programul b formatori de profesori evaluatori de

112
Programul B Formatori de profesori evaluatori de competenţe profesionale PORTOFOLIU Nume și prenume: Șandru Andra Școala: COLEGIUL TEHNIC VASILE PツRVAN Localitatea: Constanța Grupa 2

Upload: others

Post on 08-Feb-2022

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Programul B

Formatori de profesori – evaluatori decompetenţe profesionale

PORTOFOLIU

Nume și prenume: Șandru Andra

Școala: COLEGIUL TEHNIC VASILE PÂRVAN

Localitatea: Constanța

Grupa 2

Grupa: 2

Page 2: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

A. Secțiunea I

1. Planificarea unui modul/temă.2. Suport de curs pentru modulul/tema respectiva3. Agenda secvenţei formării.4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe6. Planificarea evaluării finale7. Chestionar de evaluare a programului

B. Secțiunea II – Planificarea probei practice*

8. Prezentare PowerPoint, suportul în realizarea activităților probei practice9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică10. Proiectarea unei activităţi de formare11. Poster cu regulile de desfăţurare a cursului/secvenței de formare12. Formular de feedback rapid (sub forma de poster, chestionar etc)13. Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice cu

motivarea/argumentarea minimală a alegerii

Page 3: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

PROGRAM DE FORMARE

PROFESOR-EVALUATOR DE COMPETENȚEPROFESIONALE

Obiectivul general :

Formarea cadrelor didactice de specialitate cu competente dezvoltateîn domeniul evaluăriicompetențelor profesionale

Obiective specifice: să se dezvolte competente ale profesorilor privind:

planificarea si proiectarea proceselor de evaluare a competențelor profesionale aleelevilor

realizarea de itemi care să asigure validitatea și fidelitatea instrumentelor de evaluare oferirea de feedback constructiv în urma unui proces de evaluare

Grup țintă: Profesori de specialitate din IPT

Rezultate anticipate

30 profesori cu competențe dezvoltate în domeniul evaluării de competențeprofesionale

3 portofolii model (pentru fiecare specialitate un portofoliu) din cadrul comisiilormetodice conținând documente specifice evaluării competențelor profesionale

Competențe vizate

După parcurgerea acestui program formabilii vor fi capabili să: Să aplice eficace legislația referitoare la evaluarea competențelor profesionale să aleagă metodele de evaluare adecvată obiectivelor evaluării Să proiecteze un proces de evaluare Să realizeze instrumente de evaluare adecvate metodologiei proiectate Să realizeze procesul de evaluare Să comunice rezultatele evaluării (feedback)

1

Page 4: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Module de pregătire pentru programul de formare

Profesor-evaluator de competențe profesionale

Număr total de ore: 32Număr de credite: 8

Unități de competență Module Număr ore

Proiectarea evaluării Modulul IEvaluarea-parte integrantă a strategiei didactice

4

Organizarea evaluării Modulul IIProiectarea si organizarea evaluării în ÎPT

8

Asigurarea calității procesuluide evaluare

Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea

instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT

20

Proiectarea programului de formare: Profesor-evaluator de competențe profesionale

Elemente decompetență

Conținuturi Metode de formare Resurse Evaluare

1.Definireaobiectivelorevaluării

Prezentarea generală a programului de formare„Evaluarea elevilor din unitățile IPT”- Evaluarea școlară-concepte, definiții, strategii, etape- Interdependența competențe - evaluare- Legislația privind evaluarea în sistemul de educație șiformare profesională din România

-prezentarea-discuțiile-documentația scrisă

Resurse financiare:Taxa de cursResurse materiale:Prezentări Power-PointSite-ul cursuluiSuport de cursChestionareSPPResurse umane:FormatoriiInspectorii școlari despecialitateFormabilii

Observare+Fișă de observarepentru evaluareaimplicării înactivitățile peparcurs

2

Page 5: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

2. Proiectareaactivităților deevaluare

- Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare curezultatele învățării- Planul de evaluare- Situații de culegere a informațiilor. Resurse(materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării- Pregătirea candidaților în vederea evaluării- Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici,stabilire, analiza acestora- Instrumente de evaluare- Probele orale- Probele practice- Probele scrise- Testul docimologic- Tipuri de teste- Caracteristicile testului- Etapele elaborării unui test- Matricea de specificațiiRealizarea itemilor obiectivi- Realizare a itemilorsemiobiectivi si a baremului decorectare si notare- Realizare a itemilor subiectivi si a baremului decorectare si notare- Elaborarea testelor de evaluare- Structura testelor de evaluare- Factori perturbatori ai evaluării- Valorificarea rezultatelor evaluării- Feedback-ul constructiv-Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor deevaluare

-prezentarea- discuțiile-studiul de caz-simularea-dezbatere-exercițiul-joc de rol

Resursefinanciare:Taxa decursResurse materiale:Flip-chartComputerVideoproiectorPrezentări PowerPointSite-ul cursuluiSuport de cursFișe de lucruFișa activității

Resurse umane:FormatoriiFormabilii

-Observare-Fișă de observare-Probe practice

3

Page 6: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Alocarea numărului de ore în cadrul programului de formare:Profesor evaluator de competențe profesionale

Număr total de ore: 32

Modulul Număr total de ore Număr ore alocatTeorie Aplicații practice Evaluare

Modulul IEvaluarea-parte integrantăa strategiei didactice

4 1 2 1

Modulul IIProiectarea si organizarea

evaluării în ÎPT

8 2 5 1

Modulul IIIRealizarea si

aplicarea/administrareainstrumentelor/ probelor

de evaluare în ÎPT

20 6 12 2

4

Page 7: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Grupul țintă. Resurse disponibile

GRUPUL ȚINTĂ

Profilul grupului:

Număr- 30 cadre didactice Vârsta:7%-23-25 ani,15%-25-40 ani, 73%-40-50 ani,5%-50-60 ani Sex:82% femei Mediu urban: 75% Absolvenți de facultate:85% Grade didactice: 21% cu definitivat, 48% cu gr, didactic II,31% gradul didactic I Funcții ocupate: 85% profesori calificați, 15% maiștrii instructori Domeniile din care fac parte calificările pentru care se pregătesc elevii:

17%-mecanică, 24%-protecția mediului, 22%-chimie industrială,37% fabricareaproduselor din lemn

Cursuri de formare în domeniul evaluării: 48% fără cursuri de formare,50% cursuri deformare prin CCD,2%-cursuri de formare evaluator de competențe profesionale

Experiență în evaluare: 86%-evaluatori pentru certificarea competențelorprofesionale, 4%-evaluatori în comisii de bacalaureat,8%-autori subiecte pentruconcursuri școlare,2% autori subiecte examene de ocupare a posturilor didactice

Experiență utilizare TIC-78%

Competențe personale în domeniul evaluării

Aprecierea competențelor:-85% foarte bine-15% bine-85% declară că părinții și elevii sunt mulțumiți de evaluările realizate

Cauze pentru procese de evaluare mai puțin reușite: dezinteresul elevilor, neimplcareapărinților,lipsa resurselor

Metode/instrumente de evaluare folosite:proba scrisă/test scris,proba orală,probapractică, referat

Motivație și așteptări-motivațiaprincipală- 85% dezvoltarea profesională,15% completarea portofoliilor-Nevoi principale de formare:72% realizarea și aplicarea instrumentelor de evaluare,15%asigurarea calității instrumentelor,8% valorificarea rezultatelor evaluării, 7 %feed-back constructiv-utilitatea competențelor:100% pentru activitatea didactică curentăSugestii:80% aplicații practice utile, 10% exemple de bună practică,10% noutăți îndomeniul evaluării

Resurse disponibileLoc de desfășurare: 2 săli cu 30 locuri, cu conexiune la Internet

5

Page 8: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Resurse umane:Formator 1- cursuri de formare –formarea formatorilor IDRU, evaluator decompetențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionaleCNDIPTExperiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare,evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare aposturilor/catedrelor vacanteCalități-experientă autor subiecte, tact, bun comunicatorPunte slabe: timiditate

Formator 2-cursuri de formare –formarea formatorilor IDRU, evaluator decompetențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionaleCNDIPTExperiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare,evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare aposturilor/catedrelor vacanteCalități-experientă autor subiectePunte slabe: uneori comunicare deficitară, managementul timpului deficitarParticipanți la formare:30Resurse materiale-sălile de curs au 30 locuri, 30 măsuțe fixe pentru calculatoare, 30 scune cu suportpentru scrisVideoproiectorLaptopFlipchartSuport de curs și materiale pentru cursanțiImprimantăScannerSite-ul cursuluiResurse de timp32 ore pentru formare

6

Page 9: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

PLANIFICAREA MODULULUI

Modulul II

Proiectarea și organizarea evaluării în IPT

Număr total de ore:8

Tema Obiective Metode deformare

Data/timp Loc/formadedesfășurare

Resurse Evaluare Formatorteorie Aplicațiip

racticeMetode deevaluare-tipuri,alegere,corelarecu rezultateleînvățării

- să aleagă metodelede evaluareadecvatăobiectivelorevaluării

-prezentarea-discuțiile

30 min 1 oră Sala curs 1 Resursemateriale:Flip-chartComputerVideoproiectorPrezentăriPowerPointSite-ulcursuluiSuport de curs

ObservareFișă deobservare

Formator 1

Planul deevaluare

- să proiectezeevaluarea încorelare cuplanificarearezultatelor învățării- să stabileascăinstrumentele deevaluare pentru:evaluare inițială,formativă, sumativă

-prezentarea- discuțiile-studiul decaz-dezbatere-exercițiul

45 min 2 ore Sala de curs 1 Resursemateriale:ComputerVideoproiectorPrezentăriPowerPointSite-ulcursuluiSuport de cursFișe de lucruFișa activității

ObservareFișă deobservareProbăpracticăFișă deobservare

Formator 1Formator 2

Page 10: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

SUPORT DE CURS

PROFESORUL-

EVALUATOR DE COMPETENȚE

Suportul de curs a fost realizat utilizându-se materialele puse la dispoziție în cadrulProgramelor A și B -Proiectul ”Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluăriicompetențelor profesionale”-Contract POSDRU 57/1.3/S/30768

Page 11: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Evaluarea școlară reprezintă o acţiune complexă, integrată în activitatea didactică (de

predare–învăţare-evaluare)princorelareaoperaţiilordidacticedemăsurareşiapreciere,

careasigurădiagnoza,cudecizia,care implică prognoza,cuscopautoreglatorla nivelul

procesuluişialsistemuluideînvăţământ.

Putemspunecă,obiectiveledeevaluaresuntobiectiveleavândacelgraddespecificitate care

permiteomăsurareeducaţionalăcaracterizatăprintr-ungradsuficientdeobiectivitate

pentruafivalidăşifidelă,deoareceacestlucru sefacepebazaaprecierii,cuajutorulunui

instrumentde evaluareacomportamentuluiobservabilalceluievaluat,aflatînsituaţiade evaluare

saudeexaminare.

Înformulareaobiectivuluideevaluaretrebuiesăseparcurgăetapele următoare:

• săse identifice,comportamentulvizat,pecareelevultrebuiesă-ldemonstreze;

• săse identificecuclaritatecondiţiileimportanteîncarecomportamentulsepoate

produce,saupoatedeveni vizibil,măsurabil;

• săseprecizezeunnivelalperformanţeiacceptabile,prin enunţareaunuicriteriude

reuşitădirectmăsurabil.

Conceptulde strategiedeevaluaredesemnează o realitatecare,din perspective

procesuluicaresedesfăşoară înclasă, este o parte component integrantă,vitală prin funcţia sa

determinant reglatoare, aprocesului de instruire. Prin dimensiunile sale „tehnice", specializate,

orientate spre un scop de evaluare clar stability şi făcut transparent, strategia de evaluare

adoptată potenţează procesul educaţional în direcţia dorită de cel care o proiectează şi o aplică

(Radu,I.T.,(2000),Evaluareaînprocesuldidactic).

Perfecţiunea oricăreiaprecieri se naşte din concordanţa modalităţilor de

realizarecuţelurilepropuse(obiectivelevizate).Deaceea,primaîntrebarecareseimpuneînelaborare

auneistrategiideevaluareestenuce evaluăm,nicicum evaluăm,ciDECE

evaluăm.Iarderăspunsullaaceastăîntrebare,depindrăspunsurilelaîntrebările:ce?când? cum?

princemijloace?pecebază?etc.

Etapeleprincipalealeevaluarii

Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei operaţii principale menționate în modulul

precedent:

1. măsurarea,cuantificarearezultatelorşcolareprinprocedeespecifice,utilizând

Page 12: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

instrumente adecvate scopului urmărit (probe scrise/orale/practice, proiecte,

portofoliietc),„stabilindu-seorelaţiefuncţionalăîntreunansambludesimboluri

(cifre,litere)şiunansambludefenomeneşiobiecte,conformunorcaracteristici

pecareacestealeposedă"(I.T.Radu,2000,p.26);

2. apreciereaacestorrezultatepebazaraportăriilorlaunsistemdevalori,aunor

criteriiunitare(baremedecorectareşinotare,descriptorideperformanţă etc),

emiţându-seojudecatădevaloare;

3. formularea concluziilor prin raportarea la scala de notare şi adoptarea

deciziiloreducaţionaleadecvateînurmainterpretăriirezultatelorobţinute.

Se constata asfel evoluțiaelevilor

peparcursulprocesului,cașipentrustimulareaactivitățiloracestoraestenecesară

evaluarealorlainceputulactivității,peparcursulșilafinalulacesteia.Acestitimpidefinesc

treistrategiideevaluarecaresedistingprinmodulde integrareînprocesuldeînvățământ,

Celetreitipuridestrategiicare trebuiesă fieprezenteînactivitateaoricăruicadrudidactic–

evaluatorsunt:,

evaluareaințială,

evaluareaformativă

evaluareasumativă,cumulative

Evaluarea inițială mai este numită și ”răul necesar”. Se realizează la începutul unui program de

instruire și nu are rol de control ci este diagnostică și stimulantă indicând planul care trebuie

urmat în procesul de instruire.

Principalulscopaloricăreiacţiunideevaluareformativăesteceldeaoptimizaanumite

etapeale procesuluieducaţional,prin analiza feedback-uluiprodus.

Principalul scop al oricărei acţiuni de evaluare sumativă este cel de a evidenţia

efectele,eficienţa,rezultateleglobalealeprocesuluieducaţional,aflatîntr-unmomentdefinal

saunecesitândo decizie de schimbare.

Atâtpentrustrategiaevaluăriiformative,câtşipentruceaaevaluăriisumative,punctul

cheieîlreprezintădeciziaasupramomentuluiîncarearelocevaluareareală:aceasta

trebuiesă permităevidenţierea,prin tehnicileşimijloacelede evaluarepentrucares-aoptat,o

schimbarerelevantă în ceea cepriveşte comportamentul, rezultatele, atitudinile etc.

celorevaluaţi.

Activitatea practică 1

Interdependenţa competenţe – evaluare

Page 13: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Elementele unei competenţe

Competența face obiectul unor numeroase studii în încercarea de a identifica

și descrie elemntele de structură și funcțiile ei. Definițiile formulate de-a lungul

timpului, reflectând evoluția înțelegerii noțiunii, fiind din ce în ce mai complete,

detaliate însoțite de argumente solide.

Competenţa este capacitatea de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini personale,

sociale şi/sau metodologice, în situaţii de muncă sau de studiu şi în dezvoltarea

personală şi profesională. În contextul Cadrului European al Calificărilor,

competenţa este descrisă în termeni de responsabilitate şi autonomie. Compentenţa nu

se limitează elementelor cognitive (implicând utilizarea aspectelor teoretice,

concepte sau cunostinţe tacite), ci cuprinde aspecte funcţionale (implicând abilităţile

tehnice), precum şi atributele interpersonale (ex., abilităţi sociale sau organizaţionale) şi

valorile etice. (CEDEFOP 2004, EC).

În Legea educație naționale „competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a

selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori

şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă

sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de

eficacitate şi eficienţă“.

Competenţele se pot grupa după cum urmează:

competenţe cognitive ce vizează utilizarea teoriei şi a conceptelor, precum şi

a capacităţilor de cunoaştere dobândite prin experienţă;

competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de utilizare a cunoştinţelor

într-o situaţie de muncă dată); sunt acele competenţe pe care o persoană

trebuie să le aibă atunci cand acţioneaza într-un anumit domeniu de

activitate, context de invăţare sau activitate socială;

competente personale ce vizează capacitatea adoptarii unei atitudini şi/sau

comportament adecvat într-o situaţie particulară;

competente etice care presupun demonstrarea anumitor valori personale

şi profesionale.

Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi.

Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a

limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii

Page 14: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă,

creativitate şi inovare.

Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, a transfera şi a

combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza

activităţile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat în standardul

ocupaţional/de pregătire profesională. Aşadar, competenţa profesională presupune

îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în

vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă.

Pentru a putea înţelege mai bine această definiţie, iată pe scurt ce reprezintă fiecare

dintre aceşti termeni:

Cunoştintele sunt acele informaţii pe care deţinătorul unui post trebuie să le aibă

pentru a înţelege mai bine ceea ce trebuie să facă (know-how). De exemplu, un

specialist în design interior trebuie sa aibă cunoştinţe de psihologie a consumatorului,

dar şi cunoştinţe privind tehnicile de amenajare a interioarelor, estetică, arhitectura

interioară; un electrician auto trebuie să aibă cunoştinţe de electronică şi de

mecanică,funcţionare a componentelor electice. Cunoştinţele sunt nuanţate de

experienţele şi cunoştinţele anterioare, dar şi de calitatea şi accesibilitatea informaţiilor.

Deprinderile reprezintă o componentă automatizată a activităţii umane, care se

realizează cu un efort conştient minim sau foarte mic, prin care se facilitează

desfăşurarea activităţii spontan şi rapid; deprinderile se formează prin exerciţiu, prin

repetare şi exersare, în urma carora se formează un stereotip dinamic. Mişcările care se

repetă foarte frecvent şi care se exersează foarte mult (de exemplu, scrisul şi cititul

sunt deprinderi automatizate). Există şi deprinderi mai complexe, care necesită

exerciţiu îndelungat, cum ar fi condusul maşinii: la inceput necesită un timp mai mare

de învăţare, ulterior devenind un automatism. Operarea pe calculator sau învăţarea

limbilor straine sunt tot deprinderi mai complexe.

Atitudinea reprezintă modalitatea constantă de raportare la anumite aspecte ale vieţii

sociale sau la propria persoană prin care se orientează şi se evaluează comportamentul

unei persoane. Atitudinea este un mod constant de a reacţiona la diferite situaţii, prin

care o persoana se orientează selectiv şi preferenţial. De exemplu, atitudinea faţă de

oameni poate fi de bunăvoinţă, de autoritate, de superioritate, de dominare sau de

încurajare.Atitudinea faţă de muncă poate fi de seriozitate, responsabilitate, implicare,

superficialitate, indiferenţă etc.

Page 15: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Standard de pregătire profesională

În educația și formarea profesională, standardul reprezintă un document

aprobat de un organism competent, realizat cu respectarea unor criterii precise, care

definește, pentru contexte date, reguli de urmat sau rezultatele care trebuie obținute

(ISO, Cedefop).

Conform art. 33 al Legii educației naționale „pregătirea prin învăţământul

profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării

partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza

standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale“. Prin urmare

calificările profesionale pentru care se asigură pentru formarea profesională iniţială

sunt descrise prin standarde de pregătire profesională. Programele de formare

profesională continuă a adulților se raportează la standardele ocupaţionale sau, în lipsa

acestora, la standardele de pregătire profesională.

Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe

unităţi de competenţe, prin care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea ce

un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia.

Standardul de pregătire profesională cuprinde:

Denumirea calificării, aşa cum se regăseşte în Hotărârea de Guvern de aprobare a

nomenclatoarelor calificărilor pentru care se asigură pregătirea

prin învăţământul preuniversitar;

Nivelul de calificare. Nivelurile de calificare ce pot fi dobândite prin învăţământ

profesional şi tehnic sunt: 2, 3, 3 avansat, corespunzătoare nivelurilor 2, 3, 4 şi5 EQF.

Descrierea meseriei. În câteva fraze este prezentat specificul

activităţilor reprezentative pentru calificare.

Lista unităţilor de competenţe care compun calificarea şi numărul de

credite alocat fiecăreia dintre ele. Unităţile de competenţe reprezintă un set

coerent şi explicit de competenţe. Competenţele descriu acele lucruri pe care

elevul trebuie să le ştie, să le înţeleagă sau pe care să fie capabil să le

realizaze la sfârşitul unui proces de educaţie şi de formare profesională,

rezultate ale învăţării.

Lista unităţilor de competenţe este organizată după cum urmează:

Page 16: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

1. Competenţe cheie. Unităţile de competenţe cheie se referă la competenţe

transferabile, pentru a sprijini integrarea pe piaţa forţei de muncă, precum şi

includerea socială.

2. Competenţe tehnice generale. Unităţile de competenţă tehnice generale au în

vedere competenţele care vizează cunoştinţe privind principiile şi contextul

precum şi practicile uzuale care se află la baza mai multor calificări. Sunt comune mai

multor calificări din domeniul formării profesionale.

3. Competenţe tehnice specializate. Unităţile de competenţă tehnice specializate

cuprind competenţele specifice legate de calificarea respectivă.

Descrierea unităţilor de competenţe cuprinde:

Titlul unităţii de competenţe;

Nivelul de calificare: o unitate de competență poate avea unul dintre nivelurile: 1,

2, 3, 3 avansat, corespunzatoare nivelurilor 2, 3, 4, 5 EQF. Celelalte niveluri din cele 5

niveluri existente în prezent în România sunt asociate calificărilor dobândite prin

învăţământul superior, corespunzatoare nivelurilor 6, 7, 8 EQF;

Număr credite: Valoarea unitară de credit este acordată pentru unităţi de

competenţe care sunt pretinse în mod rezonabil a fi obţinute de către elev în cadrul a 60

ore de învăţare. O unitate de competenţe poate avea între 0,5 şi 2 credite.

Lista competenţelor

Competenţele. Pentru fiecare competenţă sunt precizate:

Descrierea competenţei: formulare scurtă şi concisă referitoare la ceea ce un

elev trebuie să ştie, şi/sau să înţeleagă şi/sau să fie capabil să realizeze în

urma învăţării.

Criterii de performanţă: descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor

de succes, descriere formulată printr-o propoziţie de evaluare, care permite

efectuarea unei aprecieri în ceea ce priveşte realizarea sau nerealizarea de

către elevi a competenţei;

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă (condiţii de

aplicabilitate): specificaţii privind diferitele situaţii şi contexte în care

vor fi aplicate criteriile de performanţă;

Probe de evaluare: precizări privind tipul de probe care pun în evidenţă

şi demonstrează îndeplinirea competenţei.

În Cadrul Naţional al Calificǎrilor (CNC), document aflat în procedura de adoptare,

Page 17: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

fiecare nivel de calificare este descris și corelat nivelurilor de calificare prevăzute

Cadrul European al Calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții(EQF/CEC).

Fiecare nivel este descris printr-o apreciere calitativǎ: descriptorul de nivel. Aceşti

descriptori se referǎ la aspecte precum complexitatea sarcinilor de lucru şi

autonomia lucrǎtorilor calificaţi la acel nivel specific.

DE REŢINUT!

• În România prin învățământul profesional și tehnic pot fi dobândite numai calificările

aprobate prin Hotărâre a Guvernului. În acest moment este în vigoare HG nr. 866 din

13.08.2008.

• Fiecarea calificare profesională este descrisă de un standard de pregătire profesională.

• Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unităţi de competenţe, prin

care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea

ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia.

• Structura standardelor de pregătire profesională este aceeași pentru oricare calificare.

• În învățământul preuiversitar pot fi dobândite calificări profesionale de nivel de calificare 2, 3 și 3

avansat.

• Descrierea nivelurilor de calificare este cea din tabelul următor.

