croazierele turistice-forma de comercializare aprodusului turistic
TRANSCRIPT
Planul:
1. Introducere
2. Turismul de croazieră
2.1. Croaziera – caracteristică generală
2.2. Tendinţe ale turismului de croazieră
2.3. Destinaţii principale în turismul de croazieră
3. Contribuţia turismului de croazieră la dezvoltarea
economiei
3.1. Europa
3.2. Statele Unite ale Americii
4. Viitorul turismului de croazieră
5. Concluzii şi propuneri
6. Bibliografie
7. Anexe
1
I. Introducere
Alegerea navelor ca transport turistic a fost, încă de la începutul secolului, o
opţiune de consum turistic proprie segmentului cererii de lux. Desigur, existenţa
mai multor clase calitative în interiorul aceluiaşi spaţiu de transport a facilitat şi
accesul turiştilor cu venituri mai modeste, deşi tariful plătit pentru o croazieră cu
vaporul era destul de ridicat. Atracţia exercitată de călătoria pe apă ca suport al
agrementului şi nu doar ca posibilitate de acces la o destinaţie turistică a stimulat
dezvoltarea şi diversificarea aranjamentelor de croazieră. Parcul de nave în
continuă dezvoltare, creşterea siguranţei transportului, dar mai ales creşterea
capacităţii navelor şi diversificarea tipurilor de nave care oferă condiţii de confort
şi agrement sporite au stimulat cererea turistică pentru croaziere.
Piaţa croazierelor se află astăzi într-o perioadă de expansiune, gradul de
utilizare a spaţiului navelor (calculat ca raportul între numărul de zile pasageri şi
numărul de zile pasageri potenţiali) este de peste 80%, în pofida creşterii
numărului de companii operatoare de croaziere. Cele două mari pieţe ale
croazierelor mondiale sunt bazinul Caraibelor, care reprezintă circa 28% din oferta
de pe piţa mondială respectivă şi bazinul mediteranean, cu 15% din ofertă. După
atacurile care au avut loc în anii1985 şi 1986 pe două vase de croazieră s-a produs
retragerea pentru doi ani de pe piaţa americană a ofertei de croaziere în
Mediterana. Piaţa s-a inovat însă destul de repede, numărul călătorilor europeni
crescînd după anul 1987, cînd şi numărul turiştilor americani a început să crească.
Piaţa turismului de croazieră şi-a modificat imaginea în ultimii ani de la o piaţă de
lux la o piaţă şi o ofertă de masă, destinată unui public mai larg şi mai tînăr.
Tendinţele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a
aranjamentelor aer/mare o dată cu liberalizarea transporturilor aeriene şi o
diversificare a activităţilor ce se desfăşoară la bordul navelor. Toate aceste
modificări s-au reflectat în alinierea ofertei la cerere, ceea ce a stimulat circulaţia
turistică pe calea maritimă.
2
Cererea pentru croaziere a devenit din ce în ce mai diversă, cu mulţi
tour-operatori care intră pe piaţă la toate nivelurile, oferind o gama largă de
produse. Diferitele tipuri de pieţe de croazieră includ croaziere pentru familii,
sistem all-inclusive, linii de lux, nunţi şi croaziere tematice. Fiecare tip de
croazieră atrage un segment specific de piaţă şi cu toate pieţele care înregistrează
acum creşteri serioase, operatorii pot să se poziţioneze pe piaţa pe care consideră
că se potriveşte cel mai bine lor şi care este cea mai profitabilă pentru operaţiunile
lor. Croazierele atrag rapid piaţa familiilor deoarece părinţii consideră că, în
comparaţie cu vacanţele terestre, croazierele sunt mult mai libere. Catering-ul
pentru aceasta piaţă, facilităţile pentru copii care exista la bordul celor mai noi
vase, de la discoteci pentru tineret la centre virtuale depăşesc serios staţiunile
terestre.
După datele statistice, circa 3% din traficul turistic internaţional este
reprezentat de transportul naval. Prin avantajele pe care le oferă croazierele - ca
mod de petrecere a vacanţei - relaxare totală, distracţie, confort şi siguranţă, piaţa
transporturilor navale şi implicit cererea, este în continuă expansiune. Pe plan
mondial, secolul XXI va deschide o nouă eră în turismul de croazieră, în care se
îmbină tradiţia cu tehnologia, design-ul şi viteza.
Prin prezenta lucrare am căutat să subliniez importanţa croazierelor pe plan
mondial, prezentarea principalelor companii de croazieră, diversitatea şi gradul de
dezvoltare a industriei de croazieră şi contribuţia lor la dezvoltarea economiei, atît
europene, cît şi nord-americane. Gradul crescînd de influenţă a turismului de
croazieră asupra economiei determină şi creşterea interesului pentru această ramură
a industriei, şi denotă necesitatea examinării mai detaliate a acestei pieţe şi
factorilor ei de influenţă. Ceea ce am încercat să fac în această lucrare.
Suportul teoretic utilizat la scrierea acestei lucrări mi-au servit cărţile de
turism în care este abordată problema în cauză. Drept suport practic am luat la bază
analiza efectuată de anumite organizaţii internaţionale specializate în această
problemă pe parcursul a mai mulţi ani.
3
II. Turismul de croazieră
2.1. Croaziera – caracteristică generală
La începutul secolului XX, croazierele reprezentau un produs turistic de lux,
accesibil doar cleselor sociale cu venituri ridicate. În prezent, turismul practicat cu
mijloace de transport acvatice şi-a modificat imaginea, devenind un produs de
masă destinat unui public mai larg şi mai tînăr. Principalul factor care a făcut
posibilă această evoluţie este progresul tehnologic, care a promis, pe de o parte,
reducerea costurilor de exploatare şi, corespunzător, a preţurilor, iar pe de altă
parte, o diversificare a producţiei de nave din punctul de vedere al tipului,
capacităţii, confortului, siguranţei.
Utilizarea transporturilor navale crearea produselor turistice prezintă o serie
de avantaje cum ar fi:
amenajările şi echipamentele fixe necesare relativ puţin costisitoare;
ţara gazdă nu trebuie să facă investiţii foarte mari;
se creează noi locuri de muncă în transportul pe uscat (taximetrie,
transporturi cu autobuze);
preţurile pachetelor de servicii oferite sunt relativ mai scăzute, iar
serviciile sunr mai atractive şi mai diversificate (escale numeroase,
agrement, petreceri la bord şi pe uscat etc.).
Există şi aspecte mai puţin favorabile în cazul folosirii transpoturilor
maritime şi fluviale:
frecvenţa itinerarului se poate modifica din cauza condiţiilor meteo
nefavorabile;
turiştii au puţin timp la dispoziţie pentru a lua contact cu populaţia şi
cultura ţărilor unde se fac escalele;
cheltuielile turiştilor sunt mai mici, datorită timpului scurt al escalelor şi
aportul lor la dezvoltarea economice este mai redus;
4
Principalele produse oferite turiştilor cu utilizarea transporturilor navale
sunt:
curse (rute) de linie;
linii de croazieră;
deplasări scurte (ferry) sau mini-croaziere;
călătorii (excursii) în interior pe rîuri, lacuri, canale;
călătorii individuale cu vase de agrement, proprietate privată sau
închiriate.
Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi
navigarea cu flotă, croaziere lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi
decapotabile sau charter cu yacht. Totuşi, raportul acestui segment de piaţă se
axează în special pe croazierele pe mare.
Croaziera se poate constitui atît într-un produs turistic distinct cît şi într-un
element component al acestuia, sub forma unui circuit complet (portul de
îmbarcare este acelaşi cu cel de debarcare) sau ca deplasare pe un percurs parţial.
În ultimii ani, croazierele se regăsesc şi în pachetele de servicii „fly-cruise” (zbor-
croazieră), integrate în aranjamente ce trag circa 80% din vasele de crozieră
interesate în afacerile turismului contemporan. Pasagerii sunt duţi de către
compania de croaziere cu un avion în regim de charter într-un port cu apă caldă,
punct din care ei pot să navigheze. Aceasta depăşeşte problema vremii urîte şi a
mărilor dificil de navigat (ex.: Golful Biscay poate fi o zonă neplăcută de traversat
pe apă, în orice perioadă a anului) şi asigură pasagerilor că pot să se bucure de
soare şi mări calme în Mediterana sau Caraibe, încă din prima zi a vacanţei de
croazieră.
