PROGRAMA ANALITICĂ

la disciplina

TOPOGRAFIE-GEODEZIE

1

I. PREZENTAREA CURSULUI

Ştiinţele măsurătorilor terestre au drept obiect determinarea formei şi dimensiunilor Pămîntului, inclusiv redarea plană a suprafeţei acestuia în ansamblu şi pe porţiuni. Cunoaşterea teritoriilor ca extindere şi conţinut a fost şi rămiine o cerinţă de bază în organizarea multor activităţi şi cu precădere a celor economice, la nivel european, naţional, regional sau local. În acest scop se folosesc de mult timp reprezentăriconvenţionale, denumite planuri şi hărţi, în care toate distanţele, proiectate în plan orizontal, sunt reduse, în aceeaşi proporţie, la o anumită scară şi profile pe care este reprezentat relieful, respectiv înclinările pe anumite direcţii.

Asemenea reprezentări ale terenului, ce redau conţinutul cu detaliile lui naturale (ape, păduri, păşuni, forme de relief ş.a.,) şi artificiale (amenajări de orice gen), se obţin în urma unui ansamblu de lucrări denumit, în general, ridicare în plan, ce formează obiect al ştiinţei măsurătorilor terestre. Metodele de lucru şi instrumentele folosite au evoluat în strânsă legătură cu realizările ştiinţei şi tehnicii, stimulate permanent de cerinţele societăţii, care a avut nevoie de planuri şi de evidenţe tot mai precise ale teritoriilor, obţinute în timp scurt şi cât mai ieftin.

Considerăm că în situaţia actuală, cînd Republica Moldova se îndreaptă spre o economie de piaţă veritabilă şi cînd intrarea în Comunitatea Europeană creează şi premiza unei puternice concurenţe pe piaţa muncii, căpătarea de competenţe reale în mai multe domenii de activitate poate fi un avantaj în pregătirea oricărui viitor specialist.

Ansamblul disciplinelor din sfera măsurătorilor terestre studiate în cadrul specialităţii „Geodezie Topografie şi Cartografie” conferă, în legislaţia actuală, posibilitatea lucrului în acest domeniu ca persoană fizică autorizată.

În acest context trebuie privit şi cursul de faţă, de topografie - geodezie.Pentru studierea disciplinei sunt prevăzute 400 de ore, dintre care 200 ore practice

şi 200 ore teoretice, cursul se predă la anul II, III şi IV de studiu şi se finalizează cu examen şi anume:

- semestrul IV. Topografie generală;- semestrul V. Topografie generală (continuare);- semestrul VI. Topografie aplicată;- semestrul VII. Geodezie I;- semestrul VIII. Geodezie II.Compartimentele sus menționate, se adresează în principal studenţilor “boboci”,

care consideră că meseria de topograf, geodezist poate constitui pentru ei domeniul în care se pot manifesta cel puţin în viitorul apropiat, în scopul satisfacerii cerinţelor inginerești, militare, economice, de navigaţie, etc.

2

II. MOTIVAŢIA, UTILITATEA CURSULUI PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ

Diversitatea domeniilor și importanța obiectivelor realizabile în condiții de calitate și eficiență profesională, impun reconsiderarea sistemului educațional de pregătire și formare a specialiștilor cu temeinică pregătire în domeniile măsurătorilor terestre.

In întreaga lume, ca şi la noi în ţară, activitatea geotopografică, de ridicare în plan ca şi de trasare dispune, în ansamblu, de o dotare nouă, electronică, cu aparate şi dispozitive de lucru care au schimbat complet faţa măsurătorilor terestre. Noutăţile se referă în principal la modul de achiziţionare şi de prelucrare a datelor, întrucât metodele topografice au rămas practic aceleaşi, o concepţie nouă apărînd doar în realizarea reţelelor geodezice prin sistemul GPS.

Logistica electronică actuală, devenită accesibilă şi bine reprezentată în dotarea unităţilor de profil, asigură un grad ridicat de automatism, cu avantaje evidente privind siguranţa şi comoditatea în lucru, concretizate într-o eficienţă economică şi tehnică de neimaginat în urmă cu cîteva decenii. Mijloacele moderne sunt superioare celor clasice care, cu toate perfecţionările lor, sunt depăşite, ultimele vor mai fi folosite probabil o perioadă de timp doar din motive financiare, în virtutea obişnuinţei sau din necunoaşterea noilor oportunităţi.

