programul de formare b “ formatori de profesori ... manuela.pdf · nume si prenume: bu ......

1

Programul de formare B

“ Formatori de profesori – evaluatori de competente

profesionale”

Nume si prenume: BUȘE MANUELA IANINA Scoala: COLEGIUL TEHNIC ANGHEL SALIGNY Localitatea: BUCUREȘTI Grupa: 1

2

cuprins A. Secțiunea I ..................................................................................................................................................... 3

1. Planificarea modulului „ADMINISTRAREA PROBELOR DE EVALUARE” ......................................................... 4

2. Suport de curs ................................................................................................................................................ 8

2. 1.Situații de culegere a informațiilor privind competența evaluată ....................................................... 10

2.2.Resurse (materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării ..................................................................... 12

2.3.Pregătirea elevilor /candidaților în vederea evaluării ........................................................................... 13

2.4. Pregătirea evaluatorilor pentru administrarea probelor ..................................................................... 14

2.5. Dovezi de competență .......................................................................................................................... 14

2.6. Factorii perturbatori ai evaluării ........................................................................................................... 15

2.7.Feedback constructiv ............................................................................................................................. 17

2.8. Administrarea testelor .......................................................................................................................... 20

2.9. Valorificarea rezultatelor evaluării ....................................................................................................... 21

2.10. Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor de evaluare ........................................................... 21

Bibliografie ................................................................................................................................................... 21

3. Agenda secvenţei formării ........................................................................................................................... 22

4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale ............................................................................ 25

5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe ................................................... 30

6. Chestionar de evaluare a programului ........................................................................................................ 31

B. Secțiunea II – Planificarea probei practice .................................................................................................. 31

3

A. Secțiunea I

4

1. Planificarea modulului „ADMINISTRAREA PROBELOR DE

EVALUARE”

Denumire curs: EVALUAREA COMPETEN ȚELOR PROFESIONALE ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR TEHNIC

Număr ore: 48

Număr credite: 12

Tipul programului: face to face

Grup țintă: cadre didactice de specialitate din învătământul preuniversitar tehnic (maxim 25/grupă)

Scopul peogramului: pregătirea cadrelor didactice din ÎPT pentru realizarea unei evaluări relevante a rezultatelor învăţării

Obiectivele programului:

O1: Corelarea sistemului de asigurare a calității ÎPT din România cu cerințele europene privind

calitatea

O2: Îmbunătățirea calificării cadrelor didactice privind evaluarea competențelor profesionale –

rezultate ale învățării

O3: Dezvoltarea competențelor de proiectare a activităților de evaluare a competențelor

profesionale

O4: Dezvoltarea competențelor de elaborare a instrumentelor de evaluare a competențelor

profesionale

O5: Dezvoltarea competențelor de administrare a probelor de evaluare a competențelor profesionale

O6: Dezvoltarea competențelor de asigurare a calității procesului de evaluare a competențelor

profesionale

Unități de competență (conform standardului evaluatorului de competențe profesionale):

UC1 – Proiectarea evaluării

UC2 – Organizarea evaluării

UC3 – Realizarea instrumentelor de evaluare

UC4 – Efectuarea evaluării

UC5 – Asigurarea calităţii procesului de evaluare

5

PLAN DE PREGĂTIRE „EVALUAREA COMPETEN ȚELOR PROFESIONALE ÎN ÎNV ĂTĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR TEHNIC”

Nr. crt.

Unitatea de competență Modulul Număr ore Observații

Total ore/modul

Teorie Aplicații practice

Evaluare + Feedback

1. UC1.Proiectarea și evaluării UC2. Organizarea evaluării

Modulul I Elaborarea documentelor proiective

14 4 9 1 Evaluare predictivă 45 min

2. UC3. Realizarea instrumentelor de evaluare

Modulul II Metode și instrumente de evaluare

14 4 9 1

3. UC4. Efectuarea evaluării

Modulul III Administrarea probelor de evaluare

8 2 5 1

4. UC5. Asigurarea calităţii procesului de evaluare

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare

8 3 4 1

5. Total ore/curs

48

13 27 4 Ealuare pe parcurs

4 Evaluare finală

Stagiu STAGIUL I STAGIUL II

ziua modul

Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 1 Ziua 2

MI 8 ore 6 ore 14

MII 2 ore

8 ore 4 ore 14

MIII 4 ore 4 ore 8

MIV 4 ore 4 ore 8

Evaluare finală

4 ore 4

6

PLANIFICAREA MODULULUI III: ADMINISTRAREA PROBELOR DE EVALUARE TOTAL ORE: 8

Nr. crt.

Competenţe Conţinuturi Metode de formare Resurse Evaluare

1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. Administrarea

probelor de evaluare Situații de culegere a informațiilor privind competența evaluată

- Expunere - Lucrul pe grupe - Brainstorming - Studiul de caz

- Suport de curs - Consumabile - SPP - Mijloace IT - Prezentări ppt

observarea sistematică

Resurse (materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării

- Expunere - Lucrul pe grupe - Brainstorming - Aplicaţii practice

- Suport de curs - SPP - Flip-chart - post-it-uri - carioci

observarea sistematică autoevaluarea

Pregătirea elevilor / candidaților în vederea evaluării

- Conversaţia - Lucrul pe grupe

- Suport de curs - Flip-chart - post-it-uri - carioci


Pregătirea evaluatorilor pentru administrarea probelor

- Expunere - Studiu individual - Lucrul pe grupe


observarea sistematică referat

Dovezi de competență

- Conversația euristică - Aplicația practică - Turul galeriei

- Suport de curs - Flip-chart - carioci


Factorii perturbatori ai evaluării

- Joc de rol - Studiul de caz - Metoda mozaic - Harta minții


observarea sistematică miniproiect

Administrarea testelor - Discuții dirijate - Lucru pe grupe

- Suport de curs observarea sistematică

7

1. 2. 3. 4. 5. 6. 2. Analiza informațiilor

colectate Valorificarea rezultatelor evaluării

- Dezbaterea - Studiul de caz


observare sistematică

3. Stabilirea și comunicarea rezultatelor evaluării

Feedback constructiv

- Conversația - Joc de rol - Harta minții



4. Înregistrarea și arhivarea documentelor evaluării

Crearea, gestionarea și arhivarea documentelor de evaluare

- Învăţarea dirijată - Dezbaterea - Lucru pe grupe

- Suport de Consumabile

- SPP - Mijloace IT - Prezentări ppt curs


5. Evaluare intermediară final MIII

8

2. Suport de curs

PROGRAM: EVALUAREA COMPETEN ÎN ÎNV ĂTĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR TEHNIC

ADMINISTRAREA PROBELOR DE

PROGRAM: EVALUAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE MÂNTUL PREUNIVERSITAR TEHNIC

MODULUL III


EVALUARE

9


10

2. 1.Situații de culegere a informațiilor privind competența evaluată

Caracteristica esențială a procesului instructiv-educativ actual este dată de schimbarea centrului de greutate de pe aspectul ce presupunea asimilarea de cunoștințe, informații, pe cel aplicativ, cu accent pe formarea competențelor elevilor. În Dictionarul explicativ al limbii române, competența este definită ca fiind „capacitatea cuiva de a se pronunta asupra unui lucru pe temeiul cunoașterii adânci a problemei în discuție" sau ca o„capacitate a unei autorități, a unui functionar etc. de a exercita anumite atribuții". Competența, ca noțiune, este înțeleasă, deci, ca o caracteristică fundamentală a unei persoane care poate include o trăsătură, o posibilitate de manifestare sau de acțiune ce se poate dobandi în urma calificării, într-o multitudine de forme. Competența se manifesta prin capacități și este specifică ocupației dintr-un anumit domeniu; ea nu există decât în prezența unei situații determinante prin integrarea diferitelor capacități de a aplica cunosținte în situații de execuție specifică ocupației. Referitor la capacitate, în același dictionar, se menționează ca aceasta este „posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva" sau „posibilitatea, însușirea morală sau intelectuală a cuiva, aptitudine" și chiar „însusirea de a face ceva".

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu accent preponderent pe activităţile de învăţare cu caracter practic, aplicativ.

În conformitate cu documentele curriculare reglatoare specifice învăţământului profesional și tehnic, cadrele didactice proiectează situaţiile de învăţare astfel încât dobândirea achiziţiilor învăţării de către elevi să aibă rol adaptativ - social şi profesional - iar diferenţele individuale şi nevoile/ interesele elevilor să constituie repere centrale. Pentru formarea competențelor prevăzute în programele școlare, în conceperea activităților de predare-învățare-evaluare, profesorul va avea în vedere:

� activităţi de învăţare proiectate pornind de la experienţele elevilor, bazate pe implicarea efectivă a acestora în activităţi practice;

� susţinerea autonomiei elevilor în alegerea modului în care se informează pe o anumită temă şi a modului în care îşi prezintă rezultatele studiului individual;

� dezvoltarea şi încurajarea competenţelor elevilor de a identifica singuri informaţiile care le sunt necesare, evitându-se utilizarea informaţiilor standardizate, gata prelucrate;

� consultaţii oferite elevilor, cu scopul de a analiza preocupările lor individuale cu privire la învăţare şi de a cere îndrumări în privinţa eficientizării acestui proces;

� crearea de situaţii de învăţare favorabile dobândirii de achiziţii de învăţare specifice anumitor domenii disciplinare, dar şi achiziţii fundamentale, transferabile, precum lucrul în echipă, spiritul antreprenorial;

� evaluarea autentică a elevilor, în contexte în care să fie posibilă aplicarea teoriei în situaţii specifice vieţii reale;

� combinarea activităţilor, în cadrul lecţiilor, astfel încât să fie posibilă manifestarea unei diversităţi de stiluri de învăţare, în legatură cu care elevii să îşi exprime preferinţele, opţiunile;

� reflecţia elevilor asupra celor învăţate, asupra modului în care au învăţat, pentru a se autoevalua, în funcţie de succesul pe care l-au avut metodele de învăţare pe care le-au folosit.

Finalitatea educațională a învățământului românesc se realizează pe baza Legii Învățământului nr. 1/2011. Cunoasterea finalităților educației, „este o necesitate metodologică și practică în contextul numeroaselor variante de finalități și obiective", necesitate ce influențează și asigura eficiența sistemului de învățământ la toate nivelurile. Printre finalitățile educative și de formare se regăsesc și competențele cheie și competențele specifice.

11

Centrarea educației pe formarea de competențe este în concordanță cu așteptările și solicitările crescânde și diversificate pe care societatea le are în raport cu școala având în vedere că ele vizează asigurarea transferabilității și, implicit, al unei mai bune și ușoare integrări socio-economice a absolvenților.

Competența profesională reprezintă capacitatea de a aplica, transfera si combina cunoștințe și abilități în situații și medii de muncă diverse, pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupațional/de pregătire profesională. Competența profesională reprezintă un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare. Evaluatorul de competențe profesionale este un specialist cu experiență recentă și demonstrată de munca și/ sau de coordonare țn ocupațiile/ calificăriile pentru care este desemnat de centrul de evaluare să efectueze evaluări și care este certificat de către Consiliul Național de Formare Profesionala a Adulților, pe baza standardului ocupational „Evaluator de competențe profesionale”. Evaluatorul are următoarele responsabilități principale:

� clarifică pentru candidat continutul standardului ocupațional/ standardului de pregătire profesională și etapele procesului de evaluare; standardul ocupațional/standardul de pregătire profesională este documentul care precizează unitățile de competență și nivelul calitativ asociat rezultatelor activităților cuprinse într-o ocupație, respectiv calificare

� îl asistă pe candidat în efectuarea autoevaluării și în identificarea competențelor pentru care poate să intre în procesul de evaluare

� colaborează cu candidatul și îl implică pe acesta în planificarea evaluării � întocmește dosarul de evaluare � efectuează evaluarea, ceea ce înseamnă că judecă dovezile de competență produse de candidat

în raport cu cerințele standardului ocupațional sau SPP � identifică necesarul suplimentar de pregatire de care are nevoie candidatul atunci când decizia

pentru unele unități de competenta este "înca nu competent" � înregistrează și raportează rezultatele evaluării.