Descriptori ai nivelurilor de calificareNiveldeCalificare Descriptoripentruniveluldecalificare

Nivel2decalificare(3EQF)

CunoştinŃefaptice,cunoaştereaunorprincipii,proceseşiconceptegeneraledintr-undomeniudemuncăsaudestudiuOgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruexecutareasarcinilorşirezolvareaproblemelorprinselectareaşiaplicareademetode, instrumente, materialeşiinformaŃiidebazăAsumarearesponsabilităŃiipentruexecutareasarcinilorîntr-unanumitdomeniudemuncăsaudestudiuadaptareapropriuluicomportament la circumstanŃe pentrurezolvareaproblemelor

Nivel3decalificare(4EQF)

CunoştinŃefapticeşiteoreticeîn contextelargi,în cadrulunuidomeniudemuncăsau studiuOgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentrugăsireadesoluŃii laproblemespecifice, într-undomeniudemuncăsaustudiuAuto-gestionarecuajutorulunorindicaŃiiîn generalprevizibileîncadrulsituaŃiilordemuncăsaudestudiu,darcaresepotschimba.SupraveghereaactivităŃiiderutinăaaltorpersoane,preluândoanumităresponsabilitatepentruevaluareaşiîmbunătăŃireaactivităŃilordemuncăsaudestudiu.

Nivel3avansatdecalificare(5EQF)

CunoştinŃefaptice şi teoretice cuprinzătoare, specializate, într-un domeniude muncă sau destudiuşiconştientizarealimitelorcunoştinŃelorrespectiveOgamăamplădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruconcepereadesoluŃiicreativela problemeabstracteGestionareaşisupraveghereaînsituaŃiidemuncăsaudestudiu,în careschimbărilesuntimprevizibile.RevizuireaşidezvoltareaperformanŃelorpropriişialealtora

*ConformCadrului EuropeanalCalificărilorpentruînvățareapetotparcursulvieții.În exemplul următor se prezintă omodalitate de abordare a rezultatelor învățării prevăzute de standardul unei calificări.

Exemplu.

CerințelestandarduluipentrudouărezultatealeînvăţăriiRezultat:Facegăuriîn lemnCriteriideperformanţă:a)selecteazăuneltelecorespunzătoarepentruefectuareagăurilor

Page 18: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

b)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomasinadegauritportabilăc)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomaşinăde găuritd)respectăînpermanenţănormeletehnicedesiguranţăşideprotecţiamediului

Rezultat:CiteşteşiinterpreteazădeseneCriteriideperformanţă:a)Citeşteinformaţiiledindesen,inclusiv tipuriledematerialeşidetaliilecomponentelor

b) Interpreteazădimensiunileîn limitele câmpului de toleranță admisc)Interpreteazăşiutilizeazăcorectscaradesenului

Celedouărezultatedemaisuspotficombinatepentrua fiincluseîntr-osingurăactivitatedeevaluarecomună,culistadeverificareacriteriilordeperformanţă(evaluare)acoperindtoatecriteriiledeperformanţă.

Exemplupracticdeinstrumentdeevaluare pentrurezultateleînvăţăriidinsituaţiademaisus.

Evaluarearezultatelorînvăţării: Facegăuriîn lemnCiteşteşiinterpreteazădesene1.CiteştedesenulXşiidentifică:a. distanţadintreAşiBînmm.

b.distanţadintreC şiDînmm

c.dimensiunea găuriiGd.tipuldematerialalpiesei2.SelecteazăpiesaşifacegauraGînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăspecificate,folosindomasinadegauritportabilă.3. FacegăurileHşi Kîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjeledetoleranţăspecificate.4.CiteştedesenullascarăYşiidentifică:a.distanţadintreM şiNînmm.

b.distanţadintrePşiQînmm

c.dimensiunea găuriiRd.tipuldematerialalpiesei5.SelecteazăpiesaşifacegauraRînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăde+/-0,5mm,utilizândomaşinădegăurit.6. FacegăurileS şi Tîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjelede toleranţăspecificate.7.Faceo gaură de 2mmîncelelaltedouăpiese.(U,V)8.Îşiaminteştecă trebuiesălucrezeînpermanenţăîncondiţiidesiguranţăşiînconformitatecumarjeledetoleranţăspecificate.

Schemadenotarepentrurezultateleînvăţăriidin situaţiademaisus.Criteriidenotare NotaA.Criteriidenotarepentrufiecaretipdegaurăexecutată:• Utilizeazăburghiecorectăpentrulemn– tip şi dimensiune 1• Loculgăuriiseîncadreazăînmarjadetoleranţă 1• Dimensiuneagăurii seîncadreazăînmarjadetoleranţă 1B.Respectănormeledesănătateşisecuritateînmuncă:• Foloseşteochelari deprotecţie,apărătoare,areatitudineresponsabilă 1• Utilizeazămaterialeşi uneltelecugrijă 1

Page 19: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Punctajtotal=5 x8=40Punctaj <10 10-19 20-25 25-29 29-30 31-32 33-34 35-36 37-38 39-40Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Serecomandăcaschemadenotaresăfieconvenităcueleviiînaintedeevaluare.

Exempludelistădeverificarepentrurezultateleînvăţăriidinsituaţiade maisu

Modul…….Rezultate……………….Clasa………………….Data……………..Evaluator……………….

NumeleElevilor

Gaură/ Notă Feedbackconstructiv

Profesorevaluator

elevG H K T R S U V

4 3 5 1 5 4 4 3 PrecizieîmbunătățităTrebuiesăexersezefixareaburghiuluiînmandrinăîncondițiidesiguranŃă

Temă:

PentrurealizareatemeiaveținevoiesăutilizaţiSPP-uluneicalificăridenivel3pentrucare asigurațipregătireaelevilor.SPP-uluneicalificari profesionalede nivel 3 din domeniul de pregătire corespunzătorspecializăriidumneavastrăîlputețigăsiaccesândadresawww.edu.ro.

Alegețiounitatedecompetenţă specializatășidouărezultatealeînvăţării(competenţe)din cadrulacesteia.

• Găsiți o cerință de evaluare care să vă permită să constatați dobândireaceledouă rezultatealeseprintr-o singurăactivitatedeevaluare(instrumentdeevaluare).

• Câtdemulterezultatealeînvățăriidincadrulunitățiialeseputețievaluaînaceleașicondițiilecapentrucerințaanterioarășicarearficerința?

Evaluarea şicertificareacompetenţelorprofesionaleEvaluareacompetenţelorreprezintăprocesuldecolectareainformaţiilornecesare pentruadeterminacompetenţeleşialeapreciaînconformitatecustandardul.

Evaluareacompetenţelorsebazeazăpecriteriiledeperformanţă.Cumobiectivulevaluăriiestedeastabilicompetenţaprofesionalăa unuicandidat,oastfeldeevaluare artrebuisăserealizezeîncondiţiinormaledemuncăsaucâtmaiapropiatedeacestea,pebazacriteriilordeperformanţăale standardului,respectândprincipiile debazăale validităţiişicredibilităţii.

Dacă obiectivul evaluării este numai de a evalua competenţele cheie (fundamentale)

necesaresau competenţe generale, atunci o astfel de evaluare nu trebuie să aibă loc neapărat în

condiţiile descrise mai sus atât timp cât principiile de bază alevalidităţii şi

credibilităţiisuntrespectate

Page 20: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Conformdocumentelorreglatoareînvigoare,procesulde evaluare

şicertificaredinînvăţământulprofesionalşitehnicromânescesteproiectatcaparteintegrantăa

procesului educaţionalşi

deformareprofesionalăiniţialădesfăşuratprinînvăţământulpreuniversitar.În

acelaşitimp,evaluarea şicertificareaînînvăţământulprofesionalşitehnicsuntadecvateatât

scopurilorşiobiectivelorspecificeînvăţământuluipreuniversitar,aicăruiabsolvenţisepot orienta fie

către învăţământul terţiar, fie către piaţa muncii, cât şi obiectivelor specifice învăţării

petotparcursulvieţii.În acestcontext,labazacertificării seaflădemonstrarea

competenţelorspecificateexplicitînstandardeledepregătireprofesională

Un aspect important în evaluarea realizată în învăţământul profesional şi tehnic este asigurareacoerenţei între evaluarea curentă şi cea cu scop de certificare, cu ajutorulprincipiuluicomplementarităţiiscopurilor şiobiectivelorcelor douaformedeevaluare.Astfel,evaluarea curentă, continuă, internă contribuie la formarea competenţelor profesionaleprevăzute ca rezultate ale învăţării (competenţe cheie, unităţi de competenţe generale, unităţide competenţe tehnice şi unităţi de competenţe specializate) în Standardul de pregătireprofesională. Aceasta se realizează atât în contextul şcolii, de către cadrele didactice,dar şilaagentuleconomic(încazulpregătiriipractice)decătrecadreledidacticeşitutori(specialiştidesemnaţide agentuleconomicpentruîndrumareaşiurmărireaactivităţiidepractică).Toate activitățiledeevaluareserealizează cu respectarea strictă aresponsabilităților și obligațiilor persoanelorimplicate așa cumacestea sunt stipulate deRegulamentuldeorganizareșifuncționareaunitățilordeînvățământpreuniversitar.

Evaluareacu scopdecertificareserealizeazăprinexaminare,la finalizareaunuiparcursde pregătireprofesională şi este condiţionata de demonstrarea, pe parcursul formării, a dobândirii tuturorunităţilor de competenţe din Standardul de pregătire profesională.DocumentulcarereglementeazădinpunctdevederemetodologicexamenuldecertificareesteMetodologiadeorganizareşidesfăşurareaexamenelordecertificarea calificării profesionale aabsolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar, care a început să se apliceîncepând cu anul şcolar 2008-2009, aprobată prin OMECT nr.5172/29.08.2008. Înconformitate cu prevederile acestui document, evaluarea pentru certificarea nivelurilor 2, 3 şi3 avansat de calificare profesională se finalizează cudobândireacertificatuluidecalificareprofesională.

Pentrucalificăriledenivel2şi3,evaluarea pentrucertificareconstăîntr-oprobăpractică, realizareaunui proiect pe durata ultimului semestru de pregătire şi o probă orală, prezentarea şisusţinerea proiectului. Prin executarea de către candidat aproiectului cuduratadeunsemestru,pe parcursulperioadeisalede formareşiprinsusținereaoralăa proiectului însituația de examen sunt vizate competențe specifice calificării, conform standardului depregătire profesională. Evaluarea proiectelorrealizate de candidaţi şi a susţineriioraleaacestoraare labazăo fişădeevaluareelaboratălanivelnaţional.Structuraproiectuluitrebuiesăincludă:(a)pagina detitlu cu:dateledeidentificarealeunităţii deînvăţământ,alecandidatului,aleîndrumătoruluideproiect;anul deabsolvire,calificareaprofesională, în conformitate cu Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care seasigurăpregătireaprinînvăţământulpreuniversitarînvigoare;(b)cuprinsul;(c)argumentul;(d)conţinutulpropriu-zis;(e)bibliografia;(f)anexele.Examenuldecertificareacalificăriiprofesionaleaabsolvențilorciclluluiinferioralliceului care au

Page 21: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

urmat stagiile de pregătire practică se desfășoară conform metodologiei de organizzareșidesfășurareaprobatăprinOMECTSnr.5222din29.08.2011.

Examenuldeabsolvirea şcoliipostlicealeşialşcoliidemaiştri(pentrucalificăridenivel3avansat)constăîntr-oprobă practică,oprobăscrisăşirealizareaşisusținereaunuiproiect.Probapracticăconstăîn realizareauneitemeşiarecascopconfirmarea,încondițiide examen,adobândiriiunorcompetențedincadrulunorunitățidecompetențăconsiderate esențiale şispecifice pentru calificarea respectivă. Proba scrisă cuprinde subiecte carerespectăstandarduldepregătireprofesionalăşiimplicăcunoştințeconceptuale,abilitățide ordinînalt şi capacități cross-curriculare: reflecție şi capacitate de absractizare, gândire critică şicreativă,rezolvaredeprobleme,comunicareeficientă,managementulproiectelor,asigurareacalității,monitorizarea,evaluareaşicontrolulechipeloretc.Realizarea proiectului are ca scop evidențierea activării specifice, în funcție de temaproiectului,aunităților decompetențe tehnice specializateşiacelorcheie,semnificativepentrudemonstrarea,însituațiadeexamendecertificare,adobândiriicalificăriirespective.

Examinareaesterealizatădecomisiimixte,formatedincadredidacticeşidinreprezentanţiaiagenţiloreconomicicucare unităţiledeînvăţământauîncheiateconvenţiidepractică.

DEREŢINUT!

• Atâtevaluareacurentă,continuă,internăcâtșievaluarecuscopdecertificareserealizeazăcurespectareaunorproceduri specificeadoptateprinOrdinalministruluieducației.

• CelemaicunoscutedocumentecarereglementeazămoduldeevaluaresuntRegulamentuldeorgaizareșifuncționarea unitățilordeînvățământpreuniversitar,respectivMetodologiiledeorganizareșidesfășurareaaexamenelor(decertificare,debacalaureat).

• Procedurile de evaluare sunt adecvate nivelului de calificare, scopului șiobiectivelorevaluării.

• Reprezentanții operatoriloreconomici sunt implicați în evaluarea elevilor/absolvenților.

Metodedeevaluare

Metodele de evaluaredescriu procedeele, tehnicile şi instrumentele prin care se

efectuează verificarea nivelului şi calităţii pregătirii elevilor şi prin care se obţin informaţiile

necesare stabilirii notelor sau calificativelor care atestă şi oficializează acest nivel.

Fiecare categoriede metodede

evaluareprezintăatâtavantaje,câtşilimite,astfelîncâtniciunadintreelenu

trebuieutilizatăexclusiv,deoarece,înacestcaz,aprecierearezultatelorobţinutedeeleviarfi afectată.

Utilizareametodelordeevaluaretrebuiesăse fundamentezepeoserie depremiseprecum:

Page 22: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

metodeledeevaluaresunt complementare,fărăa se puteaafirmacă metodele tradiţionale

sunt„depăşite”,iarcele alternativereprezintăuniculrepermetodologic; eletrebuieutilizate

înstrânsălegăturăcuobiectiveleeducaţionalevizateşiîn acord cu tipul de rezultate ale

învăţării/ natura achiziţiilor ce se doresc a fi surprinse(competenţeşicunoştinţe);

metodele de evaluare trebuie să ofere atât cadrului didactic, cât şi elevilor informaţii

relevante cu privire la nivelul de pregătire a elevilor, şi, implicit la calitatea

procesuluideînvăţământ.

MetodeledeevaluarepotficlasificateînfuncţiedecriteriulistoricA.Metod

etradiţionaledeevaluare:

Evaluareaprin probeorale

Evaluareaprin probescrise

Evaluareaprin probepractice

B.Metodemoderne, alternativeşicomplementaredeevaluare:

Metoda Observăriisistematice a comportamentului elevului faţă de activitatea

şcolară

MetodaPortofoliului

MetodaInvestigaţiei

MetodaProiectului

MetodaAutoevaluării

etc.

Metodadeevaluareprinprobeorale

Esteunadintrecelemairăspânditeşisepoateaplicaindividualsaupegrupedeelevi.

Pentrua eliminaacestedezavantajese pot stabili anumiterestricţii

cuprivireladurataacestorexaminăriorale,înfuncţie devârstă;

întrebărilevorfistabilitedinvremepentrua ficâtmaiuniforme,ca graddedificultate,pentru întregul

Metoda deevaluare prinprobe orale

Dezavantaj:

Consumatoare de timp

Dificultatea selecționării pentrutoți elevii examinați întrebări cuacelași grad de dificultate

Avantaj:

Posibilitatea dialoguluiprofesor-elev

Page 23: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

grup de elevi supus verificării, formularea lor făcându-se clar şi precis, fără ambiguităţi.Casă-

ifiemaiuşor,profesorulpoateaveaînfaţă,pedurataexaminării,ofişă deevaluareorală.

Metodadeevaluareprinprobescrise

Este utilizată sub diferite forme: extemporal, teză, test, chestionar, eseu, referat,

temăexecutatăacasă,portofoliu,proiectetc.

Prin această metodă se asigură uniformitatea subiectelor (ca întindere şi ca dificultate

îndeosebi)pentrueleviisupuşievaluării,caşiposibilitateadeaexaminaunnumărmaimare de

eleviînaceeaşiunitatedetimp.Eaîiavantajeazăpeelevii emotivişi-i punelaadăpostpe

profesoriitentaţisă evalueze preferenţialprinmetodaorală.

Caşimetodadeevaluareoralăşiceascrisă are uneledezavantajesau limite:lateste,de

exemplu,eleviipotghicirăspunsurilelaitemiicualegeremultiplă;laextemporaleşitezese poate

copia.Indiferent de forma utilizată, în cazul probelor scrise estedificil de

apreciatanumiterăspunsuri,cândacesteasunt formulateambiguu, deoareceprofesorul

carecorecteazălucrareanu-ipoatecerelămuriri autorului.

În general, metodadeevaluarescrisănuoferăaceleaşiposibilităţideinvestigareapregătirii elevilor

(cunoştinţe,deprinderi,abilităţi,capacităţi,competenţeetc.)caevaluarea orală.În

realitate,combinareacelordouămetodeamplificăavantajeleşidiminueazădezavantajele,

aşaîncâtepreferabilă folosireaunuisistemdemetodepentruarealizaoevaluarecâtmai apropiatăde

adevăr.

Caşiîncazulevaluăriiorale,pentruevaluareascrisă,estenecesarsăsestabileascăunele

criteriide apreciere.

Lacerinţeledeconţinut,artrebuisăseţinăcontdevolumulşicorectitudinea

cunoştinţelor,derigoareademonstraţiilor(acoloundeestecazul).Important este întotdeauna sănu

se omită cunoştinţele esenţiale din materia supusă verificării(examinării).

Prezentareaconţinutuluisăsefacăsistematicşiconcis,într-unlimbaj inteligibil (rigurosdin

punctdevedereştiinţificşicorectdinpunctde vederegramatical).

Formalucrăriipresupuneşioanumităorganizareaconţinutului (înfuncţiede

specificulacestuia),unele sublinieri,realizareaunor scheme,tabeleşigrafice, pentru apuneîn

valoareunele ideiprincipaleleşia-i permite corectorului să urmărească,maiuşor,

acesteidei.Cândserecurgelacitate,estenecesarsăse indiceşisursa.

Metodadeevaluareprinprobepractice

Le permite profesorilor să constate la ce nivel şi-au format şi dezvoltat elevii anumite

deprinderi practice, capacitatea de „a face” (nu doar de „a şti”). Şi aceastămetodă se

Page 24: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

realizeazăprintr-omare varietatedeforme,înfuncţiedespecificulobiectuluidestudiude la

probelesusţinutedeelevila educaţiafizică,undeexistăbaremuriprecise,lalucrăriledin

laboratoareşiateliereundeeleviipotfacedovadacapacităţiideautilizacunoştinţeasimilate

prindiversetehnicidelucru:montărişidemontări,executăridepiesesaulucrări,efectuarea unor

experienţeetc.

Şi,laaceastăcategoriedeprobe,evaluatorii trebuiesăstabileascăunele criterii,norme

şi/saucerinţepedagogice,pentrucă, defapt,evaluareadinînvăţământ,prinoricaredintre metodes-

arrealizaare,prinexcelenţă,ovaloare,osemnificaţiepedagogică.Acestecerinţe

nutrebuiesădiferedeceleformulatepeparcursulinstruirii,înschimb,eletrebuiesă fie

cunoscuteşideelevi,împreunăcubaremurile(standardele)denotare.

Metodealternative/complementaredeevaluare

Înpracticaşcolarăsuntfolositeşialtemetodedeevaluareaniveluluidepregătirealelevilor, atâtpe

parcursulinstruiriicât şilasfârşitulei.

Principalele metode alternative de evaluare, al căror potenţial formativ susţine

individualizareaactului educaţional prin sprijinul acordat elevului sunt: Metoda observării

sistematice a activităţii şi a comportamentului elevului; Metoda investigaţiei; Metoda

portofoliului;Metodaproiectului;Metodastudiuluidecaz;Metodainterviuuil;Metodafișei de

evaluare;Metodachestionarului;Metodaeseului; Metodareferatului;Metodaautoevaluării;

Metodahărţilorconceptuale;

Multe dintre ele, cum este cazul metoda eseului, metoda referatului, metoda fişei de

evaluare,metodachestionarului,metodaproiectului,pot fi incluseîncategoriametodelorde

evaluarescrisă.

MetodaObservării(înţeleasăaici cametodădecunoaştereaelevului sub diverse aspecte)

poatefifolosităşicametodădeevaluare,cucondiţiasă respecteaceleaşicerinţe

psihopedagogice,caşiîncazuluneicercetări(investigaţii)peotemădată:săaibăobiective

clare(exemplu:stimularea interesuluielevilor pentruoanumitădisciplină;ameliorarea

rezultatelorşcolare;creştereacaracteruluiaplicativalpredăriişiînvăţării);să se efectueze sistemtic,

pe o perioada mai îndelungată (semestru sau an şcolar); să se înregistreze operativ,într-

ofişăspecialăsauîntr-uncaiet,rezultateleobservării.

Obiectul observăriiîl constituie: activitatea elevilor, comportamentul lor, produsele unor

activităţirealizateînconformitatecucerinţeleprogramelorşcolare saucombinaţiealor.

Rezultatele observăriivorficomparatecurezultatele laînvăţătură, înurmaunoranalize

calitativeşicantitative(matematiceşistatistice).

Page 25: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Observarea va fi folosită, mai ales, pentru sesizarea cât mai exactă a cauzelor care

determinăobţinereaunorrezultateslabelaînvăţăturălaanumiţielevişioscilaţiile(variaţiile)

preamariînpregătireaaltora,darşipentruaevitaeroriledeapreciereprinatribuireaunor

note(fiepreamari,fiepreamici)subimpresiamomentului,aunorevaluăriconjuncturale.

Înmoddeosebit,prinobservareasistematică acomportamentului şiactivităţii elevilor,se

evită,atâtsupraestimareaunor elevicaurmarea impresieibunecreatedespreei,câtşi

subestimareacelordesprecareexistăo impresieproastă.

Întoatecazurileînsă,valoarea observăriidepindede rigoareacucareestefăcutăşide

competenţaevaluatorului.

MetodaReferatului(folositcabazădediscuţieînlegăturăcu otemădatăfiindmenitsă contribuiela

formareasaudezvoltareadeprinderilordemuncăindependentăaleelevilordin

claselemarisaualestudenţilor),esteşioposibilăprobădeevaluareagraduluiîncareelevii

saustudenţiişi-auînsuşitun anumitsegmentalprogramei,cumarfiotemăsauoproblemă

maicomplexădintr-otemă.

Elesteîntocmitfiepebazauneibibliografiiminimale,recomandatedeprofesor,fiepebaza unei

investigaţiiprealabile,înacestdinurmăcaz,referatulsintetizândrezultateleinvestigaţiei, efectuatecu

ajutorulunormetodespecifice(observarea,convorbirea,anchetaetc.).

Cândreferatul seîntocmeşteînurmastudieriianumitorsursedeinformare,eltrebuiesă cuprindă

atât opiniile autorilor studiaţi în problema analizată, cât şi propriile opinii ale autorului.

Nuvaficonsideratsatisfăcătorreferatulcarevarezuma sauvareproduce anumitelucrări

studiate,cusperanţacăprofesorul,fienucunoaştesurselefolositedeelevsaudestudent,

fienusesizeazăplagiatul.

Referatulare,deregulătrei-patrupaginişiestefolositdoarcaelementdeportofoliusau

pentruacordareauneinoteparţialeîncadrulevaluăriiefectuatepeparcursulinstruirii.

Deoareceelseelaboreazăînafaraşcolii,elevulputândbeneficiadesprijinulaltorpersoane,

serecomandăsusţinereareferatuluiîncadrulclasei/grupei,prilejcucareautoruluiisepot pune

diverseîntrebăridinparteaprofesoruluişiacolegilor.

Răspunsurilela acesteîntrebărisunt,deregulă,edificatoareînceeacepriveştecontribuţia autorului

la elaborarea unui referat, mai ales când întrebările îl obligă la susţinerea

argumentatăaunorideişiafirmaţii.

MetodaEseului,preluatdinliteratură(undeestefolositpentruaexprimaliberşicâtmai incitant,

anumite opinii, sentimente şi atitudini, referitoare la diverse aspecte ale vieţii oamenilor,într-

unnumărdepagini câtmaimic),poatefifolositşicametodăde evaluare.

Page 26: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Problematicaeseuluiînînvăţământestefoartediversăputândfiabordatăatâtcumijloace

literare,câtşicumijloaceştiinţifice,într-unspaţiucare,deregulă,nudepăşeştedouă-trei pagini.

Rostul eseului, ca metodă de evaluare, este acela de a-i da elevului sau studentului

posibilitateadeaseexprimaliber,dea-şiformulanestingheritopiniilefaţădeunanumit

subiect,neîncorsetatde anumiteschemelivreştisaudeprejudecăţi.