Rolul cursului de topografie –geodezie este de a da suficiente noţiuni de bază teoretice şi practice privind metodele şi instrumentele care servesc la ridicarea topografică pe teren şi în întocmirea planurilor topografice la diferite scări în funcţie de precizia şi complexitatea lucrului cerut. Practica topografică întregeşte cunoştinţele teoretice cu aspecte privind organizarea şi succesiunea etapelor de execuţie la realizarea unui plan topografic. Totodată, reprezinta o etapă fundamentală în formarea viitorilor ingineri, specialişti în acest domeniu şi contribuie la înţelegerea şi aprofundarea în anii următori a celorlalte discipline de specialitate.

III. COMPETENŢE CHEIE (TRANSVERSALE)

Scopurile pe care le pune societatea contemporană – societatea aflată în permanentă schimbare – impun revederea finalităţilor de instruire pentru o integrare socială mai eficientă a viitorilor specialişti. Realizarea procesului de predare – învăţare a cursului se efectuează în baza următoarelor competenţe transversale (cheie):

• Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.• Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.• Competenţe de comunicare într-o limbă străină.• Competenţe acţional-strategice.

3

• Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC).

• Competenţe interpersonale, civice, morale.• Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.• Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).• Competenţe antreprenoriale. • Competenţe de bază în matematică, stiinţe şi tehnologie.

În abordarea conceptuală psihopedagogică, competenţa reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe, capacităţi, atitudini exersate adecvat şi spontan în diferite situaţii, mobilizînd, reorganizînd resursele interne şi externe pentru pentru atingerea unui scop sau scopuri în contextul experienţei sociale autentice. Din pespectiva abordării axate pe competenţe, curriculum-ul la disciplina de studiu „Topografie-Geodezie” este orientat spre formarea/dezvoltarea următoarelor competenţe:

• Competenţa de a învăţa să înveţi;

• Competenţa acţional – strategică;

• Competenţa interpersonală, civilă, morală;

• Competenţa antreprenorială, spirit de iniţiativă şi antreprenoriat.

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE:

- Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază în domeniul topografiei şi geodeziei, precum şi cu conţinutul lucrărilor practice topo-geodezice;

- Acumularea cunoştinţelor teoretice şi practice în scopul executării lucrărilor topo-geodezice;

- Formarea deprinderilor de aplicare corectă a cunoştinţelor acumulate în cadrul domeniului geodezic legate în final cu metodele şi instrumentele care servesc la ridicarea topografică pe teren şi în întocmirea planurilor topografice;

- Formarea convingerii, că cunoştinţele din domeniul topografiei şi geodeziei acumulate pot contribui la dezvoltarea cu succes a societăţi şi a economiei în ansamblu.

4

Competenţele profesionale se referă la procesele de cunoaştere, reproducere şi înţelegere specifice domeniului, a modului de stabilire de relaţii cu cunoaşterea din alte discipline şi arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltări ale cunoaşterii şi ale aplicaţiilor profesionale din domeniu, precum şi înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor fundamentale de investigare specifice.

V. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI

- Să cunoască noţiunele de bază: măsurători terestre, topografie, geodezie,

instrumente topo-geodezice, plan topografic, rețea geodezică, elipsoid și

parametri geometrici, softuri geodezice, etc;

- Cunoaşterea şi utilizarea instrumentelor şi metodelor de măsurare în lucrările

topo-geodezice;

- Culegerea, analiza şi interpretarea datelor din punct de vedere cantitativ şi

calitativ, din diferite surse, formularea de argumente, decizii şi demersuri

concrete;

- Proiectarea, realizarea şi prelucrarea reţelelor geodezice pe teritoriul

Republicii Moldova;

- Utilizarea tehnologiilor informatice moderne: softuri specializate geodezice de

procesare a datelor, redactare si prezentare a rezultatelor;

- Proiectarea rețelelor de sprijin și a rețelelor de trasare pentru obiective

inginerești;

- Supravegherea comportării structurilor, instalațiilor și terenurilor și

monitorizarea calității mediului;

- Elaborarea documentaţiilor topo-geodezice necesare realizării proiectelor,

planurilor şi studiilor din domeniul construcţiilor, urbanismului şi amenajării

teritoriului.

5

VI. EȘALONAREA MATERIEI DE STUDIU

Planul tematic

Nr.Conţinutul temelor

Conținutul lucrărilor practiceNr.ore

prelegeriNr.ore

practiceTotalore

1.

2.

3.

SEMESTRUL IV

Topografie generală

Capitolul 1 Noțiuni generale1.1 Generalităţi asupra măsurătorilor terestre. Obiectul, ramurile

şi importanţa topografiei; 1.2 Noţiuni despre forma şi dimensiunile Pământului;1.3 Metode de proiecţie a punctelor în geodezie și topografie;1.4 Sisteme de coordonate utilizate în topografie;1.5 Elemente topografice ale terenului. Unități de măsură.1.6 Orientarea liniilor pe teren.

Lucrare practică: Determinarea elementelor topografice ale terenului.