Procesul de evaluare poate avea loc într-o unitate de învățământ, care dispune de toate resursele necesare desfășurării acestuia - în cazul examenului de absolvire sau in cadrul centrului de evaluare. Evaluatorul explică și detaliază candidatului, la cerere, conținutul și prevederile standardului ocupațional, ajutându-l să-si evalueze propria performanță profesională în raport cu acesta și să decidă intrarea voluntară în procesul de evaluare. El răspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare, stabilind împreună cu candidatul programul și metodele de evaluare, înregistrând apoi rezultatele evaluării. Toate activitățile descrise mai sus pot fi îndeplinite cu succes doar de specialiștii care au certificate următoarele unități de competență:

� Planificarea și organizarea evaluării � Înregistrarea și raportarea rezultatelor evaluării � Efectuarea evaluării” � Analizarea informațiilor și luarea deciziei privind competenț

Evaluatorii care doresc sa participe la elaborarea de instrumente vor avea certificată și unitatea „Elaborarea instrumentelor de evaluare”. Evaluatorul de competente care are certificata și competenta de verificare internă poate coordona, monitoriza și evalua activitatea altor evaluatorilor din același centru/domeniu de activitate. Dacă un evaluator are certificata si unitatea de verificare externa a procesului de evaluare, el poate verifica și performanțele altor centre de evaluare din același domeniu. Din perspectiva evaluării, învățarea focalizată pe competențe are caracteristicile: a. focalizează procesul de formare pe output-uri , care atribuie evaluării o importanță crescută;

12

b. acceptarea traseelor diferite de formare care conduc la rezultatul intenționat, care cere evaluării desprinderea de contextele de învățare; c. timpul de instruire variabil determinat de potențialul individual al celui care învață, care cere integrarea evaluării în procesul de învățare. Devenind centrul de greutate al evaluării, competența necesită dezvoltări specifice generate de aspecte cum sunt următoarele: a. Competența nu este reductibilă nici la cunostințe, nici la abilități și nici la atitudini sau alte achiziții, ci le integrează într-un tot funcțional. De aceea, instrumentele simple de măsurare și apreciere nu sunt convenabile, cel puțin pentru o parte a competențelor. b. Competența asigură transferabilitatea fapt care impune ca probarea competenței să se realizeze în contexte diferite, eșantioane ale unei familii de situații, sarcini „autentice” de rezolvat, legate de viața cotidiană sau profesională. Competența presupune evaluare bazată pe contexte. c. Evaluarea competenței se raportează la rezultate, dar și la proces deoarece ea implică disponibilitate care se traduce în performanțe, în rezultate efective, context în care strategia utilizată pentru atingerea performanței are o nouă semnificație. d. Varietatea tipurilor de competențe – generale, specifice, cheie, transversale etc. – solicită demersuri evaluative specifice. Abordările evaluării de competențe sunt diferite, iar perfecționarea metodologiei specifice reprezintă o preocupare constantă. Dintre modalitățile practicate de evaluare a competențelor, promovate în țările europene, pot fi amintite: testele standardizate, evaluarea continuă realizată de cadrele didactice și utilizarea unor metode alternative.

2.2.Resurse (materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării

Ca parte componentă a procesului didactic, evaluarea are nevoie de resurse materiale, de timp și spațiu (figura 1). Resursele necesare evaluării sunt prevăzute în documentele proiective (planificarea calendaristică, planificarea unității de învățare, planificarea evaluării).

Fig. 1.Stabilirea resurselor evaluării

Resursele materiale depind foarte mult de complexitatea calificării, de competențele care trebuie evaluate, de echipamentele necesare pe durata evaluării.

Resursele necesare evaluării

Competența evaluată

Forma de evaluare (inițială, formativă, sumativă)

Condițiile de aplicabilitate (SPP)

Metoda de evaluare

13

Pentru proba scrisă, sunt necesare foile pentru testul de evaluare, matricea de specificații și baremul de corectare și notare. Timpul necesar este corespunzător conținutului și complexității testului. Proba scrisă se desfășoară în sala de clasă sau în laboratorul tehnologic. Pentru proba practică, sunt necesare echipamente, SDV-uri, aparate etc. specifice calificării precum și fișele de evaluare. Ca și în cazul probei scrise, timpul de lucru este în concordanță cu gradul de complexitate al probei. Proba practică se desfășoară în laboratorul tehnologic, în atelierul școlii sau la agentul economic de profil. Pentru proba orală, sunt necesare fișele de evaluare. Spațiul de desfășurare poate fi foarte diferit (sala de clasă, laboratorul tehnologic, atelierul școlii, spații ale agentului economic de profil, CDI etc.). Pentru metodele alternative de evaluare, resursele materiale sunt specifice fiecăreia dintre acestea (fișa de observare sistematică, portofoliul, mijloace IT etc.).

2.3.Pregătirea elevilor /candidaților în vederea evaluării

În orice proces de evaluare este necesară pregătirea elevilor pentru evaluare, prin constientizarea de către aceștia a competențelor vizate și a modului în care vor fi evaluate achizițiile. Astfel, profesorul prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate în procesul de evaluare a competențelor, clarifică modul în care candidatul își va demonstra competența și îi explică cum va trebui să prezinte dovezile de competență produseanterior. Acest fapt va contribui la energizarea și la canalizarea efortului și a energiilor celor ce învață pe direcția dorită. Cunoașterea criteriilor de evaluare ce urmează a fi folosite susțin motivația și le dezvoltă elevilor competențele autoevaluative.

Fig.2. Pregătirea evaluatorilor pentru administrarea probelor

PREGĂTIREA ELEVILOR

METODELE DE EVALUARE

CALENDARUL EVALUĂRII

COMPETENȚELE EVALUATE

CRITERIILE DE EVALUARE

CONȚINUTUL PROBELOR

RESURSE (TIMP, MATERIALE)

Ce?

Cum?

Când?

Cum?

Cu ce?

Cum?

14

2.4. Pregătirea evaluatorilor pentru administrarea probelor

Profesorii – evaluatori de competențe profesionale trebuie să fac dovada că știu și pot: � să combine metodele de evaluare clasice, specificate în SPP-uri (proba scrisă, proba practică,

proba orală) cu metode complementare de evaluare (observarea sistematică, proiectul, portofoliul, referatul, investigația etc.) adecvate competențelor vizate, care să permită procese de evaluare obiective, valide, credibile, imparțiale, transparente, cu costuri minime, cu alte cuvinte, să planifice și să organizeze evaluări;

� să explice și să detalieze, la cerere, conținutul și prevederile standardului și modalitatea de evaluare, să furnizeze detalii privind desfășurarea procesului de evaluare și modalitatea producerii dovezilor de competență de către candidat;

� să înregistreze rezultatele evaluărilor pe tot parcursul procesului de evaluare, să întocmeasca dosarele individuale de evaluare, să ofere un feed-back constructiv candidaților și să raporteze rezultatele evaluarii conform procedurilor;

� să analizeze conținutul standardului pentru a stabili aspectele critice, să aleagă metodele de evaluare cele mai potrivite în raport cu acestea și să elaboreze instrumentele de evaluare;

� să analizeze dovezile de competență directe și indirecte pentru a decide dacă sunt valide, autentice, de calitate, actuale și suficiente și să stabilească dacă sunt necesare dovezi suplimentare pentru a decide în final dacă sunt acoperite toate aspectele critice aferente fiecărei unități de competență.

Evaluatorul de competențe nu urmărește să puna în evidență lipsurile candidatului privind modul de în standard, ci îl ajută să-și demonstreze competențele îndrumându-l în producerea dovezilor necesare.

Acest proces presupune consultarea și colaborarea continuă între evaluator și evaluat în diverse momente cum ar fi:

� înainte de evaluare, pentru ca evaluatorul să se asigure că persoana care urmează a fi evaluată este complet pregatită pentru aceasta și a înteles procesul;

� în timpul evaluării, pentru a oferi candidatului o serie de rezultate parțiale și posibilitatea unor clarificari pe parcurs;

� după evaluare, în legatură cu rezultatele evaluării

2.5. Dovezi de competență

Dovezile de competenţă sunt informaţiile produse de candidat care sunt analizate de către evaluator în raport cu aspectele critice stabilite pentru unitate/unităţile de competenţă pentru care este evaluat. Dovezile de competenţă sunt informaţiile produse de un candidat care sunt analizate de către evaluator în raport cu aspectele critice stabilite pentru unitate/unităţile de competenţă pentru care este evaluat și din care rezultă că îndeplineşte toate criteriile pentru care este evaluat, respectiv are cunoştinţele şi deprinderile necesare, demonstrează atitudinile corespunzătoare pentru a obţine rezultatele aşteptate la nivelul calitativ descris în standard. Răspunsurile corecte la testul scris, răspunsurile la probele orale, produsul realizat în cadrul unei probe practice, portofoliul candidatului sunt toate dovezi de competenţă.

Culegerea dovezilor de competență

În evaluarea competenţelor profesionale, dovezile de competenţă produse de candidat sunt judecate în raport cu aspectele critice stabilite pentru fiecare unitate de competenţă din standard. Dovezile de competenţă sunt culese dintr-o gamă largă de surse. Dovezile de competenţă directe sunt culese în cadrul procesului propriu-zis de evaluare prin aplicarea unor instrumente de evaluare relevante pentru demonstrarea competenţei (observarea directă sau simulare, întrebări orale, proiect, test scris, produse realizate la proba practică). Dovezile de competenţă indirecte sunt prezentate de către candidat ca produse ale activităţilor realizate anterior evaluării (portofoliu, rapoarte de la terţi, proiecte, diplome de calificare, înregistrări).

15

Evaluatorul va sintetiza pe fiecare dovadă produsă de candidat aspectele critice care au fost acoperite de aceasta. Dovezile de competenţă suplimentare sunt necesare în situaţia în care prin analizarea dovezilor directe şi indirecte evaluatorul nu a putut adopta decizia „competent” (nu au fost acoperite integral aspectele critice specifice fie cărei competenţe sau nu a fost demonstrată competenţa în toate contextele menţionate în standard). Dovezile suplimentare se obţin prin aplicarea altor instrumente de evaluare.

Analiza dovezilor de competență

Dovezile de competenţă sunt analizate şi judecate de evaluator în raport cu aspectele critice corespunzătoare unităţilor de competenţă stabilite de candidat, pe baza următoarelor principii:

Validitate - dovezile de competenţă se referă în mod clar şi direct la activităţi, rezultate şi cunoştinţe descrise în unităţile de competenţă pentru care se face evaluarea

Autenticitate - dovezile sunt produse nemijlocit de către candidat

Calitate - cunoştinţele şi deprinderile demonstrate de candidat sunt la nivelul calitativ prevăzut în unităţile de competenţă pentru care se face evaluarea

Transferabilitate - dovezile demonstrează capacitatea candidatului de a aplica cunoştinţe şi deprinderi într-o gamă variată de contexte

Actualitate - dovezile produse de candidat sunt recente şi reflectă capacitatea actuală a acestuia de a realiza activităţile descrise în unitatea de competenţă evaluată

Suficienţă - dovezile sunt suficiente pentru a demonstra competenţele în toată complexitatea lor Evaluatorul înregistrează rezultatele evaluărilor efectuate în dosarul de evaluare al fiecărui candidat. Dovezile rezultate din teste scrise, întrebări orale, observare directă, simulare, rapoarte, proiecte, portofoliu pot fi incluse direct în dosarul de evaluare sau ca anexă. Pentru a menţine confidenţialitatea rezultatelor evaluării, se recomandă ca accesul la înregistrări să fie limitat la:

- evaluator - candidat - verificator intern/ verificator extern

La sfârşitul evaluării, evaluatorul oferă candidatului un feedback prin care, în cazul în care decizia a fost „încă nu competent” pentru unele unităţi de competenţă, precizează ce cunoştinţe sau deprinderi practice îi lipsesc acestuia pentru demonstrarea respectivelor competenţe. De asemenea, după caz, îi recomandă căile pe care le poate urma pentru obţinerea acestora. Şi în situaţia evaluărilor finalizate cu decizia „competent”, evaluatorul poate face o serie de recomandări pentru candidat. Ele vizează aspecte legate de atitudine, stil, eficienţă care pot fi îmbunătăţite crescând astfel performanţa profesională a acelei persoane. Informaţiile oferite candidatului trebuie să fie echilibrate, clare şi la obiect.La fel de important este şi feedback-ul pe care candidatul îl dă evaluatorului pentru că el contribuie la creşterea calităţii muncii acestuia.