În funcţie de numărul pasagerilor, mărimea şi confortul navelor, calitatea
serviciilor, durata călătoriei, tipologia agrementului etc., se disting:
croaziere de vacanţă (nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri,
itinerarii medii de circa 7 zile, clientelă diversă, destinaţii obişnuite);5
croaziere de lux (nave de capacitate maimică, 150-900 pasageri,
inventar de lux, confort superior, personal cu înaltă calificare,
itinerarii de 14-30 zile);
croaziere exotice sau de aventură (nave cu capacitate mică, destinaţii
originale, turişti amatori de exploatări, servicii specifice, personal cu
instuire specială, scufundări etc.).
Destul de recente şi tot mai solicitate sunt croazierele tematice, care îmbină
educaţia cu vacanşa. Esenţa unei croaziere cu obiectiv tenatic ţintă poate fi: arta
culinară cu un anumit specific, istoria, arta fotografică, astonomia sau orice alt
domeniu ce poate atrage un număr suficient de mare de persoane cu interese
comune. O inovaţie în materie de croaziere este introducerea unor vapoare cu
garaj la bord care deplasează odatăcu pasagerii-turişti şi autovehicule pentru cei
interesaţi (automobile, autocare).
Pentru a atrage noi categorii de turişti şi pentru a satisface cele mai variate
gusturi ale acestora, navele de croazieră oferă o gamă largă de servicii speciale:
tratamente de sănătate de ultimă oră şi programe de fitness precum şi
oferirea de opţiuni de hrănire sănătoasă, toate concepute astfel încît
vacanţierii să îşi continue stilul de viaţă sănătos dus în viaţa de zi cu
zi;
sisteme de comunicaţii bazate pe tehnologia de informare de ultimă
genaraţie, dar şi metode de telecomunicaţii tradiţionale, cum er fi
telefoane în cabină cu linie internaţională, fax, televiziune prin satelit
şi cu circuit închis;
spaţii speciale pentru întîlniri, săli de conferinţe şi condiţii pentru
desfăşurarea întîlnirilor de afaceri (fax-uri, hărţi, microfoane, centre
computerizate, copiatoare, staţii de transmisie-recepţie şi alte
asemenea). Unele linii de croazieră asigură secretare, translatori şi
coordonatori de întîlniri;
6
dispozitive speciale pentru persoane cu handicap. Există zone de acces
pentru scunele cu rotile pe majoritatea vaselor, incluzînd cabine,
duşuri, zone publice şi lifturi speciale şi servicii de sănătate speciale,
cum ar fi maşini de dializă renală şi tuburi de oxigen, care pot fi puse
la dispoziţie dacă sunt făcute rezervări în prealabil;
multe linii de croazieră au cazinouri, oferind jocuri de noroc populare
ca Blackjack, Ruleta, Poker, Baccart etc.. Marea majoritate a liniilor
de croazieră îşi administrează singure peraţiunile din cazino, angajînd
manageri experimentaţi şi dealeri care au lucrat în cazinourile din
Europa. Securitatea este de asemenea ridicată, folosindu-se multe din
metodele de securitate aplicate în Las Vegas la mesele de joc;
programe pentru sărbătorirea unor momente speciale: nunţi, aniversări
etc.. Unele linii de croazieră angajează organizatori profrsionişti care
să aibă grijă de fiecare detaliu, de la flori şi fotografii pînă la mîncare
şi ceremonia în sine. Pentru cei aflaţi în luna de miare şi cuplurile
aniversare, se oferă mese romantice, paturi duble, şampanie, flori şi
ciocolată în cabină.
2.2. Tendinţe ale pieţei turismului de croazieră
Turismul de croazieră a înregistrat o creştere în ultimul deceniu, navele şi
porturile de îmbarcare au dotări tot mai performante, destinaţiile şi itinerariile s-au
difersificat şi chiar s-a conturat un nou mod de „viaţă de croazieră”.
În prezent sunt mai mult de 250 de nave care operează în lumea întreagă,
mai mult de jumătate funcţionînd în afara porturilor SUA. Marea Britanie deţine
cam 5% din navele de croazieră din lume. Cel mai mare vas funcţional, în acest
moment, este cel al liniei Royal Caribbean numit „Voyager of the Seas”. La o
greutate de 142.000 tone şi cu o capacitate de maximum 3.840 pasageri, costurile
sale de funcţionare sunt mai mari decît cele ale vaselor convenţionale.
7
Fig.1. Vas de croazieră „Voyager of the Seas”
Pasagerii pot să patineze în Marea Caraibilor din moment ce cel mai mare
vas de croazieră este lansat, adică din noiembrie 1999. Cele 3.100 de cabine
Voyager ale Royal Caribbean Cruise Line creează primul patinoar şi perete de
escaladat pe un vas de croazieră. Facilităţile neobişnuite sunt o parte din planul
companiei de a atrage clienţi mai tineri.
Există planuri de construire a unui vas gigant de 250.000 de tone, cu o
capacitate de 6.200 oameni ce se va chema „America World City”, făcîndu-se
eforturi de acumulare a capitatlului necesar.
Fig. 2. Vas de croazieră „America World City”, proiect futurist
În toate ţările dezvoltate se înregistrează o creştere pe piaţa cererii de
croaziere (în medie de 9-15% pe an încă de la începutul anilor ’90), după o
perioadă lungă de declin. Mai mult chiar, CLIA (Industria Liniilor de Croazieră din
America) previziona că cererea pentru croaziere va continua să crească pînă la 13
milioane de pasageri pînă în 2005, iar piaţa potenţială de croaziere pe termen lung
8
va atinge în jur de 35 milioane de pasageri, stimulînd astfel şi boomul în
construcţia de nave care a început încă din 1990, ceea ce, de altfel, s-a şi întîmplat.
În prezent se fac eforturi mari pentru a diferenţia produsele şi mai puţin
pentru a oferi reduceri de tarif la vînzarea cabinelor. Unele companii şi-au
concentrat atenţia pe organizarea de croaziere tematice pentru a supravieţui (liniile
de croazieră oferă acum o mare varietate de croaziere speciale, de la croaziere cu
teme botanice la cele cu tema „civilizaţiei clasice”, navigînd pe Mediterana,
pasagerii fiind însoţiţi de specialişti). Unele companii de croaziere, ca Disney
Corporation cu cele două vase de 85000 tone, „Disney Magic” şi „Disney
Wonder”, se orientează spre familie, în timp ce alţi operatori au experimentat noi
tipuri de ambarcaţiuni.
Fig. 3. Vas de croazieră „Disney Magic”
Cererea pentru vapoare de croazieră creşte odată cu 48 de contracte noi care
valorează 14.6 mrd.$ care trebuiau realizate pînă în 2003. Cele mai mari linii de
croazieră – Carnival Corporation, Royal Carribean International şi P&O Princess
Cruises sunt elementele dominante care reprezentă 64% din capacitatea de nave de
croazieră din 1999. Industria croazierelor s-a diversificat considerabil în ultimii 5
ani odată cu intrarea pe piaţă a mai multor tour-operatori şi a corporaţiei Disney.
Aceştia au fost factori importanţi în privinţa creşterii sectorului. În particular,
consolidarea implicării tour-operatorilor în sectorul de croaziere, împreună cu
marketing-ul extins în privinţa croazierelor inclusiv conceptul popular de
croazieraşi – sejur, a dus la creşterea cererii pentru zona Mediteraneană. Există un
număr crescând de vase de croazieră ce intră pe piaţă, curentul fiind de a construi
9
vase mai mari. Din cele 48 de vapoare de croazieră aflate în construcţie, 30 sunt de
peste 60.000 de tone (1.200 pasageri).
Călătoriile tind să fie scumpe, cu preţuri cuprinse între 3.700 $ şi 8.700 $
pentru trei săptămîni. Pasagerii pot să patineze în Marea Caraibilor din moment ce
cel mai mare vas de croazieră este lansat, adică din noiembrie 1999. Cele 3.100 de
cabine Voyager ale Royal Caribbean Cruise Line vor crea primul patinoar şi perete
de escaladat pe un vas de croazieră. Facilităţile neobişnuite sunt o parte din planul
companiei de a atrage clienţi mai tineri.
