regia Autonomă Kronstadt prin amenajarea

potecilor și traseelor de bicicletă în zonele limitrofe orașului. În acest scop, în cadrul Programului

de Mobilizare Civică, se va crea o axa de finanțare dedicată ONG-urilor în domeniu; se va urmări

ca impactul activităților umane în zonele respective să fie controlat și limitat pentru a diminua

influențele negative asupra mediului dar și pentru a încuraja relația dintre comunitate și mediul.

6.6. Schimbarea modului de gestionare a selectării și colectării deșeului menajer.


12

7. Dezvoltarea cultural-turistică

Statisticile INSSE arată că durata medie de cazare în Brașov este de 2 nopți -

timp în care turiștii admiră clădirile din centrul istoric și străbat potecile de pe

Tâmpa. Cei mai câștigați în această situație sunt proprietarii de restaurante și

cafenele, în vreme ce directorii de muzee sunt “mumificați” în posturi.

Ne imaginăm o administrație locală care își asumă doar rolul de dezvoltator al

infrastructurii, al spațiului dedicat actului cultural sau sportiv. Ne dorim o

comunitate care își valorifică atuurile (mediu, natura, patrimoniu istoric,

tradiție industrială) și vom finanța proiectele ce vor pune în valoare aceste

elemente.

7.1. Evaluarea, reabilitarea, valorificarea și reintroducerea în circuitul turistic a obiectivelor

culturale existente (muzee, monumente istorice, instituții culturale); sprijinirea apariției unor

noi obiective turistice precum muzeul aeronauticii în fosta hala IAR.

7.2. Finanțarea, prin intermediul unor axe distincte cuprinse in Programul de Mobilizare Civica, a

evenimentelor culturale și sportive propuse de entități precum ONG-uri, muzee, firme private

etc.

7.3. Dezvoltarea Brașovului ca destinație pentru sporturi specifice arealului geografic (schi

fond, biatlon, hochei, ciclism, parapanta, mountain bike, trekking, ciclism, etc) prin crearea

infrastructurii necesare în cadrul programului de Mobilizare Civică, sprijinirea organizării de

evenimente și concursuri, promovarea practicării lor în rândul populației locale.

7.4. Implementarea unui sistem de tip „Brașov card” prin care să se ofere facilități pentru

folosirea mai multor servicii publice și private (transportul public, vizitarea muzeelor, utilizarea

restaurantelor și magazinelor); gestionarea acestui serviciu de către o entitate indepedentă ce va

avea rolul de a urmări consumul de servicii de către localnici și turiști și de a propune strategiile

de marketing turistic sau cultural necesare.

7.5. Crearea unei spațiu dedicat infrastructurii sportive/expoziționale (Sală Polivalentă) prin

alocarea terenului și modificarea planului urbanistic zonal, identificarea oportunităților de

finanțare și demararea lucrărilor.


13

8. Investiții și antreprenoriat

Vechea spaimă, a lipsei locurilor de muncă, s-a transformat recent în problema

pierderii investitorilor din cauza insuficienței forței de muncă calificate.

Programele de recalificare profesională nu sunt suficiente însă să schimbe

actuala paradigmă, a Brașovului dedicat exclusiv manufacturării

componentelor auto.

În viitor va trebui să reducem dependența Brașovului de investitorii axați pe

industria componentelor auto prin încurajarea dezvoltării mediului

antreprenorial local. Totodată va trebui să asigurăm un rol sporit al acestora în

cadrul deciziilor ce privesc domeniile lor de interes - dezvoltarea

infrastructurii, programele educationale etc.

8.1. Dezvoltarea sectorului antreprenorial prin sprijinirea noilor întreprinzători în cadrul unui

program pilot tip "Prima firmă". Acesta se va adresa celor care creează prima firmă prin oferirea

de consultanță, sediu și finanțare a cheltuielilor de înființare. Programul se va derula în cadrul

Programului de Mobilizare Civică prin intermediul unor hub-uri destinate sprijinirii noilor

antreprenori și ar trebui să încurajeze start-up-urile din domenii cheie precum IT, cercetare -

dezvoltare.

8.2. Cartografierea terenurilor disponibile pentru investiții greenfield în zona municipiului

Brașov și zona metropolitană Brașov, corelarea Planurilor Urbanistice Generale din zona

metropolitană Brașov, asigurarea accesului liber online la aceste informații precum și la

informațiile legate de posibilitățile de conectare la rețelele de utilități; sprijinirea transformării

parcurilor industriale existente (Metrom, Carfil) în zone cu adevărat utile antreprenorilor.

8.3. Înființarea unui Consiliu Consultativ de Dezvoltare Economică format din reprezentanți ai

comunităților de investitori, ai clusterelor, ai IMM-urilor locale, mediului academic și cel civic, cu

care se va consulta Primăria/Consiliul Local pe probleme de dezvoltare economică ale orașului

(inclusiv serviciul de orientare profesională).

8.4. Stimularea accesului la fonduri publice pentru firme mici și mijlocii prin conceperea

procedurilor de achiziții astfel încât să genereze creșterea bazei de ofertanți interesați; aceasta

se obține prin transparentizarea procedurilor, re-dimensionarea condițiilor de eligibilitate,

stabilirea necesității unui număr minim de ofertanți pentru fiecare licitație. Concomitent se vor

implementa standarde de cost pentru cheltuielile uzuale ale Primăriei și se va urmări eliminarea

cheltuielilor inutile precum susținerea construcției de biserici sau supraîncărcarea schemelor de

personal din instituțiile subordonate Primăriei.

programul politic m10 brasov 2016

Documents