2.6. Factorii perturbatori ai evaluării

Pentru profesor, procesul de evaluare este o activitate etapizată, la capătul căreia profesorul îşi dă seama care este pregătirea elevului, la un moment dat, la disciplina sa, în comparaţie cu aşteptările lui şi cu cerinţele programelor şcolare şi ale standardelor de pregătire. Pentru elev, evaluarea este mijlocul prin care el realizează cum este perceput de profesor şi cum îi apreciază acesta pregătirea. Desigur, nu întotdeauna evaluarea profesorului coincide cu autoevaluarea făcută de elev propriei sale pregătiri, însă el poate fi ajutat în această privinţă, informându-l asupra criteriilor cu care operează profesorul în

16

evaluare. Pentru ambii, este o modalitate de a constata, cât mai exact posibil, unde s-a ajuns în comparaţie cu ceea ce s-a stabilit prin obiective, ca urmare a demersurilor comune profesor-elev. Dobândirea competențelor profesionale, corespunzător SPP este, de fapt, rezultanta unor factori multipli, ce ţin de elevi, de profesori, de cadrul material – organizatoric şi de management. În esenţă însă, dobândirea competențelor profesionale este determinată de:

- calitatea curriculum-ului; - calitatea instruirii ; - calitatea învăţării; - calitatea evaluării; - natura relaţiilor dintre predare, învăţare şi evaluare, ca elemente principale ale

procesului de învăţământ. Practica docimologică scoate în evidenţă numeroase disfuncţii şi dificult ăţi în evaluarea corectă şi obiectivă a rezultatelor şcolare. Dintre cauzele care generează distorsiuni subiective în evaluare, amintim:

� alegerea defectuoasă a metodelor şi strategiilor de evaluare în raport cu obiectul evaluării (ceea ce se evaluează) sau cu obiectivele evaluării (ce se doreşte să se realizeze)

� unele particularităţi ale relaţiei dintre profesor şi elevi, cu componentele ei afectiv-atitudinale � influenţe datorate contextului pedagogic în care se efectuează evaluarea (nivelul general al

clasei, politica şcolii în materie de evaluare, salvgardarea ,,imaginii” şcolii, etc.) � factorii de personalitate ai evaluatorului � factorii de personalitate ai candidatului � stilul didactic deficitar al profesorului (lipsă de experienţă, nepricepere etc.) � factori accidentali: stres, frustrare, anxietate etc.

Direcţii de perfecţionare/optimizare a metodologiei de evaluare

• Modernizarea metodelor de evaluare atât prin creşterea calităţilor tehnice (validitate, fidelitate, obiectivitate) cât şi prin îmbogăţirea/diversificarea registrului lor;

• Înlocuirea evaluării subiective nerelevante cu cea calitativă care comută accentul pe evaluarea capacităţilor, competenţelor dobândite de elev;

• Înlocuirea probelor de evaluare „clasice” cu teste de evaluare ce asigură un grad sporit de obiectivitate privind cunoştinţele, priceperile, capacităţile intelectuale ale elevilor;

• Modificarea raportului dintre evaluare sumativă care inventariază, selectează, ierarhizează şi evaluarea formativă ce valorifică la maximum potenţialul intelectual al elevilor;

• Stabilirea unui echilibru între probele orale şi scrise şi integrarea sistematică a evaluării ini ţiale, formative şi sumative în procesul de învăţământ;

• Promovarea metodelor alternative ce realizează o „evaluare autentică” (portofoliul, proiectul, investigaţia);

• Realizarea unei concordanţe între procedurile de evaluare şi obiectivele, conţinuturile specificate în curriculum;

• Formarea şi dezvoltarea competenţei docimologice a cadrelor didactice în vederea elaborării unor probe de evaluare cu validitate şi fidelitate crescută;

• Dezvoltarea metodologiilor de evaluare specifice examenelor de admitere şi de certificare în învăţământ;

• Optimizarea climatului psihosocial în care se realizează evaluarea; • Eliminarea factorilor perturbatori şi limitarea distorsiunilor în notare.

17

2.7.Feedback constructiv

Comunicarea didactică Comunicarea didactică nu este numai o activitate ce pune în relaţie cadrul didactic şi elevul pentru realizarea unor obiective comune, este şi un proces psihosocial de influenţare prin limbaje specifice a atitudinilor, convingerilor, a comportamentelor, a componentelor motivaţional-afective şi volitive. Cucoş C. defineşte comunicarea didactică ca fiind un „transfer complex, multifazal şi prin mai multe canale al informaţiei între două entităţi (indivizi sau grupuri) ce-şi asumă simultan şi succesiv rolurile de emiţători şi receptori semnificând conţinuturi dezirabile în contextul procesului instructiv-educativ”. Mecanismul procesului de comunicare didactică îl constituie: emiterea mesajului didactic de către profesor sau de o altă sursă de informaţie; canalul prin care se transmite mesajul si receptarea mesajului de către elevi; stocarea şi prelucrarea lui in scopul luării deciziilor. Procesul educativ presupune implicarea unui număr mare de cadre didactice, fiecare dintre acestea fiind specializat pe diferite discipline astfel ca produsul final, „elevul educat”, să fie rezultatul eforturilor combinate ale diferiţilor participanţi la realizarea acestei finalităţi. Actul comunicaţional didactic are o dimensiune relaţională, este un act interactiv, în care cei doi locutori – profesor şi elev – transmit şi recepţionează informaţii. Studiile clasice din domeniul pedagogiei tratau educatorul ca fiind emiţătorul de informaţii în timp ce elevul era considerat receptorul acestora. Orientările actuale pun accent pe interacţiunea locutorilor, comunicarea didactică fiind privită ca un act bilateral. Într-o viziune interactivă, iniţiativa aparţine şi elevului. Iniţiativa elevului se referă mai puţin la conţinutul cognitiv al ştiinţei pe care trebuie să şi-o însuşească ţi mai mult la modul cum se poate face acest lucru. Comunicarea didactică are mai multe trăsături, care o deosebesc de alte forme ale comunicării interumane:

� se desfăşoară între doi sau mai mulţi agenţi: profesori si elevi; � are ca scop comun instruirea şi formarea elevilor; � mesajul didactic este conceput, selecţionat, organizat si structurat logic de către profesori pe

baza unor obiective didactice precise, prevăzute in programele şcolare; � mesajul didactic este transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltării

intelectuale a acestora şi nivelului de cunoştinţe; � comunicarea se reglează si se autoreglează cu ajutorul retroacţiunii (feedback şi feed-forward).

În comunicarea didactică trebuie să fim precişi şi expresivi, în acelaşi timp, prin claritate şi concizie facilitând atât transferul cât şi înţelegerea mesajului transmis; informaţiile transmise trebuie adaptate scopului, obiectivelor didactice şi nivelului intelectual al cursanţilor. Astfel, profesorul trebuie să utilizeze un limbaj adecvat şi accesibil elevilor (corespunzător vârstei şi potrivit nivelului lor de înţelegere), limbajul să fie corect din punct de vedere ştiinţific şi gramatical, fluent si inteligibil, să-şi structureze logic mesajele transmise, să realizeze o prezentare interesantă a conţinutului instruirii şi să asigure un climat adecvat comunicării. Pe de altă parte, elevii trebuie, pentru a putea recepta şi înţelege mesajul profesorului, să aibă capacitate de concentrare, să posede cunoştinţele anterioare necesare învăţării ce urmează, să fie motivaţi pentru a învăţa etc. În cadrul activităţilor şcolare curente se creează multiple raporturi interpersonale între cadre didactice şi elevi. Interacţiunile nu se limitează la comunicarea unor conţinuturi ştiinţifice, ci se extind la modalităţi de conducere a activităţii, la aprecierea performanţelor, la sentimentele şi atitudinile personale. Relaţia de comunicare conferă procesului de învăţământ valoarea unei intervenţii educaţionale complexe, bazate pe un limbaj didactic care determină în structura personalităţii elevului modificări de natura cognitivă, afectivă, atitudinală, acţională. Angajarea comunicării la nivelul activităţii de predare– învăţare – evaluare permite realizarea diverselor tipuri de obiective (operaţionale, de referinţă, generale) relevante în plan general şi particular. Comunicarea didactică este prin specificul său, o formă de comunicare preponderent verbală, realizată în principal prin intermediul limbajului oral.

18

Limbajul oral se caracterizează printr-un registru mai larg de manifestări, prin intervenţia factorilor extra şi paralingvistici care-1 însoţesc, prin influenţa decisivă a cadrului situaţional în care se desfăşoară comunicarea. Cuvântul rostit are o forţă de sugestie mai mare decât cel scris, fiind generator în anumite condiţii chiar de efecte hipnotice. De fapt, hipnoza se realizează prin acţiunea sugestivă a cuvintelor rostite, în situaţia în care cuvintele hipnotizatorului trebuie să devină singurele semnale de comunicare, iar toţi ceilalţi stimuli să reprezinte zgomotul de fond. In perioada adolescenţei, limbajul este impregnat de funcţii emoţional-expresive, ludice, interpretative şi persuasive. În comunicarea didactică, prezentarea şi exprimarea cunoştinţelor îmbracă forme diferenţiate, în funcţie de auditoriul căruia îi sunt destinate, de aceea se poate spune că limbajul didactic are un destinatar precis definit, variabil după nivelul, interesul, formele de utilizare viitoare a celor comunicate. Comunicarea didactică este una evaluativă şi autoevaluativă atât pentru profesor cât şi pentru elev. Pentru o comunicare orală adecvată şi eficientă, educatorul trebuie să adoptate atitudini pozitive şi comportamente verbale funcţionale, care ţin de calităţile vorbirii: 1. Plăcerea de a vorbi – efortul de a avea un ton prietenos, politicos, însoţit de priviri agreabile; 2. Naturaleţea – exprimare firească, fără afectare, fără căutarea forţată a cuvintelor sau expresiilor rare (pentru a epata, a uimi, a şoca); 3. Claritatea – expunere sistematizata, concisă şi uşor de înţeles, fără efort, apelând la respiraţia controlată, mişcarea lejeră a buzelor; ajută la receptarea şi înţelegerea fără efort a mesajului; 4. Corectitudinea – respectarea regulilor gramaticale; 5. Precizia – utilizarea acelor cuvinte şi expresii necesare pentru înţelegerea şi facilitarea comunicării; 6. Armonia – recurgerea la cuvinte şi expresii care să provoace grupului de elevi reprezentări conforme cu intenţia vorbitorului, astfel încât sa încânte elevii şi să susţină motivaţia învăţării 7. Fineţea – folosirea unor cuvinte şi expresii prin care se pot exprima indirect gânduri, sentimente, idei; 8. Concizia – exprimarea concentrată pe subiectul de comunicat, fără divagaţii inutile. În comunicarea orală, o importanţă deosebită o au şi structura vocabularului, cantitatea de informaţie şi nivelul de abstractizare a termenilor, adecvarea lor la conţinutul sau obiectul comunicării, coerenţa în judecăţi şi raţionamente, plasticitatea şi expresivitatea termenilor. Stilul profesorului defineşte predominanţa verbal-nonverbal prin atitudinile personale care demonstrează ceea ce crede, dar şi ceea ce aşteaptă de la elevi, ceea ce respinge şi ceea ce acceptă în dialogul educaţional. Nonverbalul şi paraverbalul exprimă atitudini şi formează comportamente, sugerează reacţii în funcţie de situaţiile de comunicare, de interlocutori, de posibilităţile şi experienţele acestora. Un mesaj este mai credibil şi suportă o înţelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui suportul verbal şi nonverbal se îmbină eficient. Aria nonverbalului adaugă opţiuni pe zi ce trece. Unii autori extind această arie la toate lucrurile care ne reprezintă. Câte poţi spune despre un om numai privindu-l din perspectiva modului în care îşi alege îmbrăcămintea pe care o consideră potrivită cu statutul său. Sau aranjarea mobilierului în aşa fel încât să încurajeze interacţiunea de grup. Din păcate, aranjarea băncilor în clase – sociofugală- favorizează comunicarea în direcţia profesorului, şi nu între elevi. Comunicarea nonverbală defineşte un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaţionării didactice, nu poate fi despărţită de comunicarea didactică. Clasa de elevi şi colectivitatea şcolară în general, este un mediu de comunicare prilejuit de sarcina comună şi de relaţiile interindividuale ale membrilor. O comunicare deschisă, fără restricţii, fără formalism şi ritualuri inutile măreşte încrederea membrilor în virtuţile grupului şcolar.