Capitolul 2 Hărți și planuri2.1 Scara planurilor și hărților;2.2 Semnele convenționale topografice;2.3 Reprezentarea reliefului pe planuri și hărți;2.4 Folosirea planurilor și hărților;2.5 Determinarea suprafețelor pe hărți și planuri;2.6 Noțiuni privind erorile de măsurare.

Lucrare practică: Probleme rezolvate pe hărţi şi planuri topografice.

Capitolul 3 Studiul teodolitului3.1 Schema generală a teodolitului;3.2 Axele teodolitului;3.3 Părțile componente ale teodolitului;3.4 Verificarea și reglarea teodolitului;3.5 Măsurarea unghiurilor orizontale;3.6 Măsurarea unghiurilor verticale;3.7 Măsurarea distanțelor.

Lucrare practică: Studiul teodolitului. Verificări. Măsurarea unghiurilor verticale şi orizontale, a azimuturilor magnetice şi a distanţelor.

4

6

6

4

6

6

4

4

6

6

6

6

Total ore pe semestrul IV 16 16 32

6

4.

5.

6.

SEMESTRUL VTopografie generală (continuare)

Capitolul 4 Planimetrie4.1 Rețele de sprijin planimetrice;4.2 Marcarea și semnalizarea punctelor topografice;4.3 Determinarea coordonatelor rețelei de sprijin;4.4 Drumuiri planimetrice;4.5 Calculul şi compensarea drumuirilor planimetrice;4.6 Metode de ridicare a detaliilor planimetrice;4.7 Întocmirea şi redactarea planurilor topografice.

Lucrare practică: Calculul şi compensarea unor drumuiri planimetrice. Întocmirea planului topografic.

Capitolul 5 Altimetrie5.1 Rețele de sprijin altimetrice,marcarea punctelor;5.2 Instrumente de nivelment;5.3 Verificarea și reglarea instrumentelor de nivelment;5.4 Nivelmentul geometric (de mijloc și de capăt);5.5 Nivelmentul trigonometric;

Lucrare practică: Studiul instrumentelor de nivelment geometric.

5.6 Drumuiri de nivelment geometric, compensări;5.7 Ridicarea detaliilor altimetrice;5.8 Profile longitudinale și transversale;5.9 Nivelmentul suprafețelor;5.10 Plan cotat. Interpolarea, trasarea şi modelarea curbelor de

nivel.

Lucrare practică: Calculul şi compensarea drumuirilor altimetrice.

Lucrare practică: Redactarea profilelor longitudinale și transversale.

Capitolul 6 Tahimetrie6.1 Principiul ridicării tahimetrice;6.2 Instrumente pentru ridicarea tahimetrică;6.3 Drumuirea tahimetrică. Ridicarea detaliilor;6.4 Întocmirea planului ridicării tahimetrice.

Lucrare practică: Întocmirea și calculul carnetului pentru ridicări tahimetrice. Schițe.

20

16

12

14

10

8

10

6

20

14

16

10

8

10

12

6

7

Total ore pe semestrul V 48 48 96

1.

2.

SEMESTRUL VI

Topografie aplicată

Capitolul 1 Noțiuni de bază1.1 Probleme principale ale topografiei inginerești (aplicate);1.2 Pregătirea topografică a proiectului;1.3 Mijloace de măsurare.

Lucrare practică: Studiul instrumentelor clasice utilizate la lucrările de trasare. 1.4 Abateri și toleranțe;1.5 Relații între toleranța de construcție și toleranța de măsurare;1.6 Relația dintre toleranța de trasare și abaterea standard;1.7 Calcularea preciziei necesare.

Lucrare practică: Determinarea abaterilor standard necesare procesului de trasare.

Capitolul 2 Trasarea elementelor topografice din proiect2.1 Trasarea pe teren a cotelor proiectate:2.1.1 Trasarea cotelor prin nivelment geometric;2.1.2 Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric;2.1.3 Trasarea cotelor prin procedeul combinat;2.1.4 Trasarea cotelor prin nivelment hidrostatic.

Lucrare practică: Trasarea pe teren a cotelor din proiect.

2.2 Trasarea pe teren a liniilor de pantă proiectată:2.2.1 Trasarea pe teren a liniilor de pantă proiectată prin

nivelment geometric;2.2.2 Trasarea pe teren a liniilor de pantă proiectată prin

nivelment trigonometric;2.2.3 Trasarea punctelor intermediare cu setul de teuri.

Lucrare practică: Trasarea pe teren a liniilor de pantă proiectată.

2.3 Trasarea pe teren a unghiurilor orizontale din proiect:2.3.1 Trasarea cu precizie scăzută;2.3.2 Trasarea cu precizie medie;2.3.3 Trasarea cu precizie înaltă.