Elesteoalternativălatestulgrilă,bazatpeitemistereotipi,cualegeredualăsaumultiplă,

caretindsămonopolizezeevaluărilesumativeînultimiiani.Şieseulînsă,caşireferatul,

poateoferiinformaţiilimitatedespreniveluldepregătirealunuielevsaustudent,informaţiile

luiurmânda ficorelatecuinformaţiileobţinutecuajutorulaltormetodedeevaluare.

Oricum,eseulsebucurădeolargăapreciereînrândulelevilorşistudenţilorşi,atuncicând

estebinefolosit (camoment şicadomeniudeaplicare),leoferăevaluatorilorinformaţii foarte

interesante, cel puţin în ceea ce priveşte capacitatea de gândire a elevilor

(studenţilor),imaginaţialor,spiritulcritic,putereadeargumentareaunorideipersonaleşi

alteleasemenea,cenupotfi„măsurate”,lafelde precis,cualtemetodedeevaluare.

MetodaFișeideevaluareesteunformulardedimensiuneauneicolide hârtieA4sauA5(în funcţiede

numărulşicomplexitateasarcinilordeîndeplinit),pe caresuntformulatediverse

exerciţiişiproblemeceurmeazăafirezolvatedeeleviîntimpullecţiei,deregulădupă

predareadecătreprofesorauneisecvenţedeconţinutşiînvăţareaacesteia,înclasă,de cătreelevi.

Înacestecondiţii,fişadeevaluaresefoloseşte,maiales,pentruobţinereafeedback-uluide

cătreprofesor,pe bazacăruia elpoatefaceprecizărişicompletări,noiexemplificărietc.,în

legăturăcuconţinutulpredat.

Nueste,deci,obligatoriuca eleviisăfienotaţi,fişadeevaluareavând,înfelulacesta,un

pronunţatcaracterdelucru,deoptimizareaînvăţării,ceea ce oşideosebeştedetestulde evaluare

carese foloseşte,prioritar,pentru apreciereaşinotareaelevilor.

Fişa de evaluare mai poate fi folosită şi pentru înregistrarea rezultatelor observării

sistematiceacomportamentuluişiactivităţiielevilor,înaceastăsituaţieevaluareaavândun

rolsumativ.

MetodaChestionarului. Folositpescarălargăînancheteledeterendecătresociologi, precumşi

cametodă decercetarepsihopedagogică,poate fifolosit şicainstrument de

evaluare,maialesatuncicândprofesoruldoreştesăobţinăinformaţiidesprefelulîncare

eleviipercepdisciplinapredatăsaustilulluidepredareşideevaluare.

Cuajutorulchestionaruluisepotobţineinformaţiidespreopţiunileelevilorşiatitudinealor

faţădedisciplinăsau faţăde anumiteprobleme cuprinseînprogramăşimanual,ceeace

Page 27: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

înseamnăcă,peaceastăcale,putemobţineinformaţiişidesprenivelullor demotivaţielao

anumitădisciplină.

Nuesteînsămaipuţinadevăratcă,prin intermediulchestionarului,sepotobţineşiinformaţii

referitoarelapregătireaelevilor(chestionareaputându-sefaceatâtoral,câtşiînscris),cu

toatecă,înpractică,suntpreferate altemetode şiinstrumente cepermitobţinerea unor

informaţiimairelevante(testul,deexemplu,fiind bazateo mare varietatedeitemi,asigurăo

aprecieremultmairiguroasădecâtchestionarul).

Când doreşte însă oinformare operativă cu privire la stăpânirea de către elevi a unor

problemeesenţiale,dintr-olecţie,dintr-otemăsaudintr-

uncapitol,profesorulpoaterecurgelachestionar.

Pebazarăspunsurilorprimitedelaelevi,elpoatefacenu doaraprecieriprivindgradulde

însuşireaunorcunoştinţe,cişiprecizări,completări,dezvoltărietc.,caresăconducălao maibună

cunoaştereauneianumitepărţidinmateriaparcursă.

Metoda Investigației (în sensul de cercetare, descoperire) se foloseşte, de regulă, ca

metodădeînvăţare,pentrua-ideprindepeelevisăgândeascăşisăacţionezeindependent,

atâtindividualcâtşiînechipă.

La începutulsemestrului,profesorulstabileştelistade temepecareeleviiurmează săle abordezecu

ajutorulinvestigaţiei,perioadainvestigaţiei,moduldelucru,deprezentareşide

valorificarearezultatelor.Investigaţiase poaterealizaindividualsaucolectiv.

Estedepreferatcarezultatelesăfieanalizatecuclasadeelevi,pentrucaprofesorulsă poată

formulaobservaţii, aprecieri şi concluzii. Pe bazaanalizei activităţii elevilor şi a

rezultatelorobţinutedeeiîncadrul investigaţiei,profesorulpoateacordanote,valorificând,în

felulacesta,funcţiaevaluativăainvestigaţiei.

MetodaProiectuluiare,deasemenea,undublurol:elpoatefifolositcueleviidinclasele mari

deliceupentruînvăţareaunortememaicomplexe,caresepreteazălaabordări pluridisciplinare,

interdisciplinare şi transdisciplinare sau ca metodă de evaluare (pe

parcursulinstruiriisale)sumativă.Cuajutorulluielevii,potfacedovadacăaucapacitateadeainvestiga

unsubiectdat,cumetodeşiinstrumentediferite,folosindcunoştinţedindiverse domenii. Uneori,

proiectul este folosit ca probă de evaluare la absolvirea unei şcoli profesionale,a

unuiliceuindustrialsaucuprofilartistic,precumşilaabsolvirea uneifacultăţi dindomeniile tehnicii,

artei,arhitecturiietc.

Ca şi în cazul investigaţiei, profesorul stabileşte lista temelor de proiect, perioada de realizare

şi-i iniţiază pe elevi sau pe studenţi asupra etapelor şi a tehnicilor de lucru

Page 28: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

(individualsaucolectiv).

Eleviitrebuiesăfieorientaţi şiîndrumaţi şi (eventual) sprijiniţideprofesorîn colectarea datelor

necesare(potrivittemeialesesaurepartizate),iarpeparcursulrealizării proiectuluisă

beneficiezedeconsultaţiişide evaluăriparţiale.

Laacesteevaluări,caşilaevaluareafinală(cândproiectul seprezintăsausesusţine),

profesorulopereazăcuanumitecriterii,referitoare,atâtlaproces (documentarea,utilizarea

datelorşiainformaţiilorînformulareaconcluziiloretc.),câtşi laprodus(structuraproiectului,

concordanţadintreconţinutşitemă,capacitateade analizăşisinteză,relevanţaconcluziilor,

caracterulineditalrezultateloretc.).Acestecriterii serecomandăsăfiecunoscuteşide

elevi/studenţi.

MetodaPortofoliului,esteometodădeevaluaremai veche, princaresecereelevilorsă

realizezeoseamădelucrări,peparcursulinstruirii,careconstituiauunfeldecartedevizităa lor.

Aceste lucrări, cuprinzând compuneri, rezolvări de probleme, diverse produse executate

lalucrulmanual,ierbare,insectare,colecţii mineraleşialtele asemenea,erau

apreciateşinotate,iarcele maireuşiteerau prezentateîncadrulunorexpoziţiiorganizatela

sfârşitulanuluişcolar.

Fără a minimaliza valoarea portofoliului şi a celorlalte metode „complementare”, oricare

dintremetodele deevaluare(maivechisaumainoi,„tradiţionale”sau„moderne”)trebuie

utilizatedeprofesorişiapreciateînraportcu„fidelitatea”lor,adicăcugradulîncareelereuşesc să

măsoare cât mai riguros ceea ce vrem să măsurăm, măsurarea fiind o

caracteristicăimportantăa oricăreievaluări.

Aşadar,şiportofoliulvaputeafifolositcaoalternativă,alăturidealtemetode,conţinutulsău fiind

precizat de evaluator, în funcţie de specificul disciplinei de studiu, la începutul

semestruluisau alanuluideînvăţământ.

MetodaHărţilorconceptuale(conceptualmaps) sau hărţilecognitive(cognitivemaps) se

definesccafiindo

imagineamoduluidegândire,simţireşiînţelegerealeceluisaucelorcareleelaborează.Încazulnostru,ş

colaruldin ciclulprimardupămulteexperienţeînacestsens realizeazăohartăconceptă-simplala

început,apoidinceînmaicompletă-,devenindo

modalitate,oprocedurădelucruladiferitelediscipline,darşiinter- şitransdisciplinar.

Concepereaacestorasebazează petemeiul:„învăţareatemeinicăanoilorconceptedepinde de

concepteledejaexistenteînminteaelevuluişi derelaţiilecaresestabilescîntreacestea”. (Teorialui

Ausubel).

Page 29: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Esenţacunoaşteriiconstăînmodulcumse structureazăcunoştinţele.Importantestenucât

cunoşti,cirelaţiilecaresestabilescîntrecunoştinţeleasimilate.

Avantajelehărţilorconceptuale:

uşureazăprocesuldeînvăţare;

organizeazăcunoştinţeleexistenteînminteaelevului;

pregăteştenoile asimilări;

ajutalaorganizareaplanificăriisauproiectăriiuneiactivităţi;

eliminămemorizareaşisimplareproducereaunordefiniţiisau algoritmide

rezolvarea uneiprobleme;

învăţareadevineactivăşiconstantă;

sepreteazăfoartebinelateoriaconstructivistaaînvăţăriiconformcăreianoua

cunoaşteretrebuieintegratăînstructuraexistentădecunoştinţe;

permitvizualizarearelaţiilordintrecunoştinţeleelevului;

evaluareapuneînevidentamodulcum gândeşteelevulşicum foloseşteceeaceaînvăţat;

stimuleazăexplozia de idei;

creeazăsoluţiialternativealeaceleiaşiproblemedate;

uşureazăînţelegerea;

fac accesibilăcunoaşterea;

integreazănoilecunoştinţeînsistemulcelorvechi;

micşoreazăstresul;

Ar fişicâtevadezavantaje:

solicitămulttimp,deciun altmoddeorganizareaînvăţării;

nivelulstandardeloresteridicat,decievaluarease facepefinalităţiale

curriculumului;

elevultrebuiesărespecteorigoareşio ordinedeosebite.

Metoda Autoevaluării este într-o legătură directă cu noile orientări din didactica

contemporană,cândsepunetotmaimultaccentpeimplicareatotmaievidentăaelevuluiîna

reflectaasupraproceselorsaledeînvăţareşi, implicit,asupraobstacolelorcareo obstrucţionează.

Autoevaluareapoatefidefinităca„procesulprincareunsubiectestedeterminatsărealizezeo

judecată asupra calităţii parcursului său, a activităţii şi achiziţiilor sale, vis- a -visde

obiectivepredefinite,acestdemersfăcându-sedupăcriteriiprecisedeapreciere”.

Analizându-sedefiniţiaanterioară,rezultăcă autoevaluareaconţinedouă caracteristici

fundamentalecare,înfond,condiţioneazăşirealizareaei,şianume:

Page 30: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

a. necesitateacaelevulsăcunoascăînmodevidentobiectulevaluării,carepoatefi

unobiectiv,ocompetenţăsauunelementspecific;

b. necesitateaca acestecriteriidistinctesă-ififostcomunicateanterior.

Acestedouăcerinţespecificeautoevaluăriipotfi onoratedacăelevii beneficiazăde grilede

evaluareconcepute în modspecialpentru afacilita realizareaautoevaluării, în structura

acestora delimitându-seşi obiectulevaluării,darşicriteriilecaretrebuierespectatecândse

desfăşoarăacestproces(cf.Programulnaționaldedezvoltareacompetențelordeevaluareacadrelor

didactice,pag60).

Autoevaluareaesteundemerscare îndeplineşteo funcţiedereglare/autoreglarea oricărui

sistem,iar experienţanedemonstreazăfaptulcăatuncicânddemersurileevaluatoareşi/sau

autoevaluatoarenuseproduc,activitateaîncauzăsederegleazăpânăla stareaîn careea

înceteazădeamaifiutilă.

Cultivarea capacităţii autoevaluative devine necesară din considerente care privesc

organizareaactivităţiişcolare.

Pentruaformacapacităţiautoevaluativesepotfolosimaimulteproceduri cum ar fi:

”notareareciprocă”,însensdeconsultareacolegilorelevuluievaluat;

”autonotarea controlată”, prin intermediul căreia cel evaluat şi-

aautoevaluatrezultatele,motivând.

Probedeevaluare

Probăesteoriceinstrumentdeevaluare proiectat,administratşicorectatdecătreprofesor.

Pentruelaborareaprobelor,profesorulva aveaînvedere următoareleîntrebări:

caresuntcriteriilelacarese varaportaevaluarea ?

cetipdeitemitrebuieconstruiţi?

cegraddedificultatetrebuiesăaibă?

cumtrebuiesăarateitemiidinpunctdevederetehnic?

cumse vafaceasamblarea itemilor?

cumvorfiformulateinstrucţiuniletestului?

vamăsuratestulastfelconstruituneşantionsemnificativderezultatealeînvăţării?

Instrumentuldeevaluareesteoprobă,ogrilă,unchestionar,untestdeevaluarecare

„colectează”informaţii,„produce”dovezisemnificativedespreaspectelesaurezultateleluateîn

considerare.Cucâtinstrumenteledemăsurare:probe orale,scrise,practice,extemporale,

lucrăridesinteză,testeetc.suntmaielaborate,cu atâtinformaţiilesuntmaiconcludente.

Page 31: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Instrumenteledeevaluaresuntcreatepebazaunorobiectivecuungrad despecificitatemai ridicat

(sunt obiective operaţionalizate, răspunzând celor trei întrebări clasice: ce se evaluează?;cum

seevaluează?şicâtse

evaluează?),facilitând„măsurarea"performanţelor.Acesteasecompun,deregulă,dinmaimulţi

itemi.Instrumentuldeevaluareserveştepentru:

aculegeinformaţiidespre felulcum şice auînvăţatelevii

aanalizaacesteinformaţii

aleinterpreta

acomunicajudecăţileformulateetc.

Relaţia dintre metoda şi instrumentul de evaluare; adecvarea la scopul şi

obiectiveleevaluării

Relaţiametodă-instrumentdeevaluare poatefianalizatăcarelaţiedestrictădependenţă,în

sensulcăabordareametodologică pentrucareseoptează laun momentdatdetermină

naturaşiconţinutulinstrumentuluideevaluare,precumşicontextuladministrăriiacestuia.

Seapreciazăcă metodadeevaluare vizeazăîntreguldemersevaluativ,caredebuteazăcu

stabilireaobiectivelorde evaluare,fiind urmatădeproiectareainstrumentelordecercetare,

administrareaacestora,scorareaşiinterpretarearezultatelor(Liţoiu,N.,(2001) Metodeşi

instrumentedeevaluare,înStoica,A.(coord), Evaluareacurentăşi examenele).Această

perspectivă plasează instrumentul de evaluare în imediata subordine a metodei,

constituindu-seînparteintegrantăaacesteia,ceconcretizeazăopţiuneapentruunanume

tipdedemersmetodologic.Încontextulîncare metodadeevaluare esteprivităca agent

determinantalmăsurăriişiaprecieriiînactulevaluativ,instrumentuldeevaluarepoatefi

privitcaparteoperaţionalăîncaresetraducsarciniledelucru pentruelevişicareasigură

concordanţaîntreobiectiveledeevaluareşimetodologiaderealizarea acesteia.

DEREŢINUT!

• Metodă–calea prin care se oferăelevuluiposibilitateadea-şidemonstracunoştinţele.

• Instrument–parteametodeiprincareseconcretizeazăopţiuneaprofesoruluipentru

testareaperformanţelor.

• Probă–oriceinstrumentde evaluare proiectat,administratşicorectatde profesor.

Activitatea practică 2

Page 32: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Situațiideevaluare: proiectare, caracteristici,obstacoleposibile

Procesulevaluăriipresupune parcurgerea următoareloretape:

stabilirea scopuluişiaobiectiveloractivităţiideevaluarerăspunzândla întrebăridegenul:de cese

realizează evaluarea?, ce se urmăreşte?, ce rezultate se aşteaptă? înfuncţie de

răspunsurile

laacesteîntrebărisealegestrategiaoptimădeevaluare,sestabilescmomentul/etapa)când vafi

realizatăevaluarea,conţinutulvizatşigrupulţintă.

Strategia de evaluare are în vedere opţiunea pentru o anumită formă de organizare a

activităţii,propunând metodeleşitehnicileeficienteînconcordațăcu scopul șiobiectivele

evaluării.

Seevalueazăceaînvăţatelevul,optându-sepentruacelemetodeca punînvaloarecelmai

bineceeaceelştieşipoate săfacă. Înfuncţie destrategia deevaluare,deconţinutul

acesteiaşideparticularităţileclasei,sevastabilinivelulminimalperformanţeiaşteptate.

Peaceastăbazăseconstruiescitemii,apoise aplicăprobeledeevaluarestabiliteşiseculeg

informaţiileobţinuteînurmaaplicăriiacestora.

Rezultatelesemăsoarăşise apreciazăpe bazauneiscaledenotare,fieprinraportareala normă,

fie prin raportarea la grupul de elevi ori la obiectivele propuse iniţial sau la

performanţeleindividuale.

Astfel, după ceaapreciatrezultateleobţinutedeelevi,profesorulpoateluaodecizieîn

conformitatecuacestea,urmărindînacelaşitimpoferireafeedback-ului(celcareafost evaluat să

cunoască ce a ştiut şi ce a greşit şi cumpoate să-şi îndrepte greşelile) şi îmbunătăţirea

operaţiilor (specificeproceselorde predare-învăţare- ealuare)

pentru activităţileurmătoare.

În funcţie de rezultate, cadrul didactic va elabora programe de compensare (dacă

performanţeleaufostsubaşteptări)sauprogramedeprogres pentruceicareaudepăşitcu

rezultateoptimestagiulpropusde pregătire.

Punctulterminusalevaluăriitrebuiesăaibăînvedererăspunsurila întrebarea„Cum

îmbunătăţimpemaideparteactivitatea?".Nuestesuficientsăse constate;trebuiesăse meargă mai

departe şi să se dezvolte demersurile întreprinse, să se îmbunătăţească

activitatea,săseinformezeparticipanţiiasuprarezultatelorobţinuteşiasupraaceeaceeste

defăcutînviitor.(C.L.Oprea,Strategiididacticeinteractive,2008).

DEREŢINUT!

Page 33: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Evaluareaesteinseparabillegatădeproiectaredeoarece,pede oparte,programulde

instruireşieducaretrebuiesăprevadăcriteriile,indicatoriideperformanţă,instrumentele

pentrucontrolşi,pe de altăparte,rezultateleevaluăriiconstituiebaza reluăriiprocesului

instructiv-educativ. Este importantăstabilirea încă din faza de proiectare a tipurilorde

efecteurmăritelaelevi.

Înproiectareaoricăruidemersdeevaluaresaudeexaminareexistăoseriederiscuripe

careleenumerămsuccint:

riscul formulării unor scopuri şi obiective neclare sau neprecizate în termeni

concreţi de la bun început — falsifică întregul proces, dezorientând

aşteptărilecelordirectimplicaţi;

riscul nepotrivirii între scopuri şi modurile evaluării (ratarea condiţiei de

„adecvare la scop") — conduce laneconcordanţe flagrante în fluxul,în succesiunea logică

a etapelorevaluăriisauexaminării;

risculneadecvăriitehnicilordeevaluarelamodurileenunţate —conduce la

diminuareadrasticăa eficienţeiîntreguluiproces;

riscul neadecvării tehnicilor de evaluare alese la scopurile şi obiectivele enunţate—

conducela imposibilitateadeaproducedatecu adevăratrelevante privind abilităţile sau

elementeledecompetenţăalecelor investigaţiînsituaţiade

evaluare/examinareşi,înconsecinţă, laeronarea judecăţiievaluative;

riscullipseitotaledecomunicaresau al comunicăriineadecvatea

rezultatelor/datelor/concluziilor privind procesuldeevaluare—conducela

imposibilitatearealizăriifeedback-uluişiladiminuarea considerabilăa impactului

procesuluideevaluare atâtasuprabeneficiarilor,câtşiasupracelorlaţiparticipanţi sau

implicaţiînproces.

Planuriledeevaluare

Unuldintrecelemaiimportanteaspecteînetapadeproiectareaevaluǎriiesteelaborareaplanurilordee

valuare.

Un plandeevaluarereprezintǎ cevamai mult: este, defapt, un instrument esenţial de

managementalevaluării.Valoareasanuar trebuisubestimatǎdeoarece:

Îipermiteunuifurnizorsǎgestionezeprocesuldeevaluare;

Oferǎ informaţii care stau la baza deciziilor în vederea îmbunǎtǎţirii,

economisindu-se astfelresurse;

Page 34: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Esteuninstrumentcarejoacǎunrolcrucialînverificareainternǎşiexternǎ.

Planuriledeevaluareauodublǎfuncţie:

1. oferǎoimaginesistematicǎdeansambluasupramaniereiîncarevorfiefectiv

evaluaterezultateleînvǎţǎrii;

2. definescoabordaresistematicǎînvedereaîmbunǎtǎţiriicontinueaprocesuluide evaluare.

Planuldeevaluarepoatefiperceputcaunprimpas(fazadeplanificare)înciclulcontinuu

deîmbunǎtǎţireaprocesuluideevaluare.

Planul de evaluare poate fi utilizatpentru adetalia toate specificaţiile acestui proces în

termenide:

cele mai eficace metode de evaluare (din punctul de vedere al costurilor şi

duratei)pentruoricetipdecalificare;

caracteristicişirelaţiiîntrediferiteleobiectivealeevaluǎriipeparcursulsauca

urmareaîncheieriiunuiprogram deformare/învǎţare;

selectarearezultatelorînvǎţǎriicare urmeazǎafievaluate;

corelareaobiectivelorevaluǎriicumetodeledeevaluarecorespunzǎtoare;

informareatuturorpǎrţilor implicate–inclusiva cursanţilor–înceeacepriveşte

cerinţeledeevaluarepentruoanumitǎ(partea)calificare(ǎrii).

DEREŢINUT!

Unplandeevaluarereprezintǎuninstrumentesenţialpentruprocesuldeevaluareîn sine şi pentru

determinarea modalitǎţii în care practica evaluǎrii poatefi continuu

îmbunǎtǎţitǎprinraportarealacerinţe.

Nuexistǎunformatfixpentruplanuriledeevaluareşiacestanicinuartrebuisǎfie

impusprinreglementǎriformale.

Elaborareaunuiplandeevaluare

Elaborarea unui plan de evaluare poate fi prezentată ca un proces și ca orice proces

urmeazăunciclualcalității:

Page 35: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Planurile de evaluareoferǎuncadrugeneralalstructuriipentruevaluarea competenţelor/

atingeriirezultatelorînvǎţǎrii.Unplandeevaluare trebuiesăacopere toate

tipuriledeevaluare:iniţială,formativǎ,sumativǎ.

Conform Ghidului de aplicare M4-Metodologia de certificare a calificarilor si

competentelor,cei6paşiconsecutivinecesari pentruelaborareaunuiplande evaluaresunt;

1. Stabilirea scopului evaluarii

2. Evaluarea resurselor

3. Stabilirea obiectivelor evaluarii

4. Stabilirea metodelor

5. Specificarea instrumentelor

6. Verificarea planului

Elaborareaunuiplandeevaluare

Pasul1:Stabilireascopuluievaluăriipentrucareseelaboreazăplanuldeevaluare .Unplan

de evaluaretrebuiesǎfieadecvatscopuluiurmǎrit.

Stabilireascopuluievaluăriiîn vedereaelaborăriiplanuluideevaluarepresupuneluareaîn

considerareacalificǎriiînansambluleişirealizareaunoralegeripebazaunuinumǎrde factori ca;

- Tipul evaluarii (initiala,formativa,sumativa).

- Tipurile de candidate

- Nivelul calificarii,etc

Pe baza acestor factori sunt luate deciziile de stabilire şi alegere a situaţiei încare, de

exemplu:

Page 36: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

planulincludeevaluăriiniţial-diagnosticǎ,formativǎşisumativǎ;

artrebuielaboratunplan separatpentruungrupţintǎspecial;

etc.