Tehnici de transmitere şi primire a feedback-ului

Utilizarea eficientă a feedback-ului presupune anumite condiţii de timp şi loc, de volum şi succesiune, de forma în care este prezentat, de calitate sau, cu alte cuvinte, răspunsul la următoarele întrebări:

19

când ?, unde ?, de câte ori ?, cum ?, ce tip ? Este mult mai util furnizat imediat decât foarte târziu; cel imediat întăreşte o comunicare, dacă este pozitiv sau înlătură anumite greşeli, dacă este negativ. Dacă este oferit cu o frecvenţă mare, progresiv şi continuu controlează eficient procesul de comunicare. Un feedback complet - ceea ce presupune punctarea greşelilor sau părţilor pozitive din actul de comunicare - conduce la îndeplinirea obiectivelor acestuia, fiind de dorit utilizarea mai multor tipuri, în funcţie de: strategia de comunicare, natura mesajului, a canalului, codului, emiţătorului, receptorului ori, în funcţie de instituţiile sau indivizii aflaţi în proces. Ceea ce pentru un emiţător poate fi o întărire sau o recompensă pentru un altul nu este valabil, diferenţele şi individualizările jucând un rol important. Un feedback dat foarte des poate crea dependenţă fără a lăsa posibilitatea să acţioneze şi autocorectarea. Pentru a cere sau să oferi feedback este nevoie de pregătire, căci spontaneitatea nu este bună întotdeauna - nepregătit, poate deveni un atac iar solicitat brusc nu poate fi relevant. Feedback-ul constructiv porneşte de la rezultate, prezintă acţiuni fără a fi însoţite de epitete, se bazează pe propuneri legate de cum s-ar putea corecta aceeaşi acţiune dacă ar fi reluată. Deşi este necesar a fi oferit atât feedback-ul pozitiv cât şi cel negativ, cu aceeaşi frecvenţă, reacţia negativă este mai des întâlnită ea generând frustrare atât persoanei care o formulează cât şi celei care o primeşte. Se cere ca procesul să fie foarte bine pregătit deoarece dacă emiţătorul se aşteaptă ca mesajul să fie respins, tonul şi gesturile lui ar putea să sugereze tocmai aceasta iar fedback-ul să nu îşi atigă scopul. De regulă, feedback-ul este o abordare de tipul: „ceea ce doresc să-ţi comunic poate să pară o critică, în fapt este o sugestie…”.

Corect transmis, feedback-ul: � nu răneşte; � se referă la comportamente şi nu la persoane; � nu este un sfat; � descrie ce a simţit receptorul cu privire la o acţiune iar nu părerea lui despre aceasta sau, despre

ceea ce ar fi trebuit să facă emiţătorul; � nu este o sondare psihologică; � este o reacţie la un fenomen; � nu este nici critică, nici laudă; � este constructiv doar dacă face referire la acţiunea în sine şi nu la altele; � este descriptiv şi nu evaluativ.

Nu doar transmiterea feedback-ului presupune reguli ci şi primirea acestuia căci, încurajarea persoanei care îl oferă face ca aceasta să-l transmită şi altă dată, ţinând cont că nimeni nu oferă cu plăcere sau cu uşurinţă un feedback negativ care chiar trebuie dat. Împărtăşirea unei alte păreri diferite de cea proprie se poate face după ce s-au controlat emoţiile negative şi frustrările, fără a considera necesar un feedback la feedback.

Primirea feedback-ului trebuie să respecte mai multe cerințe: � Se controlează reacţiile de respingere, de negare, cele defensive; � Se cere feedback din mai multe surse pentru aceeaşi acţiune; � Se abordează ascultarea activă; � Nu se judecă persoana care oferă feedback; � Se abordează cu deschidere primirea feedback-ului, susţinând-o printr-un limbaj nonverbal; � Se reflectează asupra celor auzite şi apoi se răspunde; � Se ţine cont că feedback-ul oferit de o persoană nu este întotdeauna cel just, el fiind uneori

subiectiv, funcţie de experienţele celui care îl oferă; � Se pun întrebări suplimentare pentru înţelegerea corectă a mesajului; � Se solicită exemple concrete pentru o deplină lămurire.

20

Un feedback util presupune:

� primirea şi oferirea acestuia la timp; � deschidere, sinceritate, încredere şi respect între cei care comunică; � replică constructivă chiar dacă feedback-ul este negativ; � empatie între cei care îl oferă şi cei care îl primesc; � ascultare activă; � încurajare de ambele părţi; � oferirea acestuia cu un scop bine determinat: motivare, informare, evaluare, îndrumare,

instruire, influenţare etc.; � păstrarea continuă a relaţiei dintre interlocutori; � lipsa agresivităţii de ambele părţi.

Pentru a instrumenta un feedback util, atunci când este oferit, se ţine cont de: obiectivitate, concreteţe, solicitare, intenţie, aşteptări, sinceritate şi grad de realizabilitate. Feedback-ul obiectiv se concentrează pe acţiunile şi ideile emiţătorului şi nu pe modul lui de a fi deoarece obiectivitatea nu are legătură cu sentimentele şi impresiile, ci cu ceea ce s-a petrecut în timpul actului de comunicare. De aici apare utilitatea aplecării spre situaţii specifice, comportamente concrete şi idei particulare.

Furnizarea feedback-ului persoanelor evaluate

Feedback-ul generează informarea cauzei asupra efectului produs, mesajele fiind retransmise către sursă pentru a o înştiinţa de modul în care acestea au fost receptate, uneori chiar sursa furnizând feedback, aceasta autoreglându-se. În cazul comunicării interpersonale emiţătorul îşi reglează mesajul sau comportamentul în funcţie de răspunsul interlocutorului, ca o informaţie sau o conexiune inversă între destinatarul şi ini ţiatorul procesului. Feedback-ul ţine seama de:

� ceea ce se spune şi se observă, nu de semnificaţii atribuite sau ce se gândeşte; � descriere iar nu de evaluarea comportamentelor specifice sau generale; � informaţiile transmise şi nu de sfaturi; � comportamente tolerabile; � discutarea, pentru început, a unor comportamente pozitive.

Un feedback eficient încurajează schimbarea comportamentală şi conştientizarea modului de acţiune cu condiţia de a fi suportiv - prin menţionarea faptelor descrise de emiţător iar nu a interpretărilor şi aşteptărilor receptorului, descriptiv - nu evaluativ, specific şi concret, împărtăşind emoţii şi gânduri fără a oferi sfaturi, concentrat asupra informaţiilor relevante, utile, făcând referire la comportamentele care pot fi uşor schimbate.

2.8. Administrarea testelor

Pentru o administrare corectă a testelor, profesorul va avea în vedere: � asigurarea unui mediu de desfășurare adecvat - elevii să se simtă confortabil, să se evite

întreruperile, zgomotul, temperatura optimă, suficient spațiu pentru fiecare candidat; � asigurarea unui climat psihologic adecvat – prin pregătirea candidatului pentru evaluare

(anunțarea din timp a datei, a obiectivelor evaluării, a locului în care va avea loc evaluarea, prin încurajarea elevilor de a se strădui să răspundă cât mai bine fără a-i stresa).

Este responsabilitatea profesorului să asigure condiții care să reducă copierea, prin așezarea elevilor în anumite locuri, supravegherea atentă, interzicerea elevilor de a face schimb de materiale și prin stabilirea unor reguli și penalități. În urma administrării testelor scrise se obțin o serie de date referitoare la rezultatele elevilor.

21

2.9. Valorificarea rezultatelor evaluării

Aprecierea obținută în școală este asimilată, interiorizată de elev, devenind reper în autoapreciere, în formarea imaginii de sine. Rezultatul unei evaluări este de natură să stimuleze activitatea de învățare ulterioară a elevilor și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-ului oferit de evaluare. Aprecierea profesorului este însușită de grupul din care face parte elevul, de clasă și se răsfrânge în sfera relațiilor interpersonale, în statutul sociometric al elevului.

Programe remediale O funcție împortantă a verificării și notării este măsurarea randamentului școlar, a progresului realizat de elevi pentru a ști cât mai corect unde se situează acestia pe firul obiectivelor prevăzute ale instruirii. Evaluarea progresului unui elev spre atingerea obiectivelor presupune compararea performanțelor sale actuale cu rata asteptată de progres. În funcție de decalajul constatat se organizează apoi programe remediale. Se inițiază astfel o activitate de monitorizare continuă. Rezultatele evaluării constituie un factor de reglare a activității: - pentru profesor – identificarea factorilor perturbatori, îmbunătățirea activităților de formare, eficientizarea folosirii resurselor materiale, creșterea gradului de obiectivitate a instrumentelor de evaluare, întocmirea planurilor remediale etc.. - pentru elevi – măsură a achizițiilor, mijloc de verificare și de reglare a eforturilor viitoare.

2.10. Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor de evaluare

În momentul în care evaluatorii au luat deciziile, se ține evidența acestora. Evidențele trebuie să fie ușor accesibile și lizibile, cu informații complete și relevante pentru competențele evaluate, pentru a permite verificarea prin sondaj. Evaluatorul înregistrează rezultatele evaluărilor efectuate în dosarul de evaluare al fiecărui candidat. Dovezile de competență rezultate din teste scrise, întrebări orale, observare directă, simulare, rapoarte, proiecte, portofoliu pot fi incluse direct în dosarul de evaluare sau ca anexă. E necesar ca la finalul evaluării să fie intocmit un raport asupra modului de desfăsurare a procesului de evaluare care sa cuprindă date despre candidați, despre condițiile de desfășurare a examenului de certificare a competențelor, problemele apărute pe parcurs și modul lor de solutionare. Tot aici se vor include sugesii pertinente referitoare la punctele slabe identificate și vor fi făcute sugestii de îmbunătățire. Înregistrarile sunt de obicei o sinteză a rezultatelor evaluării, a tuturor dovezilor care au condus la rezultatul final. Este important ca înregistrările să fie făcute într-un format unitar, care să cuprindă aspect relevante din procesul de evaluare in scopul:

� Asigurării coerenței și consistenței procesului; � Suficienței dovezilor de competență; � Verificării și monitorizării procesului.