Lucrare practică: Trasarea pe teren a unghiurilor orizontale din proiect.

4

4

4

4

2

2

4

4

4

4

2

2

4

4

4

4

4

4

8

3.

4.

5.

6.

2.4 Trasarea pe teren a distantelor din proiect:2.4.1 Trasarea distanțelor prin măsurare directă;2.4.2 Trasarea optică a distanțelor;2.4.3 Trasarea electronică a distanțelor

Lucrare practică: Trasarea pe teren a distanțelor din proiect.

Capitolul 3 Metode de trasare în plan a punctelor construcțiilor3.1 Metoda coordonatelor polare;3.2 Metoda coordonatelor rectangulare;3.3 Metoda intersecției ungiulare înainte;3.4 Metoda intersecției liniare;3.5 Metoda intersecției ungiulare înapoi;3.6 Metoda drumuirii poligonometrice;3.7 Metoda aliniamentului;3.8 Metoda intersecției reperate. Lucrare practică: Trasarea în plan a punctelor construcțiilor prin diferite metode.

Capitolul 4 Rețele de trasare 4.1 Tipuri de rețele. Principii de realizare a lor.4.2 Rețeaua topografică de construcții;4.3 Trasarea axelor construcțiilor;4.4 Metode de trasare a punctelor construcțiilor:4.4.1 Metoda coordonatelor rectangulare;4.4.2 Metoda coordonatelor polare;4.4.3 Metoda intersecției înainte;4.4.4 Metoda intersecției reperate.4.4.5 Trasarea fundațiilor și a stîlpilor;4.5 Proiectarea și construirea împrejmuirii de trasare

Lucrare practică: Aplicarea metodelor de trasare a axelor și punctelor construcțiilor.

Capitolul 5 Sistematizarea verticală5.1 Sistematizarea verticală de ansamblu;5.2 Sistematizarea verticală de detaliu;5.3 Sistematizarea verticală a străzilor;5.4 Sistematizarea verticală a intersecțiilor;5.5 Calcularea volumelor de terasamente;5.6 Trasarea unei platforme orizontale.

Lucrare practică: Sistematizarea pe verticală. Calculul volumelor de terasamente în vederea obținerii unei platforme orizontale.

Capitolul 6 Lucrări topografice în timpul exploatării construcțiilor

4

8

8

8

4

4

8

8

8

4

4

8

8

8

8

8

8

4

9

6.1 Determinarea înălțimii construcțiilor înalte;6.2 Determinarea verticalității construcțiilor;6.3 Determinarea tasării construcțiilor în timpul exploatării ;6.4 Determinarea înclinărilor construcțiilor.

Lucrare practică: Determinarea înălțimii, verticalității, trasarii și înclinarea unei construcții.

4 4

Total ore pe semestrul VI 48 48 96

1.

2.

SEMESTRUL VII

Geodezia I

Capitolul 1 Elipsoidul de rotație (referință). Sisteme geodezice de coordonate.1.1 Generalități;1.2 Considerații generale asupra elipsoidului de rotație(referință);1.3 Scopul și importanța elipsoidului de referință;1.4 Parametrii de bază ai elipsoidului de rotaţie;

Lucrare practică: Determinarea parametrilor unor elipsoizi de referință.

1.5 Sisteme de coordonate folosite în geodezie elipsoidală;1.6 Ecuaţiile parametrice ale elipsoidului de rotaţie;

Lucrare practică: Determinarea ecuațiilor parametrice ale elipsoidului. Transformări de coordonate.

Capitolul 2 Razele de curbură a elipsoidului de rotaţie2.1 Raza de curbură a elipsei meridiane;2.2 Raza de curbură a primului vertical;2.3 Expresia razei de curbură după o direcție oarecare;2.4 Expresia razei medii de curbură;

Lucrare practică: Determinarea razelor de curbură a elipsoidului de rotație.

2.5 Calculul lungimii arcului de meridian;2.6 Calculul lungimii arcului de paralel;

Lucrare practică: Calculul lungimii arcului de meridian și paralel.

8

8

4

4

2

4

8

4

4

8

2

4

10

3.

4.

5.

6.

2.7 Suprafața trapezelor pe elipsoid.

Lucrare practică: Determinarea ariei unui trapez de pe elipsoid.

Capitolul 3 Curbe pe suprafața elipsoidului de rotație3.1 Elementul liniar al unei curbe;3.2 Unghiul format de liniile de coordonate;3.3 Calculul elementului de arie;3.4 Azimutul unei curbe;3.5 Secțiuni normale directă și inversă;3.6 Secțiuni normale directe și inverse la un triunghi geodezic;

Lucrare practică: Calculul unghiului dintre secţiunile normale reciproce.