Ambarcaţiunile mai mici, de 3000-10000 tone, cu o capacitate de 100-200
de pasageri reprezintă pe piaţă variabilă. Cea mai mică dintre acestea asigură o
formă de croazieră de tipul celei petrecute pe iaht pentru cei dispuşi să plătească
cele mai mari preţuri pe care aceste ambarcaţiuni sunt obligate să le aibă.
Asemenea vase sunt capabile să intre în porturile inaccesibile nevelor de croazieră
trediţionale, deschizînd astfel noi destinaţii, cum ar fi cele de pe rîul Amazon.
Vasele mici pot să pătrundă în canale strîmte, cum ar fi Canalul Corint din Grecia,
care nu mai este navigabil de către vasele mari de croazieră.
O altă tendinţă interesantă este creşterea importanţei porturilor de îmbarcare
mai mici, regionale. Turiştii au fost duşi în destinaţii care înainte nu putuseră fi
vizitate, rezultatul fiind o creştere în varietatea experinţelor la ţărm care
completează experienţele de la bord.
Întregul concept de croazieră s-a schimbat din imaginea sa tradiţională;
navele de croazieră încep să fie văzute ca staţiuni plutitoare de vacanţă care se
mută de la o destinaţie la alta oferind noi peisaje în fiecare zi şi divertisment non-
stop la bord. Viitorul pe termen lung al croazierelor ar putea fi îmbunătăţit de noua
tehnologie marină acum în curs de dezvoltare, cum ar fi vasul care călătoreşte
deasupra suprafeţei de apă sau propulsia pe jet de apă care este încă testată pentru
un nou tip de vas. Navele dotate cu tehnologii noi prezintă mai multă siguranţă
10
pentru cei de la bord şi asigură protejarea resurselor naturale, care fac vacanţele de
croazieră atît de atrăgătoare.
Cele mai mari companii de croazieră pe plan mondila sunt: Royal Carribean
Cruise Line, Carnival Cruice Line, Cunard Line, Costa Cruise Line, Norwegian
Cruise Line, Princess Cruises, Holland America Line.
Royal Carribean Cruise Line, una dintre cele mai mari companii de
croazieră, prezentă pe piaţa croazierelor de mai mult de 30 de ani. Dispune de o
flotă de 25 de nave luxoase şi dotate cu echipament de ultimă generaţie. O prezenţă
totdeauna ireproşabilă această companie şi-a adunat laurii în fiecare an şi cu fiecare
pasager impresionat de călătorie.
Flota companiei:
Adventure of the SeasBrilliance of the
SeasEmpress of the
Seas
Enchantment of the Seas
Explorer of the Seas
Freedom of the Seas
Grandeur of the Seas Jewel of the Seas Legend of the Seas
Majesty of the Seas Mariner of the SeasMonarch of the
Seas
Oasis of the Seas Sovereign of the
SeasSplendour of the
Seas
Vision of the Seas Voyager of the seas
Fig.4 Vas de croazieră, Compania "Royal carribean Cruise Line"
11
Costa Cruise Line o altă companie mare de croazieră din lume. Flota
companiei conţine 9 nave cu interesante denumiri italiene. Navele companiei sunt
bogat ornamentate, cu un design modern cu alură italiană. Fondată în 1860,
denumirea acestei companii (Costa) multă vreme a fost legată de uleiul de măsline,
care era şi încărcătura de bază.
Flota companiei:
CostaAllegra CostaAtlantica CostaClassica
CostaEuropa CostaFortuna CostaMagica
CostaMarina CostaMediterranea CostaRomantica
CostaTropicale CostaVictoria
Fig. 5 Vas de croazieră, Compania „Costa Cruise Line”
Compania Cunard Line este compania care se deosebeşte de celelalte prin
aerul conservator al stilului englez şi prin insursiunea în istoria la bordul navei.
Compania Cunard Line propune pasagerilor săi cursuri de scrimă cu instructori
profesionişti. Alte sporturi propuse de companie sunt tenisul, şah-ul, ping-pong,
golf.
12
Fig. 6 Vas de croazieră, Compania „Cunard Line”
2.3. Destinaţii principale în turismul de croazieră
În general, rutele cele mai mari din lume sunt localizate în şapte regiuni ale
globului. Acestea sunt:
Caraibele, Bermuda şi Bahamas, incluzînd coasta Americii Centrale şi
de Sud;
Vestul coastei Americii de Nord, Mexic, SUA (inclusiv Alaska) şi
Canada, plus rutele de tranzit ale Canalului Panama;
Mediterana, divizată în sectoarele de vest şi cele de est;
Insulele din Pacific şi Orientul Îndepărtat;
Marea Baltică, capitalele Europei de Nord şi Capul de Nord;
Africa de Vest şi insulele atlantice Canare, Madeira şi Azore;
Înconjurul lumii.
Există de asemenea un interes mărit pentru croazierele în jurul Marii
Britanii, prin Shetland, Orkney, Hebridean şi insulele Feroe, incluzînd vizite în
avanposturi atît de îndepărtata ca Sf. Kilda, care nu mai are o populaţie
permanentă.
Majoritatea croazierelor au loc, totuşi fie în Mediterana, fie în Caraibe.
Aceste două regiuni atrag peste 60% din toate croazierele, iar regiunile
scandinavice şi baltice cam 10%. Majoritatea acestor rute sunt sezoniere, acesta
13
însemnînd că organizatorii de croazieră ar putea să fie obligaţi să-şi mute navele
dintr-o regiune a globului într-alta pentru a acumula avantaje în perioadele de vîrf
ale cererii de croaziere.
Aceste mutări sunt numite voiaje de poziţionare şi asigură linii cu
oportunitate de a vinde aceste călătorii drept croaziere lungi, sau chiar kinii de
voiaj în care sunt implicate transatlantice. Croazierele în Marea Baltică şi în Capul
de Nord, de exemplu, sunt realizate în timpul verii emisferei nordice. Acest lucru
este valabil şi pentru croazierele în Alaska, care profită de instabilitatea politică a
unor rute din Mediterana. Caraibe beneficiază, de asemenea, de apropierea
insulelor de continentul american ca şi climatul care permite efectuarea de
croaziere în tot timpul anului, deşi climatul temperat al iernii realizează cel mai
mare nivel al cererii. Porturile din Florida, cum ar fi Fort Lauderdale, Miami/Port
Everglades şi port Canaveral au devenit, de departe, baza cea mai importantă a
industriei mondiale de croaziere.
Multe destinaţii care îşi dezvoltă produsele sau sunt pe cale să se stabilească
ca destinaţii turistice încearcă deseori să atragă vasele de croazieră care să
poposească în porturile lor. Deşi nu se generează venituri prin cazare, vizitatorii
care sosesc pot cheltui bani în pieţele locale şi magazinele de suveniruri. Cuba
atrage vase de croazieră în apele sale şi alte destinaţii care apar, cum ar fi Libia
cercetează posibilităţile.
Un consorţiu maltez doreşte să construiască cel mai mare terminal de linie
pentru croaziere în portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula să atragă cele mai
importante şi mai mari vase de croazieră. Croaziere speciale către locaţii de altfel
inaccesibile sau locaţii care sunt dificil de atins pe cale terestră sunt o piaţă
nedezvoltată, care, totuşi, au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani.
Căutarea unor destinaţii noi şi a unor croaziere mai aventuroase a condus la
deschiderea de noi rute pe coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles
şi Maurutius şi insulele indoneziene. Companii ce Nobla Caledonia sau Jules
14
Verne au introdus în premieră croazierele în insulele Pacificului şi voiaje în
regiunile artice şi antartice, de multe ori folosind ambarcaţiuni maimici. Navele
ruseşti cu carene special întărite sunt folosite pentru a funcţiona în regiunile polare.
Rutele lungi au devenit de asemenea populare prin adoptarea conceptului
fly-cruising. Singapore, în special, este căutat ca bază de extindere pentru piaţa
mondială de croaziere, care-şi îndreaptă acum atenţia spre atracţiile din Orientul
Îndepărtat.