Bibliografie

1. Suport curs POSDRU, ID 30768 „Profesor-evaluator de competențe profesionale”, program A 2. www.anc.gov.ro/uploads/SO_M/EvaluatorCompetenteProfesionale 3. www.anc.gov.ro/uploads/.../ghid-eval-cp 4. www.tvet.ro/Anexe/x/ro_Assessing%20Competencies_LE 5. www.tvet.ro/Anexe/x/romassessment%20manual%20final_ram_rom 6. www.invatapentrutine.ro/library/files/brosura_competenta

3. Agenda secvenţei formării

PROGRAM: EVALUAREA COMPETENPREUNIVERSITAR TEHNIC

Ora

1445 – 1645

Modulul III Administrarea probelor de evaluare SituaResurse (materiale, de timp Activitate practicPregPregActivitate practic

1645 – 1700

Pauza de cafea

1700 – 1900

Modulul III Administrarea probelor Dovezi de competenActivitate practic

Agenda secvenţei formării

PROGRAM: EVALUAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE ÎN ÎNVĂ Ă

STAGIUL I

Ziua 4

Activitatea

Modulul III Administrarea probelor de evaluare Situații de culegere a informațiilor privind competenResurse (materiale, de timp și spațiu) necesare evaluActivitate practică 4 Pregătirea elevilor /candidaților în vederea evaluPregătirea evaluatorilor pentru administrarea probelorActivitate practică 5

Pauza de cafea

Modulul III Administrarea probelor de evaluare (continuare)Dovezi de competență Activitate practică 6

22

ĂTĂMÂNTUL

Modulul III Administrarea probelor de evaluare iilor privind competența evaluată

necesare evaluării

ilor în vederea evaluării tirea evaluatorilor pentru administrarea probelor

de evaluare (continuare)


Ora

900 - 1045

Modulul III Administrarea probelor de evaluare Factorii perturbatori ai evaluActivitate practicAdministrarea testelorActivitate practic

1045- 1100

Pauza de cafea

1100 – 1315

Modulul III Administrarea probelor de evaluare (continuare)Valorificarea rezultatelor Activitate practicFeedback constructivCrearea, gestionarea Activitate practic

1315 – 1445

Pauza de mas

1445 – 1645

Modulul IV Calitatea procesului de evaluareEvaluatorul: competenActivitate practicMonitorizarea internActivitate practic

1645 – 1700

Pauza de cafea

1700 – 1900

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare (continuare)Monitorizarea externActivitate practic


STAGIUL II

Ziua 1

Activitatea

Modulul III Administrarea probelor de evaluare Factorii perturbatori ai evaluării Activitate practică 1 Administrarea testelor Activitate practică 2

Pauza de cafea

Modulul III Administrarea probelor de evaluare (continuare)Valorificarea rezultatelor evaluării Activitate practică 3 Feedback constructiv Crearea, gestionarea și arhivarea documentelor de evaluareActivitate practică 4

Pauza de masă

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare Evaluatorul: competențele și conduita Activitate practică 5 Monitorizarea internă și autoevaluarea procesului de evaluareActivitate practică 6

Pauza de cafea

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare (continuare)Monitorizarea externă a procesului de evaluareActivitate practică 7

23

ĂTĂMÂNTUL

Modulul III Administrarea probelor de evaluare (continuare)

Modulul III Administrarea probelor de evaluare (continuare)

i arhivarea documentelor de evaluare

i autoevaluarea procesului de evaluare

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare (continuare) evaluare


Ora

900 - 1045

Activitate practic

1045- 1100

1100 – 1315

Activitate practic

Activitate practic

1315 – 1445

1445 – 1645

1645 – 1700

1700 – 1900


STAGIUL II

Ziua 2

Activitatea

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare (continuare)Monitorizarea externă a procesului de evaluareActivitate practică 8

Pauza de cafea

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare (continuare)Valorificarea rezultatelor autoevaluării, monitorizexterne Activitate practică 9 Crearea bazei de date a evaluărilor Activitate practică 10

Pauza de masă

EVALUAREA FINAL Ă A PARTICIPAN

Pauza de cafea

EVALUAREA FINAL Ă A PARTICIPAN

24

ĂTĂMÂNTUL

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare (continuare) procesului de evaluare

Modulul IV Calitatea procesului de evaluare (continuare) ării, monitorizării interne și

ȚILOR

ȚILOR (continuare)

4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale

PROGRAM: EVALUAREA COMPETEN ÎN ÎNV ĂTĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR TEHNIC OBIECTIVELE EVALU ĂRII:

- Stabilește formele evaluării - Elaborează instrumente de evaluare - Aplică metode și intrumente - Analizează calitatea instrumentelor evalu

Nivel cognitiv Conținut

Achiziție În

Obiective și forme ale evaluării

X I.1.1

4 p 4 p+4 p+4p

Metode și instrumente de evaluare

X I.1.2 4 p

Calitatea instrumentelor evaluării

Total itemi/nivel cognitiv

2

Pondere itemi 16,66%

preliminar de identificare a competenţelor iniţiale


ĂRII:

instrumente de evaluare de evaluare

calitatea instrumentelor evaluării

MATRICEA DE SPECIFICA ȚII

În țelegere

Aplicare

Analiză Total itemi/conț

X I.2.a, II.1.a,

II.1.b 4 p+4 p+4p

X II.2

8 p

X I.1.3 4 p

X III.1.a

20 p

X III.2.b 10 p

X I.2.b., II.1.c

4 p+4 p

X III.2 20 p

6

2

2

50% 16,66% 16,66% 100%

25

preliminar de identificare a competenţelor iniţiale

Total itemi/ ținut

Pondere punctaj

5

(24 p) 24%

4

(38 p) 38%

3

(28 p) 28%

12

100% 100%


TEST DE EVALUARE INI Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordeste de 45 minute.

Subiectul I I. 1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos,variantei corecte de răspuns:

1. Are rolul de a colecta informapentru asimilarea noilor conț

a. evaluare inițială b. evaluare formativă c. evaluare sumativă

2. Face parte din categoria metodelor alternative de evaluare:a. observarea sistematică b. proba orală c. proba scrisă

3. Este item semiobiectiv, itemul:a. cu alegere duală b. cu alegere multiplă c. cu răspuns scurt

I. 2. Transcrieți litera corespunzătoare fiecconsideraţi că enunţul este adevărat ş

a. Evaluarea unei competențe trebuie sla condițiile de aplicabilitate ale acestora specificate în Standardul de Preg

b. Dovezile de competență sunt documentele produse/furnizate de evaluator în vederea realizplanificării evaluării.

Subiectul II II.1. Scrieţi pe foaia de lucrare informamai jos:

a. Cea mai mică unitate a unui test de persoanei evaluate se numește

b. Rezultatele învățării se exprimăparcursul diferitelor experien

c. Calitatea unui test de a produce rezultate constante în cursul aplic……………………. II.2. Definiți pe scurt conceptul de „competen

Subiectul III III.1. Matricea de specificații constăorganizarea itemilor dintr-un test docimologiccoloanele conțin nivelurile cognitive corespunz


TEST DE EVALUARE INI ȚIAL Ă

obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Ti

ţele de mai jos, scrieți pe foaia de lucrare litera corespunz

Are rolul de a colecta informații despre acele cunostințe și capacități care reprezintținuturi și formarea altor competențe:

2. Face parte din categoria metodelor alternative de evaluare:

3. Este item semiobiectiv, itemul:

ătoare fiecărui enunţ ( a, b, c) şi notaţi în dreptul ei cifra ărat şi cifra 0 dacă consideraţi că enunţul este fals. țe trebuie să se refere în mod explicit la criteriile de performan

iile de aplicabilitate ale acestora specificate în Standardul de Pregsunt documentele produse/furnizate de evaluator în vederea realiz

i pe foaia de lucrare informaţia corectă care completează spaţiile libere din enun

unitate a unui test de evaluare reprezentând sarcina de lucru/de evaluare adresat

ște ……………………. rii se exprimă prin ……………………., abilități și competen

parcursul diferitelor experiențe de învățare. produce rezultate constante în cursul aplicării sale repetate se nume

conceptul de „competență profesională”.

ă într-un tabel cu două intrări care servește la proiectarea

un test docimologic. Liniile matricei conțin elemente de connivelurile cognitive corespunzătoare competențelor de evaluat.

26

Timpul efectiv de lucru

20 p litera corespunzătoare

(12 p)

i care reprezintă premise

ţi în dreptul ei cifra 1 dacă ul este fals. (8 p)

fere în mod explicit la criteriile de performanță și iile de aplicabilitate ale acestora specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

sunt documentele produse/furnizate de evaluator în vederea realizării

20 p ţiile libere din enunţurile de

(12 p) evaluare reprezentând sarcina de lucru/de evaluare adresată

ț și competențe dobândite pe

ării sale repetate se numește

(8 p)

50 p te la proiectarea și

elemente de conținut vizate, iar

27

Matricea de mai jos a fost proiectată pentru un test de evaluare inițială a cursanților participanți la un program de formare. Ea conține 10 itemi, puncajul acordat pentru fiecare item fiind de 9 puncte. Din oficiu au fost acordate 10 puncte. (30 p)

Nivel cognitiv

Conținut

Achiziție

Înțelegere

Aplicare

Analiză

Total itemi/ conținut

Pondere punctaj

Obiective și forme ale evaluării

X

X

4 36%


X X

A C


X

X

B 36%


2 D 3 2 10

Pondere itemi 20% 30% 30% E 100% 100%

a. Completați celulele notate A, B, C, D și E astfel încât matricea de specificații de mai jos să fie corect realizată.

b. Analizați această matrice din punct de vedere al nivelurilor cognitive corespunzătoare competențelor de evaluat.

III.2. Metodele de evaluare devenite clasice pot fi completate cu o serie de metode noi, numite complementare sau alternative. Argumentați în maxim șase rânduri utilizarea proiectului ca metodă alternativă de evaluare a competențelor profesionale în învățământul preuniversitar tehnic. (20 p)


TEST DE EVALUARE INI

Subiectul I I.1. 1. – a 2. – a 3. – c Se acordă câte 5 p pentru fiecare răspuns corect. Nu se aacestuia. (5 p x 3 = 15 p)

I. 2. a. – 1 b. – 0 Se acordă câte 5 p pentru fiecare răspuns corect. Nu se aacestuia. (5 p x 2 = 10 p)

Subiectul II

II.1 . a. item b. cunoștințe

Se acordă câte 5 p pentru fiecare răspuns corect. Nu se aacestuia. (5 p x 3 = 15 p)

II.2. Competența profesională reprezintabilități în situații și medii de muncănivelul calitativ specificat în standardul ocupaCompetența profesională reprezintă un aCunoștințele se exprimă prin urmăspecific, explicare și interpretare. Abilitrezolvare de probleme, reflecție critic

Pentru oricare dintre răspunsurile de mai sus se acorect se acordă 5 puncte. Nu se acord

Subiectul III III.1. a.

D = 10 – (2+3+2) D = 3 itemi E = 100% - (20% + 30% + 30%) E = 20% B = 4 itemi C = 90% - (36% + 36%) C = 18% A = 10 – (4 + 4) A = 2 itemi


TEST DE EVALUARE INI ȚIAL Ă Barem de corectare si notare

pentru fiecare răspuns corect. Nu se acordă puncte pentru răspuns incorect sau lipsa

pentru fiecare răspuns corect. Nu se acordă puncte pentru răspuns incorect sau lipsa

c. fidelitate

pentru fiecare răspuns corect. Nu se acordă puncte pentru răspuns incorect

reprezintă capacitatea de a aplica, transfera si combinai medii de muncă diverse, pentru a realiza activitățile cerute

calitativ specificat în standardul ocupațional/de pregătire profesională. reprezintă un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe ș prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a

i interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer ție critică și constructivă, creativitate și inovare.

spunsurile de mai sus se acordă 10 puncte. Pentru răspuns incomplet sau parcordă puncte pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia.

(20% + 30% + 30%)

28

Total: 20 p

ăspuns incorect sau lipsa


Total: 25 p


capacitatea de a aplica, transfera si combina cunoștințe și ile cerute la locul de muncă, la

ș țe și abilități. și utilizare a limbajului

torii descriptori: aplicare, transfer și

ăspuns incomplet sau parțial spuns incorect sau lipsa acestuia.

Total: 50 p

29

Se acordă câte 4 p pentru fiecare răspuns corect. Nu se acordă puncte pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia.

(4 p x 5 = 20 p)

III.1. b. Din punct de vedere al nivelurilor cognitive corespunzătoare competențelor de evaluat, matricea este uniformă: sunt vizate atât nivelurile cognitive inferioare (5 itemi) cât și nivelurile cognitive superioare (5 itemi). Din punct de vedere al punctajului pe niveluri cognitive, acesta este uniform distribuit: pentru nivelurile „a-și aminti” și „a înțelege” sunt acordate 45 puncte iar pentru „a aplica” și „a analiza” sunt acordate tot 45 puncte.

Pentru răspuns corect și complet se acordă 10 puncte. Pentru răspuns incomplet sau parțial corect se acordă 5 puncte. Nu se acordă puncte pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia.

III.2. Proiectul reprezintă un ansamblu de activităţi noi, cu caracter inovaţional, intercorelate, specifice, structurate metodic şi orientate către îndeplinirea unor obiective bine stabilite, activităţi care se derulează într-un interval de timp delimitat.