3.7 Linia geodezică pe elipsoidul de rotație. Poziția ei față de secțiunile normale;

3.8 Reducerea observațiilor azimutale la suprafața elipsoidului de referință;

3.8.1 Corecția de reducere la linia geodezică;3.8.2 Corecția datorată înălțimii punctului vizat;3.8.3 Corecția datorată abaterii de la verticală.

Lucrare practică: Calculul corecţiilor de reducere a măsurătorilor azimutale şi a distanţelor pe elipsoid.

Capitolul 4 Elemente de trigonometrie sferică4.1 Geometria sferică;4.2 Formule fundamentale ale trigonometriei sferice;4.3 Formule pentru rezolvarea triunghiurilor sferice.

Lucrare practică: Deducerea formulelor fundamentale ale trigonometriei sferice.

Capitolul 5 Rezolvarea triunghiurilor geodezice elipsoidice mici5.1 Generalități;5.2 Excesul sferic al unui triunghi elipsoid mic;5.3 Metoda Soldner(aditamentelor);5.4 Metoda Legendre(dezvoltării în serie);

Lucrare practică: Calculul excesului sferic într-un triunghi geodezic.

Capitolul 6 Probleme geodezice fundamentale6.1 Generalități;6.2 Problema geodezică directă;

10

6

4

8

2

4

6

6

4

2

10

4

6

6

6

4

4

8

11

Lucrare practică: Calcule privind soluţionarea problemelor geodezice directe. 6.3 Problema geodezică inversă;

Lucrare practică: Calcule privind soluţionarea problemelor geodezice inverse.

6.4 Etapele de rezolvare a unei rețele geodezice pe elipsoid.

Lucrare practică: Rezolvare a unei rețele geodezice pe elipsoid.

4

4

4

4

4

4

4

4

Total ore pe semestrul VII 48 48 96

1.

2.

3.

SEMESTRUL VIII

Geodezia II

Capitolul 1 Sisteme de referință și de coordonate1.1 Introducere;1.2 Sisteme de referință;1.3 Sisteme de coordonate;1.4 Sisteme moderne utilizate în poziționare.

Lucrare practică: Sisteme de referință și de coordonate utilizate în Republica Moldova.

Capitolul 2 Scări de timp2.1 Timpul atomic;2.2 Timpul sideral;2.3 Timpul universal;2.4 Timpul universal coordonat;2.5 Timpul GPS;2.6 Timpul dinamic.

Lucrare practică: Relații de conversie a datei.

Capitolul 3 Pămîntul și cîmpul sau gravific3.1 Gravitația, forța centrifugă, gravitatea;3.2 Cimpul gravific al Pămintului;3.3 Potențialul gravității;

Lucrare practică: Determinări ale potențialului gravității.

6

4

8

6

4

4

6

6

4

4

8

412

4.

5.

3.4 Suprafețe de nivel, linii de forță;3.5 Gravitatea normală și variația ei;3.6 Concluzii privind forma și dimensiunile pămîntului.

Lucrare practică: Determinarea gravității normale.

Capitolul 4 Sisteme de altitudini4.1 Consecințe ale neparalelismului suprafețelor de nivel;4.2 Sistemul de altitudini dinamice;4.3 Sistemul de altitudini ortometrice;4.4 Sistemul de altitudini normale.

Lucrare practică: Calculul altitudinilor dinamice, ortometrice și normale.

Capitolul 5 Transformări de coordonate5.1 Transformarea unidimensională(1D) cu puncte de altitudini

cunoscute;

Lucrare practică: Transformări de coordonate unidimensionale.

5.2 Transformări în spațiul cu două dimensiuni:5.2.1 Transformarea conformă liniară în plan;5.2.2 Transformarea afină în plan;5.2.3 Transformarea biliniară;5.2.4 Transformări între coordonate geodezice și rectangulare;

Lucrare practică: Transformări de coordonate în spațiul cu două dimensiuni.

5.3 Transformări de coordonate în spațiul tridimensional:5.3.1 Rotația spațială;5.3.2 Transformarea conformă în spațiul tridimensional;5.3.3 Transformarea afină în spațiul tridimensional;5.3.4 Transformarea coordonatelor geodezice în coordonate

rectangulare;5.3.5 Transformarea dintr-un sistem terestru convențional într-un

sistem geodezic;5.3.6 Transformarea de coordonate de pe un elipsoid pe altul.

Lucrare practică: Transformări de coordonate în spațiul tridimensional.

6

16

4

6

4

6

6

4

6

6

16

4

6

6

Total ore pe semestrul VIII 40 40 80

13

TOTAL 200 200 400

VII. DESCRIEREA PROCESULUI DE INSTRUIRE

Prin procesul de instruire reflectăm acţiunea de învăţare şi rezultatul ei cu cultivarea unor norme de menire instructiv-educaţională spre înfăptuirea unui scop concret.