Cu obiectivele lor atractive, culturi variate şi mărtueii istorice unice, Europa
şi Mediterana rămîn destinaţii de croazieră populare. Evenimentele mondiale au
detrminat cîteva linii de croazieră să se îndepărteze de Mediterna estică, realizînd
itinerarii în puncte suplimentare din Metiterana de vest, Italia, Spania, Marea
Britanie, Marea Baltică şi nordul Europei. În timp ce opţiunile liniilor de croazieră
de a naviga pe Mediterana au scăzut în 2002 cu 20%, în restul Europei numărul
croazierelor au crescut de la 899 în 2001 la 1.678 în 2002, cu o creştere de 86%.
Conform CLIA, destinaţiile cele mai populare, inclusiv Caraibe/Bahamas,
Mediterana, Alaska şi Europa,continuă să predomine. Analiza anuală a CLIA
arată că regiunea Caraibe/Bahamas atrage 46,6% din piaţa anului 2002 (în
comparaţie cu 44,5% din 2001); ca de obicei, acestă zonă a fost în topul
destinaţiilor în privinţa capacităţii de plasare. Pe locul doi este Europa, cu aproape
11% din piaţă, comparativ cu 8% în 2001. Regiuni europene populare includ zona
Baltică, coasta norvegiană şi Riviera Franceză şi Spaniolă. Maimult de 10% din
zilele-turist de croazieră sunt dedicate Mediteranei, care a căzut pe locul trei în
topul destinaţiilor de croazieră pentru prima dată în 1995. Mediterana a înregistrat
o cotă de 12,7% în 2002, ceea ce o situează ca a doua destinaţie ca popularitate. Pe
locul patru este Alaska, care înaintează puţin cîte puţin, ajungînd la cota de 7,95%
în 2002, comparativ cu 7,89% în 2001.
Cîteva alte destinaţii au înregistrat o schimbare extraordinară în capacitatea
lor de croazieră în 2002. De exemplu: Mexicul de Vest aproape şi-a triplat numărul
15
de zile-turist de crozieră (crescînd la 5,3% pe piaţă, de la sub 2% în 2001); zile-
turist pentru croazierele pe Trans-Pacific au crescut de peste două ori, ca şi cota de
piaţă (de la 11% în 2001 la 22% în 2002); croazierele de-a lungul Coastei Estice au
crescut cu 83% faţă de anul 2001 (aproape dublîndu-şi cota de piaţă le 23%);
Antarctica atinge clasamentul cu 50% maimulte zile-turist decît în 2001 (12% cota
de piaţă în 2002, de la 0,8% în 2001); capacitatea în Orientul Îndepărtat a crescut
cu 67% (ajungînd la cota de 57% faţă de 36% în 2001); şi zilele-turist în Hawaii au
crescut cu 22% (cîştigînd 2,99% din piaţă, de la 2,61%).
Mulţi specialişti consideră că acestă piaţă are încă mari rezerve de creştere.
Cererea nu este satisfăcută, mai ales în condiţiile în care apar şi programe
accesibile şi categoriilor de persoane cu venituri medii, chiar dacă preţul lor este în
continuare cel mai ridicat, comparativ cu alte tipuri de programe turistice; mulţi
oameni sunt dispuşi să economisească pentru o asemenea aventură pe apă. Mai
mult, există încă destinaţii turistice mai slab valorificate, deci piaţa croazierelor
poate cunoaşte şi o extindere geografică (în Asia de Sud-Est, în Oceanul Indian, pe
marile fluvii ale lumii cum sunt Dunărea, Volga, Yangtze şi altele).
16
III. Contibuţia turismului de croazieră la dezvoltarea economiei
3.1. Europa
Consiliul European al Croazierelor împreună cu partenerii lui au analizat
operaţiunile efectuate în industria de croazieră în Europa şi contribuţia ei la
economia europeană, şi au determinat că în decursul anului 2005 s-au înregistat
următoarele operaţiuni :
spre sfîrşitul anului 2005 Europa dispunea de 36 de companii de
croazieră care operau cu 100 de vase de croazieră cu o capacitate mai
mare de 86.000 pasageri. Alte 40 vase cu capacitatea de 44.100
pasageri erau dislocate în Europa care aparţineau companiilor
neeuropene;
aproape 3,3 mln. De europeni au solicitat croaziere, ceea ce reprezintă
23% din toate croazierele lumii, comparativ cu 17% în 2004;
mai mult de 2,8 mln. de pasageri şi-au început croazierele din
porturile europene, 90% dintre care erau europeni;
marea majoritate a itinerariilor conţin porturi din Marea Mediterană,
Baltică şi alte regiuni europene, ceea ce generat vizitarea de către 13,1
mln. de pasageri a oraşelor-porturi europene.
Acestea sunt rezultatele operaţiunilor în turismul de croazieră european şi a
investiţiilor în construcţia noilor vase, care au generat un impact economic în toată
Europa în anul 2005. Acest impact economic include:
8,3 mrd. – organizarea croazierelor şi pasagerii acestora;
19,1 mrd – producţia totală;
187,252 – locuri de muncă;
6 mrd. – compesaţiile angajaţilor.
Acest impact repezintă suma impactului direct, indirect şi indus al industriei
de croazieră.
17
Impactul Economic Direct
Impactul economic direct include producţia, angajările şi compensaţiile
intreprinderilor europene care au pus la dispoziţia companiilor de croazieră şi
pasagerilor acestora bunurile şi serviciile lor. Impactul direct de asemenea include
compensaţiile plătite angajaţilor europeni ale companiilor de croazieră.
În 2005 industria de craziră a generat cheltuieli de 8,3 mrd. Acestea includ:
3,1 mrd. - pentru construcţia noilor nave de croazieră şi menţinerea
sau reparaţia celor existente:
10 nave erau în construcţie în 2005 în Europa;
La finele anului 2006, şantierele navale europene aveau
contract de construcţie a 33 de vase, în valoare de 18,6 mrd.
pînă în 2010.
2,9 mrd. – cheltuieli ale companiilor de craoazieră pentru bunurile şi
serviciile folosite în susţinerea operaţiunilor în timpul croazierelor.
Principalele cheltuieli făcute de companiile de croazieră către firmele
europene au fost următoarele:
producătorilor de băuturi şi produse alimentare, în sumă de 246
mln. în provizii consumate la bordul navelor;
agenţiilor europene de turism, 480 mln.;
companiilor financiare şi de asiguarre, 550 mln., care includ
asigurarea, publicitatea şi alte servicii.
1,6 mln. – cheltuieli ale pasagerilor pentru excursii scurte pe uscat,
cazări înainte şi după croazieră la hotel, călătoriile cu avionul şi alte
produse cumpărate din porturile de îmbarcare sau staţionare:
în afara transferului aerian, pasagerul îmbarcat cheltuie în
medie 100 în portul de îmbarcare;
în medie alţi 50, pasagerii croazierii cheltuie în porturile de
staţionate.18
0,7 mln. – pentru achitarea salariilor şi beneficiilor angajaţilor
europeni şi echipei administrative şi de comandă a vasului de
croazieră:
companiile dde croazieră angajează peste 5000 de europeni
pentru muncă în sediile şi oficiile administartive ale
companiilor;
alţi 28.000 de europeni sunt angajaţi în oficii la bordul navelor.
Aceste cheltuieli au generat ocuparea şi compensarea angajaţilor din diverse
ramuri ale economiei, practic în toate ţările Europei, fie ţări surse de pasageri, fie
ţări-gazde ale croazierelor. Cum este indicat în tabelul ce urmează 8,3 mrd. au
generat maimult de 90.000 locuri de muncă şi 2,8 mrd. plata compensaţiilor.