Capacităţile care se evaluează în timpul realizării proiectului sunt deosebit de numeroase, variate şi complexe comparativ cu toate celelalte metode de evaluare:

- capacitatea de a alege metodele de lucru;

- capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele;

- capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia; - capacitatea de a manevra informaţia şi de a utiliza cunoştinţe; - capacitatea de a raţiona şi de a utiliza proceduri simple;

- capacitatea de a investiga şi a analiza; - capacitatea de a sintetiza şi a organiza materialul;

- capacitatea de realiza un produs.

Proiectul poate fi utilizat ca metodă de evaluare sumativă, individuală sau de grup.

Pentru oricare 7 dintre capacitățile care pot fi evaluate prin proiect (sau pentru oricare 7 dintre avantajele evaluaării prin proiect) se acordă câte 2 puncte. Pentru corectitudinea utilizării limbajului de specialitate se acordă 4 puncte. Pentru încadrarea în spațiu, se acordă 2 puncte. Nu se acordă puncte pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia. (2 p x 7 + 4 p + 2 p = 20 p)

5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de

competenţe


OBIECTIVELE EVALU ĂRII:

- Elaborează planificarea evaluă- Realizează instrumente de evaluare- Aplică metode de evaluare - Administrează probele de evaluare- Analizează calitatea instrumentelor evalu

MATRICEA DE SPECIFICACOMPETENŢE

Nivel cognitiv

Conținut

Achiziție

În țelegere

Elaborarea documentelor proiective

X


Administrarea probelor de evaluare


X


2

Pondere itemi 20% 20%

Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de


ĂRII: planificarea evaluării

de evaluare

probele de evaluare tatea instrumentelor evaluării

MATRICEA DE SPECIFICA ŢII PENTRU EVALUAREA EVALUATORULUI DE

țelegere

Aplicare

Analiză Total itemi/ conținut

X 2

X X X 3

X X 2

X X 3

2 3 3 10

20% 30% 30% 100%

30

Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de

II PENTRU EVALUAREA EVALUATORULUI DE

Pondere punctaj

18%

27%

18%

27%

90%+10%(oficiu)

100%

6. Chestionar de evaluare a programului


Chestionar de evaluare

Stimați colegi, Vă rugăm ca folosind următoarea grilă1=nesatisfăcător; 2=satisfăcător; 3care-l consideraţi potrivit pentru urmă

Organizarea programului (desfășurarea în timp a sesiunilor)Condițiile oferite în cadrul procu așteptările dumneavoastră (folosite, accesibilitatea conținuturilor, materiale didactice specifice oferite prin program) Activităţile şi metodele folosite îGradul de noutate / inovare al activitEchilibrul atins între conținutul teoretic Contribuția programului de formare la dezvoltarea capacitevaluarea competențelor profesionale Respectarea principiului egalităţinterumane membri ai echipei de proiect

Enumeraţi trei teme/activități pe care leEVALUAREA COMPETENPREUNIVERSITAR TEHNIC

Opinii personale, comentarii, obser

Vă mulţumim!

B. Secțiunea II – Planificarea probei practice

Chestionar de evaluare a programului


Chestionar de evaluare a programului

ătoarea grilă de notare: 3=mediu; 4=bine; 5=foarte bine, să marcați cu „x” punctajul pe

pentru următoarele criterii de evaluare stabilite pentru programul

CRITERIU

șurarea în timp a sesiunilor) ogramului de formare continuă în raport (sala de curs, dotare, materiale suport

ținuturilor, materiale didactice specifice

în raport cu aşteptările dumneavoastră Gradul de noutate / inovare al activităților desfășurate

ținutul teoretic și activitățile practice ia programului de formare la dezvoltarea capacității privind

elor profesionale – rezultate ale învățării a principiului egalităţii de şanse (din perspectiva relaţionării

interumane membri ai echipei de proiect – formatori – cursanţi) ți pe care le-aţi apreciat în mod deosebit în cadrul programului

EVALUAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE ÎN ÎNV

ervaţii :

Planificarea probei practice 31

ți cu „x” punctajul pe criterii de evaluare stabilite pentru programul parcurs:

PUNCTAJ 5 4 3 2 1

i apreciat în mod deosebit în cadrul programului ELOR PROFESIONALE ÎN ÎNVĂTĂMÂNTUL

SECȚIUNEA a II-a – PLANIFICAREA PROBEI PRACTICE

1. Poster cu regulile de desfășurare a cursului/secvenței de

formare

2. Proiectarea activităţii de formare

3. Metode de formare/evaluare

4. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică:

Activitatea 1 - Elaborarea planului de evaluare

Fișă de lucru 1

Fisă de observație activitatea 1

activitatea 2 - Planul de evaluare

Fisă de lucru:grupa 1,grupa 2, grupa 3, grupa 4

Fisă de observație activitatea 2

5. Anexa 2 - Extras din SPP

6. Anexa 3 - Listă de termeni specifici

7. Prezentarea PPT

Grupa : Ileana Luiza ILIE, Manuela Ianina BUȘE, Ramona HLIHOR

Program de formare: PROFESOR – EVALUATOR DE COMPETENȚE PROFESIONALE

UC1: PROIECTAREA EVALUĂRII

Modulul : PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA EVALUĂRII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC

Tema secvenței de formare: PLANUL DE EVALUARE

Scopul activității: Activitatea urmărește dezvoltarea competențelor de proiectare a evaluării

Durata: 45 minute

PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DE FORMARE

Obiective

Rezultatele

învățării

Metode de

formare

Descrierea

activității/forma de

organizare

Resurse

Metode de

evaluare/

instrumente

Activitatea

formatorului

/

formatorilor

Materiale Timp

1 2 3 4 5 6 7 8

Joc de

spargere a

gheţii

Li se solicită formabililor să

aleagă o culoare pe care o

consideră reprezentativă

dintr-o lista dată (roșu,

albastru, verde, alb,

galben/portocaliu, maro,

mov);

Fiecare formabil își scrie

numele pe foia de culoarea

aleasă

post-ituri

calculator

videoproiector

prezentare

PPT

5 min

Observare

sistematică

RH prezintă

activitatea

M.B. și I.I.

impart post-

ituri

1 2 3 4 5 6 7 8 Se prezintă corelația culoare

– trăsătură de personalitate

(anexa 0), acesta fiind

elementul-surpriză

Se fac comentarii legate de

trăsăturile dominante/grupe

de formabili

/Individual

HR concluzio

nează

Dezvoltarea

/formarea

competențelor de

utilizare a

conceptelor

specifice

Utilizează

concepte specifice

Studiu de caz

Li se prezintă formabililor un

caz concret de

nevalorificare a planului de

evaluare

Se caută soluții, prin discuții

cu formabilii

5 min

Observare

sistematică

I.I. prezintă

cazul

concret,

soluționează

cu sprijinul

formabililor

Dezvoltarea

/formarea

competențelor de

corelare a SPP

cu evaluarea

bazată pe

competențe

profesionale

Identifică pașii de

elaborare ai

planului de

evaluare

Activitate

practică 1

Formabilii primesc fișele de

lucru . Li se solicită să

ordoneze logic pașii care

trebuie parcurși pentru

elaborarea planului de

evaluare. Aleatoriu, câțiva

formabili raportează

rezultatul activității. Se

acordă feedback/Individual

fișe de lucru

(anexa 1)

fișe de

observații

5 min

Observare

sistematică

Fișa de

observații

I.I. descrie

activitate

M.B. și H.R.

impart fișele

de lucru,

urmăresc

activitatea

1 2 3 4 5 6 7 8

Dezvoltarea

/formarea

competențelor de

corelare a SPP

cu evaluarea

bazată pe

competențe

profesional

Elaborează planul

de evaluare

Explicaţia Se descriu pașii parcurși

pentru elaborarea planului

de evaluare, pe baza unui

şir de argumentaţii

calculator

videoproiector

prezentare

PPT

10 min

M.B. prezintă

pașii

Dezvoltarea

/formarea

competențelor de

utilizare a

conceptelor

specifice

Dezvoltarea

/formarea

competențelor de

corelare a SPP

cu evaluarea

bazată pe

competențe

profesionale

Completează

planul de evaluare

Corelează planul

de evaluare cu

SPP

Analizează planuri

de evaluare

Activitate

practică 2

Fiecare grupă primește câte

o fișă de lucru, extras din

SPP și o listă de termeni

specifici

Li se solicită să identifice trei

greșeli (grupele 1 și 2) și să

completeze spațiile libere

(grupele 3 și 4)

Formabilii rezolvă sarcinile

de lucru

Fiecare grupă stabilește un

reprezentant care

raportează rezultatul

activității. Se acordă

feedback/ Pe grupe

fișe de lucru

(anexa 1)

fișe de

documentare –

extras din SPP

(anexa 2)

listă de

termeni

specifici

(anexa 3)

15 min

Observare

sistematică

Fișa de

observații

M .B. descrie

activitatea 2

I.I. și H.R.

împart

materialele

M.B., I.I. și

H.R.

urmăresc

activitatea

M.B., I.I. și

H.R.acordă

feedback

1 2 3 4 5 6 7 8

Joc - poster Reprezentanți din fiecare

grupă notează pe poster

câte două dintre achizițiile

dobândite prin formare

Pe grupe

poster

carioci

5 min H.R. descrie

activitate

M.B., I.I. și

H.R.

urmăresc

activitatea

și trag

concluzii

finale

Grupa : Ileana Luiza Ilie, Manuela Ianina Bușe, Ramona Hlihor

Program de formare: PROFESOR – EVALUATOR DE COMPETENȚE PROFESIONALE

UC1: PROIECTAREA EVALUĂRII UC2. ORGANIZAREA EVALUĂRII

Modulul : PROIECTAREA SI ORGANIZAREA EVALUĂRII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC

Tema secvenței de formare: PLANUL DE EVALUARE

METODE DE FORMARE

Nr.

crt.

Metoda de formare Argumentare Resurse Observații

Materiale Timp

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. Joc de spargere a

gheţii

Realizarea unui climat plăcut, relaxant şi reconfortant în

vederea desfăşurării unei activităţi ulterioare, crearea

unor momente-surpriză, încurajarea participanţilor în a

interacţiona şi a interrelaționa

hârtii colorate

calculator

videoproiector

prezentare PPT

5 min se lucrează

individual

2. Studiu de caz Captarea atenției și introducerea în temă 5 min

3. Activitate practică Ordonării logice a pașilor ce trebuie parcurși pentru

elaborarea planului de evaluare

fișe de lucru

(anexa 1)

fișe de observații

5 min se lucrează

individual

4. Explicaţia În scopul detalierii pașilor parcurși pentru elaborarea

planului de evaluare, pe baza unui şir de argumentaţii

calculator

videoproiector

prezentare PPT

10 min

1. 2. 3. 4. 5. 6.

5. Activitate

practică

În scopul corelării cu SPP, al completării și analizei planului

de evaluare

fișe de lucru

(anexa 1), fișe de

documentare

extras din SPP

(anexa 2), listă de

termeni specifici

(anexa 3)

fișe de observații

15 min se lucrează pe

grupe

6. Observare

sistematică

Urmărirea modului de lucru al formabililor, al implicării în

rezolvarea sarcinilor de lucru și atingerea criteriilor din fișele

de observații

pe

parcursul

activităților

practice

evaluare

formativă

7. Joc - poster Pentru feedback rapid poster 5 min

Modul II

Activitatea 1 - Elaborarea planului de evaluare

Scop:

Activitatea urmăreşte formarea deprinderii de a stabili pașii pentru elaborarea planului de evaluare

Durata:

5 minute activitate individuală

3 minute prezentarea rezultatelor

Indicații:

În cadrul activității veți scrie, in fiecare căsuță, cifra corespunzătoare pasului pentru elaborarea planului de evaluare

După 5 minute, liderul fiecărei echipe prezintă în plen

Materiale necesare:

Pentru desfăşurarea activităţii, aveţi la dispoziţie hârtie şi instrumente de scris.

Anexa 1. Fișă de lucru - 1

Grupa : Ileana Luiza Ilie

Manuela Ianina Bușe

Ramona Hlihor

FIȘĂ DE LUCRU

Citiți cu atenție lista de mai jos. Prin numerotare, de la 1 la 6, ordonați logic pașii

ce trebuie parcurși pentru elaborarea Planului de evaluare.