Termenul de instruire cuprinde achiziţionarea şi practicarea de noi metodologii, noi priceperi, noi atitudini şi noi valori necesare pentru a trăi într-o continuă mişcare.

Procesul instructiv este eficient, atunci, cînd se respect următoarele cerinţe:

- Gradul de acoperire a conţinutului. Elevul asimilează mai multă informaţie atunci cînd profesorul acoperă arii mai largi ale materiei predate.

- Timp alocat instruirii. În timpul alocat orei profesorul trebuie să-şi asume reponsabilitate ca tot materialul planificat pentru predare să fie realizat.

- Consecinţele succeselor. Copii îşi dau străduinţa dacă însăşi succesele lor sunt înalte.

- Metoda activă de predare. Pentru atingerea unor scopuri înalte privind predare, profesorul foloseşte tehnici de organizare avansată, recapitularea obiectivelor, evidenţierea conţinutului, evidenţierea părerilor proprii asupra materialului predat.

- Chestionarea eficientă. Înfăptuirea unor metode de evaluare corectă a copiilor prin aşteptarea răspunsurilor şi confirmarea celor corecte, precum şi abordarea unor atenţii insistente acelor care dau răspunsuri parţiale sau incorecte, pentru a le da şansa să-și îmbunătăţească răspunsurile.

Pentru realizarea programei de învăţămînt profesorul foloseşte următoarele strategii:

• Stategia orientativă - şi anume care include strategia prelegerii problimatizate, strategia demonstraţiei, strategia cercetării experimentale;

• Strategia didactice – strategia problimatizării, strategia modelării;

În cursul predării disciplinii “Topografie-Geodezie” se utilizează următoarele tipuri de lecţii:

- Lecţie de studiere a noului material – profesorul trage atenţie la principalele obiective, definiţii, concepții. Noul material poate fi studiat

14

şi cu ajutorul elevilor, ei avînd rol de experţii, care pregătesc comunicări pe unele secvenţe de conţinuturi.

- Lecţie de comunicare – unde elevii sub conducerea profesorului analizează materialul studiat.

- Lecţiile de control tematic, apreciere şi auto apreciere a randamentului școlar – se apreciază cunoştinţele şi capacităţile elevilor prin organizarea de rezolvare a testelor, elaborarea lucrărilor practice Aici se mai evaluează şi cunoştinţele acumulate la petrecerea practicii de topografie în teren.

VIII. DESCRIEREA ELEMENTULUI DE EVALUARE

Evaluarea – are o semnificaţie deosebită în organizarea procesului didactic şi în realizarea obiectivelor curriculare.

În cadrul predării disciplinei “Topografie-geodezie” se utilizează următoarele forme de evaluare a cunoştinţelor:

• Chestionarea elevilor pe diferite subiecte aferente temei propuse pentru acasă;

• Lecţii practice prin care profesorul creează situaţia de problemă şi ghidează elevii în rezolvarea ei;

• Lucrării practice în care sunt incluse următoarele teme: lucrul cu instrumentele, rezolvarea problemelor pe planuri și hărți, elaborarea şi întocmirea planului topografic, rezolvarea problemelor geodezice, etc. Lucrările practice sunt prevăzute pentru formarea deprinderilor practice şi a putea formula concluziile proprii în urma îndeplinirii unor lucrări topo-geodezice. Lucrările practice au scopul de-a întări materia teoretică expusă la prelegeri;

• Testări pe unele capitole ale cursului predate;

• Examene de curs în scris în număr două, sub formă de bilete a cîte opt-zece întrebări în bilet;

• Examen de stat oral sub formă de bilete a cîte opt-zece întrebări în bilet;

15

• Practica de topografie petrecută în teren cu ajutorul instrumentelor pentru efectuarea diferitor lucrări topografice.

De menţionat că practica de topografie petrecută de elevii colegiului contribuie nemijlocit la consolidarea cunoştinţelor teoretice acumulate pe parcurs şi acumularea deprinderilor practice la executarea diferitor lucrări topografice.

IX. OBLIGAȚIILE PROFESORULUI ȘI ELEVILOR

• Profesorul.

- Explică elevilor la începutul cursului metodica desfăşurării orelor de curs, cerinţele faţă de disciplină, materialele necesare, sursele de informaţii şi posibilitatea lor de accesare, precum şi materialele necesare pentru elaborarea lucrărilor practice.

- Stabileşte cu exactitate sarcinile pe care urmează să le realizeze împreună cu elevii.

- Identifică şi concepe activităţi de studiere care sunt relevante din perspectivele specialităţii elevului.

- Manifestă preocuparea de a se adapta la diversitatea elevilor.