Pasul2:Evaluareasurselor

Documentelesursǎnecesare:

1. Planuldeevaluare precedent;

2. Standarduldepregătireprofesionalăcorespunzǎtorpentrucalificare;

3. Evaluareaaplicǎriiplanuluiprecedentdeevaluare;

Pasul3:Stabilireaobiectivelor

Atingereaniveluluidecompetenţǎestedeterminatǎdefurnizareacombinaţieijustededovezi înceea

ce priveştecunoştinţele,abilitǎţileşiatitudinileacumulatelaunanumitnivelde

responsabilitateşicomplexitate,trebuieutilizatunnumǎrdeinstrumentedeevaluarediferite, însǎ

şimaiimportant,adecvate.

Instrumentelede evaluare trebuiesă fieadecvatepentruacolectatipuridiferitededovezide

competenţă.Înconcluzie:artrebuisǎ fieabsolutclarcareesteobiectivulevaluǎrii,

competenţelesaurezultateleînvǎţǎriicaretrebuieevaluate.Odatǎceacesteelemente

suntcunoscute,poatefirealizatǎmatriceapropriu-zisǎ(esenţaplanuluideevaluare).

Pasul4:Stabilireametodelorde evaluare

Odatǎ ce au fost stabilite obiectivele şi componentele evaluǎrii (numărul de probe de

evaluaresaupărţi aleprobelor, înfuncţie deplanul de evaluare), metodele adecvate de

evaluarepotfiadǎugateplanuluideevaluare.Metodele suntadecvate atât timpcâtsunt

relevantepentruceeaceevaluează.

Pasul5:Specificareainstrumentelordeevaluare

Înaceastăetapǎ trebuiedescrisespecificaţiile testelor(întrebările sereferăla:,tipuride

intrebări,conţinut),pentrufiecaretipdeprobădeevaluareînparte.

Acestespecificaţiialetestelordeevaluareîndeplinescanumitefuncţii:

- ele artrebuiutilizatepentruelaborareatestelorpropriu-

zise,careconţintoţiitemii necesaripentrutestare;

- elepot fireutilizatepentruelaborareadenoi testepentruurmǎtoarelegeneraţii

decandidaţilaacelaşiniveldecomplexitateşidificultate;

- acesteaar putea fi utilizate la meta-evaluarea rezultatelor testǎrii

pentru

Page 37: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

redefinireaitemilordintestcarenuaufostconstruiţilaniveluldecomplexitate

cerut.

Pasul :Verificareaplanului

Ultimaetapǎînrealizareaplanuluide evaluare,inclusiv aspecificaţiilortestelor,oreprezintǎ

verificarea finalǎ. Aceastǎ verificaretrebuie sǎ se concentreze pe urmǎtoarele întrebǎri cheie:

Planuldeevaluare acoperǎtoateelementelecriticecare trebuieevaluate?

Potfievaluateacesteelementeîntr-omanierǎvalidă?

Componentele definite pentru evaluare contribuie la o evaluare eficace şi

eficientǎ?

Activitatea practică 3

Activitatea practică 4

Instrumentedeevaluare

„Evaluareaesteo activitatedecolectare,organizareşiinterpretareadovezilorobţinuteprin

intermediul instrumentelordeevaluare,cuscopulemiteriiuneijudecăţidevaloare

asuprarezultatelor măsurării şiadoptareaunei

deciziieducaţionalefundamentatepeconcluziiledesprinsedin

interpretareaşiaprecierearezultatelor.”(suportdecurs-

Programuldeperfecţionareacadrelordidacticeodatăla5ani,UPB,-

2008,ModulI,tema„Evaluareaperformanţelor şcolare”,lectordr.NicoletaLiţoiu)

Dinperspectivaacesteidefiniţii,putemconsidera„activitateadecolectareşiorganizare”ca

unprocesdemăsurareaperformanţelorelevului.Inacestsenstrebuiesărăspundem la

următoareleîntrebări:

Ceevaluez? Cumevaluez?Cuceevaluez?

Page 38: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Componenteleprocesuluideevaluare

Metodele şi tehnicile de evaluare pot fi grupate în metode tradiţionale şi metode

alternative(complementare,moderne).

Înpracticaşcolarăsuntutilizatepreponderentmetodeletradiţionale,caretrebuieîmbinatecu

metodealternativepentru acompletainformaţiileprivindniveluldeachiziţiialelevului.

Aplicareametodeloralternativerămânelalatitudineaprofesoruluiînfuncţiede

e xperienţapersonală,dedisciplina(modulul)predată,decaracterulgrupuluideelevi.

In tabelul de mai jos sunt prezentate probele de evaluare carese subsumează metodelor

tradiţionalecâtşio partedin cele mai utilizatemetodealternative:

Metode tradiţionaleşialternative

metode tradiţionale: metodealternative(complementare)• probeorale

• probescrise

• probepractice

• observareasistematică

• investigaţia

• proiectul

• portofoliul

• autoevaluarea

Evaluareaalternativă(complementară)a

fostdenumităşidialogată,(“dialogicalevaluation”).Intabelul de mai jos sunt prezentate

diferenţele dintre cele două modele de evaluare,

adaptatelanivelulînvăţământului,dupăconcepţiacuprivirelaevaluareaproiectelorsocialeaJoannei

Rowlands(1991).

Evaluaretradiţionalăşicomplementară

Evaluareatradiţionalã Evaluareacomplementară(dialogată)Esteocăutareaobiectivităţiişiamodalităţil

orştiintificedeevaluarecuproceduri

standard.Accentulsepunepeprofesoruleva

luator.

Este privităca parte integrantă

aprocesuluidedezvoltareşischimbareşi

implicăjudecatareflexivă.

Este interesată mai mult

demăsurareaaspectelorcantitative.Aspect

elecalitativefiind dificildemăsurattind

săfieignorate.

Estecentratăpedialog,pecercetareacalitativăm

aimultdecâtpemăsurareacantitativă;foloseşte

maipuţin metodeleformale.

Page 39: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Are un grad înalt de control managerial

alprocesului de evaluare de

cătreevaluator,

singurulcarepuneîntrebările.Ceilalţipartici

panţicaresuntafectaţideconstatărileevaluă

riiauoinfluenţăslabăînprocesulevaluăriişi

anumeînaformula întrebărilecare pot fi

puse, în a-

şiexprimapărereadespremodalităţiledeeva

luare

orisădiscutecuprofesoruldespreconcluziil

ela careacestaa ajuns.Elevul

nuedirectimplicat

înprocesuldeevaluare.Eleexterioracestuia

prinfaptul căse supune intervenţiei

profesorului.

Acestaestecelcarevinecupropunerea:când

,cumşi ceseevaluează.

Funcţiaprincipalăestedeenergizaredininterior

aprocesului,depăşind concepţia prin

careevaluarea este unproces de control care

acţioneaza

dinexteriorulprocesuluideînvăţare.

Sepleacădela

ideeacăfiecareesteunic,avândpropriulstildelu

cru, diferite modalităţi de percepţie, gândire

şiacţiune.

Elevulparticipăactivlaprocesuldeevaluare.

Negocierea şiconsensul constituie

elementeimportante,

iarprofesoruldiscutăcu elevii

rezultateleşi lefacerecomandări.

Nuexistaocooperareîntreevaluatorşi

elevprivind modalităţile de evaluare;

din acestmotiv profesorul evaluator

poate fi perceputnegativ.

Rolulevaluatoruluiestecelde

facilitatordininterioral procesului de

învăţare mai mult şi nu

unobservatorneutru;uşureazăînvăţareaşieval

uarea, plecânddela premizacăevaluarea

îndeplineşte funcţii de ameliorare şi de

corectare şi nu desancţionare şidespeculare

agreşelilor.

Metodeledeevaluaretradiţionalelegitimeazărolulşiputereaprofesoruluiasupra elevului,

limitând relaţiileinterpersonale. Elevul are un rol pasiv, iar evaluarea este centratã pe

rezultatelemunciisale.

In cadrul metodelor de evaluare complementare trebuienegociate şi stabilite de comun

acorddiferiteleinterese,valorişipunctedevedere,întreprofesorşielev.

Acestemetode implicăoevaluareparticipativă, consensualăşiarelabazăresponsabilitatea

Page 40: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

împărtăşită

întreelevşiprofesor.Sepuneaccentulpecooperare,pecolaborareînprocesulînvăţării.Elevul, ca

evaluator, învaţă să cunoascã şi îşi construieşte învăţarea. Este

stimulatactivismulşiimplicarea,

atâtînproceseledeînvăţarecâtşiînceledeelaborareacriteriilorşiindicatorilordeevaluare.

Aparetotmaimult necesitatea utilizăriimetodelordeevaluarecomplementarealături de

metodeletradiţionaledeevaluare,fapt ceaccentueazătransferuldelaevaluareacentrată

pecontrol,laevaluareacentratăpeînvăţaresaualtfelspus,delaevaluareacentratăpe inţiativa

profesorului dea controla,laceacarepune accentul peiniţiativa elevuluide a

reflectalapropriulprocesdecunoaştere,învăţânddingreşeli.

Indiferent demetodele folosite, evaluareatrebuie privitã caun procescarepromoveazã

învăţarereaşinucauncontrolextern,realizatdecătreprofesorasupra“aceeaceface”şi

“cumfaceelevul”.

DEREŢINUT!

METODADEEVALUAREreprezintăcaleaprin careseoferăelevuluiposibilitateadea-și

demonstracunoștințele

INSTRUMENTUL DE EVALUARE este oparte a metodei prin care se

concretizeazăopțiuneaprofesoruluipentrutestareaperformanțelor

PROBA DE EVALUARE reprezintă, în sine, orice instrument proiectat, administrat şi

corectatdecătreprofesor(suportdecurs -

Programuldeperfecţionareacadrelordidacticeodatăla5ani,UPB, -2008,ModulI,tema

„Evaluareaperformanţelor şcolare”,lectordr.NicoletaLiţoiu)

Pentruobţinereadovezilordecompetenţă (directe),evaluatorul trebuiesăutilizeze/aplice

instrumente de evaluare relevante. Instrumentele deevaluare trebuie săfie corelate cu

probelepentruevaluareacompenţelorprevăzuteînStandardeledepregătireprofesională.

Pentruînceput,înacestcapitol,vomtratanumaiinstrumenteledeevaluarecarese aplicăîn

cadrulprobelorevaluăriitradiţionale.

Tipurideinstrumente

Proba orală (Chestionarea orală) este frecventfolosită deprofesori şi se bazează pe

conversaţia (individuală,frontală saucombinată) dintre profesori şielevii examinaţi. Prin

aceste probe, profesorul urmăreşte calitatea cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor şi

caracterulloroperaţional.Întrebărileoralesuntdeobiceisimilarecelorcurăspunslimitat.

Formaşiconţinutulrăspunsuluipotfilimitate,însăîntrebărilepermitelevuluiunanumitnivel

Page 41: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

deautoexprimare.

Exemplu

•Îmipoţispuneceseîntâmplă dacăutilizezi scule tăietoare uzate?

•Enumerădouă metodedeobținere a pieselor cu contur rectiliniu.

•Ceaifolosipentru.....

•Cumalegiunadeziv pentru realizarea îmbinărilor?

•Cumsemonteazăcuțitul mașinii de îndreptat?Ceseîntâmplădacă nu semonteazăcorect?

•Ceaifacedacă…?(osituaţiesimilară,dardiferită)

Utilizărilechestionăriiorale

• Înevaluăriîncareunelevafostobservatîntimpulîndepliniriiînmodcompetenta

uneisarcini practice,trebuieevaluateşicunoştinţeleşinivelul deînţelegereasociate

aceleisarcini;

• Prezintămaiextinsces-aobservatînsituaţiisimilare,dardiferitesauutilizândalte

echipamentesauproceduri;

• Verificăcunoştinţeleşiniveluldeînţelegereimplicitealeelevului,adică:întrebărilece,

când,unde,deceşicumaplicateactivităţilorîndeplinitedeelev;

• Pot fi folosite ca alternativă la solicitarea de a da răspunsuri în scris, adresatăelevului.

Chestionareaorală areatâtavantajecâtşidezavantajeînutilizare

Activitatea practică 4

avantaje

Avantaje

dezavantaje

Limite/dezanvantaje

Page 42: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Pentru a înlătura unele dintre limitele în utilizarea probelor orale, se impun câteva

cerinţe:

întrebările să vizeze conţinutul esenţial, formarea priceperilor, a deprinderilor,

abilităţilor,capacităţilorintelectuale,atitudinilorşia altorperformanţeprevăzuteîn standard;

să fie precis determinate, înlăturând inexactitatea, complexitatea, ambiguitatea,

caracterulsugestivşiconservatorismul,obligându-l peelevsăreproducăexactideile profesorului;

întrebareasăfieadresatăîntregiiclase,apoiestenumitun elevsărăspundăşinu

vafiîntreruptdecâtdacănuesteînsubiect,sau facegreşeligrave;

- Posibilitatea adecvării dialoguluiîn

funcţiedeniveluldepregătirealelevului

- Asigurarea unui feed-back imediat prin

corectareasau completarearăspunsul

elevului,ajutându-lsă-şideaseamacât ştie şi

cum a învăţat, direcţionându-i,

dacăestecazul,expunerea.

- Posibilitatea de a dirijaelaborarea

răspunsurilor elevilor prin întrebări

ajutătoare,revenirilasubiect.etc

-

Oferăoanumitălibertateprofesoruluideaver

ifica,la unmomentdat,maimulte elemente

aleconţinutului decât proiectaseiniţial

- Se elimină sondajul în conţinuturile şi

abilităţilecaresuntvizateafievaluate

- Contactul directşiconsolidarearelaţiilor

interumaneintreelevşipofesor

- Întrebările nu pot avea acelaşi grad

dedificultate;

- Neomogenitatea probelor- existând

subiecte diferite pentru elevidiferiţi,

lipseşte posibilitatea de comparare

imediatăîntreelevi

- Unii elevi sunt mai emotivi şi «se

blochează» mai ales atunci când sunt

ironizaţideprofesorsaudecolegiilor;

- Timpul nu permite o verificare

completăprivindconţinutulpredat;

- Comportamentul profesorului manifestat

prinnerăbdare, indulgenţăsauexigenţă

exagerată, poate determina caracterul

subiectivalnotării

-

Credibilitateapoatefidificildedobânditdinca

uzagameilargiderăspunsuripecarele potdaelevii

- Pot fi dificil de gestionat în cazul

unuinumărmarede elevi

Page 43: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

întrebărilesăfiecorect formulateşilaobiect,săaibăoînlănţuirelogică,săvizeze

cunoştinţeesenţiale,niveluldeînţelegereşicapacitateaelevuluideaoperacu

elepeplanmintalşipracticaplicativ;

întrebărilesăsolicitegândireaindependentă,inteligenţaşi creativitateaelevului;

profesorul să creeze în clasă oatmosferă destinsă, fără critici, de acceptare

reciprocă;

răspunsurilesăfienotatecâtse poatedeobiectiv.

Aspectedeelaborareauneiprobeorale

Trebuie elaborată o listă de verificare ce identifică toate rezultatele învăţării

acoperitedeîntrebări;aceastavăvaajuta săvăasiguraţi căîntrebările sunt valideşicredibile;

Vafinecesarăogamădeîntrebări.Acesteatrebuiesăfievalideşicredibileşi trebuie să

întrunească cerinţele rezultatelor învăţării şi/sau a unităţilor de competenţe; Trebuie

pregătit un eşantion detaliat de soluţii, astfel încât toţi evaluatorii

săînţeleagăclarcaresuntrăspunsurilepreconizateşicareestegama acestora;

Înunelesituaţii,evaluareaartrebuiînregistrată.

DEREŢINUT!

Evaluatorulartrebui:

• săformulezeîntrebăriscurteşiaxatepeconceptulcheie

• săfoloseascăîntrebăricufinaldeschis,precum ”ceseîntâmplădacă...”şi„de

ce…?”,maicurânddecâtîntrebăriînchise

• săformulezeîntrebăriclareşidirecte,adresatecâteunuielevodată

• săcorelezeîntrebărilecuexperienţapracticiiprofesionale

• săutilizezecuvintepecare elevul levaînţelege

Probelepractice

Oferăposibilitatateaevaluăriicapacităţiideaplicareacunoştinţelorteoreticeînrezolvarea

unorproblemepractice.Încadrullucrărilordelaborator,dinateliere,pelotulşcolar,prin

probepracticepotfievaluate:

priceperi,deprinderimanualeşitehnice;

respecatareaetapelorunuiprocestehnologic;

modulîncare eleviimanevreazăanumitepiese,aparate,unelte;

Page 44: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

calitateaproduselorfinite.

Probelepracticepermitprofesorilorsăconstatelacenivelşi-auformatşidezvoltatelevii

anumitedeprinderipractice,capacitateadea face(nu doardeaşti).Şiaceastămetodăse

realizeazăprintr-omare

varietatedeforme,înfuncţiedespecificulobiectuluidestudiu.Înevaluarea prinprobe

practicesuntanalizaţidoi parametri:

-procesul careduce la realizarea produsului (respectarea tehnicilor de lucru

specificefiecăreietape);

produsulobţinut(calităţileacestuia).

Pentru fiecareparametruse acordă un punctajcareva fitrecutînfişade evaluare.

Exerciţiilepracticeconstauînorice activitatecare permiteelevilorsăîşidemonstrezedirect

abilităţiletehniceşi/saucomportamentale.Evaluareaar puteafibazatăperezultatulfinalal

activităţii(produsul),saupeefectuareaactivităţii(procesul),saupeocombinaţieaambelor.

Laanumitematerii,demonstrareauneiabilităţipracticepoateindicafaptulcăeleviipot aplica

cunoştinţelenecesarepentruademonstracompetenţa.Laaltematerii,cunoştinţelepotsănurezulte

înmodevident.Înastfeldecazuri,poatefinecesară oevaluaresuplimentară,de exempluaplicarea

unorîntrebări,pentruacompletaobservareaabilităţii.

ExempluCerinţaRezultatele învăţării

1. îndepliniţi operaţiunile pregătitoare pentru utilizarea uneltelorde mână de tăiat -

fierăstrău

2. tăiaţimaterialedin lemn cu uneltele detăiat

Sarcinăpractică:

Realizaţioramăsimplă dinlemnrespectândspecificaţiiledesenuluide petablă(20cmx30cm).

Materialedeutilizat:-material lemnos,pregătitînsaladelângă atelier– selectaţi dintre

ferăstraiele depe perete pecel maiadecvat sarcinii –împărţiţi banculdelucrucu

unuldintrecolegiideclasă.

Timp:aveţiladispoziţie30minutepentruarealiza rama

Evaluare:veţifievaluaţideprofesor,înconformitatecuolistădeverificare.Dintrecriterii:

-calitateamuncii,procesuldemuncă,încadrareaîntimp,irosireanejustificatăamaterialului

Evaluare:veţifievaluaţideprofesor,înconformitatecuurmătoarea listădeverificare:

Criteriideaprecierea performanţeicandidatuluilaprobapractică: DA NUUtilizeazăsculeşidispozitivepentru realizarea ramei din lemn

Efectueazălucrăripregătitoare:măsurare,însemnare,debitare,

Page 45: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Alegeadezivul în funcție de destinația îmbinării

Fixeazăcepurile în scobituri

Utilizeazăraţional materialeleprimite.

Respectănormeledeprotecţiamuncii

Întreţinecurăţenialaloculdemuncă

Utilizareprobeipractice

Permite elevuluisă demonstreze abilităţi, tehnici, cunoştinţe şi înţelegerea

elementelordespecialitate;

Oferădoveziprivindabilităţilepracticedobândite,de exemplu,lalocul de muncă;

Gamadeexerciţiipracticeestelargăşiincludecercetareaşiinvestigareaunei probleme

de proiectare, efectuarea unor activităţi de laborator, realizarea şi utilizareaunuiobiect.

Avantaje Limitări- Evaluează abilităţile de a se

descurcaîn„viaţareală”

- Finalizareaunui

obiectconstituieodovadătangibilăaachiziţiilor

- Activitatea practică poate motiva

înînaltămăsurăelevii

- Poate contribui la integrarea

evaluăriiîncadrulrezultatelorînvăţăriişi/sauunităţilor

decompetenţă

-

Poatenecesitafoartemulttimpp

entruafiaplicatăcuunnumărmarede

elevi

-

Credibilitateapoatefidificildeo

bţinut

DEREŢINUT!

• Eleviitrebuiesă primeascăinstrucţiuniscurte,clare.

• Trebuieelaboratăolistădeverificarecedefineştetoaterezultateleînvăţăriicare

trebuieatinsecuraportarealastandardelepreconizate.Aceastavăva ajutasăvă asiguraţică

evaluarea estevalidăşicredibilă şicăsuntîndeplinitecerinţele prezentateînscurtainformare.

Probelescrise

Suntutilizatesubformaunorlucrărisautestedescurtă/medie/lungădurată(deobiceiintre1şi3ore).Pr

obelescrise auatâtavantajecâtşidezavantajeînprocesulde evaluare.

Avantaje Limitele/dezavantajele

Page 46: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

-

Asigurăungradmaimaredeobiectivitatel

anotare;

- Oferă elevilor mai emotivi, sau celor

caregândescmailent,posibilitateadeaprezen

tatoatecunoştinţele;

- Economie de timp (asigură evaluarea

unuinumărmaimaredeeleviîntr-untimp

scurt);

- Subiectunicpentrutoţielevii(întrebările

au

acelaşigraddedificultatepentrutoţieleviişiv

erificăacelaşiconţinut);

- Sunt mai riguroase,

suportăeventuale

contestaţii,sepotconfrunta

lucrărilescrise(favorizează realizarea

comparării rezultatelor);

- Sunt programatela intervale de timp

carepermit profesorilor să verifice

conţinuturiesenţiale pentruoanumită

perioadă.

-

Caracterdesondajînconţinutuldeexaminat(subiec

tele nu pot atinge toate aspectelematerieistudiate)

- Nu oferă feed-back imediat

(profesorulnupoatecorectapelocerorialeelevuluişi

nicigreşelile deexprimare);

- Eleviinumaipotfidirecţionaţiprin întrebări

dacăfacuneleconfuzii,saucândconţinutul esenţial nu

este complet acoperit prin

răspunsuri.

- Pot încuraja o posibilă preferinţă a

examinatorului pentru subiecte cu carater

reproductiv

- Nu oferă ocazia interacţiunii directe, prin

comunicatreorală,profesor-elev

Testul docimologic

Pentru eficientizarea evaluării prin proba scrisă se utilizează testele docimologice,

prinintermediul cărora profesorul realizează o identificare mult mai precisă si riguroasă

anivelului de performanță la care au ajuns elevii.

DE REȚNUT!

Testul docimologic reprezintă un instrument de evaluare complex format dintr-un ansamblu

desarcini de lucru (probe sau întrebări – numite itemi), ce permit măsurarea si aprecierea

niveluluide pregătire al elevilor precum si a nivelului de formare si dezvoltare a unor capacități

sicompetențe de diverse naturi.

Page 47: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Rezultatul testului pune în evidență progresul / regresul înregistrat de elev într-o perioadă

detimp, constituind si un indicator de eficiență a activității profesorului, deoarece oferă, pe

bazaunor măsurători si aprecieri, informații pertinente cu privire la modul de realizare

aobiectivelor didactice, la direcțiile de intervenție de perspectivă a cadrelor didactice

pentruameliorarea si/sau optimizarea demersurilor instructiv-educative.

Testul prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje.

AVANTAJE DEZAVA

NTAJE-

Obiectivitatesporită(datorităcorelăriiintrinseciîn

treobiectivele didactice, conţinuturileînvăţării şi

itemiitestului);

-

Rigurozitateînmăsurareaachiziţiilorşcolarul

uişiînapreciereamoduluiderezolvareaitemilor/

probelorconţinuteîntest;

- Vizeazăîntreagapersonalitateaelevului,nu

doarcomponentacognitivă/intelectivă;

- Dezvoltăcapacitateadeautoevaluareaelevilor,

înmăsura în care aceştia pot

verifica

singuricorectitudineamoduluide

rezolvareaitemilor;

- Oferă,prinrezultatullor,posibilitateaadoptării

dedecizii,oportuneşiîntimputil,

destinateameliorăriiactuluididactic.