Tabelul nr. 1 Impactul economic direct al industriei de croaziră asupra economiei, 2005
Industria Cheltuieli (mln.) Locuri de muncă Compensaţii (mln.)Agricultura, Ind. constructoare
de maşini şi prelucrare a metalelor
13 133 4
Sectorul de producţie 4,252 28,750 1,063Bunuri alimentare
Bunuri nealimentare662
3,5902,43826,312
96967
Vînzări en gross şi en detail 286 3,584 80Transportul şi Utilităţile 1,641 11,904 449
Ospitalitatea 233 2,421 61Servicii bancare şi financiare 944 7,323 303
Personalul şi Conducerea 203 2,323 100Subtotal 7,572 56,438 2,060
Angajaţii companiilor de croazieră
754 33,666 754
Total 8,326 90,104 2,814
Sectorul de producţie şi industria construcţiilor navale, constituie 50%
din cheltuielile industriei de croazieră, 30% din locurile de muncă
directe şi 40% din compensaţiile angajaţilor.
Angajaţii europeni ocupă 37% din locurile de muncă generate de
industria de croazieră şi aproape ¼ din compensaţii.
Transportul şi utilităţile includ tour-operatorii şi agenţiile de turism
care constituie 20% din cheltuielile directe, 13% din locuri de muncă
şi 16% din compensaţii.19
Impactul Economic Total
Impactul economic total reprezintă suma impactului direct, indirect şi indus.
Impactul indirect rezultă din chletuielile intreprinderilor producătoare de bunuri şi
servicii necesare industriei de croazieră. Impactul indus rezultă din cheltuielile
angajaţilor pentru bunurile şi serviciile consumate acasă. Astfel, impactulindirect
afectează intreprinderile producătoare, pe cînd cel indus – consumul.
Tabelul nr. 2 Impactul economic total al industriei de croazieră asupra economiei, 2005
Industria Producţia (mln.) Locuri de muncă Compensaţii (mln.)
Agricultura, Ind. costructoare de maşini şi a prelucrării metalelor
1,182 15,762 260
Sectorul de producţie 7,949 55,013 2,052Bunuri alimentare
Bunuri nealimentare1,9525,997
10,19044,823
4041,648
Vînzări en gross şi en detail 757 11,401 245Transportul şi Utilităţile 3,891 57,581 1,686
Ospitalitatea 617 7,826 201Servicii bancare şi financiare 4,041 30,012 1,241
Personalul şi Conducerea 647 9,657 332Total 19,084 187,252 6,017
Impactul economic total este mult mai uniform răspîndit în toate ramurile
economiei decît impactul direct, deoarece impactul indirect şi indus afectează
sectoare care nu au legătură cu industria de croazieră. Şi totuşi, sectorul de
producţie cu industria construcţiilor navale şi transportul constituie mai mult de
jumătate din impactul total al industriei de croazieră pe întreg continentul:
Transportul şi utilităţile, aici se includ şi angajaţii companiilor de
croazieră, constituie 20% din producţia totală şi aproape 30% din
totalul angajărilor şi compensaşiilor;
Sectorul de producţie, aici se include şi industria construcţiilor navale,
constituie 40% din producţia totală, 30% din locurile de muncă şi 34%
din totalul compensaţiilor generate de industria de croazieră.
Impactul economic pe ţări
20
Impactele economice s-au răspîndit pe întregul continent. În tabelul ce
urmează este indicattopul celor 6 ţări care constituie aproximativ 85% din impact
în Europa.
Tabelul nr.3 Impactul economic direct al industriei de croazieră pe ţară, 2005
Ţara Cheltuieli directe (mln.) Locuri de muncă Compensaţii (mln.)Italia 2,501 61,445 1,810
Marea Britanie 1,686 37,319 1,457Germania 1,073 19,969 725
Spania 683 13,940 422Finlanda 621 10,205 371Franţa 536 7,265 310
Topul celor şase 7,100 150,143 5,095Restul Europei 1,226 37,109 922
Total 8,326 187,252 6,017
Trei ţări ca Italia, Marea Briatnie şi Germania constituie aproape 2/3 din
cheltuielile directe ale industriei de croazieră. Aceste ţări participă semnificativ în
toate sectoarele industriei:
servirea în calitate de principală sursă şi piaţă de desfacere a
croazierelor;
menţinerea facilităţilor sediilor şi pregătirea echipajului;
aprovizionarea cu şantiere navale pentru construcţia navelor sau
reparaţia lor;
alimentarea cu conbustibil a vaselor şi aprovizionarea cu produse
alimentare.
Celelalte trei state tind să se impună în unul sau două segmente esenţiale:
Spania se specializează ca fiind sursă şi piaţă de desfacere a cîtorva
sedii ale companiilor de croazieră;
Finlanda se axează pe construcţia navelor;
Franţa este sursa principală în completarea industriei construcţiilor
navale.
21
Turismul de croazieră influenţează majoritatea ramurilor economiei,
incluzînd: porturile de îmbarcare şi de staţionare, industria construcţiilor
navale, reparaţia navelor, aprovizionarea cu produse, vînzări şi marketing,
aprovizionarea cu personal navele şi sediile administrative.
Figura nr. 7 Cheltuielile directe ale industriei de croazieră în Europa, 2005,
Industria de croazieră a generat 8,3 mrd. cheltuieli directe în Europa în 2005.
Aceste cheltuieli sunt împărţite în patru mari sectoare:
Pasagerii croazierelor;
Construcţia şi menţinerea navelor;
Achiziţiile companiilor de croazieră în suportul funcţionării lor;
Compensarea personalului administrativ şi a echipajului companiilor de
croazieră în Europa.
Tabelul nr. 4 Cheltuielile directe ale industriei de croazieră după ţară, 2005
Ţara Cheltuieli directe (mln.) Cota parte din totalItalia 2,501 29.9%
Marea Britanie 1,686 20.1%Germania 1,073 12.8%
Spania 683 8.2%
22
Finlanda 621 7.4%Franţa 536 6.4%
Norvegia 276 3.3%Grecia 200 2.4%Olanda 156 1.9%Suedia 98 1.2%Top 10 7,829 94.0%
Restul Europei 496 6.0%Total 8,326 100.00%
Top-ul celor zece ţări constituie 94% din cheltuielile industriei de
croazieră în Europa;
Italia, cel mai important centru în construcţia navelor în Europa, şi cea
mai mare piaţă de desfacere şi îmbarcare de croaziere, beneficiind de 2,5
mrd din cheltuielile directe ale industriei de croazieră;
Marea Britanie este sursa cea mai importantă de pasageri în Europa. Mai
mult de 1 mln. de englezi au călătorit în una sau mai multe croaziere în
2005;
Germania este a treia ţară, cu 1 mrd. de cheltuieli directe, ea este a doua
sursă, după Marea Britanie, de pasageri în Europa şi a treia putere în
construcţia navelor şi reparaţia lor;
Cele mai mari patru centre de construcţie a navelor în Europa sunt Italia,
Finlanda, Germania, Franţa. Aceste 4 state constituie 86% din totalul
industriei construcţiilor navale şi reparaţia lor din Europa şi 57% din
totalul cheltuielilor industriei în Europa.
Industria de croazieră reprezintă un important segment în circulaţia globală a
populaţiei şi în industria turismului. Industria de croazieră a avut o creştere
dinamică în ultimii 25 de ani. În tabelul ce urmează este prezentată situaţia
sectorului croazierelor pe plan mondial între anii 1995 şi 2005.
Tabelul nr. 5 Cererea internaţională de croaziere, 1995-2005
Regiunea 1995 2000 2001 2002Milioane pasageri
2003 2004 2005
23
America de Nord
4,35 6,88 6,91 7,64 8,19 9,11 9,96
Europa 1,00 2,06 2,14 2,40 2,71 2,83 3,30Subtotal 5,35 8,94 9,05 10,04 10,90 11,94 13,26
Restul lumii 0,37 0,78 0,87 0,97 1,05 1,13 1,21Total 5,72 9,72 9,92 11,01 11,95 13,07 14,47
% America de Nord
76.0 70.8 69.7 69.4 68.5 69.7 68.8
Timp de zece ani, din 1995 pînă în 2005, cererea la croaziere la nivel
mondial a crescut de la 5,72 mln pasageri la 14,47 mln. pasageri cu o
cotă de +152%. În perioada dată, creşterea turismului s-a înregistrat
nu mai puţin de 50%, ajungînd la 806 mln. pasageri în 2005.
Cu toate că numărul pasagerilor de croaziere în America de Nord s-a
dublat, cota parte din total a scăzut de la 76% în 1995 la 69% în 2005.