- Crează şi menţine în clasă un climat de activitate favorabilă, susținînd implicarea elevilor în discuţii pe anumite întrebări ale disciplinei.

- Oferă elevilor o structură de lucru (notiţe de curs, prezentări, scheme, materiale documentare, etc.).

- Susține gîndirea logică a elevilor la efectuarea unor analize a informaţiilor topo-geodezice.

- Îi ajută pe elevă să identifice scopul şi necesitatea temei abordate.

Profesorul oferă elevilor posibilitatea de lucru individual prin abordarea diferitor întrebări provocatoarea din domeniu, propune posibilităţi de însuşire mai bine a materialului predat, realizează o continuă supraveghere a evoluţiei elevilor în plan profesional.

16

• Elevul.

• Să stăpînească normele de comportare în auditoriu de specialitate, limbajul de specialitate, comunicare profesională, istoricul şi principiul tehnologic;

• Să frecventeze sistematic orele.

• Să nu întîrzie la ore;

• Să se pregătească sistematic de ore;

• Să studieze literatura de specialitate.

Elevul confirmă, prin evaluări orale şi scrise, acumularea cunoştinţelor şi formarea capacităţilor de gîndire, participă la diferite olimpiade şi conferinţe ştiinţifice organizate în cadrul colegiului sau în alte instituţii de învăţămînt pe parcursul anilor de studii.

X. BIBLIOGRAFIE

1. Notele de curs.2. Novac. Curs de geodezie inginerească. Chişinău 1992.3. Novac. Lucrări practice la geodezia inginerească. Chişinău 1993.4. Îndrumător pentru lucrări şi practica de topografie. Institutul de construcţii

Bucureşti, 1984 5. M. Neamţu, S. Taub, Topografie. Partea I. Institutul de construcţii Bucureşti,19836. M. Neamţu, S. Taub, Topografie. Partea II. Institutul de construcţii

Bucureşti,19837. M. Neamţu. Instrumente topografice şi geodezice. Editura tehnică. Bucureşti,

19828. M. Turculeţ, V. Grama Curs introductive în topografie. Chişinău, UTM 20059. Măsurători terestre. Fundamente. Vol I, II, III. Matrix ROM Bucureşti, 200210.Dragomir P., Pârţac I. Topografie Aplicată. Chişinău11.Dragomir P., Sărăcin A. Topografie Inginerească. Bucureşti 200212.Cristescu N. Topografie Inginerească. Bucureşti 197813.Constantin Coşarcă. Topografia Inginerească. Bucureşti 200314.Cristescu N. Îndrumător pentru lucrări practice şi proiect la topografia

inginerească. Bucureşti 197515.Miheleva D. Injenernaia geodezia. Moscva 2002

17

16.Кулешов Д. А., Стрельников Г. Е. Инженерная геодезия, М., Недра, 199017.Лукьянов В. Ф., Новак В. Е. и другие. Лабараторный практикум по

инженерной геодезии. М., Недра, 199018.Багратуни Г.В., Инженерная геодезия, М., Недра, 198419.Хейфец, Данилевич Б.Б., Практикум по инженерной геодезии, М., Недра,

197920.C. Moldoveanu – Geodezie, Ed. MatrixRom, Bucuresti 200221.Măsurători terestre – Fundamente, vol II, Ed. Matrix Rom, Bucuresti 200222.Dragomir V., Ghiţău D,. Mihăilescu M., Rotaru M. Teoria figurii Pământului.

Bucureşti 1977.23.Moldoveanu C., Rus T., Ilieş A., Danciu V. Reţele geodezoce de sprijin. V 1-2.

Bucureşti, 198324.Ghiţău D. Geodezie şi gravimetrie geodezică. Bucureşti 198325.Pellinen L. Geodezie teoretică.. Berlin 1982.26.Закатов П. С. Курс высшей геодезии. Москва 197627.Машимов М.М. Уравинивание геодезических сетей. Москва, Недра, 1979.28.Regulamente în domeniul geodeziei.

XI. CHESTIONAR PENTRU EXAMEN

1. Obiectul topografiei şi importanţa lui.2. Forma şi dimensiunile Pămîntului.3. Metode de proiecţie a punctelor topografice.4. Sisteme de coordonate utilizate in topografie.5. Orientarea dreptelor. Azimuturi, unghiuri de direcţie, dependenţa dintre ele.6. Hărţile şi planurile topografice. Scări. Precizia scării. Caroiajul kilometric.