-

Seelaboreazăgreu,efortulpentrurealizar

ea

lor fiind relativ mare datorită

complexităţiiitemilorşicuantificării

diferenţiateaacestora(punctajemaximşi

minim);

- Consumătimp;

- Inhibăelevii emotivi(sensibili)

Tipurideteste

TIPURIDETESTEdecunoştinţe decapacităţimăsoară un anumit conţinut deja parcurs,

vizînd

cunoştinţele, priceperile, deprinderile

şiabilităţile

referitoarelaacelconţinut.

auînvedereaptitudinilegeneraleşi specifice ale

elevului,indiferentdacăanumiteconţinuturiaufost

saunuparcurse.criteriale normativepresupunaprecierearezultatelorelevuluiînraport

cu

criteriiledeperformanţăstabiliteanterior.

rezultateleelevuluisuntevaluateînraportcu cele

aleunuigrupdereferinţăformative sumativeurmăresc periodic progresul şcolar şi

oferăfeed-

back-ulnecesarprofesorului.

suntadministratelasfîrşituluneiperioadelungi de

instruire:trimestru,anşcolar,cicludeînvăţămînt.punctuale integrative

Page 48: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

conţin itemi care se referă la un aspect izolat

alconţinutuluidestinatcunoaşterii.

formatedintr-unnumărmaimicdeitemi,darcare–

fiecareînparte–estimeazămaimulte

cunoştinţe,priceperi şi capacităţi.

obiective subiectivepresupunonotareobiectivăaelevilor. auungradinferiordefidelitateanotării.

iniţiale finalenivelul performanţelor este evaluat

înainteaunui

program deinstruire.

nivelulestemăsuratla încheiereaprogramului de

instruire.standardizate nestandardizate- itemiitesteloraucalităţitehnicesuperioare;

- indicaţiile privind administrarea

şicorectarea testelor sunt atâtdeprecise, încât

procedeelesunt

aceleaşi(sandard)pentrudiferiţiutilizatori;

-

normeleprevădcriteriipevârste,lanivelnaţi

onalsau regional;

- suntoferiteformeechivalenteşicompatibile

deteste;

- un ghid al testului este elaborat

pentru

administrarea,corectarea,evaluareacalităţilorlui

şi pentruinterpretareaşiutilizarearezultatelor

proiectatedeprofesor.

Untestpoatefacepartedinmaimultecategorii!

Deexemplu:untestdecunoştinţepoatefiînacelaşitimpnormativ,punctualşiobiectiv.

Caracteristicile testului

Pentru ca rezultatele evaluării să aibă o anumită semnificație pentru evaluatori,

evaluați,instituții și societate, testul trebuie să fie simultan: valid, fidel, obiectiv si aplicabil.

Cea mai generală definiție: Validitatea reprezintă calitatea unui test de a măsura exactceea ce

este destinat să măsoare.

Fiind una dintre cele mai importante caracteristici ale testului, literatura de specialitateconferă

validității mai multe aspecte și anume:

Validitatea

VALIDITATEAdeconţinutaratămăsuraîncaretestulacoperăuniformelementeledeconţinutmajorepecareletestează.

Page 49: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

deconstructie

încaretestulestimeazăunanumit“construct”

exemplu:untestlaMăsurăriTehnicevamăsuraabilităţideaplicareacunoştinţelorde

măsurareamărimilorfizice şi

nuabilităţideutilizareacalcululuimatematicsaucunoştinţeîndomeniul lexicului

concurenţăsereferălaconcordanţadintrerezultateleobţinutedeelevlauntestşi“unelecriteriidecomportamentsi

milare.

exemplu:elevul,careaobţinutrezultatebunelauntestcemăsoarăcapacitateadeautilizacalcululalge

bricnufacegreşelidecalcullauntestdetiprezolvaredeprobleme,încaresuntfolositeacesteoperaţii.

defaţadă

untest,careevalueazăconţinuturidedimensiunidiferite,trebuiesăexprimeacestfaptprin

numărulinegaldeitemicetesteazăconţinuturilerespective.

exemplu:într-untestsumativ,proporţiaitemilorpentruuncapitolvafiînconcordanţăcunumărulde

orede studiualocateacelui capitolînplanificareacalendaristică.

Factorii care influențează validitatea unui test sunt:

indicațiile neclare;

nivelul de dificultate necorespunzător al itemilor;

itemii de calitate proastă;

testul prea scurt;

administrarea si corectarea necorespunzătoare a testului.

Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate constante în cursul aplicării sale

repetate (consistența sau stabilitatea unui test).

Factorii care influențează fidelitatea:

lungimea testului - cu cât testul este mai lung, cu atât nivelul său de fidelitate este

mai mare;

Page 50: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

dispersia scorurilor - cu cât dispersarea scorurilor este mai mare, cu atât testul este

mai fidel;

obiectivitatea testului – cel format din itemi obiectivi are o fidelitate mare;

schema de notare - cea ambiguă reduce sansele de fidelitate a testului.

Relația validitate – fidelitate

Un test poate fi fidel fără a fi valid, deoarece testul poate măsura altceva decât a fost destinat

să măsoare.

Dacă un test nu este fidel, atunci el nu este nici valid.

Fidelitatea este o condiție necesară, dar nu si suficientă pentru validitate.

De regulă, în procesul de evaluare, validitatea este considerată mai importantă decât fidelitatea.

Există un “conflict” între validitate si fidelitate, în sensul că la creșterea validitității, se

micșorează fidelitatea si invers.

Obiectivitatea reprezintă gradul de concordanță între aprecierile evaluatorilor independenți în

ceea ce privește un răspuns bun pentru fiecare din itemii testului.

Testele standardizate oferă o obiectivitate foarte bună.

Aplicabilitatea reprezintă calitatea testului de a fi administrat si interpretat cu ușurință.

Criteriile de selectare ale unui test cu o bună aplicabilitate sunt:

importanța conținutului pe care testul îl măsoară;

concordanța dintre forma si conținutul testului si vârsta elevului;

costul si timpul necesare pentru administrarea testului;

obiectivitatea în notarea si interpretarea rezultatelor.

Activitatea practică 5

Etapele elaborării unui test/probă de evaluare

In teoria evaluării, pentru elaborarea unui test sau unei probe de evaluare se precizează anumite

etape, si anume:

Determinarea tipului de test.

Page 51: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Asigurarea calităților/caracteristicilor tehnice ale testului.

Proiectarea matricei de specificație.

Definirea obiectivelor de evaluare.

Construirea itemilor.

Elaborarea schemei de notare.

sau

Stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalității evaluative, respectiv,a

funcțiilor pe care este destinată să le îndeplinească evaluarea; scopul probei determină

natura probei;

Precizarea obiectivelor / competențelor vizate de evaluare;

Stabilirea conținuturilor supuse verificării;

Construirea matricei de specificații;

Redactarea probei în concordanță cu obiectivele de evaluare vizate;

Alcătuirea grilei de corectare;

Elaborarea baremului de corectare si notare.

Etapele de mai sus reprezintă tot atâtea răspunsuri la întrebările:

Pentru cine proiectez testul si în ce scop?

Ce obiective si conținuturi va acoperi testul?

Ce fel de itemi trebuie să elaborez în asa fel, încît testul să măsoare în mod

validcunostințele, priceperile si capacitățile elevilor?

Câți itemi din fiecare tip trebuie să proiectez?

Cât de lung va fi testul (cât timp si ce număr de itemi)?

Cât de dificil va fi testul?

În ce mod vor fi notați itemii testului?

Matricea de specificații

Odată tipul de test determinat – de exemplu, formativ sau sumativ - avem nevoie de un

procedeu care să ne dea certitudinea că testul măsoară aspectele critice ale

competenței/competențelor si are o bună validitate de conținut.

În funcție de scopul si tipul testului, pot fi constituite matrice de specificații generale si

detaliate.

Page 52: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Matricele cu caracter general însoțesc testele sumative care testează elemente mai mari de

conținut si domenii, cu un grad general de specificitate.

Matricea de specificații detaliată este recomandată pentru testele sumative care vizează

conținuturi mai restrânse si testele formative si poate detalia fie conținuturile care vor fi

acoperite prin test, fie nivelele taxonomice

O matrice detaliată se obține - fie separat, fie împreună – pe următoarele căi: împărțirea

conținuturilor în subconținuturi si împărțirea domeniilor în subdomenii.

Realizarea matricei de specificații

Evaluatorul stabilește procentele ce vor fi evaluate din fiecare conținut/temă raportate

lanivelurile cognitive/competențele specificate în matrice.

De exemplu, în cadrul unui test sumativ care urmărește evaluarea anumitor competențe

ladiferite niveluri cognitive (a-și aminti -achiziția informației- a înțelege, a aplica, a analiza)

prinintermediul a patru elemente de conținut, profesorul stabilește ponderea pe care

fiecarecompetență si element de conținut o va avea în cadrul testului.

Astfel se stabilesc:

pe ultima linie a matricei ponderile (în %) pentru nivelurile cognitive

pe ultima coloana a matricei ponderile (în %) pentru elementele de conținut

Matriceadespecificaţii((1)

Niveluricogniti

ve

Continuturi

a-

șiaminti

aînțelege aaplica aanaliza

Pondere

%Conţinut1 1 3 3 3 10Conţinut2 2

,

5

7

,

5

7

,

5

7

,

5

25Conţinut3 3

,

5

10

,5

10

,5

10

,5

35Conţinut4 3 9 9 9 30Pondere% 1

0

3

0

3

0

3

0

100Procentele din interiorul fiecărei celule a matricei sunt determinante pentru

calculareanumărului de itemi.Evaluatorul stabilește numărul total de itemi pe care dorește să îl

conțină testul (de exemplu20 de itemi), după care calculează numărul de itemi pentru fiecare

conținut/competență sicompletează fiecare celulă a matricei.

Page 53: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Numărul de itemi = (procentaj x număr total de itemi) Matriceadespecificaţii (2)

De exemplu: 2,5% x 20 = 0,5 itemi

Niveluricogniti

ve

Continuturi

a-

șiaminti

aînţelege aaplica aanaliza To

tal

ite

mi

Conţinut1 0

,

2

0,6(1item

)

0,6(1item

)

0,

6

2Conţinut2 0

,

5

1,5(2itemi

)

1,5(2itemi

)

1,5(2ite

mi

) 5Conţinut3 0,7(1item

)

2,1(2itemi

)

2,1(2itemi

)

2,1(2itemi) 7Conţinut4 0,6(1item

)

1,8(2itemi

)

1,8(2itemi

)

1,8(2itemi) 6Totalitemi 2 6 6 6 2

0Activitatea practică 6

Realizarea itemilor (Tipuri, caracteristici, reguli de elaborare)

Definirea noțiunii de item

Conform DEX, itemul este “Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o

notăspecifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat și unic

alacesteia.”

Practic, itemii –reprezintă elemente componente ale oricărui instrument sau probă

deevaluare si pot fi: simple întrebări, un enunț urmat de o întrebare, exerciții, probleme,întrebări

structurate, eseuri. Itemii se realizează sub diferite forme, care exprimă cerințeleinstrumentului

sau probei de evaluare.

ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTRUIREA ITEMILOR:

În construirea itemilor – se parcurg următoarele etape:

precizarea disciplinei de studiu, a clasei si a capitolului;

definirea obiectivului pe care itemul îl măsoară;

formularea enunțului itemului;

schema de notare (pentru itemii semiobiectivi si cu răspuns deschis), observații.

Recomandări pentru elaborarea itemilor

Deoarece orice item testează unul sau mai multe obiective, acestea vor fi precizate înaintea

enunțului itemului. Între obiectivele de evaluare si itemi există o legătură indisolubilă. Inainte

de construirea itemului se va formula obiectivul pe care acesta îl testează.

Page 54: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

1. Itemul să fie formulat clar si fără ambiguități, scurt si interesant: un item bun este “o

adevărată operă de artă.”

2. În item să nu existe precizată, chiar si involuntar, o indicație, o cheie a răspunsului.

3. Opțiunile să fie plauzibile si paralele.

4. Să existe un singur răspuns corect.

5. Răspunsul să fie indiscutabil corect, iar distractorii - indiscutabil gresiți.

6. Ordinea răspunsurilor: numerică, alfabetică, ordinea dificultății.

7. Lungimea opțiunilor să nu constituie un indiciu de selectare a răspunsului corect.

8. Itemul trebuie să fie specificat: formularea lui va evita situația în care elevii inteligenți, pot

răspunde bine, fără a fi studiat materialul.

9. Un item calitativ trebuie să reflecte un element structural al cunostințelor (lege,principiu,

proprietate etc.).

10. Enunțul itemului nu se formulează prin negație;

11. În formularea enunțului itemului trebuie să se evite utilizarea cuvintelor “toți”, “orice”,

“niciun (nicio)”.

În sens larg itemii conțin, pe lângă elementele de mai sus si tipul de răspuns așteptat.În lucrările

de specialitate, itemii sunt clasificați în funcție de două criterii.

După tipul de comportament solicitat pentru producerea răspunsului, pot fi

diferențiatedouă tipuri de itemi:

• itemi “închiși” (precodificați)– care solicită selectarea unui răspuns dintr-un număr de

variante, oferite (întrebări curăspuns binar, cu alegere multiplă, întrebări pereche,întrebări de

ordonare, întrebări curăspuns scurt etc.);

• itemi “deschiși”– care solicită construirea, producerea unui răspuns, fără a fi oferite

variante de răspunsuri(itemi de tip eseu; rezolvare de probleme, itemi de argumentare,itemi de

interpretare).

După gradul de obiectivitate asigurat în notare, se disting trei categorii de itemi:

Page 55: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

• Itemii obiectivi: itemi cu alegerea duală; itemi cu alegerea multiplă; itemi de tipul

pereche

• Itemii semiobiectivi: itemi cu răspunsurile scurte; itemi – întrebări structurate

• Itemi subiectivi: itemi de tipul rezolvare de probleme; eseu structurat; eseu

nestructurat.

Caracterizarea itemilor obiectivi

Itemii obiectivi au următoarele caracteristici generale:

• reprezintă componente ale testelor de progres, în special ale celor standardizate;

• au obiectivitate ridicată în măsurarea / evaluarea rezultatelor învățării;

• nu necesită scheme de notare detaliate; punctajul se acordă sau nu în funcție de

marcarea răspunsului corect.

Itemii cu alegere duală

Itemii cu alegere duală solicită elevului să selecteze unul din 2 (sau mai multe)

răspunsuri

posibile:

• Adevărat / fals

• Corect / Incorect

• Da / Nu

• Acord / Dezacord

• General / particular

• Mai mare / mai mic etc…

Aceste tipuri de itemi se utilizează pentru:

recunoașterea unor termeni, date, principii;

diferențierea între enunțuri factuale sau de opinie;

Page 56: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

identificarea relațiilor de tip cauză – efect.

Dezavantajele itemilor cu alegere duală

sunt vulnerabili față de răspunsurile date la întâmplare, evaluatul având șansa de 50%

de a selecta răspunsul corect;

Identificarea unui enunț ca fiind neadevărat nu implică cunoașterea de către evaluat a

alternativei adevărate.

Pentru a verifica dacă evaluatul deține soluția itemului se elimină inconveniența de mai sus

prin:

folosirea altei variantei a itemilor cu răspuns dual, așa numita „modificare a variantei

false”, unde se cere evaluaților să schimbe parțial enunțul pentru ca acesta să devină

adevărat.

justificarea răspunsului

Activitatea practica 7

Activiatea practică 8

Activitatea practică 9

Exemplul 1

Itemi de tip duali

Calificarea:Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul:Estetica produselor din lemn

Clasa a XII-a

Competențele vizate: 19.3 Stabileşte tehnici specifice de ornamentare pentru un produs

din lemn specificat

II.Citiți cu atenție enunțurile a,b,c,d,e și scrieți în dreptul lor A dacă apreciați că sunt

adevărate și F dacă apreciați că sunt false. Reformulați enunțul/enunțurile false astfel încât să

devină adevărate. 11 puncte

a. Îmbinările elementelor din cadrul mobilierului antic egiptean erau consolidate cu

cuie din lemn.

b. Patul cu baldachin este specific stilului egiptean.

c. Finisarea mobilierului egiptean antic era realizată cu chituri din argilă .

Page 57: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

d. Tehnicile de ornamentare caracteristice stilului egiptean sunt lăcuirea. incrustațiile

în fildeș, ornamentele sculptate în lac, aurirea.

e. Stilul gotic a influențat dezvoltarea stilului cult românesc și a celui bisericesc.

Barem de corectare și notare

II.(11 puncte)

a-A;b-F;c-A;d-F;e-F. Pentru fiecare apreciere corectă se acordă 1 punct.

Reformularea răspunsurilor false:

Patul cu baldachin este specific stilului gotic.

Tehnicile de ornamentare caracteristice stilului chinez sunt lăcuirea. incrustațiile în fildeș,

ornamentele sculptate în lac, aurirea.

Stilul bizantin a influențat dezvoltarea stilului cult românesc și a celui bisericesc.

Pentru fiecare reformulare corectă se acordă 2 puncte. Pentru reformulare incorectă sau lipsa

acesteia, 0 puncte.

Exemplul 2

Calificarea: Tehnician chimist de laborator

Clasa a XII-a

Modulul 5 – Analiza apei

Competentele vizate:

18.3. Determină indicatorii chimici ai apei.

18.4. Determină indicatorii de calitate ai apei potabile, apei uzate şi nămolurilor .

În coloana A sunt indicate diferite analize efectuate apei, iar în coloana B indicatorii folosiţi.

Scrieti asocierile corecte dintre fiecare cifra (1,2,3,4,5) din colana A si litera(a,b,c,d,e,f)

corespunzătoare din colana B. ( 10 puncte)

A. analize de apa B. indicatori

1. Determinarea alcalinităţii a. negru eriocrom T

2. Determinarea acidităţii b. cromat de potasiu

Page 58: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

3. Determinarea clorului c. murexid

4. Determinarea calciului d. metil oranj

5. Determinarea magneziului e. roşu metil

f. fenolftaleina

Barem de corectare si notare

1-f 2-d 3-b 4-c 5-a

Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte; pentru asociere incorectă sau lipsa

acesteia 0 puncte.

.Itemii de tip pereche

Itemii de tip pereche solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondențe / asociații între

cuvinte, propoziții, fraze, litere sau alte categorii de simboluri – dispuse pe două coloane.

Elementele din prima coloană – se numesc premise, iar cele din a doua coloană reprezintă

răspunsurile. Răspunsurile trebuie să fie mai numeroase decât premisele. Criteriul sau criteriile

pe baza cărora se stabileste răspunsul corect – sunt enunțate / explicate în instrucțiuni care

preced cele două coloane.

Exemplul 1

Domeniul : Fabricarea produselor din lemn

Modulul: Tehnologia prelucrării lemnului

Clasa a X-a

Competențele vizate/Rezultatul învățării: Identifică operațiile de debitare a lemnului

masiv

I.a. În coloana A sunt reprezentate schițe ale operațiilor de debitare a lemnului masiv,

iar în coloana B, denumirile operațiilor de debitare.Scrieți pe foaia de lucru asocierile

corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B.

6 puncte

A-schița operației B-denumirea operației

a.decupare

Page 59: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

1.

2.

b. tivire

3.

c. secționare

d.spintecare

Barem de corectare și notare

I.a (6 puncte)

1-c;2-d;3-a

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0

p.

Exemplul 2

Calificarea : Tehnician proiectant produse finite din lemn

Clasa a XII-a

Modulul: Calitatea produselor din lemn

Competențe vizate: 16.4 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control

I.b În coloana A sunt indicate diferite Instrumente de măsurare, iar în coloana B,Operații de

măsurare.Scrieți, pe foaia de lucru, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A si litera

corespunzătoare din coloana B. 8 puncte

A. Instrumente de măsurare B. Operații de măsurare

1. Raportorul a.măsurarea lungimii

Page 60: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

2. Ruleta b.verificarea perpendicularității

3. Șublerul c.măsurarea unghiurilor

4. Echerul de 900 d.verificarea orizontalității

5. e.măsurarea adâncimii găurilor

Barem de corectare și notare

I.b (8 puncte)

1-b;2-a;3-e;4-b;

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0

p.

Exemplul 3

Calificarea: Tehnician chimist de laborator

Clasa a XI-a

Modulul 5 – Analiza instrumentala

Competentele vizate:

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

În coloana A sunt indicate denumirile metodei de analizat, iar în coloana B mărimea de

măsurat .Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi

litera corespunzătoare din coloana B. (10puncte)

A. Metoda de analiză B. Mărimea de măsurat

1. potenţiometria a. cantitatea de substanţă depusă pe electrod

2. conductometria b. pH- ul

3. electrogravimetria c. conductanţa

4. spectrofotometria d. diferenţa de potenţial

5. colorimetria e. absorbanţa

f. intensitatea coloraţiei

Barem de corectare si notare

1-d 2-c 3-a 4-e 5-f

Page 61: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte; pentru asociere incorectă sau lipsa

acesteia 0 puncte

Itemii cu alegere multiplă

Itemii cu alegere multiplă. Acest tip de item presupune existența unei premise (enunț) și a unei

liste de alternative (soliții posibile). Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea

mai bună alternativă; celelalte răspunsuri se numesc distractori.

Exemplul 1

Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul: Tehnologia mobilei

Clasa a XI-a

Competențe vizate: 12.2. Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de

lemn.

I. Pentru fiecare dintre cerință de mai jos (1-5) scrieți, pe foaia de lucru, litera

corespunzătoare răspunsului corect.

10 puncte

1. Decolorarea panourilor furniruite se realizează pentru:

a. imitarea unor specii valoroase şi accentuarea desenului

b. uniformizarea culorii din zonele de alburn şi duramen

c. obținerea unor suprafețe de culoare albă

d. eliminarea microabaterilor de structură a lemnului

2. Prin colorarea suprafeţelor cu coloranţi solubili în apă:

a. se obţine o imagine pozitivă a structurii, o colorare mai intensă a

zonelor de lemn târziu

b. se obţine o imagine negativă a structurii lemnului

c. se anulează microabaterile de structură

d. se realizează colorarea odată cu lăcuirea

3. Pentru obţinerea prin turnare a peliculelor groase , lacul se aplică:

a. cu vacuum

b. prin cădere liberă

c. prin presiune

d. în patru straturi

Page 62: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

4. Procedeul de aplicare a lacului prin imersie poate fi folosit pentru:

a. aplicarea lacurilor pe orice fel de piese şi produse de mobilier

b. aplicarea lacurilor pe produse de mobilier cu gabarit mare

c. aplicarea lacurilor pa suprafeţe plane

d. aplicarea lacurilor pe piese mici cu configurație complexă

5. Prelucrarea peliculeor nitrocelulozice se realizează prin operaţii de:

a. şlefuire, egalizare şi lustruire

b. şlefuire şi lustruire cu paste

c. şlefuire, desprăfuire, decolorare

d. lustruire, egalizare, uscare

e.

Barem de corectare și notare

I.(10 puncte)

1-b;2-b;3-c;4-d;5-a

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0

puncte.

Exemplul 2

Calificarea: Tehnician chimist de laborator

Clasa a XII-a

Modulul 5 – Materii prime si materiale pentru industria chimica

Competentele vizate:

17.1. Caracterizează materii prime şi materiale auxiliare folosite în industria chimică

17.2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime

17.3. Enumeră utilizările materiilor prime

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-3), scrieţi pe foaie, litera corespunzătoare

răspunsului corect: (6 puncte)

1. Sedimentarea naturala se realizeaza in bazine special amenajate numite:

a. denisipatoare

b. filtre rapide

c. filtre lente

d. reactoare

2. Cel mai tânăr carbune fosil este:

a. antracitul

Page 63: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

b. huila

c. lignitul

d. turba

3. Coagulanţii folosiți pentru purificarea apei sunt:

a. rășini ionice, permutiţi, zeoliţi

b. substanţe clorigene, argint, ozon

c. sulfat de aluminiu,clorura ferică, sulfat feric

d. sulfat de sodiu, carbonat de sodiu, clorură de calciu

Barem de corectare si notare

1-a 2-d 3-c

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia 0 puncte.

Caracterizarea itemilor semiobiectivi

Principala caracteristică a itemilor semiobiectivi constă în faptul că elevul este pus în situațiade

a-si construi răspunsurile si nu de a-l alege.

Itemi cu răspuns scurt /itemi de completare

Itemi cu răspuns scurt /itemi de completare. Cele 2 categorii de itemi – diferă prin formade

prezentare a cerinței / întrebării / problemei si uneori prin dimensiunea răspunsului cerut.

Pentru itemii cu răspuns scurt – elevii trebuie să formuleze răspunsul sub forma unei propoziții,

fraze, cuvânt, simbol

Pentru itemii de completare – se solicită de obicei drept răspuns 1 sau 2 cuvinte care să se

încadreze în contextul suport dorit.