STABILIREA METODELOR

STABILIREA OBIECTIVELOR EVALUĂRII

EVALUAREA SURSELOR

STABILIREA SCOPULUI EVALUĂRII

VERIFICAREA PLANULUI

SPECIFICAREA INSTRUMENTELOR

CRITERII DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII 1 -

ELABORAREA PLANULUI DE EVALUARE

Apreciere Obs.

Da Nu

A. Cerințele activității

- Ordonarea corectă a pașilor pentru elaborarea planului de

evaluare

- Prezentarea ordonării în cadrul grupei.

B. Modul de lucru

- Cursanții s-au implicat activ în realizarea activității.

- Sarcina de lucru a fost realizată integral în timpul alocat;

C. Raportarea rezultatelor - S-au numerotat corect pașii pentru elaborarea planului de

evaluare

- Participanții au manifestat interes pentru opiniile celorlalți

colegi (au dat feedback);

Modul II

Activitatea 2 - Planul de evaluare

Scop:

Activitatea urmăreşte formarea, deprinderea de a analiza și corela planul de evaluare cu SPP

Durata:

10 minute activitate individuală

5 minute prezentarea rezultatelor

Indicații:

În cadrul activității identificați erorile în elaborarea planului de evaluare ( pentru grupele 1 și 2)

În cadrul activității completați planul de evaluare pe fișa de lucru (pentru grupele 3 și 4)

După 10 minute, liderul fiecărei echipe prezintă în plen rezultatul activității

Materiale necesare:

Pentru desfăşurarea activităţii, aveţi la dispoziţie hârtie şi instrumente de scris.

Organizarea sălii 4 grupe a câte 4-5 membri, fiecare grupă în jurul unei mese tip dreptunghi.

Detalii

Anunțarea sarcinii de lucru: În această activitate, folosind extrasul din SPP, se va analiza, pentru fiecare grupă, planificarea rezultatelor învățării, cu integrarea metodelor de evaluare prin: - identificarea greșelilor de pe fișa de lucru - completarea modelului predefinit din fișa de lucru.

Distribuirea fișelor de lucru și a materialelor suport pentru participanți: fișele există deja în mapă.

Desfășurarea activității: Această activitate se va desfășura în două etape: ETAPA 1

- Studiați, în echipă, fișa activității 2. - Rezolvați cerința de pe fișă

ETAPA 2 - Desemnați un raportor pentru prezentarea activității grupei - Prezentați rezolvarea cerinței realizate în cadrul grupei - Transmiteți documentele pe adresa de e-mail indicată

Monitorizarea activității: se face cu ajutorul criteriilor de evaluare de mai jos

Anexa 1. Fișă de lucru - 2 GRUPA 1



Ramona Hlihor

FIȘĂ DE LUCRU

Identificați cele 3 erori în elaborarea planului de evaluare de mai jos:

PLANIFICAREA EVALUĂRII

Unităţile de competenţă relevante pentru modul: 7 .Procesarea datelor numerice 14. Documentaţia tehnico-economică

Forme de evaluare

Competențe evaluate Rezultatele învățării Contextul / locul de evaluare

Resursele evaluării Metode / instrumente de

evaluare Materiale De timp

Evaluare

sumativă

Calcule numerice

Documentatia tehnico-

economica

-efectuarea calculelor pentru suprafete, volume -descrierea unui obiectde investiții -termeni specifici -utilizarea instrumentelor folosite la desen

-în laborator -la agentul economic

- test de evaluare -machete - instrumente de desen -proiect tehnic pentru un obiect de investiții - fișă de lucru

Z 1 -test de evaluare -probe orale - probe practice

Evaluare

formativă

C.14. 1 Elaborează la proiectare documentaţia tehnicà specifică lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

-Identifică sursele de documentare -Analizează documentaţia tehnică specifică unui obiect de investiţii - Analizează documentaţia specifică unui obiect de investiţii -Documentaţia de evidenţă a lucrărilor în execuţie:


-standarde; -normative -indicatoare de norme de deviz; cărţi tehnice pentru utilaje şi echipamente - proiecte pentru un obiect de investiţie pe diferite faze -fișă de lucru -mijloace mass-media

Z 2 Z 3

-observare sistematică -fișă de autoevaluare -întrebări orale -fișă de autoevaluare -joc de rol -întrebări orale

Evaluare formativă

Evaluare remedială a competenței 14.1.– Z 3 -studiu de caz

Forme de Competențe evaluate Rezultatele învățării Contextul / locul Resursele evaluării Metode /

Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală/Calificarea profesională: Construcții, instalații și lucrări publice/ Tehnician desenator pentru construcții și instalații Modul VII: Documentaţia tehnico-economică Clasa: a XI-a – Ruta directă Nr.ore/an 90/ 3 saptamani x 6 ore/zi

evaluare de evaluare Materiale De timp instrumente de evaluare

Evaluare formativă

C. 14.2. Elaborează

la proiectare

documentaţia

tehnică specifică

lucrărilor de

construcţii, instalaţii

şi lucrărilor publice

-Desene de execuţie în vederea întocmirii documentaţiei tehnice

-Elaborarea memoriului de

arhitectură şi a memoriului tehnic

-Întocmirea listelor cu cantităţi de lucrări, utilaje şi echipamente

-Elaborarea antemăsurătorilor pe categorii de lucrări

-în laborator

-fișă de lucru

-standarde

-normative

-indicatoare de norme de

deviz

-instrumente de măsură

-instrumente de desen

-fişe de autoevaluare şi

coevaluare

- teste şi exerciţii de

evaluare

Z 4

Z 5

Z 6

-probă scrisă

-observație

-probă practică

- observare

sistematică

-întrebări orale

-probă scrisă

-fişe de

autoevaluare şi

coevaluare

-fișă de evaluare

Evaluare remedială a competenței C. 14.2. - Z 6 probă practică

Evaluare

formativă

C.7. 2. Prelucrează datele numerice C. 14.3. Stabileşte

concordanţa dintre

documentaţia

tehnico-economică şi

condiţiile concrete

de desfăşurare a

lucrărilor

-Calcule și formule de calcul pentru determinare perimetre, suprafețe, volume -Intocmire documentaţie economice -Elaborarea devizelor -Întocmirea extraselor de resurse ( material, manoperă, utilaj) -Elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei

-în laborator -în laborator -în laborator -în laborator -la agentul economic

- teste şi exerciţii de evaluare -desene de execuție -clasoare -standarde -normative -planuri de construcție -elemente de instalație -machete -schițe -fișă de lucru

Z 7 Z 8 Z 9 Z 10

-probă orală -observare sistematică -probă practică -probă scrisă

Evaluare remedială a competențelor C. 14.5. și C.7.3.-Z 14 studiu de caz

Evaluare

formativă

Competențele:7.2.;7.3.;14.1.;14.2;14.3.;14.4.;14.5.

Realizarea unui plan la scara și intocmirea antemasuratorilor

-în laborator -schița planului Z 15

probă practică




Ramona Hlihor

FIȘĂ DE LUCRU

Identificați 3 erori în elaborarea planului de evaluare de mai jos:



Forme de evaluare

Competențe evaluate

Rezultatele învățării

Contextul / locul de evaluare



Evaluare

inițială

Calcule numerice


economica





Evaluare

formativă

C.14. 1 Selectează

documentaţia tehnico-

economică specifică

lucrărilor de

construcţii, instalaţii şi

lucrărilor publice




Z 2 Z 3


Evaluare formativă



Forme de evaluare




Resursele evaluării Metode / instrumente de evaluare

Materiale De timp

Evaluare formativă

C. 14.2. Elaborează

la proiectare

documentaţia

tehnică specifică

lucrărilor de

construcţii, instalaţii

şi lucrărilor publice

-Desene de execuţie în vederea întocmirii documentaţiei tehnice





-în laborator

-fișă de lucru

-standarde

-normative


deviz




coevaluare


evaluare

Z 4

Z 5

Z 6

-probă scrisă

-observație

-probă practică

- observare

sistematică

-întrebări orale

-probă scrisă

-fişe de

autoevaluare şi

coevaluare

-fișă de evaluare


Evaluare

formativă

C.7. 2. Prelucrează datele numerice C. 14.3. Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice




Z 7 Z 8 Z 9 Z 10



Evaluare

sumativă

Competențele:7.2.;7.3.;14.1.;14.2;14.3.;14.4.;14.5.



probă practică




Ramona Hlihor

FIȘĂ DE LUCRU

Completați spațiile libere utilizând materialele suport primite(extras SPP,listă de termeni specifici)



Forme de evaluare






Evaluare

inițială

Calcule numerice


economica





Evaluare

formativă

C.14. 1 Selectează

documentaţia tehnico-

economică specifică

lucrărilor de

construcţii, instalaţii şi

lucrărilor publice




Z 2 Z 3


Evaluare formativă



Forme de evaluare





Materiale De timp

Evaluare formativă

C. 14. -Desene de execuţie în vederea întocmirii documentaţiei tehnice





-în laborator

-fișă de lucru

-standarde

-normative


deviz




coevaluare


evaluare

Z 4

Z 5

Z 6

-probă scrisă

-observație

-probă practică

- observare

sistematică

-întrebări orale

-probă scrisă

-fişe de

autoevaluare şi

coevaluare

-fișă de evaluare


Evaluare

formativă





Z 7 Z 8 Z 9 Z 10


Evaluare

sumativă

Competențele:7.2.;7.3.;14.1.;14.2;14.3.;14.4.;14.5.



probă practică




Ramona Hlihor

FIȘĂ DE LUCRU


Unităţile de competenţă relevante pentru modul: 7. Procesarea datelor numerice 14. Documentaţia tehnico-economică

Forme de evaluare




Evaluare inițială

Calcule numerice Documentatia tehnico-economica





Evaluare formativă

C.14. -Identifică sursele de documentare -Analizează documentaţia tehnică specifică unui obiect de investiţii - Analizează documentaţia specifică unui obiect de investiţii -Documentaţia de evidenţă a lucrărilor în execuţie:



Z 2 Z 3

-observare sistematică -fișă de autoevaluare -întrebări orale -fișă de autoevaluare -joc de rol -observare sistematică -întrebări orale

Evaluare remedială a competenței 14.1.– Z 3

-studiu de caz


Forme de evaluare



Materiale De timp

Evaluare formativă

C. 14.2. Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

-Desene de execuţie în vederea întocmirii documentaţiei tehnice -Elaborarea memoriului de arhitectură şi a memoriului tehnic -Întocmirea listelor cu cantităţi de lucrări, utilaje şi echipamente -Elaborarea antemăsurătorilor pe categorii de lucrări

-în laborator

-fișă de lucru -standarde -normative -indicatoare de norme de deviz -instrumente de măsură -instrumente de desen -fişe de autoevaluare şi coevaluare - teste şi exerciţii de evaluare

Z 4 Z 5 Z 6


Evaluare formativă





Z 7 Z 8 Z 9 Z 10


Evaluare remedială a competențelor C. 14.3. și C.7.2.- Z 10 studiu de caz

Evaluare sumativă

Competențele:7.2.;7.3.;14.1.;14.2;14.3.;14.4.;14.5.



probă practică

CRITERII DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII 2 - PLAN DE

EVALUARE

Apreciere Obs.

Da Nu

A. Cerințele activității

- Identificarea, pe model, a erorilor în planificarea evaluării.

- Completarea pe modelul dat competențelor și metodelor / instrumentelor de evaluare

- Prezentarea rezolvării sarcinii de lucru în cadrul grupei.

- Transmiterea documentelor pe adresa de e-mail indicată.

B.Modul de lucru

- Cursanții s-au implicat activ în realizarea activității.

- Discuțiile au asigurat transferul de experiență între membrii echipei;

- Lucrul în echipă a fost eficient;

- Cursanților le-a plăcut să lucreze în echipă;

- Echipa și fiecare membru al echipei a realizat în întregime cerințele activității.

- Sarcina de lucru a fost realizată integral în timpul alocat;

C.Raportarea rezultatelor

- S-au identificat toate erorile în elaborarea planului evaluării

- S-au completat spațiile goale din modelul de plan de evaluare

- S-au transmis toate materialele

- Participanții au manifestat interes pentru opiniile celorlalți colegi (au dat feedback);

Titlul unităţii: 7. PROCESAREA DATELOR NUMERICE

Nivel de calificare: 3

Valoarea creditului: 1

Competenţa:

7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu

aceasta.