Determinarea coordonatelor.7. Relieful suprafeţei terestre şi reprezentarea lui prin curbe de nivel. Panta.8. Semne convenţionale.9. Probleme, rezolvate pe hărţi topografice.10. Elemente ale teoriei erorilor de măsurări. Clasificarea erorilor.11. Tipuri de rețele planimetrice.12. Măsurări geodezice. Tipurile de măsurări (directe şi indirecte). Aparatele

geodezice. Unităţi de măsură. Etaloane.13. Tipurile de teodolite şi clasificarea lor, construcţia.14. Piesele principale ale teodolitului.15. Verificări şi reglări.16. Erorile instrumentale şi înlăturarea lor.17. Măsurarea unghiurilor orizontale. Precizia.18. Măsurarea unghiurilor verticale.

18

19. Măsurarea directă şi indirectă a distanţelor.20. Nivelment. Tipurile de nivelment. Instrumente. Clasificări.21. Instrumente de nivelment geometric. Părţile componente. Verificări şi reglări.22. Metodele de determinare a diferenţelor de nivel prin nivelment geometric. Determinare cotelor punctelor.23. Mirele de nivelment.24. Nivelmentul traseului. Pregătirea traseului. Pichetarea. Lucrările în staţie.25. Carnetul de nivelment.26. Calculul şi compensarea drumuirii de nivelment sprijinite pe puncte cu cote cunoscute.27. Profilul longitudinal şi transversal.28. Nivelment trigonometric.29. Nivelmentul suprafeţelor.30. Calculul şi compensarea drumuirii planimetrice sprijinite pe puncte de coordinate şi orientări cunoscute.31. Ridicările topografice. Tipurile şi clasificarea lor.32. Ridicarea planimetrică. Componenţa lucrărilor de cîmp.33. Prelucrarea în birou a materialelor ridicării planimetrice.34. Reţelele de sprijin altimetrice.35. Ridicarea tahimetrică. Tahimetre autoredactoare (descriere).36. Efectuarea ridicării tahimetrice. Metoda de ridicare a detaliilor topografice.37. Întocmirea planului ridicării tahimetrice.38. Plan cotat. Interpolarea curbelor de nivel.39. Geodezie inginerească aplicată în construcţii.40. Etapele principale ale lucrărilor geodezice în procesul tehnologic de construcţie.41. Sarcinile cercetărilor inginero-geodezice.42. Reţeaua geodezică de trasare a şantierului de construcţie.43. Reţeaua altimetrică a obiectelor de construcţie.44. Trasarea elementelor topografice din proiect.45. Metode de trasare în plan a punctelor construcțiilor.46. Rețele de trasare.47. Sistematizarea verticală.48. Determinarea coordonatelor, distanţelor şi a direcţiilor la lucrările de trasare prin metoda grafică şi cea analitică.49. Metode planimetrice de trasare.50. Construirea unghiurilor de proiect, segmentului proiectat, a punctului cu cota proiectată.51. Trasarea pe teren a axelor construcţiei proiectate.52. Construirea pe teren a liniei cu panta de proiect.53. Ridicările de execuţie. Scopul şi componenţa lucrărilor.

19

54. Observaţii geodezice asupra deformaţiilor şi deplasărilor structurilor clădirilor şi construcţiilor.55. Elipsoidul de rotație (referință). Sisteme geodezice de coordonate.56. Razele de curbură a elipsoidului de rotaţie.57. Calculul lungimii arcului de meridian.58. Calculul lungimii arcului de paralel.59. Suprafața trapezelor pe elipsoid.60. Curbe pe suprafața elipsoidului de rotație.61. Elementul liniar al unei curbe.62. Unghiul format de liniile de coordonate.63. Calculul elementului de arie.64. Azimutul unei curbe.65. Secțiuni normale directă și inversă.66. Linia geodezică pe elipsoidul de rotație. Poziția ei față de secțiunile normale.67. Reducerea observațiilor azimutale la suprafața elipsoidului de referință.68. Elemente de trigonometrie sferică.69. Rezolvarea triunghiurilor geodezice elipsoidice mici.70. Probleme geodezice fundamentale(directe si indirecte).71. Sisteme de referință și de coordonate utilizate în Republica Moldova.72. Scări de timp utilizate in geodezie.73. Pămîntul și cîmpul sau gravific.74. Gravitația, forța centrifugă, gravitatea.75. Cimpul gravific al Pămintului.76. Potențialul gravității.77. Suprafețe de nivel, linii de forță.78. Gravitatea normală și variația ei.79. Concluzii privind forma și dimensiunile pămîntului.80. Sisteme de altitudini.81. Consecințe ale neparalelismului suprafețelor de nivel.82. Sistemul de altitudini dinamice.83. Sistemul de altitudini ortometrice.84. Sistemul de altitudini normale.85. Transformări de coordonate.86. Transformări de coordonate unidimensionale.87. Transformări de coordonate în spațiul cu două dimensiuni.88. Transformări de coordonate în spațiul tridimensional.

20