Itemi de completare

Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul: Tehnologia mobilei

Clasa a XI-a

Competențele vizate: 12.1. Planifică succesiunea operaţiilor de prelucrare a reperelor de

mobilier corp şi din cadre

Page 64: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

III.Completați spațiile libere astfel încât să obțineți un enunț corect:

4 puncte

a. Operația prin care se formează prin rindeluire suprafețe plane și perpendiculare între ele

se numește ……………(1)………………….

b. Piesele cu secțiune rotundă se obțin prin operații de …………(2)…………………….

Barem de corectare și notare

III.- 4 puncte

1-îndreptare; 2- strunjire

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0

p.

Exemplul 2

Calificarea :Tehnician chimist de laborator

Clasa a XI-a

Modulul : Metode de separare şi purificare

Competentele vizate :

C 13.1. Utilizează instrumente şi instalaţii de laborator

C 13.2. Execută separarea substanţelor

Scrieţi, pe foaie, informaţia corectă care completează spaţiile libere: (12 puncte)

1. Extracţia este o metodă de separare şi de purificare a substanţelor, care se bazează pe

diferenţa de ..........(a).............

2. Condensarea vaporilor obţinuţi în urma procesului de evaporare are loc în

……………(b)…………

3. Pentru majoritatea lichidelor, filtrarea decurge mai repede la cald, datorită................(c).......

vâscozităţii lor.

Barem de corectare si notare

1.a- solubilitate

Page 65: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

2.b. refrigerent

3.c. scăderii

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia 0 puncte.

Activitatea practică10

Activitatea practică 11

Întrebarea structurată

Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv

legate între ele printr-un element comun.

Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul, după

care urmează o serie de întrebări, date suplimentare, alte întrebări.În figura următoare este

prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate:

Itemi de tip întrebare structurată

Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul: Estetica produselor de mobilă

Competențe vizate: 2.2.Rezolvă probleme

9.2. Utilizează ornamente pentru decorarea produselor din lemn

Analizați imaginile de mai jos și și rezolvați următoarele cerințe:

a) Identificați ornamentelor din spațiile notate cu 1,2,3,4.

b) Precizați câte 2 elemente constructive care ar putea fi decorate cu acestea.

c) Precizați tehnica de execuție a acestor tipuri de ornamente. 16 puncte

1 2

2.b. refrigerent

3.c. scăderii

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia 0 puncte.

Activitatea practică10

Activitatea practică 11

Întrebarea structurată

Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv

legate între ele printr-un element comun.

Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul, după

care urmează o serie de întrebări, date suplimentare, alte întrebări.În figura următoare este

prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate:

Itemi de tip întrebare structurată

Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul: Estetica produselor de mobilă

Competențe vizate: 2.2.Rezolvă probleme

9.2. Utilizează ornamente pentru decorarea produselor din lemn

Analizați imaginile de mai jos și și rezolvați următoarele cerințe:

a) Identificați ornamentelor din spațiile notate cu 1,2,3,4.

b) Precizați câte 2 elemente constructive care ar putea fi decorate cu acestea.

c) Precizați tehnica de execuție a acestor tipuri de ornamente. 16 puncte

1 2

2.b. refrigerent

3.c. scăderii

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia 0 puncte.

Activitatea practică10

Activitatea practică 11

Întrebarea structurată

Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv

legate între ele printr-un element comun.

Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul, după

care urmează o serie de întrebări, date suplimentare, alte întrebări.În figura următoare este

prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate:

Itemi de tip întrebare structurată

Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul: Estetica produselor de mobilă

Competențe vizate: 2.2.Rezolvă probleme

9.2. Utilizează ornamente pentru decorarea produselor din lemn

Analizați imaginile de mai jos și și rezolvați următoarele cerințe:

a) Identificați ornamentelor din spațiile notate cu 1,2,3,4.

b) Precizați câte 2 elemente constructive care ar putea fi decorate cu acestea.

c) Precizați tehnica de execuție a acestor tipuri de ornamente. 16 puncte

1 2

Page 66: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Barem de corectare și notare

16 puncte

a. 1-crestături pe canturi,2-rozete crestate,3-steluțe crestate,4-gulere crestate

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa

acetuia, 0puncte.

b. 1-canturi libere (lăzi, blidare,mese,scaune),2-panouri, frize,3- cadre de mese, scaune,4-

stâlpi,legături

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru răspunsuri incorecte sau

lipsa acestora, 0 puncte.

c. 1-sculptură,2-sculptură,3-crestarea lemnului,4-sculptură

Pentru fiecare tehnică indicată corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect

sau lipsa acestuia,0 puncte.

Exemplul 2

Calificarea: Tehnician chimist de laborator

Modulul 3 – Analiza instrumentala

Clasa a XI-a

Competentele vizate:

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

V. Se considera schema unei instalaţii pentru determinări electrogravimetrice

(27 puncte)

34

Barem de corectare și notare

16 puncte

a. 1-crestături pe canturi,2-rozete crestate,3-steluțe crestate,4-gulere crestate

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa

acetuia, 0puncte.

b. 1-canturi libere (lăzi, blidare,mese,scaune),2-panouri, frize,3- cadre de mese, scaune,4-

stâlpi,legături

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru răspunsuri incorecte sau

lipsa acestora, 0 puncte.

c. 1-sculptură,2-sculptură,3-crestarea lemnului,4-sculptură

Pentru fiecare tehnică indicată corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect

sau lipsa acestuia,0 puncte.

Exemplul 2

Calificarea: Tehnician chimist de laborator

Modulul 3 – Analiza instrumentala

Clasa a XI-a

Competentele vizate:

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

V. Se considera schema unei instalaţii pentru determinări electrogravimetrice

(27 puncte)

34

Barem de corectare și notare

16 puncte

a. 1-crestături pe canturi,2-rozete crestate,3-steluțe crestate,4-gulere crestate

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa

acetuia, 0puncte.

b. 1-canturi libere (lăzi, blidare,mese,scaune),2-panouri, frize,3- cadre de mese, scaune,4-

stâlpi,legături

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru răspunsuri incorecte sau

lipsa acestora, 0 puncte.

c. 1-sculptură,2-sculptură,3-crestarea lemnului,4-sculptură

Pentru fiecare tehnică indicată corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect

sau lipsa acestuia,0 puncte.

Exemplul 2

Calificarea: Tehnician chimist de laborator

Modulul 3 – Analiza instrumentala

Clasa a XI-a

Competentele vizate:

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

V. Se considera schema unei instalaţii pentru determinări electrogravimetrice

(27 puncte)

34

Page 67: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Cerinţe:

a.. Analizaţi cu atenţie schema de mai sus şi identificaţi părţile componente notate cu

1,2,3,4,5,6,7

b. Identificaţi elementul care lipseşte din montaj.

c. Precizati un scop practic al determinarilor electrogravimetrice

Barem de corectare si notare

a. 21 puncte

1. Soluţia de analizat

2. Anod

3. Ampermetru

4. Voltmetru

5. Sursă de curent electric

6. Bucată de fier izolată

7. Agitator magnetic

Pentru fiecare răspuns corect si complet se acordă câte 2 puncte; pentru raspuns partial

corect se acorda 1 punct, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

b. 3 puncte

Elementul care lipseşte din imagine este catodul de Pt.

Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte; pentru raspuns corect,incomplet se acorda 2

puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

c.3 puncte

Determinarea coţinutului de cupru dintr-un aliaj cupru-zinc

6

21

7

3 54

Page 68: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Pentru răspuns corect (sau similar cu raspunsul formulat) se acordă 3 puncte; pentru

raspuns partial corect se acorda 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Caracterizarea itemilor subiectivi

Rezolvarea de probleme sau rezolvarea unei situații – problemă Rezolvarea de probleme sau

rezolvarea unei situații – problemă are ca scop dezvoltarea gândirii divergente, a imaginației, a

capacității de a reformula o problemă

Etapele urmărite în rezolvarea de probleme:

înțelegerea problemei

obținerea informațiilor necesare rezolvării problemei

formularea si testarea ipotezelor

descrierea / explorarea metodei de rezolvare

discutarea rezultatelor obținute

posibilitatea de generalizare si transfer a tehnicilor de rezolvare.

Exemplul 1

Itemi de tip rezolvare de probleme

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn

Modulul: Tehnologia lemnului

Clasa a XI-a

Competențele vizate: 12.2. Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de lemn.

IV.2 Rezolvați următoarele cerințe știind că tăierea cu discurile tăietoare este caracterizată de

viteza de tăiere V. 10 puncte.

a. Să se calculeze viteza de tăiere la un ferăstrău circular, știind că diamentrul discului este

de 600mm, turația folosită este de 2800 rot/min.

b. Denumiți notațiile folosite în relația de calcul.

c. Precizați naturamaterialului (lemn masiv,semifabricate pe bază de PAL)care se poate

prelucra cu viteza de tăiere obținută.

Barem de corectare și notare:

Page 69: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

IV.2-10 puncte

a. V= (m/s)= =87,02 m/s

Pentru scrierea corectă a relației de calcul se acordă 2 puncte,pentru relație de calcul

greșită sau incompletă, 0 puncte.

Pentru calculul corect se acordă 3 puncte.

b. π=3,14

D=diametrul discului tăietor

n=turația discului tăietor

Pentru indicarea corectă a fiecărei notații, se acordă câte 1 punct, pentru indicarea

greșită sau lipsa acestora,0p.

c. Cu viteza obținută se pot debita repere din lemn masiv.

Pentru indicarea corectă a naturii materialului ce poate fi prelucrat se acordă 2 puncte,

pentru indicare greșită sau lipsa aestuia, 0 puncte.

Exemplul 2

Itemi de tip rezolvare de probleme

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn

Modulul: Întocmirea documentației tehnice

Clasa a XII-a

Competențele vizate:17.3 Elaborează documentația de preț

IV.1 În imaginea alăturată este reprezentat un taburet care are următoarele dimensiuni de

gabarit sunt: 330x330x440(mm), fabricat din cherestea de fag,clasa de calitate A. Panoul de

șezut este din P.A.L.furniruit pe fețe și canturi cu furnir de fag.

Rezolvați următoarele sarcini de lucru:

a. Calculați dimensiunile nete ale picioarelor de taburet stiind că secțiunea acestora este de

40x40mm.

b. Calculați dimensiunile brute ale picioarelor taburetului.

Page 70: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

15 puncte

Barem de corectare și notare

IV.1 -15p

a. Dimensiunile nete ale picioarelor sunt: Lxlxg

L=440-20=420mm

l=40mm

g=40mm

b. Supradimensiunile sunt:

Sp=15 mm la lungime

Sp=5 mm la lățime sau grosime, pentru L mai mici de 1500mm.

Dimensiunile brute sunt:

Lb=420+15=435mm

lb=40+5=45mm

gb=50mm (STAS).

Pentru indicarea corectă a dimensiunilor nete se acordă 1 punct, pentru răspuns incorect sau

lipsa acestuia, 0 p.

Pentru precizarea corectă a supradimensiunilor se acordă câte 2 puncte.Pentru răspunsuri grașite

sau lipsa acestora, 0 puncte.

Pentru calculul corect a fiecărei dimensiuni brute se acordă câte 2 puncte.Pentru calcul greșit se

acordă 0 puncte.

Page 71: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Exemplul 3

Itemi de tip rezolvare de probleme - Proba practică

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn

Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul: Materii prime și materiale pentru produse din lemn

Clasa a XI-a

Competențe vizate: 9.3 Analizează proprietăţile lemnului

Să se determine umiditatea piesei de cherestea prin metoda cântărire și uscare și

precizați domeniile de utilizare posibile în funcție de rezultatul obținut.

Cerinţe în elaborarea referatului de laborator:

- principiul metodei

- materiale și aparatură necesare

- mod de lucru

- calculul umidității

- interpretarea rezultatelornorme de protecţia muncii specifice.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

proba practică

NR.

CRT

ITEMI DE EVALUARE Punctaj

Maxim

Numărul elevului

Punctaj acordat

1 Ţinuta– echipamentul 3

2. Alegerea aparaturii necesare 5

3. Pregătirea epruvetelor

(debitare,curățare,introducerea

în exicatoare)

7

4. Determinarea masei inițiale a

epruvetei

10

5. Introducerea în etuvă și

reglarea coerespunzătoare a

temperaturii

5

6. Efectuarea cântăririlor

intermediare

5

Page 72: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

7. Determinarea masei epruvetei

în stare anhidră

10

8. Respectarea normelor de

protecție a muncii

10

9. Încadrarea în timpul de lucru 5

TOTAL I 60

12. Precizarea principiului metodei 10

13. Calculul şi exprimarea

rezultatului

10

14. Interpretarea rezultatelor 10

TOTAL II 30

Puncte din oficiu 10

Total punctaj 100

Itemi de tip eseu

Eseul – permite evaluarea globală a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv carenu

poate fi evaluat eficient, valid si fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi.

Acest tip de item pune în valoare abilitatea de a evoca, organiza si integra, abilitatea

deexprimare personală în scris, precum si abilitatea de a realiza înterpretarea si aplicareadatelor.

După tipul răspunsului asteptat – itemii de tip eseu pot fi:

eseu structurat sau semistructurat – în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerințele,

răspunsul asteptat este ordonat si orientat;

eseu nestructurat (liber) – care valorifică gândirea / scrierea creativă,imaginația,

originalitatea, creativitatea, inventivitatea.

Exemplul 1

Itemi de tip eseu de tip structurat

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn

Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn

Modulul: Tehnologia mobilei

Clasa a XI-a

Page 73: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Competențe vizate:12.2. Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de lemn

V. Alcătuiți un eseu cu titlul Șlefuirea lemnului masiv și a panourilor , cu următoarea structură de

idei:

a. Definirea operației de șlefuire

b. Clasificarea operațiilor de șlefuire

c. Scopul și rugozitățile recomandate pentru fiecare tip de șlefuire. 25 puncte

Barem de corectare și notare

a. 4 puncte

Șlefuirea reprezintă operația de prelucrare prin așchiere, cu granule abrazive, care se execută

pe fețe și canturi pentru eliminarea asperităților de la operațiile anterioare și asigurarea

rugozității în limitele cerute de tehnologile de finisare.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p; pentru răspuns incomplet se acordă 2 puncte,

pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p

b. 4 puncte

În funcție de rugozitatea obținută la șlefuire aceasta poate fi clasificată în:

-șlefuire grosieră

-șlefuire de finisare

Pentru fiecare categorie de finisare denumită corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns

incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte.

c. 17 puncte

Șlefuirea grosieră- urmărește eliminarea neregularităților de la operațiile anterioare.

Șlefuirea grosieră a lemnului masiv se execută cu granulații de 60-80 și a furnirelor granulații

80-100.

Șlefuirea grosieră a furnirelor îmbinată cu hârtie gumată-urmărește eliminarea hârtiei gumate.

Șlefuirea de finisare-asigură rugozitatea cerută de tehnologia de finisare și asigurarea calității

suprafețelor fără defecte.

Șlefuirea de finisare a lemnului masiv se face cu granulații de 100,120, în unele cazuri 150.

Șlefuirea de finisare a suprafețelor furniruite se execută cu granulații de 100-150.

Pentru precizarea scopului fiecărui tip de șlefuire se acordă câte 2 puncte, total 8

puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0puncte.

Page 74: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Pentru indicarea granulațiilor recomandate pentru fiecare tip de șlefuire se acordă căte 1

punct, total 9 puncte.

Activitatea practică 12

Activitatea practică 13

Elaborarea testelor/probelor de evaluare

Recomandări pentru elaborarea testelor

Pentru a evalua o gamă cât mai largă de cunostințe, abilități si capacități intelectuale,

serecomandă ca testul să fie compus din două părți: prima va conține itemi de tip obiectivsau/si

semiobiectiv, iar cealaltă parte va fi formată din itemi cu răspuns deschis.

Totodată, se va indica ponderea fiecărei părți, ca în tabelul de mai jos:

Ponderea itemilor într-un test

Varianta1 Varianta2 Variant

a3Conţinut Procent

aj

Conţinut Procent

aj

Conţinut Procenta

jItemicu

alegere

multiplă

35% Itemi cu

alegeredual

ă

40% Itemiobiectivi 30

%Itemi–

rezolvare

deprobleme

65% Item–eseu

structurat60% Itemisemiobiec

tivi

30

%Itemisubiectivi 40

%

La organizarea itemilor într-un test, itemii trebuie grupați: Itemii obiectivi sau semiobiectivi

trebuie plasați la începutul testului iar cei cu răspuns deschis-la sfârșit. Itemii obiectivi se

plasează înaintea itemilor semiobiectivi.

Fiecare secțiune a testului trebuie să conțină indicații pentru elevi privind modul de realizare

a testului (ce să facă, cum să răspundă si unde să plaseze răspunsurile). Elevilor li se va

comunica punctajul acordat pentru fiecare item sau grup de itemi (subiect)

Etape în proiectarea si elaborarea testelor

1. Precizarea obiectivelor - descrierea comportamentului ce trebuie pus în evidență de către

elevi si indicarea conținutului aferent acestuia.

2.Stabilirea conținutului (teme, capitole, grup de lecții) din care se va susține testarea.

3. Stabilirea variantelor de itemi - obiectivi, semiobiectivi sau subiectivi în funcție de obiective/

competențe si de conținuturi

Page 75: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

4. Elaborarea itemilor

5. Organizarea testului - gruparea itemilor de acelasi tip si esalonarea lor în ordinea dificultății,

începând cu cei mai usori si terminând cu cei mai dificili.

6. Estimarea timpului de lucru necesar pentru rezolvarea probei.

7.Barem de corectare si notare

La elaborarea baremului de corectare si notare se va ține cont de următoarele:

Să fie ușor de înțeles si de aplicat;

Să specifice în mod clar care răspunsuri sunt acceptate si care nu sunt acceptate;

Să nu permită aprecieri contradictorii ale aceluiași răspuns;

Să nu fie discutabile din punct de vedere al adevărului științific variantele de răspuns;

Să specifice numărul de puncte acordat pentru fiecare răspuns integral sau parțial;

Se va acorda punctaj integral dacă elevul a dat un răspuns corect din punct de vedere științific,

dar care nu a fost menționat în baremul de corectare.

Activitatea practică 14

Aspecte cu privire la punctajul itemilor

Trebuie să evitați să fiți prea generoși când punctați itemii de evaluare simpli;

Trebuie să fie folosite reguli simple pentru a stabili numărul de puncte pentru fiecare tip de

item luând în considerare nivelul de performanță si totalul de performanță/dovezi solicitat;

Acordarea unui punctaj parțial pentru un item de evaluare îi permite candidatului să

demonstreze competența;

Pentru a stabili numărul de puncte per item, este recomandabil să luați în considerare mai întâi,

câte elemente de răspuns si la ce nivel sunt ele necesare, pentru a considera rezolvat cu succes

(tipul de) itemul;

Începeți cu un punct pentru un item de evaluare simplu (cunoștințe de bază) si evitați tipare de

punctare prin care acordați procentaje dintr-un numǎr întreg;

Page 76: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Verificarea mai întâi a baremelor ce conțin răspunsurile cerute vă ajută să evitați luarea unor

decizii care sǎ conducǎ la calcule complicate ale rezultatelor testului.

Administrareatestelor

Fiecareelevtrebuiesă aibă ocopiea testului.

Asigurareaunuiclimatfizicadecvat- eleviisăsesimtăconfortabilşisăseevite

întreruperile.

Asigurarea unuiclimat psihologic adecvat. Acest lucruse poate realiza prin

anunţarea anticipată a testului, repetarea obiectivelor importante şi prin

încurajareaelevilordeasestrăduisă răspundăcâtmaibinefărăa-istresa.

Copierea esteo acţiune inacceptabilă, neonestă. Este responsabilitatea

profesoruluisăasigureastfeldecondiţiicaresăreducă copierea,prinaşezarea elevilor

înanumitelocuri,supravegherea atentă,interzicereaelevilordeaface

schimbdematerialeşiprinstabilireaunorregulişipenalităţi.

Înurmaadministrăriitestelorscrise

seobţinoseriededatereferitoarelarezultateleelevilor.Noteleobţinutereprezintăoetapăimportantădi

n punctuldevederealtuturorcelor implicaţi/interesaţi:elevi,

părinţi,profesori,angajatori,comunitate.Profesorii,unitateaşcolară sunt interesaţi de rezultate,

de feedback-ul unui examen, de exemplu, pentru că obţin informaţii referitoare

laniveluldepregătire alelevilorîn raportcustandardele naţionale,

performanţaelevilorînraportcuanumitevariabile etc.

Factori perturbatori ai evaluării

Notaesteunsimbolcăruiaiseatribuieoanumesemnificaţie.Ea exprimăojudecatăvalorică emisă

asupraunuirezultat,reprezentândunreper pentruunprofesor(privindperformanţa elevilor)

şipentruelev(caelementdeautoapreciere).

Funcţiileîndeplinitedeacţiuneadeevaluarearezultatelorşcolareseregăsescşicafuncţii alenotei.

Onotarecorectătrebuiesăîndeplineascăurmătoarele caracteristici:

Obiectivitate:exactitate,precizie,corectitudine,responsabilitate

Validitatea:notaacordatăsăcorespundă poziţieiierarhicedinsistemulde notare

Notaacordatădeun examinatorsăseregăseascălaoricare altexaminator

Cercetările au pus în evidenţă faptul că în practica didactică se întâlnesc numeroase

disfuncţiuni în evaluarea rezultatelor şcolare. Situaţiile generatoarede erori în evaluare

Page 77: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

provindinmaimultesurse:

Factoriperturbatoricareprovin dinactivitateacadruluididactic

Factoriaivariabilităţiinotăriicareţindeelevi

Factoricareţindespecificuldisciplineipredate

Factoricareţindemetodeledeevaluatedidactică

Factoricateţindecircumstanţelesociale încareserealizeazăevaluarea

Factoriperturbatoricareprovindinactivitateacadrului, diactic:

efectul „halo” supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub

influenţaimpresieigeneralea profesoruluidespreunelev

efectul„blând”–tendinţaevaluatoruluidea apreciacu indulgenţăeleviimaibine

cunoscuţidecâtpeceimaipuţincunoscuţi

eroareadegenerozitateacordareaunornoteexcesivdemariînraportcunivelul

realdepregătirealelevilor:probe uşoare,exigenţăscăzută

efectuldeancorare,constăînsupraevaluareaunorrezultatedincauzăcăacestea

atragatenţiaasupraunoraspectemaipuţinfrecvente,aşteptate,identificabile la

nivelulmajorităţiiformelor derăspuns datedeelevi.Cuacestprilej,seconstituienoi

griledevalorizare atezelorsaurăspunsurilor careurmează.

efectulPygmalionsauefectuloedipian-aprecierearezultatelorobţinutedeelevi este

puternic influenţată de opinia pe care profesorul şi-a format-o despre

posibilităţileacestora.

efectul tendinţiei centrale -semanifestă princonduita profesorului deaevita

extremelescaleidenotaredindorinţadeanugreşişidea nudepreciaelevii.

Majoritateanoteloracordateseînscriuînjurulvaloriilormedii.

efectulcurbei lui Gauss– exprimă dorinţa cadrului didactic ca distribuţia

rezultatelorşcolareînfiecareclasă,să fiecâtmaiaproapedecurbaluiGauss.

Aceastapresupuneajustareaexigenţeiînnotareînraportdenivelulgeneralatins defiecare

clasă astfel încât distribuţia rezultatelor să reflecte,pe cât posibil,o distribuţie

normală.Astfel,la o clasă foarte bună exigenţa creşte,iar la alta cu

rezultateîngeneralmaislabe,exigenţascade.

efectul de contrast - răspunsurile succesive ale elevilor sunt apreciate prin

contrast.Dacă,dupăunelev care arăspunsfoartebine,urmeazăunelevcarea răspuns

bine,existătendinţadea-

lsubevaluapeceldinurmă.Dacă,dupăunrăspunsslab,urmeazăunrăspunsbun,celdin

urmăestesupraevaluat.

Page 78: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

efectuldeordine. Semanifestăprinexigenţesporitealeprofesoruluila începutul

procesuluideevaluare(laînceputulanului,laînceputulexaminării,cândpoate folosi nota în

scopdeintimidare)şi prin comportamente mai indulgente spre finalul procesului de

evaluare (la sfârşitul anului, al examinării devine mai concesiv).

ecuaţiapersonalăaexaminatorului-încadrulecuaţieipersonale,profesoriiar putea

fiplasaţidelaceifoarteindulgenţişigeneroşi,laceifoarteexigenţi,deo

severitatedeosebită(constantăsautemporară,intenţionatăsauneintenţionată),

delaceicaresunt impresionaţişiapreciazăînmoddeosebitoriginalitatea răspunsurilor,

notapersonalăaacestora,pânălaceicareseconformeazănumai celor predatede

eişisuntcuprinse înmanuale.