Flota europeană de croazieră
Pe parcursul anului 2005 în apele Mediteranei activeu peste 119 vase de
croazieră şi 87 în Europa de Nord, unele repoziţionate în Mediterană după un scurt
sezon în Europa de Nord.
Marea Mediterană
În 2005, 119 vase activau în apele Mediteranei cu o capacitate de
110.725 pasageri (aproximativ 930 pasageri per navă).
Toată flota din Mediterană duce circa 1,83 mln pasageri în 1,879
croaziere, oferind o capacitate totală de 14,66 mln. pasageri-noapte,
într-o croazieră medie de 8 nopţi.
Piaţa mediteraneană a crescut de la 17 mln pasageri în 2006 la mai
mult de 21 mln. pasageri în 2007.
În 2005, 37 nave dislocate în Marea Mediterană aparţineau de
companii nord-americane cu o capacitate de 36.071 pasagari şi 59
nave europene, oferind 62.560 locuri.
Europa de Nord
24
În 2005, 87 nave activau în apele Europei de Nord cu o capacitate de
70,101 pasageri (aproximativ 806 pasageri per navă).
Toate aceste nave duceau 619.000 pasageri în 824 de croaziere,
oferind o capacitate totală de 5,92 mln. pasageri, pentru o croazieră
medie de 9,6 nopţi.
În 2005, 24 nave, cu o capacitate de 24.456 pasageri, aparţinînd
companiilor nord-americane erau dislocate în apele Europei de Nord
şi 49 nave cu o capacitate de 36.000 pasageri, aparţinînd companiilor
europene.
Pe scena europeană se înregistrează o creştere a tonajului navelor de
croazieră, cum se poate vedea din figura de mai jos. Din 1996, mărimea
medie a navelor a crescut cu 40% în Europa de Nord şi cu 70% în
Mediterană. Pe lîngă aceasta, nave cu capacitatea mai mare de 3000 de
pasageri apar în Mediterană şi mai mari de 2.500 pasageri - în Europa de
Nord.
Figura nr. 8 Gradul de creştere a mărimii navelor
25
Figura nr. 9 Cota relativă a pasagerilor pe principalele pieţe mondiale de croazieră
Porturile europene
Tabelul nr. 6 Cele mai importante porturi ale Uniunii Europene în 2005
Porturi Îmbarcări Debarcări Staţionari TotalMarea Mediterană
Barselona 294 190 645 1.229Civitavecchia 157 157 669 983
Palma de Majorca 196 195 486 878Napoli 68 68 694 830Veneţia 338 349 128 815Savona 241 241 114 596
Europa de NordSouthampton 345 345 11 701Copenhaga 120 120 147 387
Sankt Petersburg 6 6 288 300Talin 0 0 292 292
Helsinki 9 9 222 240Lisabona 21 23 195 239Stocholm 15 15 198 228
Principalele porturi-gazdă şi de staţionări în Marea Mediterană, precum şi în
Europa de Nord, cît şi circulaţia pasagerilor între anii 2003-2005 pot fi observate în
tabelul nr. 7 şi nr.8
26
Tabelul nr. 7 Cele mai mari porturi din Europa
Port-gazdă Ţara 2003 2004 2005Marea Mediterană
Barselona Spania 1.054.412 1.024.851 1.228.561Civitavecchia Italia 558.520 659.277 983.171
Palma de Majorca Spania 742.662 744.974 877.912Veneţia Italia 689.836 677.976 815.153Savona Italia 195.303 530.057 595.859Genova Italia 615.000 310.000 362.000
Piraeus (Atena) Grecia 452.506 407.723 284.763Europa de Nord
Southampton Marea Britanie 469.500 548.000 701.000Copenhaga Danemarca 268.391 320.000 387.412
Dover Marea Britanie 162.000 178.817 159.253Kiel Germania 93.172 128.500 132.000
Amsterdam Olanda 95.099 105.422 122.105Harwich Marea Britanie 95.400 92.000 88.620
Bremerhaven Germania 63.170 70.000 72.000
Tabelul nr.8 Principalele porturi de staţionări din Europa
Porturi de staţionări Ţara 2003 2004 2005Marea Mediterană
Napoli Italia 613.609 773.223 830.158Livorno Italia 363.883 387.385 462.383
Nice/Villefranche Franţa 346.581 380.210 364.908Marsilia Franţa 367.202 337.022 361.000Limassol Cipru 369.133 350.657 349..399Palermo Italia 206.804 193.197 329.859Valletta Malta 389.361 291.225 320.263
Bari Italia 231.984 262.888 277.979Messina Italia 242.201 219.619 216.760Malaga Spania 200.202 209.149 204.535
Gibraltar Marea Britanie 215.352 162.780 188.810Ajaccio Franţa 113.815 144.041 163.608
Toulon/St. Tropez Franţa 60.470 88.851 140.391Monte Carlo Monaco 80.003 124.309 133.110
Cannes Franţa 113.775 70.361 129.675Ibiza Spania 79.983 80.105 118.474
Valencia Spania 58.221 105.461 106.724Europa de Nord
Sankt Petersburg Rusia 204.405 252.553 299.703Talin Estonia 204.151 205.578 292.000
Helsinki Finlanda 161.000 195.000 240.000Lisabona Portugalia 209.331 241.557 239.524
Stockholm Suedia 202.000 210.000 228.000Gergen Norvegia 136.329 157.263 190.055
Oslo Norvegia 120.044 144.739 186.000Geiranger Norvegia 105.661 116.634 130.357
Cadiz Spania 145.000 164.248 125.877Rostock/Warnemunde Germania 95.092 92.209 124.500
27
Visby Suedia 102.418 66.864 113.387Riga Letonia 180.193 124.655 94.267Flam Norvegia 69.735 78.283 91.506
Havre, Le Franţa 51.151 59.301 71.199Zeebrugge Belgia 74,535 67.200 67.172
St. Peter Port Marea Britanie 45.000 62.673 65.565Dublin Irlanda 34.000 32.000 57.346
Reykjavik Islanda 31.264 44.630 54.795Tromso Norvegia 46.062 54.745 51.722
3.2. Statele Unite ale Americii
Industria de croazieră nord-americană a cunoscut o creştere moderată.
Numărul pasagerilor îmbarcaţi în porturile SUA a crescut cu 2% în 2007 la 9,2
mln. Această creştere de 2% este precedată de o creştere de 6,3% în 2005 şi 4,5%
în 2006. Creşterea moderată a îmbarcărilor rezultă din reducerea ratei de creştere a
pasagerilor şi cheltuielilor companiilor de croazieră. După încasări de plus 10% în
2005 şi de 9% în 2006, creşterea în totalul industriei a încetinit pînă la 5,9% în
2007, totalizînd 18,7 mrd. $ pentru an.
Tabelul nr. 9 Impactul economic nord-american
2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007Pasageri (mln.) 8,10 8,61 9,00 9,18 13,9% 6,3% 4,5% 2,0%
Impactul economic direct
Pasageri şi cheltuieli comp. de croazieră
(mrd.$)14,70 16,18 17,64 18,68 13,8% 10,0% 9,0% 5,9%
Anagajări 135.197 142.720 153.863 158.376 15,2% 5,6% 7,8% 2,9%Salarii şi Compensaţii
(mrd.$)4,80 5.19 5,74 6,01 11,9% 8,1% 10,7% 4,6%
Impactul economic total
Total producţie (mrd.$)
30,06 32,43 35,73 38,01 18,2% 7,9% 10,2% 6,4%
Angajări 315.830 330.346 347.966 354.690 7,0% 4,6% 5,3% 1,9%Salarii şi Compensaţii
(mrd.$)12,42 13,52 14,73 15,44 6,9% 8,8% 9,0% 4,8%
Cheltuielile companiilor de croazieră, a pasagerilor lor şi a echipajului, au
generat angajări, venituri şi alte beneficii economice în întreaga economie a SUA.