7.2. Prelucrează datele numerice.

7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

Titlul unităţii: 7. PROCESAREA DATELOR NUMERICE (NIVEL 3)

Competenţa 7.2. Prelucrează datele numerice

Criterii de performanţă

(a) Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de mai multe mărimi

(b) Utilizarea formulelor de calcul

(c) Reprezentarea grafică a datelor obţinute

(d) Citirea graficelor

Condiţii de aplicabilitate:

Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţii

Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură, calcule economico-

financiare, ecuaţii liniare cu două variabile, media

aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie pătratică

Reprezentare grafică: grafice în plan

Citirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia dintre mărimile reprezentate

Probe de evaluare:

Probe orale şi scrise prin care elevul demonstrează competenta de prelucrare a datelor

numerice, aşa cum se specifica in criteriile de performanta (a), (b), (c ) si (d), şi in condiţiile de

aplicabilitate formulate.

Titlul unităţii: 14. DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ

Nivel: 3

Valoare credit: 2,0

Competenţe:

14.1. Selectează documentaţia tehnico-economică specifică lucrărilor de

construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

14.2. Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor de


14.3. Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică lucrărilor de


14.4. Completează documente de evidenţă la punctele de lucru

14.5. Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică şi

condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor

Titlul unităţii 14: DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ (Nivel 3)

Competenţa 14.1.: Selectează documentaţia tehnico-economică specifică lucrărilor de


Criterii de performanţă:

(a) Selectarea surselor de documentare necesare

(b) Alegerea documentaţiei tehnico-economice specifică unui obiect

de investiţii

(c) Prezentarea unei documentaţii tehnice de execuţie

(d) Prezentarea unei documentaţii economice de execuţie

(e) Prezentarea documentaţiei de evidenţă în timpul execuţiei

lucrărilor


Surse de documentare: standarde; normative; legislaţia în vigoare specifică lucrărilor de

construcţii; indicatoare de norme de deviz; cărţi tehnice pentru

utilaje şi echipamente; fişe tehnologice; norme de protecţia muncii,

PSI şi protecţia mediului specifice; proiecte pentru un obiect de

investiţie pe diferite faze (studii de pre şi fezabilitate, STE,

documentaţie de licitaţie, caiete de sarcini, proiecte de autorizare,

proiecte de execuţie)

Obiect de investiţie: execuţia, repararea, extinderea sau reabilitarea unor construcţii,

instalaţii şi lucrări publice (clădiri civile şi industriale; instalaţii

interioare şi exterioare de: apă-canal, gaze, încălzire centrală,

ventilare şi condiţionare a aerului; tronsoane de căi de comunicaţii;

construcţii hidrotehnice)

Documentaţie tehnică

de execuţie: desene de execuţie; memorii de arhitectură; memorii tehnice;

breviare de calcul; antemăsurători pe categorii şi grupe de lucrări;

liste de cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de lucrări; liste

de utilaje şi echipamente

Documentaţie economică

de execuţie: devize pe categorii de lucrări; devize pe obiecte; deviz general;

extrase de resurse, graficul de eşalonare a investiţiei

Documentaţie de evidenţă: grafice de execuţie a lucrărilor; procese verbale de trasare a

lucrărilor; registre – jurnal de cantităţi de lucrări executate;

ataşamente; situaţii de lucrări; dispoziţii de şantier, note de

renunţare la lucrări, note de comandă pentru lucrări suplimentare,

registre de evidenţă de consumuri de materiale şi analize

comparative de material, manoperă şi utilaj; procese verbale pentru

lucrări ascunse şi aparente; registre de urmărire a calităţii lucrărilor;

registre de evidenţă funcţionare şi consumuri specifice pentru

utilaje; procese verbale de recepţie a lucrărilor; fişe de pontaj

pentru personal; fişe de instruire privind protecţia muncii, PSI şi

protecţia mediului

Probe de evaluare:

Probe orale şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să stabilească sursele de

documentare necesare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor

de aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să aleagă

documentaţia tehnico-economică specifică, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b),

conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să prezinte

documentaţia tehnico-economică şi de evidenţă a lucrărilor specifice unui obiect de investiţii, aşa

cum se precizează în criteriile de performanţă (c), (d) şi (e), conform condiţiilor de aplicabilitate.


Competenţa 14.2.: Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor

de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice


(a) Analizarea desenelor de execuţie în vederea întocmirii

documentaţiei tehnice

(b) Elaborarea memoriului de arhitectură şi a memoriului tehnic

(c) Întocmirea listelor cu cantităţi de lucrări, utilaje şi echipamente

(d) Încadrarea lucrărilor pe articole de deviz

(e) Întocmirea normelor locale pentru lucrări neexplicitate în articole

de deviz

(f) Elaborarea antemăsurătorilor pe categorii de lucrări folosind

metoda clasică de calcul şi aplicaţiile software specifice

Condiţii de aplicabilitate: Desene de execuţie: pentru un obiect de investiţii: execuţia, repararea, extinderea sau

reabilitarea unor construcţii, instalaţii şi lucrări publice (clădiri civile şi

industriale; instalaţii exterioare şi interioare de: apă-canal, de gaze, de

încălzire centrală, de ventilare şi condiţionare a aerului; tronsoane de

căi de comunicaţii; construcţii hidrotehnice)

Documentaţie tehnică

de execuţie: memorii de arhitectură şi memorii tehnice; liste de cantităţi de lucrări

aferente fiecărei categorii de lucrări; liste de utilaje şi echipamente;

antemăsurători pe categorii de lucrări

Cantităţi de lucrări: stabilite prin calcul conform desenelor de execuţie

Articole de deviz: din indicatoare de norme de deviz specifice lucrărilor de construcţii,

instalaţii şi lucrări publice

Aplicaţii software: specifice calculului antemăsurătorilor

Probe de evaluare:

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să analizeze desenele

de execuţie în vederea întocmirii documentaţiei tehnice şi să întocmească memoriile de

arhitectură şi tehnic, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b), conform

condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să întocmească liste

cu cantităţi de lucrări, utilaje şi echipamente, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă

(c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să încadreze lucrărie

pe articole de deviz, să întocmească norme locale şi să elaboreze antemăsurători pe categorii de

lucrări folosind metoda clasică de calcul şi aplicaţiile software specifice, aşa cum se precizează

în criteriile de performanţă (d), (e) şi (f), conform condiţiilor de aplicabilitate.


Competenţa 14.3.: Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică

lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice


(a) Analizarea antemăsurătorilor pe categorii şi grupe de lucrări în

vederea întocmirii documentaţiei economice

(b) Elaborarea devizelor folosind metoda clasică de calcul şi aplicaţiile

software specifice

(c) Întocmirea extraselor de resurse folosind metoda clasică de calcul

şi aplicaţiile software specifice

(d) Elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei


Lucrări: execuţia, repararea, extinderea sau reabilitarea unor construcţii,

instalaţii şi lucrări publice (clădiri civile şi industriale; instalaţii

exterioare şi interioare de: apă-canal, de gaze, de încălzire centrală,

de ventilare şi condiţionare a aerului; tronsoane de căi de

comunicaţii; construcţii hidrotehnice)

Surse de documentare: antemăsurători pe categorii şi grupe de lucrări; indicatoare de

norme de deviz specifice lucrărilor de construcţii şi lucrărilor

publice; cataloage şi oferte de preţuri pentru materiale, manoperă

utilaje şi transport

Documentaţie economică

de execuţie: devize pe categorii de lucrări; devize pe obiecte; deviz general;

extrase de resurse; graficul de eşalonare a investiţiei

Extrase de resurse: de materiale, de forţă de muncă, de utilaje, de transport

Aplicaţii software: specifice pentru calculul devizelor şi al extraselor de resurse

Probe de evaluare:

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să analizeze

antemăsurătorile pe categorii de lucrări în vederea întocmirii documentaţiei economice, aşa cum

se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să elaboreze

devize folosind metoda clasică de calcul şi aplicaţiile software specifice, aşa cum se precizează

în criteriul de performanţă (b), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să

întocmească extrasele de resurse folosind metoda clasică de calcul şi aplicaţiile software

specifice, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c), conform condiţiilor de

aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să elaboraze

graficul de eşalonare a investiţiei, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d), conform

condiţiilor de aplicabilitate.

Anexa 4. Listă de termeni specifici



Ramona Hlihor

PLANUL EVALUĂRII – LISTĂ DE TERMENI SPECIFICI

Competență profesională - capacitatea unei persoane de a utiliza cunoștințe teoretice,

deprinderi practice și atitudini specifice pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă

Contextul/locul evaluării - cadru organizat, dotat cu mijloace de învățământ specifice

Evaluare - proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiv-educative cu

obiectivele planificate (evaluarea calităţii), cu resursele utilizate (evaluarea eficienţei) sau cu

rezultatele anterioare (evaluarea progresului)

Evaluare continuă (formativă) - se realizează pe parcursul predării; sunt înregistrate

progresele obţinute de elevi, prin verificări cât mai frecvente; funcții prioritare: conexiune

inversă și formativă

Evaluarea iniţială (predictivă) - se realizează la începutul unei perioade de instruire; oferă

date pentru proiectarea activităţii didactice; funcții prioritare: diagnoză și prognoză

Evaluarea finală (sumativă) - se realizează la sfârşitul unei perioade de instruire funcții

prioritare: certificare, ierarhizare și selecție

Metodă de evaluare - procedura prin care se culeg dovezi de competență (autoevaluare,

observare directa, test oral, test scris, proiect, portofoliu etc.)

Rezultate ale învăţării - setul de cunoştinţe, deprinderi şi/sau competenţe generale,

profesionale şi personale pe care elevul le-a dobândit şi este capabil să le demonstreze după

finalizarea procesului de învăţare

Standard ocupațional/standard de pregătire profesional (SPP) - document care precizează

unitățile de competență și nivelul calitativ asociat rezultatelor activitatilor cuprinse într-o

ocupație, respectiv calificare

Unitate de competență - definește o activitate majoră a unei ocupații și rezultatul asociat

acesteia

Resursele materiale - totalitatea materialelor și mijloacelor de învățământ necesare UNEI

activități

Grupa

Manuela Bușe

Ramona Hlihor

Ileana Ilie

Joc de spargere a gheţii

Roșu

Albastru

ambițioasă/ambițios

serioasă/serios

Galben/portocaliu

Verde

Maro

Mov

optimistă/optimist

echilibrată/echilibrat

generoasă/generos

indiferentă/indiferent

PLANUL DE EVALUARE

6. Verificarea

planului

5. Specificarea instrumentelor

4. Stabilirea metodelor

3. Stabilirea obiectivelor evaluării

2. Evaluarea surselor

1. Stabilirea scopului evaluării

Factori de influență:

- nivelul calificării-pentru evaluarea competențelor

- tipuri de candidați

1. Stabilirea scopului

evaluării

diagnostică

formativă

sumativă

2. Evaluarea surselor

am evaluat

sau nu

aplicarea

planului de

evaluare precedent

am avut sau

nu plan de

evaluare

SPP

corespunzător

pentru calificare

3. Stabilirea obiectivelor

evaluării

sunt în strânsă corelare cu tipurile de rezultate şcolare care vizează:

cunoştinţe acumulate

capacităţi de aplicare a

cunoştinţelor

capacităţi intelectuale

trasături de personalitate

4. Stabilirea metodelor

se poate stabili numărul de probe de evaluare

sau părți ale probelor, deci putem stabili

metodele de evaluare (trebuie să fie relevante pentru ceea ce se evaluează)

5. Specificarea instrumentelor

tipurile de instrumente de evaluare

6. Verificarea

planului

planul acoperă toate

elementele critice ce trebuie evaluate

elementele pot fi evaluate într-o manieră validă

componentele pentru

evaluare contribuie la o evaluare eficace si eficientă


RECOMANDAREA ÎMBUNĂTĂȚIRII

VERIFICAREA REZULTATELOR

METODELE EVALUĂRII

(IMPLEMENTAREA)

Ciclul evaluării

programul de formare b “ formatori de profesori ... manuela.pdf · nume si prenume: bu ......

Documents