Activitatea practică

Temădereflecţie:

Înactivitateadumeavoastrăaufostsituaţiiîncareauacţionatfactoriiperturbatori

descrişimaisus?Încaresituaţiev-aţiregăsit?

Cumaţieliminatperturbaţiile?

Factori aivariabilităţiinotăriicareţindeelevi

Personalitatea elevilorconstituie siea oimportantă sursăpentru multe eroridenotare si

apreciere.Perturbaţiileprovindin:

nepotrivirea dintre instrumentele folosite în evaluare şidiferitele însuşiri ale

personalităţiielevilor;

reacţiile elevului ca manifestare a

individualităţii sale,maschează uneori randamentulreal;

stareapsihicăîncareseaflă,determinatădeoboseală,temperament,atitudine,

abilităţiledecare dispuneîsipun amprentaasuprarăspunsurilorexprimate;

speculareasistemuluidenotarealprofesorului;

factoriaccidentali:stres,frustrare,anxietateetc.

Factori careţindespecificuldisciplineipredate

Specificulobiectelordeînvăţământinfluenţează,inmodevident,evaluarea:

disciplineleexacte,riguroase,faciliteazăobiectivitateaevaluării;

disciplinelesocio-umanecomportăevaluărisubiective

Page 79: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Factori careţindecircumstanţelesocialeîncareserealizeazăevaluarea

Acestifactorisereferălaintervenţiilepărinţilor,rudelor,cunoştinţelorsauaaltorprofesoricu

scopuldeafavorizaanumiţielevi.

Modalităţile decorectare a intervenţiei factorilor perturbatori în evaluareadidactică

cunoaştereadecătreprofesoria factorilorperturbatori,amodalităţilorconcretede

manifestarea erorilorînevaluareadidacticăşievitareaacestora;

realizareaevaluăriiînacordcuobiectivegenerale şioperaţionalebinedelimitate;

realizareaunorinstrumenteriguroasedeverificarecurentăşiperiodică

combinareametodelorşitehnicilorde evaluarepentruasigurareaunorjudecăţide

valoarecorecte;diversificareametodelorşiinstrumentelordeevaluare;

informareaelevilorasupra obiectivelorevaluăriişiasupramodalităţilorde

evaluare;

practicareauneievaluăritransparente(prezentareacriteriilordeevaluare,

utilizareabaremelordecorectare,ete.);

verificarearitmicăa elevilorşiinformarealorasupraprogreselorrealizate;

asigurareaanonimatuluiprobelorscrise;

dezvoltareacapacităţiideautoevaluareaelevilor.

Complexitateaprocesuluideevaluareşiinfluenţafactorilorperturbatoriîndesfăşurareasaobligăprof

esorulla operfecţionaredocimologicăcontinuă.Calitateadebunexaminatorse

dezvoltă,seeducăprin informare,exerciţiuşiautocontrol.

Valorificarearezultatelor evaluării

Apreciereaobţinutăînşcoalăesteasimilată,interiorizatăde elev,devenindreperîn autoapreciere,în

formarea imaginiidesine.Rezultatuluneievaluăriestenaturăsăstimuleze activitatea de învăţare

ulterioară a elevilor şi se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-uluioferitde

evaluare.

Apreciereaprofesoruluiesteînsuşitădegrupuldincare faceparteelevul,declasăşise

răsfrângeînsferarelaţiilorinterpersonale,înstatutulsociometricalelevului.

Evaluarearezultatelorşcolare

Diagnoza

Diagnoza

Prognoza Feedback Ierarhizarea

Page 80: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Vizeazădepistarea

lacunelorşigreşeli

lorelevilordeterm

inând acţiunea

pentru

înlăturareaacestor

a

Evidenţiază

performanţeleviito

are ale elevilorşi

sprijină decizia

deorientare şcolară

şiprofesională

ulterioară

Rezultateleobţinute

permitprofesoruluis

ă aprecieze

eficienţa

rezultatelorsaleşisă

-şiîmbunătăţească

stilul

depredare

Realizareaunei

ierarhizăriaelevi

lor care să

determineselecţ

iaacestora

Programeremediale

O funcţie împortantă a verificării şi notării este măsurarea randamentului şcolar, a

progresuluirealizatde elevipentruaşticâtmaicorectundesesitueazăaceştiape firul

obiectivelorprevăzuteale instruirii.

Evaluareaprogresuluiunui elevspreatingereaobiectivelorpresupunecompararea

performanţelorsaleactualecurataaşteptatădeprogres.În funcţiededecalajulconstatatse

organizează apoiprograme remediale. Se iniţiazăastfel o activitate de monitorizare

continuă.Caurmareceeace faceobiectulevaluării,suntrezultate,prestaţii,performanţe,

produseale activităţiidin carevorilustraevoluţiacapacităţilor,intereselor,atitudinilor.

Dateleverificăriişievaluăriiconstituieunfactordereglareactivităţii:

pentruprofesor–cumsă-şidozezematerialul,cetrebuiereluatînpaşimaimici,

evidenţasurselorde eroareetc..

pentru elevi – indiciu în reglarea efortului de învăţare (un reper în dozarea

investiţieidetimpînviitor,“semnaldealarmă”pentrupromovare etc.),graţie evaluării, elevul ia

act de cerinţele faţă de pregătirea sa şi îşi conturează aspiraţiileproprii;

pentrupărinţi– obazădepredicţiesau garanţieareuşiteiînviitor,indiciupentru

acordareadesprijin.Presiuneafamilieiîmpingeuneorilasupramotivare,întimp

ceteamadeeşecacopiluluiîlfacesăaspirela“maipuţin”;presiuneaspre“mai mult”are

dreptefectaspiraţiaspre“maipuţin” pentruaevitadecepţia.

Feedbackconstructiv

Rezultatele evaluăriiformativesuntutilizatepentruastabiliobiectivele învăţării şiaoferi

feedbackelevilor.Feedback-ultrebuiesăfieîntotdeauna directşiconstructivşitrebuiesă

ofereelevilor informaţiiprivindetapeleurmătoaredeparcurs.Pentruafieficace, feedback-ul

trebuieoferitcupromptitudine,astfelîncâtelevulsă-l valorificeînprocesuldeînvăţare.

Page 81: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Aceastaasigurămotivarea,carereprezintăunelementcrucialînsprijinireaelevilorpentrua

învăţacusucces.Feedback-ulîntârziatpoatesănumaiaibăsenspentruelev.

Rolul feedbackului constructiv

Rolulfeedback-uluiconstructivMotivează

elevul

Informeazăînprivinţabunelor

practicişi

acelornecorespunzătoare

Îispunecumsă-

şi

îmbunătăţeascăperfo

rmanţele

Creşte

aşteptările

Caracteristicileunuifeedbackconstructiv

1.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăfiesensibilăşiconstructivă,pentrucăoriceevaluare

areunimpactemoţional

Profesoriitrebuiesăfieconştienţideimpactulpecarecomentariile,noteleşicalificativeleîl pot avea

asupra încrederii în sine şi entuziasmului elevilor şi ar trebui să fie cât mai

constructivicuputinţă înfeedback-ul pecareîloferă.Comentariilecareseconcentrează asupra

activităţii mai curând decât asupra persoanei sunt mai constructive atât pentru

învăţare,câtşipentrumotivaţie.

2.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăţinăcontdeimportanţamotivăriielevului

Evaluarea care încurajează învăţarea stimulează motivarea, evidenţiind progresele şi

realizările,nueşecurile.Estepuţinprobabilcaocomparaţiecualţiicareauavutmaimult successă

îimotivezepeelevi,maicurândîifacesăsimtăcă „nusuntbuni.

3.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăpromovezeangajamentulfaţădeobiectiveleînvăţăriişioînţe

legerecomunăa criteriilorconformcărora suntevaluaţi

Pentrurealizareaunuiprocesdeînvăţareeficace,eleviitrebuiesăcunoascăşisăînţeleagă

caresuntaşteptărilepecareprofesoriileauşimaialescaresuntobiectivileînvăţării.Când elevul

participăla stabilireaobiectivelor şi la identificarea criteriilor pentru evaluarea

progreselor,vaînţelegeşise va implica.

Comunicareacriteriilordeevaluareimplică discutareaacestoracuelevii,utilizândtermenipe

careaceştia îipotînţelege, oferindu-leexempleprivindmodul în carepotfi întrunite în

practicărespectivelecriteriişiangajândeleviiînautoevaluareşievaluarecolegială/reciprocă.

4.Eleviitrebuiesăprimeascăîndrumăriconstructiveprivindmodalităţiledeîmbunătăţire.

Page 82: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Elevii au nevoie de informaţii şi de îndrumări pentru a-şi planifica următoarea etapă în

procesulde învăţare.Rolulprofesoruluiestedea:

evidenţiapuncteletarialeelevilorajutându-isăledezvolte

indicaclarşiconstructivoricepuncteslabeşimodulîncareacesteaaputeafi

abordatepentrua fidepăşite

oferielevilorposibilitateadea-şiîmbunătăţiactivităţile.

Feedback-ul constructiv necesită timp. Practica accelerează acest proces, ajungând să

durezedoar20desecundepentrufiecareelev.Deşifeedback-ul individualestecelmai

eficaceşifeedback-ulîngrup sauînclasăîmbunătăţeşteînvăţarea,contribuiela motivareşi

comunicăexistenţaunoraşteptărimaimariprivind realizărileelevilor.

Realizareaunuifeedbackutilşicredibilprinaplicareainstrumentelordeevaluare

studiatevaconstituiunmijlocde:

– autoevaluareelev

– evidenţiereaevoluţieiîntimpprofesor

– participarealaformare,prindialogdeschispărinţi

Crearea, gestionareaşi arhivareadocumentelorde evaluare

Activitatea practică 16

Înregistrareadeciziilordeevaluare

Înmomentulîncareevaluatoriiauluatdeciziile,seţineevidenţaacestora.Evidenţeletrebuie săfieuşor

accesibile şi lizibile, cutoate informaţiile relevante prezentate clar, pentru a permite verificarea

prin sondaj. Conducerea şcoliiare răspunderea de a se asigura că

sistemeledeevaluaresuntaplicatecorect,înconformitatecureglementărileînvigoare.

Înregistrarearezultatelefinalepentruevaluareaclasei

Profesorultrebuiesăînregistrezerezultatulevaluăriimodululuipentruapermiteelevilorsăfieadmisi

laexamenuldecertificareacalificarii.

Înregistrareaşiverificareadovezilor

1.Întocmiţiunplanalevaluăriisumativeamodulului–estimaţisăptămânileîncarese

vorefectuadiferiteevaluărisumative:

a.Planulartrebuisăincludăcelpuţinuninstrumentdeevaluareprincareseevaluează

abilităţilecognitiveşi/saupractice.Poatefiotemăde lucru caresedesfăşoarăpemaimulte

Page 83: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

săptămâni.Aceastavaconstituicelpuţin60%din notelepentruacelmodul.

b.Potexistamaimulteevaluări careconteazăînvedereaevaluăriisumative.

c.Nuestenecesarăoexaminarescrisăla finalulmodulului,cuexcepţiacazuluiîncare

curriculumulmodululuiomenţioneazăînmodspecificcafiindobligatorie,

Acestplan le oferăprofesoruluişieleviloroindicaţieprivindîncadrareaîntimpimplicatăde

modululrespectiv.

2.Dacăplanulesteîmpărtăşitelevilor,îiajutăsăîşiplanificeşiorganizezepropriulvolum demuncă.

3.Marcaţirezultateleindividuale aleevaluăriicucomentariidefeedback-profesorul

completeazădocumentuldelapunctul2demaisus,asigurându-secăacompletatcoloana

defeedbackşicăîmpărtăşeşteinformaţiilerespectivecuelevul.

4.Completaţiformularuldefinalizareamodululuipentru clasă– la finalizareamodulului,

profesorulcompleteazăşisemneazăacestformular,caoevidenţăacelorcareaufinalizat

cusuccesmodulul.

5. Îndosariaţi toate dovezile şi lucrările scrise într-un dosar al clasei sau în

portofoliulindividualalelevului.Documentaţiaestepăstratăpentru treiscopuri:

Contestarearezultatelorde către elevi

Verificăriale inspectoratuluişcolar

Asigurareaconsecvenţeiîndepliniriiindicatorilordinstandardeprivindrezultateleînvăţării.

6.Verificaţidovezile.Aceastăactivitateesteîndeplinitădeun colegcareverificădacă:

aInstrumenteledeevaluareamodulelor:

• acoperă toate criteriile de performanţă din unitatea cuprinsă în standardul de

pregătireprofesională

• suntvalide,credibileşicorecte

• auoschemădenotareclară

b.Completeşiapreciatecorect(aceastasepoatefaceprinsondaj)

c.Documentaţiaestecorectă.

Cuocaziaevaluărilor decertificareînregistrarearezultatelorserealizeazaprincompletarea

documentaţiei de înregistrare a evaluării (dosarul de evaluare) şi raportarea rezultatelor

evaluării.Inregistrarilesuntdeobiceiosintezăarezultatelorevaluarii,atuturordovezilor careau

condus larezultatulfinal.

Page 84: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Esteimportantca înregistrărilesăfiefacuteintr-unformatunitar,caresăcuprindăaspecte

relevantedinprocesuldeevaluare inscopul:

Asigurăriicoerenteisiconsistenteiprocesului

Verificăriişimonitorizăriiprocesului

Enecesarcalafinalulevaluăriisă fieintocmitunRaportasupramoduluide desfăşurarea procesului

de evaluare care sa cuprindă date despre candidaţi, despre condiţiile de desfăşurarea

examenuluidecertificareacompetenţelor,problemeleapărutepe parcursşi

modullordesolutionare.

Totaicisevorincludesugesiipertinentereferitoarelapuncteleslabeidentificateşivorfi

făcutesugestiideîmbunătăţire.

Bibliografie:

CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI

TEHNIC

“Profesor- evaluator de competențe profesionale” – suport de curs realizat în cadrul proiectului

cofinanțat din Fondul Social European “Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării

competențelor profesionale”, ID: POSDRU/57/1.3/S/30768.

Page 85: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Agenda sesiunii de formare

Program de formare:

Profesor evaluator de competențe

Ora ACTIVITATEA OBSZiua 1

9.00-13.00

Modulul IEvaluarea-parte integrantă a strategiei didacticePrezentarea generală a programului de formare „Evaluareaelevilor din unitățile IPT”- Evaluarea școlară-concepte, definiții, strategii, etape- Interdependența competențe - evaluare- Legislația privind evaluarea în sistemul de educație și formareprofesională din RomâniaActivitatea practică 1

10.45-11.00pauză decafea

13.00-14.30

Pauza de masă

14.30-18.30

Modulul IIProiectarea si organizarea evaluării în ÎPT- Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultateleînvățăriiActivitatea practică 2

16.45-17.00pauza decafea

Ziua 29.00-13.00

Modulul IIProiectarea si organizarea evaluării în ÎPT (continuare)- Planul de evaluareActivitatea practică 3- Situații de culegere a informațiilor. Resurse (materiale, de timpși spațiu) necesare evaluării- Pregătirea candidaților în vederea evaluării

10.45-11.00pauză decafea

13.00-14.30

Pauza de masă

14.30-18.30

Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare în ÎPT- Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire,analiza acestora- Instrumente de evaluare- Probele oraleActivitate practică 4- Probele practice- Probele scrise- Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire,analiza acestora- Instrumente de evaluare- Probele orale- Probele practice- Probele scrise

Page 86: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Ziua 3

9.00-13.00

Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare în ÎPT (continuare)- Testul docimologic- Tipuri de teste- Caracteristicile testuluiActivitate practică 5- Etapele elaborării unui test- Matricea de specificațiiActivitate practică 6

10,45-11.00pauza decafea

13.00-14.30

Pauza de masă

14.30-18.30

Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare în ÎPT (continuare)- Realizarea itemilor obiectiviActivitate practică 7Activitate practică 8Activitate practică 9- Realizare a itemilorsemiobiectivi si a baremului de corectare sinotareActivitate practică 10Activitate practică 11- Realizare a itemilor subiectivi si a baremului de corectare sinotareActivitate practică 12Activitatea practică 13- Elaborarea testelor de evaluareActivitatea practica 14

16.45-17.00pauza decafea

Ziua 49.00-13.00

- Structura testelor de evaluare- Factori perturbatori ai evaluăriiActivitate practică 15Valorificarea rezultatelor evaluării

10,45-11.00pauza decafea

13.00-14.30

Pauza de masă

14.30-18.30

Feedback-ul constructivActivitate practică 16Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor de evaluare

16.45-17.00pauza decafea

Page 87: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Test preliminar

Test preliminar pentru identificarea competențelor inițiale

1. Cât de bine pregătiți credeți că sunteți în domeniul evaluării competențelorprofesionale ?

a.Foarte bine

b.Bine

c.Suficient

d.Nu suficient de bine

2. În ce măsura credeți ca majoritatea evaluărilor dumneavoastră suntobiective șicorecte (apreciați pe o scara de la 1 la 4, unde 1 este nivelul cel mai scăzut)

1 2 3 4

3.Principalele cauze ale evaluărilor mai puțin reușite realizate de dumneavoastră au fost:

a.____________________

b.____________________

c.____________________

d.____________________

4. Câți elevi corigenți ați avut în anul școlar precedent ?

a. nu am avut elevi corigenți,

b. mai puțin de 5 elevi,

c. între 5 și 10 elevi,

d. peste 10 elevi

5.Față de evaluările realizate de dumneavoastră elevii și, eventual, părinții se declară in general:

a.foarte mulțumiți,

b.mulțumiți,

Page 88: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

c.mai degrabă nemulțumiți,

d.nemulțumiți

6 . Care credeți că sunt cauzele pentru care frecvent rezultatele evaluărilor dincadrul examenelor sunt considerate nerelevante, incorecte sau necredibile ? Explicațivă succint opinia.

__________________________________________________________________________

7.Ierarhizați, după importanta pe care o acordați in procesul de evaluareurmătoarele afirmații (unde 1 este cel mai important) scriind în dreptul fiecărui enunț locul pe care îlacordați:

a. a găsi căi de îmbunătățire a performanțelor elevilor;

b. a cunoaşte performanțele şi progresele elevilor;

c. a stabilii necesitatea unor reluări pentru a corecta rezultatelor elevilor;

d. a găsi soluții de optimizare a demersurilor realizate atât în învățare, cât şi în predareşi evaluare;

e. a forma elevilor deprinderile de autoevaluare;

f. a pune suficiente note;

g. a încheia situația școlară.

8.Precizați cât de des folosiți următoarele metode de evaluare:

Metoda Foarte des Des Rar DelocProbe scriseProbe oraleProbe practiceProiectulStudiul de cazHărți conceptualeJoc de rolSimulareaJurnalulPortofoliulObservareaactivității șicomportamentuluielevului

Page 89: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Altele (vă rugămsă precizați care)

9. Cât de des folosiți la clasă următoarele instrumente de evaluare?

Instrumente Foarte des Des Rar DelocItemi cu alegere dualăItemi cu alegere multiplăItemi de asociereItemi cu răspuns scurtÎntrebări cu răspuns scurtItemi de completareÎntrebări structurateEseuri nestructuratePrezentareaInterviulRezolvarea de problemeObservarea sistematică aactivității elevuluiTema de lucruProiectulStudiul de cazSimulareaJoc de rolHărți conceptualeExercițiile (teme )practiceJurnalePortofoliulInvestigațiaChestionarulAutoevaluareaDezbatereaBrainstormingulAltele (vă rugăm să precizați)

10.Apreciați următoarele afirmații:

Afirmații Acordtotal

Acordparțial

Dezacordparțial

Dezacord total

Instrumentele de evaluarerealizate de mine sunt rigurosplanificate și organizate.Realizez instrumente de evaluarede calitate, adecvate obiectivelorevaluării

Page 90: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Verific calitățile instrumentelorînainte de a le utilizaTestez instrumentele înainte dea le folosiDiscut cu colegii despre calitateași oportunitatea utilizăriiinstrumentelor elaborate(selectate)Instrumentele măsoară ceea ces a intenționat de a fi măsuratInstrumentele prevăd cu claritate cum se acordă noteleRezultatele evaluării curenteanticipează rezultatele evaluării finale.Rezultatele evaluărilor trebuie să descrie ce știe, ce poate face șice probleme (teoretice, practice,de muncă, de studiu etc.) poate rezolvaAcordul elevului privind metodade evaluare aplicată estefacultativ.Comunicarea în prealabil a metodei de evaluareaplicate este la latitudinea profesorului.Metodele de evaluare se aplicăî n mod identic tuturor elevilorRezultatul evaluării orientează șieficientizează învățarea

11. Instrumentele de evaluare pe care le utilizați cel mai des sunt:

a. concepute de mine;

b. existente într-un auxiliar;

c. concepute de colegi;

d. pre luate de pe site ul www.edu.ro;

Page 91: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Matricea de specificatii

Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe

Matrice de specificatii pentru evaluarea evaluatorului de competențe

Unitatea de competențe: U2- Organizarea evaluării

Obiective:

Să se identifice capacitatea formabilului de a:

O1-Proiecta planificarea de evaluării în concordanță cu planificarea calendaristică

O2-Stabili instrumentele de evaluare pentru pentru o probă de evaluare sumativă

Performanţe/

Domenii

Conţinuturi

Cunoaşte Înţelege Aplică Număr

total itemiTermeni

Vocabu

lar

Fapte

specifice

Proceduri

Număr itemi

Planurile de

evaluare

2

0,25X2

=0,5p

O1

1

1p

O1

1

1p

O1

2

1X2=2p

O1

5

0,9X5

p=4,5

p

O2,O

1

11

Total itemi 2 1 1 2 5 11

Ponderi 5,55% 11,11 11,11 22,22% 50% 100%

Page 92: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

CHESTIONAR DE EVALUARE A PROGRAMULUI

Locaţia ........................................

Data .................................. 2013

Acest instrument este destinat evaluării sesiunii de formare la care aţi participat în aceste patruzile. Pentru fiecare întrebare alegeţi din scala de evaluare afirmaţia care corespunde cel mai bineopiniei dumneavoastre şi marcaţi cu un „x” pătratul corespunzător.

Completarea acestui chestionar este anonimă şi obligatorie, oferind echipei de formatori o bazănecesară de cunoaştere pentru activităţile viitoare.

1. Cum apreciaţi, în ansamblu, activitățile de formare la care aţi participat?

Foarte bune Bune Satisfăcătoare Nesatisfăcătore

2. Cum apreciaţi modul de organizare a sesiunii de formare?

Foarte bun Bun Satisfăcător Nesatisfăcător

3. Cât de relevante au fost pentru dumneavoastră tematicile abordate?

Foarte utile Utile Puţin utile Foarte puţin utile

4.

Cum apreciaţi interacţiunea cu formatorii?

Foarte bună Bună Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare

5.

Cum apreciaţi materiale puse la dispoziţie în cadrul sesiunii?

Foarte bune Bune Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare

6. Cum apreciați activitățile practice desfășurate în timpul activităților de formare?

Foarte utile Utile Puţin utile Foarte puţin utile

8. Vă rugăm să formulaţi trei propuneri care ar putea avea un impact pozitiv în organizarea şi derulareaactivităților de formare viitoare Motivaţi succint alegerea.

Page 93: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

9. Vă rugăm enumeraţi trei lucruri pe care credeţi că le-au realizat cu succes formatorii în cadrul acestuiprogram:

10. Vă rugăm să indicaţi câteva aspecte care ar putea fi îmbunătăţite în organizarea unui program similar

Vă mulţumim pentru timpul acordat!

CHESTIONAR FINAL

1. Consideraţi că acest curs de formare şi-a atins scopul?

Da Nu

Page 94: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

2. Vă rugăm să prezentaţi competenţele dezvoltate pe parcursul formării:

………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

3. Pentru fiecare afirmaţie, alegeţi din scala de evaluare atributul care o caracterizează cel mai bine:

Foarte slab Slab Bine Foarte bine Excelent

1. Conţinutul materialului a fost:

2. Eficienţa formatorilor în prezentare a fost:

3. Organizarea materialului a fost:

4. Claritatea exprimării formatorilor a fost:

5. Explicaţiile date de formatori au fost:

6.Abilitatea formatorilor de a prezentaexplicaţii alternative atunci când era nevoie afost:

7. Cantitatea de informaţie pe care aţi reţinut-oîn timpul formarii a fost:

8. Relevanţa şi utilitatea conţinutuluimaterialului au fost:

9. Activitățile care v-au fost propuse au fost

4. Alte observaţii privind cursul de formare: (posibilitati de optimizare a desfaşurării cursului, nevoia de

formare,

etc.).......................................................................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………......