28
Aceste beneficii economice ale industriei de croazieră nord-americane se axează pe
cinci surse principale:
cheltuieli ale pasagerilor şi echipajului pentru bunuri şi servicii legate
de croazieră lor, care includ daplasarea de la domiciliu în portul de
îmbarcare, pre şi post cheltuieli de vacanţă pentru cazare la hotel,
excursii scurte pe uscat, cheltuieli la restaurant ş.a.;
completarea cu personal a companiilor de croazieră, a sediilor şi tour-
operatorilor;
cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru bunurile şi serviciile
necesare pentru desfăşurarea croazierelor, care includ alimente,
băuturi, combustibil, echipament pentru hotel, echpament pentru
navigaţie, comunicaţii ş.a.;
cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru servicii portuare ale
SUA, porturi de îmbarcare, porturi staţionare;
cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru menţinera şi reparaţia
vaselor la şantierele navale americane, cheltuieli pentru terminalel
portuare.
Contribuţia industriei de croazieră la economia SUA este suma impactelor
directe şi indirecte economice. Impactul direct constă în cheltuieli făcute de
companiile de croazieră, echipajele sale şi pasagerii pe parcursul croazierelor.
Aceste cheltuieli includ operaţiunile la sediile companiilor, alimentele şi băuturile
consumate la bordul navelor de croazieră, serviciile de marketing. Se mai adaugă
la acestea o largă varietate de bunuri şi servicii care includ, îmbrămintea, excursii
scurte, cazări pre şi post vacanţă.
Impactul economic al industriei de croazieră, pe parcursul anului 2007, în
SUA, a constat în:
numărul pasagerilor îmbarcaţi în porturile SUA a crescut cu 2%,
constituind 9,18 mln.;
29
18,7 mrd. – cheltuieli directe ale companilor de croazieră şi pasagerii
acestora, ceea ce a generat o creştere cu 5,9% faţă de 2006, 158,400
locuri de muncă, rmunerate cu 6,0 mln. în salarii şi compensaţii;
10,2 mrd. – cheltuieli pentru transportare şi servicii portuare, ceea ce
generat alte 117.000 locuri de muncă şi compensaţii de 4,2 mln.;
angajări în medie 35.300 americani, făcute de companiile de croazieră
pentru completarea sediilor şi echipajelor cu cadre, plătite cu 1,3 mrd.;
cheltuieli ale pasagerilor şi echipajelor navelor ce nu ţin de
transportare, şi care creează alte 22.000 locuri de muncă în domeniul
vînzărilor en detail, restaurante, sectorul imobiliar. Aceste locuri de
muncă generează venituri în sumă de 488mln. $, sub forma salariilor;
8,5 mrd.$ - cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru bunuri şi
servicii în suportul operaţiunilor de croazieră. Aceste cheltuieli
creează mai mult de 41.300 locuri de muncă şi generează 1,85 mrd.$;
38 mrd.$ create de impactul indirect asupra economiei SUA, care a
crescut cu 6,4 % faţă de 2006. Acest impact a generat crearea a
354.700 locuri de muncă, remunerate cu 15,4 mln.$.
Tabelul nr.10 Contribuţia economică directă a industriei de croazieră nord-americane, 2007
Domeniul Cheltuieli directe (mln.$)
Locuri de muncă
Compensaţii(mln.$)
Principalele sectoare ale industriei de croazieră
10,201 117.012 4,159
Cheltuielile pasagerilor şi a echpajuluiServicii portuare şi Companii de
croazierăServicii de transport
Transport aerian
1,7043,3682,9962,133
21.85056.49826.94711.717
4882,1151,050507
Furnizorii industriei de croazieră 8,477 41.363 1,851Agricultura, ind. de prelucrare a
metalelor, construcţia69 325 10
Sectorul de producţie 4,020 10.568 561Alimente şi Băuturi
Îmbrăcăminte şi TextileInd. chimică
Ind. de prelucrare a petroluluiInd. metalurgică
Ind. constructoare de maşiniMenţinerea şi reparaţia navelor
Echipament electronic
963114227913220316459303
2.345828423141
1.1601.1401.534972
93283216536410975
30
Alte produse 455 2.022 92Vînzări en gross 537 2.931 177
Alte servicii de transport 23 31 4Servicii informaţionale 278 652 45
Finanţe, Asigurare, Proprietate imobiliară
978 3.381 219
Servicii 2,572 23.476 833Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Administrative şi de managementArte şi Divertisment
Alte servicii
1,38844189951
14.425217
1.7817.055
4331062319
Total 18,678 158.376 6,010
Impactul total economic a afectat practic toate ramurile economiei americane, dar cele mai influenţate au fost următoarele şapte:
Industria produselor alimentare 5,2 mrd. 14.439 loc. de muncă Servicii profesionale şi tehnice 4,3 mrd. 33.256 loc de muncă Servicii de călătorie 4,1 mrd. 52.943 loc. de muncă Industria produselor nealimentare 3,0 mrd. 13.803 loc de muncă Servicii financiare 2,5 mrd. 13.307 loc de muncă Transport aerian 2,2 mrd. 7.240 loc de muncă Vînzări en gross 1,9 mrd. 15.175 loc de muncă
Tabelul nr. 11 Contribuţia economică totală a industriei de croazieră nord-americane, 2007
Domeniul Produs industrial (mln.$)
Locuri de muncă
Compensaţii(mln.$)
Agricultura, ind. de prelucrare a metalelor, construcţia
3,035 6.910 489
Sectorul de producţie 8,283 28.248 1,647Alimente şi Băuturi
ÎmbrăcăminteTipografia
Ind. chimicăInd. de prelucrare a petrolului
Ind. metalurgicăInd. constructoare de maşini
Echipament de transportEchipament electronic
Alte produse
1,476252389
1,0261,705574455799679928
4.3132.7442.0562.549796
3.7461.7663.0402.8124.426
18710511318964187106222241233
Vînzări en gross 2,625 35.977 1,567Transport 5,606 69.665 3,223
Servicii informaţionale 1,061 3.706 277Finanţe, Asigurare, Proprietate imobiliară 4,119 17.707 1,209
Servicii 13,276 192.477 7,025Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Administrative şi de managementAcomodare şi servicii alimentare
Arte şi DivertismentAlte servicii
4,2664,2332,025348
2,404
33.25662.71038.0526.26352.196
2,1411,907745202
2,030
31
Total 38,005 354.690 15,437
Contribuţia industriei de croazieră nord-americane la economia
indiviaduală a statelor
Impactul economic a industriei nord-americane a afectat fiecare stat în parte.
Factorii principali care influenţează impactul economic pe state sunt:
Sediile companiilor de croazieră;
Porturile de îmbaracţiune şi de staţionări;
Domiciliul pasagerilor de croaziere;
Localizarea intreprinderilor industriei de croazieră.
În figura de mai jos sunt prezentate cele zece porturi cele mai solicitate din
SUA şi care constituie 83% din toate îmbarcările din SUA.
Figura nr.10 Cele mai importante zece porturi americane, 2004-2007
Florida rămîne cel mai mare centru de croazieră al SUA, acoperind mai mult
de 54% din toate îmbarcările. Cea mai mare creştere a numărului pasagerilor
îmbarcaţi, în anul 2007, s-a înregistrat în portul Everglades (12,6%). Alte patru
porturi din Florida (Jacksonville, Miami, Port Canaveral, Tampa) au cunoscut un
32
declin de 4 %. Porturile californiene au îmbarcat circa 1,4 mln. pasageri, ceea ce
reprezintă 15% din total.
În decursul anului 2007, impactele economice ale industriei de croazieră
înregistrate au fost:
Impactul economic s-a concentrat în cele zece state. Aceste state au
acumulat 78% din totalul achiziţiilor industriei de croazieră şi 82%
din totalul locurilor de muncă.
Florida totalizează 7,1 mln. pasageri în 2007, cu un declin de 2% faţă
de 2006. Pasagerii, echipajele şi companiile de croazieră au generat
cheltuieli directe de 6,1 mrd., 126.546 locuri de muncă şi 5,2 mrd.
compensaţii. În Florida sunt orientate majoritatea sediilor marilor
companii de croazieră.
California a fost vizitată de 1,5 mln. pasageri cu o creştere de 10%
faţă de 2006. Intreprinderile californiene au primit 2,2 mrd. din
cheltuielile directe şi au generat 47.978 locuri de muncă şi 2,4 mrd.
compensaţii.
Alaska a primit 5,5 mln. pasageri, în creştere faţă de 2006 cu 12%.