5. Propuneti o temă pentru un viitor curs de formare.

...........................................................................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………......

Vă felicităm şi vă urăm succes în continuare!

Page 95: Programul B Formatori de profesori evaluatori de
Page 96: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

SECTIUNEA II

Page 97: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

P la n u l d e ev a lu a reA nd ra Ș and ruE rs ilia C o șbuc

L iliana M usc ină

U n p la n d e e v a lu a re re p re z in tǎ u nin s tru m e n t e s e n ţ ia l p e n tru p ro c e su l

d e e v a lu a re în s in e ş i p e n trud e te rm in a re a m o d a litǎ ţ ii în c a re

p ra c t ic a e v a lu ǎ r ii p o a te f i c o n t in u uîm b u n ǎ tǎ ţ itǎ p r in ra p o r ta re a la

c e r in ţe .

N u e x is tǎ u n fo r m a t f ix p e n trup la n u r ile d e e v a lu a r e ş i a c e s ta n ic i n u

a r t r e b u i s ǎ f ie im p u s p r inr e g le m e n tǎ r i fo rm a le .

U n p la n d e e v a lu a r e e s te , d e fa p t ,u n in s t r u m e n t e s e n ţ ia l d e

m a n a g e m e n t a l e v a lu ă r i i

Page 98: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

C i c lu l e v a lu ă r i i

P a ș i c e t r e b u i e r e s p e c t a ț i î ne l a b o r a r e a u n u i p l a n d e

e v a l u a r e

Page 99: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

P a s u l 1 : S ta b ilire a s c o p u lu i e v a lu ă r iip e n tru c a re s e e la b o re a z ă p la n u l d e

e v a lu a re

F a c to r ii c a re d e te rm in ă s ta b ilire a s c o p u lu i

P a s u l 2 : E v a lu a r e a s u r s e lo r

D o c u m e n te le s u r s ǎ n e c e s a r e :1 . P la n u l d e e v a lu a r e p r e c e d e n t ;2 . S ta n d a rd u l d e p r e g ă t ir e p r o fe s io n a lăc o r e s p u n z ǎ t o r p e n t r u c a lif ic a r e ;3 . E v a lu a r e a a p lic ǎ r i i p la n u lu i p r e c e d e n td e e v a lu a r e ;

P a s u l 3 : S t a b i l i r e a o b i e c t i v e l o r

T r e b u i e s ǎ f i e a b s o l u t c l a r c a r e e s t eo b i e c t i v u l e v a l u ǎ r i i , c o m p e t e n ţ e l es a u r e z u l t a t e l e î n v ǎ ţ ǎ r i i c a r e t r e b u i ee v a l u a t e .

P a s u l 4 : S t a b i l i r e a m e t o d e l o r d ee v a l u a r e

M e t o d e l e s u n t a d e c v a t e a t â t t i m p c â t s u n tr e l e v a n t e p e n t r u c e e a c e e v a l u e a z ă

Page 100: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

P a s u l 5 : S p e c i f i c a r e a i n s t r u m e n t e l o rd e e v a l u a r e

T r e b u i e d e s c r i s e s p e c i f i c a ţ i i l e t e s t e l o r(î n t r e b ă r i l e s e r e f e r ă l a : , t i p u r i d e

i n t r e b ă r i , c o n ţ i n u t ), p e n t r u f i e c a r e t i p d ep r o b ă d e e v a l u a r e î n p a r t e .

P a s u l 6 : V e r i f i c a r e a p l a n u l u i

T r e b u ie s ǎ s e c o n c e n t r e z e p eu r m ǎ t o a r e le î n t r e b ǎ r i c h e ie :• P la n u l d e e v a lu a r e a c o p e r ǎ t o a t ee le m e n t e le c r i t i c e c a r e t r e b u ie e v a lu a t e ?• P o t f i e v a lu a t e a c e s t e e le m e n t eîn t r - o m a n ie r ǎ v a l i d ă ?• C o m p o n e n t e le d e f in i t e p e n t r ue v a lu a r e c o n t r ib u ie l a o e v a lu a r ee f i c a c e ş i e f i c i e n t ǎ ?

Page 101: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Modul II

Activitatea 3 – Plan de evaluare

Activitatea isi propune sa formeze deprinderea de a proiectaevaluarea in corelare cu planificarea rezultatelor invatarii

10 min activitate in echipă10 minute discuţii în plen/ feedback

Se împarte grupa în 4 echipe.Fiecare echipă va stabili resursele materiale și instrumentele pentruevaluarea pe parcurs pentru un conținut dat.Rezultatele vor fi prezentate pe poster și un reprezentant din fiecaregrupă va justifica alegerea făcută.

Suport de cursFlipchart, hârtie şi instrumente de scris, fișă de lucru, fișă dedocumentare

Modul II

Activitatea 3 – Plan de evaluare

Activitatea isi propune sa formeze deprinderea de a proiectaevaluarea in corelare cu planificarea rezultatelor invatarii

10 min activitate in echipă10 minute discuţii în plen/ feedback

Se împarte grupa în 4 echipe.Fiecare echipă va stabili resursele materiale și instrumentele pentruevaluarea pe parcurs pentru un conținut dat.Rezultatele vor fi prezentate pe poster și un reprezentant din fiecaregrupă va justifica alegerea făcută.

Suport de cursFlipchart, hârtie şi instrumente de scris, fișă de lucru, fișă dedocumentare

Modul II

Activitatea 3 – Plan de evaluare

Activitatea isi propune sa formeze deprinderea de a proiectaevaluarea in corelare cu planificarea rezultatelor invatarii

10 min activitate in echipă10 minute discuţii în plen/ feedback

Se împarte grupa în 4 echipe.Fiecare echipă va stabili resursele materiale și instrumentele pentruevaluarea pe parcurs pentru un conținut dat.Rezultatele vor fi prezentate pe poster și un reprezentant din fiecaregrupă va justifica alegerea făcută.

Suport de cursFlipchart, hârtie şi instrumente de scris, fișă de lucru, fișă dedocumentare

Page 102: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

EVALUAREAINIȚIALĂ

EVALUAREA FORMATIVĂ EVALUAREASUMATIVĂ

SCOPUL URMĂRIT• Identifică nivelul achizi Ńiilor iniŃiale ale

elevilor în termeni de cunoştinŃe, competenŃe şi abilităŃi, în scopul asigurăriipremiselor atingerii obiectivelor propusepentru etapa imediat următoare;

• „Este indispensabilă pentru a stabili dacăsubiecŃii dispun de pregătirea necesarăcreării de premise favorabile unei noiînvăŃări" (Ioan Cerghit, 2002, p. 307);

• Urmăreşte dacă obiectivele concretepropuse au fost atinse şi permitecontinuarea demersului pedagogic spreobiective mai complexe; “Unicul scop alevaluării formative este să identificesituaŃiile în care întâmpină elevul odificultate, în ce constă aceasta şi să-linformeze” (De Landsheere, 1975), atâtpe el cât şi pe profesor.

• Stabileşte gradul în care au fost atinsefinalităŃile generale propuse (fie dobândireaunei atitudini sau a unei capacităŃi),comparându-i pe elevi între ei (interpretarenormativă), ori comparând performanŃelemanifestate de fiecare cu performanŃeleaşteptate (interpretarea criterială).

PRINCIPIUL TEMPORALITATII• Se efectuează la începutul unui program de

instruire (ciclu de învăŃământ, an şcolar,semestru, începutul unui capitol şi chiar alunei lecŃii).

• Axată pe proces și internă; se facepe parcursul învățării;

• Frecventă, la sfârșitul fiecărei unitățide studiu, sarcini sau grup de sarcini;

• Este punctuală

• Este finală, având loc după învățare;• Regrupează mai multe unităŃi de studiu, face

bilanŃul;

OBIECTUL EVALUĂRIIo Este interesată de “acele cunoştinŃe şi

capacităŃi care reprezintă premise pentruasimilarea noilor conŃinuturi şi formareaaltor competenŃe” (I. T. Radu), premise“cognitive şi atitudinale” capacităŃi, interese,motivaŃii), necesare integrării în activitateaurmătoare.

• Vizează cunoştinŃele, competenŃele şimetodologiile în raport cu o normăprestabilită, dar şi cu o sarcină maicomplexă de învăŃări ulterioare desprecare elevul îşi face o reprezentare” (I. T.Radu);

• Se extinde şi asupra procesului realizat.

• “se concentrează mai ales asupraelementelor de permanenŃă ale aplicării unorcunoştinŃe de bază, ale demonstrării unorabilităŃi importante dobândite de elevi într-operioadă mai lungă de instruire” (S.N.E.E.)

FUNCȚII INDEPLINITE• FuncŃie diagnostică;• FuncŃie prognostică.

• “FuncŃie de constatare a rezultatelor şide sprijinire continuă a elevilor”(I.T.Radu);

• FuncŃie de feed-back;• FuncŃie de corectare a greşelilor şi

ameliorare şi reglare a procesului;• FuncŃie motivaŃională.

• FuncŃie de constatare şi verificare arezultatelor;

• FuncŃie de clasificare;• FuncŃia de comunicare a rezultatelor;• FuncŃie de certificare a nivelului de

cunoştinŃe şi abilităŃi;• FuncŃie de selecŃie;• FuncŃie de orientare şcolară şi

profesională.DIN PUNCT DE VEDERE AL NOTĂRII

• Nu îşi propune aprecierea performanŃelorglobale ale elevilor şi nici ierarhizarea lor.

• “Acest tip de evaluare nu se exprimă înnote şi cu atât mai puŃin în scoruri.” (I. T.Radu)

• Nu realizeară ierarhii şi clasificări întreelevi;

• Oferă premise pentru notare.

• Evaluarea sumativă se traduce printr-unscor. Prin scor desemnăm rezultateleobiective obŃinute în urma unui test sau aoricărei alte forme de evaluare prinadunare sau scădere de puncte dupăreguli fixe.

• Constată performanŃele şi clasifică(ierarhizează) elevii în funcŃie de acestea.

AVANTAJE• Oferă profesorului cât şi elevului

posibilitatea de a avea o reprezentare câtmai exactă a situaŃiei existente(potenŃialul de învăŃare al studenŃilor,lacunele ce trebuiesc completate şiremediate) şi a formula cerineleurmătoare;

• Pe baza informaŃiilor evaluării iniŃiale seplanifică demersul pedagogic imediaturmător şi eventual a unor programe derecuperare.

• Permite elevului să-şi remedieze erorileşi lacunele imediat după apariŃia ei şiînainte de declanşarea unui procescumulativ;

• Oferă un feed-back rapid, reglând dinmers procesul;

• Este orientată spre ajutorul pedagogicimediat;

• Oferă posibilitatea tratării diferenŃiate (I.Cerghit);

• Dezvoltă capacitatea de autoevaluare laelevi;

• Reduce timpul destinat actelor evaluativeample, sporindu-l pe cel destinatînvăŃării;Sesizează punctele critice în învăŃare.

• rezultatele constatate pot fi folosite pentrupreîntâmpinarea greşelilor la alte serii decursanŃi;

• permite aprecieri cu privire la prestaŃiaprofesorilor, a calităŃii proceselor deinstruire, a proramelor de studii;

• oferă o recunoaştere socială a meritelor.

Page 103: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

DEZAVANTAJE• Nu permite o apreciere globală a

performanŃelor elevului şi nici realizareaune ierarhii;

• Nu-şi propune şi nici nu poate să determinecauzele existenŃei lacunelor în sistemulcognitiv al elevului.

• “Aplicarea acestei strategii de evaluare,foarte pretenŃioasă, necesită oorganizare riguroasă a predării,competenŃă în precizarea obiectivelor, înstabilirea sarcinilor, în alegera tehnicilorde evaluare” (Ioan. Cerghit);

• “Recursul la evaluarea formativă estetestul unei pedagogii a rigorii, a lucidităŃiişi a eficienŃei” (I. Cerghit).

• Nu oferă suficiente informaŃii sistematice şicomplete despre măsura în care elevii şi-au însuşit conŃinutul predat şi nici dacă unelev stăpâneşte toate conŃinuturileesenŃiale predate;

• Are efecte reduse pentruameliorarea/reglerea şi remedierealacunelor, efectele resimŃindu-se după operioadă mai îndelungată, de regulă,pentru seriile viitoare;

• Deplasează motivaŃia elevilor cătreobŃinerea unui rang mai înalt în ierarhiagrupului, punând accent pe competiŃie;nu favorizează dezvoltarea capacităŃii deautoevaluare la elevi;

• Nu oferă o radiografie a dificultăŃilor înînvăŃare;generează stres, teamă, anxietate.

TIPURI DE EVALUARE

Criterii Evaluarea iniŃială Evaluarea formativă Evaluarea sumativăCând serealizează?

• în faza iniŃială • pe tot parcursul desfăşurăriiprogramului de formare;

• la finalul unei sesiuni/modul;

În ce scop? • cunoaşterea nivelului de lacare se porneşte

• ameliorare /îmbunătăŃire aactivităŃii şi a rezultatelor

• optimizarea pe parcurs aprogramului de formare

• acreditare/ decizie; ameliorarea activităŃii viitoare

Cine o realizează? • evaluator intern (aceeaşipersoană care a realizatprocesul - formatorul)

• evaluator intern (formatorul) • evaluator intern sau extern

FrecvenŃacolectării datelor

• la început (rar) • frecvent • la intervale mari de timp

Ce rezultatevizează?

• rezultate parŃiale (anticipă/oferăgaranŃii pentru rezultatelefinale)

• rezultate finale

Page 104: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

PLANUL ACTIVITĂȚII

Elaborareaplanului de evaluareModulul II- Activitatea 3- Plan de evaluare

Durataactivității: 30 minute

1. Elaborareaobiectivelor de învățare ale activitatii

Dupărealizareaacesteiactivitățiformabiliivorputea :

- Săproiectezeactivitatea de evaluareîncorelare cu rezultateleînvățării- Săstabileascăinstrumentelepentruevaluare: initial, formative, sumativă

2. Realizareauneiliste de materiale (inclusiv software) cevor fi folosite in timpulsimularii

- Flipchart, hârtie, instrumente de scris- Prezentări power-point cu tipurile de evaluare, planul de evaluareși model pentru o

planificare a evaluării- Fișe de lucrupentruparticipanti- Fișele de lucru a formatorilor- Planificărilecalendaristice / ale unităților de învățarerealizateîncadrulactivității A1- Fișă de documentareutilizatăpentruprezentareametodelor de evaluareutilizatăînactivitatrea

A2- Support de curs

3. Prezentareamodului de desfasurare a activitatii

1.Pentrurealizareaactivității sevorvalorificacunoștințeleșideprinderiledobânditeîncadrulactivităților A1 și A2

2.Participanțiivor fi așezațimodelul Bistro, pespecializări/specializăriapropiate3.Vor fi distribuitefișea activitățiipentruparticipanțișiva fi explicatmodul de desfășurare al

activității, sarcina de lucru, materialelece pot fi consultatepentrurezolvareacerinței, timpulde lucru, modul de evaluare,feed-back, modalitatea de finalizare , raportarea

4.Formatoriivorprezentarepereteoretice ale tipurilor deevaluareșivorsolicitaparticipanțilorcapentruplanificarearealizatăsăstabileascămomentulreali

Page 105: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

zăriievaluăriiinițiale, evaluări formative șievaluareasumativă5.Încadrulgrupelorvor fi

stabilitemetoda/metodeleadecvatepentrufiecaredintreevaluărișiinstrumenteleutilizatepentrufiecaredintreevaluări

6.Participanțiivorîntocmidupămodelulprezentatplanificărilepentruevaluare7.Grupelevorprezentaplanificărilerealizate8.Vor fi discutateplanificărilerealizateșivor fi identificateelementele din planificărilerealizatece

pot fi folositepentruîmbunătățireaplanificărilorrealizate9.Se refacplanificările care necesităîmbunătățire10. Se posteazăpeplatformacursului de formare

4. Notareareperelorimportante ale activității (timpi, etape, rezultate, metodeșicriterii de evaluare aactivitățiietc)

1.Pregătireasălii de curs- 10 min2.Primireaparticipanților/spargereagheții/ așezareape grupe-10 min3.Anunțareasarcinii de lucru-5 min4.Distribuireafișelorpentruparticipanțiși a celorlaltematerialesuport- 5 min5.Prezentareamaterialelor .pptșivalorificareaexperiențelorparticipanțilorreferitoare la

temaabordată- 15 min6.Clarificareatuturoraspectelorceprivescrealizareasarcinii de lucru-5 min7.Rezolvareasarcinii de lucru de cătreparticipanți- 30 min8.Discuțiiînplenși feed-back, concluzii-20 min.

5. Modalitățipentrufinalizareaactivității

- La finalulactivitățiifiecaregrupăvaprezentaclarșisuccintplanificărilerealizateșidupădiscuțiileasupramaterialelorrealizate, acesteavor fi postatepeplatformaprogramului deformareînsecțiuneadedicată

Page 106: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

Proiectareaactivității de formare

Modulul II- Activitatea 3- Plan de evaluare

Durataactivității: 30 minute

1. Elaborareaobiectivelor de învățare ale activitatii

Să se identificecapacitateaformabilului de a stabilipentru un conținutdat:- Forma de evaluare- Contextul / locul de evaluare- Resurselemateriale- Metodele / instrumentele de evaluare

2. Realizareauneiliste de materiale (inclusiv software) cevor fi folosite in timpulsecvențeide formare :

- Flipchart, hârtie, instrumente de scris- Prezentări power-point cu planul de evaluare ( noțiune, funcțiileplanului,

pașiînelaborareaplanului)- Fișe de lucrupentruparticipanti- Fișele de lucru a formatorilor- Fișă de documentareutilizatăpentrurealizareaactivității de formare- Fișă de observație a formabiluluiînrealizareaactivtății practice- Chestionar de evaluaresecvență de formare- Emoticoane

3. Prezentareamodului de desfasurare a activitatii

11. Formatoriivorprezentarepereteoretice– Planul de evaluare12. Participanțiivor fi așezațimodelul Bistro13. Vor fi distribuitefișele de lucrupentruparticipanțișiva fi explicatmodul de

desfășurare al activității, sarcina de lucru, materialelece pot ficonsultatepentrurezolvareacerinței, timpul de lucru, modul de evaluare,feed-back, modalitatea de finalizare , raportareașivorsolicitaparticipanților de astabilipentru un conținutdat: forma de evaluare, ontextul / locul de evaluare,resursele material, metodele / instrumentele de evaluare

14. Participanțiivorîntocmicâte un poster cu cerințeleactivității15. Echipelevorprezentarezultateleactivității practice16. Vor fi discutaterezultateleactivitățilorrealizate de cătrefiecareechipă

4. Notareareperelorimportante ale activității (timpi, etape, rezultate, metodeșicriterii deevaluare a activitățiietc)

9.Prezentareaformatorilor - 1 min10. Prezentareamaterialelor .pptșivalorificareaexperiențelorparticipanțilorreferitoare

la temaabordată- 5 min11. Anunțareasarcinii de lucru-1 min12. Distribuireafișelorpentruparticipanțiși a celorlaltematerialesuport- 1 min13. Clarificareatuturoraspectelorceprivescrealizareasarcinii de lucru-2 min14. Rezolvareasarcinii de lucru de cătreparticipanți- 10 min15. Discuțiiînplenși feed-back, concluzii-10 min.

5. Modalitățipentrufinalizareaactivității

Page 107: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

- La finalulactivitățiifiecaregrupăvaprezentaclarșisuccintactivitățilerealizateși se vorpurtadiscuțiipemargineamaterialelorrealizat

Page 108: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

108

Page 109: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

109

PLANIFICAREA EVALUĂRII

Forme deevaluare

CompetenŃeevaluate Rezultatele învăŃării Contexte/ locul de

evaluareResursele evaluării Metode/ instrumente

de evaluareMateriale De timp28.1 Analizeazăstadiul şi natura uzurii

2,1 Identificăprobleme complexe

-Uzuri fizice- caracteristici-Factorii care contribuie la uzură

- Stadii ale uzurii

-Metode pentru controlul uzurii

-ModalităŃi de ameliorare afenomenului de uzare

Managementul întreŃinerii preventiv-planificate

Material textiletermometru

S3

S4

S5

S6

S7

-

Page 110: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

110

POSTER

- R e s p e c t

- P u n c t u a lit a t e

- Im p lic a re

- C o m u n ic a re

- D is c ip lin ă

- R e z o lv a re a s a rc in ilo r p r im it e

- N u c re ă m c o n f lic t e

- N u fo lo s im t e le fo a n e m o b ile

- N u în t re r u p e m n e ju s t if ic a t c o le g ii

- N u în t â r z ie m la c u r s

- N u s u n t e m le n e ș i

110

POSTER

- R e s p e c t

- P u n c t u a lit a t e

- Im p lic a re

- C o m u n ic a re

- D is c ip lin ă

- R e z o lv a re a s a rc in ilo r p r im it e

- N u c re ă m c o n f lic t e

- N u fo lo s im t e le fo a n e m o b ile

- N u în t re r u p e m n e ju s t if ic a t c o le g ii

- N u în t â r z ie m la c u r s

- N u s u n t e m le n e ș i

110

POSTER

- R e s p e c t

- P u n c t u a lit a t e

- Im p lic a re

- C o m u n ic a re

- D is c ip lin ă

- R e z o lv a re a s a rc in ilo r p r im it e

- N u c re ă m c o n f lic t e

- N u fo lo s im t e le fo a n e m o b ile

- N u în t re r u p e m n e ju s t if ic a t c o le g ii

- N u în t â r z ie m la c u r s

- N u s u n t e m le n e ș i

Page 111: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

111

Chestionar de evaluare a secvenței de formare

1. Activitatea a fost…………………………………………………………………

2. Am învăţat că ……………………………………………………………..

………………………………………………………………………………….……

3. Am descoperit…………………………………………………………….

……………………………………………………………………………….……

4. Mi-a plăcut……………………………………………………………….

……………………………………………………………………………….……

5. Timpul petrecut la activitate a fost………………………………………..

……………………………………………………………………………….……

6. Propun…………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………

FIȘĂ OBSERVAȚIE

Activitate. Plan de evaluare

Criterii de evaluare a activității Apreciere Obs.DA NU

A. Cerințele activității- Executarea tuturor pașilor- Realizarea posterului de prezentare

B. Modul de lucru:- Cursanții s-au implicat activ în

realizarea activității;- Sarcina de lucru a fost realizată

integral în timpul alocat;- Discuțiile au asigurat transferul de

experiență între membrii echipei;- Lucrul în echipă a fost eficient;- Cursanților le-a plăcut să lucreze în

echipă.C. Raportarea rezultatelor

Page 112: Programul B Formatori de profesori evaluatori de

112

- S-a realizat și prezentat posterul cusarcina cerută

FIȘĂ DE LUCRU PARTICIPANȚI

Titlul: PLAN DE EVALUARE

Scopul: Activitateaisipropunesaformezedeprindereadea proiectaevaluareain corelarecuplanificarearezultatelorinvatariiObiectivele: Să se identificecapacitateaformabilului de a:

stabiliresurselematerialeșiinstrumentelepentruevaluareapeparcurspentru unconținutdat

Durata: 20 minIndicații:

Se împartegrupaîn 4 echipe. Fiecareechipăvastabiliresurselematerialeșiinstrumentelepentruevaluareapeparcurspentr

u un conținut dat. Rezultatelevor fi prezentatepe poster și un reprezentant

dinfiecaregrupăvajustificaalegereafăcută.Evaluare:

Observare+Fișă de observare, probăpracticăFeed-back: emoticon, chestionarevaluaresecvențăformare

METODE DE FORMARE

1. Prezentarea, discuțiile, documentația scrisă au fost utilizate deoarece

scopul a fost de transferare a informației

2. Studiul de caz, simularea au fost utilizate deoarece scopul a fost

dezvoltarea capacităților de întocmire a unui plan de evaluare

3. Dezbaterea, activitatea în echipe au fost utilizate deoarece scopul a fost

creșterea nivelului și eficienței comunicării

4. Feed-back- deoarece scopul a fost rememorarea experienței de învățare