Statul profită din excursiile scurte pe uscat, pre şi post cazări, vînzări
de produse şi băuturi. Se prezintă ca o importantă piaţă de desfacere a
croazierelor.
Circa 808.000 pasageri şi membri ai echipajelor au vizitat New York-
ul în 2007. Beneficiază de 1,1 mrd. din cheltuielile directe, care au
generat 13.507 locuri de muncă, plătite cu 761 mln.
Texas-ul a cunoscut un declin de 20% faţă de 2006, totalizînd 680.000
pasageri în anul 2007.
Hawaii au fost destinaţia pentru 2,5 mln. vizitatori care au ales să vină
aici în 2007. Hawaii u cunoscut o creştere moderată datorată
repoziţionării vaselor de croazieră din Hawaii în Europa.
33
Georgia este sursa principală de pasageri de croazieră şi susţine
industria de croazieră prin producerea de bunuri şi servicii necesare.
În anul 2007 550.000 pasageri au vizitat Seattle. Cu cheltuieli directe
de 675 mln. şi 16.681 locuri de muncă, Washington-ul estmează 4%
din impactul economia naional al industriei de croazieră.
Tabelul nr. 12 Impactul economic total al industriei de croazieră nord-americane pe stat
Statul Achiziţii directe (mln.$)
Cota parte (%)
Locuri de
muncă
Cota parte (%)
Compensaţii(mln. $)
Cota parte
FloridaCalifornia
AlaskaNew York
TexasHawaiiGeorgia
WashingtonIllinois
ColoradoMassachusettsPennsylvaniaNew Jersey
IndianaCarolina de Nord
MichiganMissouri
OhioArizona
LouisianaMarylandVirginia
ConnecticutMinnesotaAlabamaOregon
Carolina de SudTennesseeKentucky
UtahKansas
WisconsinNevada
New HampshireDistrictul Columbia
IowaOklahomaMississipiDelaware
Rhode Island
6,0602,1811,2201,1261,07471267667548743740737133525621920518318017817215914713811411288766259585250504440
3231292525
32,4%11,7%6,5%6,0%5,8%3,8%3,6%3,6%2,6%2,3%2,2%2,0%1,8%1,4%1,2%1,1%1,0%1,0%0,9%0,8%0,8%0,7%0,6%0,6%0,5%0,4%0,3%0,3%0,3%0,3%0,3%0,3%0,2%0,2%0,2%
0,2%0,2%0,2%0,1%0,1%
126.54647.97825.15413.50718.50922.8949.14716.6816.6382.7855.6315.9754.9663.8372.8242.6163.4182.9773.5793.7312.1772.5021.3371.8781.9812.8241.4611.004877869
2.226830582492152
326516393207377
35,7%13,5%7,1%3,8%5,2%6,5%2,6%4,7%1,9%0,8%1,6%1,7%1,4%1,1%0,8%0,7%1,0%0,8%1,0%1,1%0,6%0,7%0,4%0,5%0,6%0,8%0,4%0,3%0,2%0,2%0,6%0,2%0,2%0,1%0,0%
0,1%0,1%0,1%0,1%0,1%
5,2092,385988761893674437755325148322276264174109123150129135136105122819369104494032308031222220
111913913
33,7%15,4%6,4%4,9%5,8%4,4%2,8%4,9%2,1%1,0%2,1%1,8%1,7%1,1%0,7%0,8%1,0%0,8%0,9%0,9%0,7%0,8%0,5%0,6%0,4%0,7%0,3%0,3%0,2%0,2%0,5%0,2%0,1%0,1%0,1%
0,1%0,1%0,1%0,1%0,1%
34
MaineArkansasNebraska
New MexicoIdaho
West VirginiaNorth Dakota
MontanaSouth Dakota
VermontWyoming
2423211812986653
0,1%0,1%0,1%0,1%0,1%0,0%0,0%0,0%0,0%0,0%0,0%
38139848127118815514594715941
0,1%0,1%0,1%0,1%0,1%0,0%0,0%0,0%0,0%0,0%0,0%
121218106543221
0,1%0,1%0,1%0,1%0,0%0,0%0,0%0,0%0,0%0,0%0,0%
Total 18,678 354.690 15,437
35
IV. Viitorul turismului de croazieră
„Fără îndoială că anul 2009 prezintă un meniu nu tocmai favorabil nu numai
pentru membrii CLIA, dar şi pentru toate ramurile economiei. Cu toate acestea,
membrii CLIA sunt ferm convinşi că vor putea să ţină piept tuturor obstacolelor
care le vor apărea, bazîndu-se în primul rînd pe industrie, care planifică din timp şi
investeşte capital în viitor, dovadă fiind numeroasele comenzi de construcţie a
noilor nave de croazieră pînă în 2012, care îşi vor aduce aportul în reînvierea
economiei” a spus Terry L. Dale, preşedintele CLIA. „Varietatea de croaziere
propuse, dă posibilitatea consumatorilor de a-şi alege anume vacanţa care le
convine şi din punct de vedere financiar, chiar şi în timpul crizei financiare.”
Din 1980 pînă în prezent, perioadă în care au fost înregistrate mai multe
decline economice, creşterea medie a industriei de croazieră pe an constituie 7,4%.
Aproximativ 13,2 mln. pasageri au călătorit în 2008, faţă de 12,56 mln. în 2007, iar
pentru 2009 se estimează circa 13,5 mln. pasageri, creştere de 2,3%.
Cu toate că criza economică poate avea repercusiuni asupra consumului de
croaziere, statisticele dau speranţă companiilor de croazieră că cererea va creşte.
Conform Portofoliului CLIA Pieţei Croazierelor pentru 2008, aproape 34 mln. de
americani planifică vacanţe de croazieră pentru următorii 3 ani.
În 2009 flota CLIA va întîmpina 14 vase noi de croazieră, şi anume:
American Cruise Line: Independence, 104 pasageri (August);
AMAWATERWAYS: Amadolce, 148 pasageri (Aprilie) şi Amalrya, 148
pasageri;
Carnival Cruise Line: Carnival Dream, 3,646 pasageri (Septembrie);
Celebrity Cruises: Celebrity Equinox, 2,850 pasageri (vara anului 2009);
36
Costa Cruises: Costa Luminosa, 2,260 pasageri (Iunie) şi Costa Pacifica,
3,000 pasageri (Iunie);
MSC Cruises: MSC Splendida, 3,300 pasageri (Iulie);
Pearl Seas Cruises: Pearl Mist, 210 pasageri (Iulie)
Royal Caribbean International: Oasis of the Seas, 5,400 pasageri (toamna
anului 2009);
Seabourn Cruise Line: Seabourn Odyssey, 450 pasageri (Iunie);
Silversea Cruises: Silver Spirit, 540 pasageri (Noiembrie);
Uniworld Boutique River Cruise Collection: River Beatrice, 160 pasageri
(Martie) şi River Tosca, 82 pasageri (Aprilie);
Trei nave vor părăsi flota CLIA în 2009: Celebrity Galaxy, MSC Rhapsody
şi NCL’s Norwegian Majesty.
Anul 2009 va fi marcat de continuarea diversificării şi lărgirii operaţiunilor
de croazieră. În timp ce Marea Caraibelor, Alaska şi Europa rămîn favorite, tot mai
multe companii de croazieră şi-au planificat intensificarea prezenţei lor în alte părţi
ale lumii , cum ar fi: Asia, Oceanul Indian şi Africa, Amazon şi Brazilia, Orientul
Apropiat şi Arctica, incluzînd insulele Newfoundland şi Groenlanda. În limitele
Europei vor apărea noi posibilităţi de croazieră în Marea Britanie, Pen-la
Scandinavă, Europa de Nord şi Europa de Est. Exemple de porturi noi sau în curs
de formare în lumea întreagă: Dubai, Abu-Dabi, Bahrein (Golful Persic); Mumbai
(India); Hyar, Korcula, Sarande (Adriatica), Sihanoukville (Cambogia), Iles Des
Saintes (Guadelupe); Sylt (Europa de Nord); Komodo (Indonezia); I-le Virgine,
I-le Cooper, Caicos (Bazinul Caraibelor); Rovini (Croaţia); L’Ile-Rousse (Franţa);
Ischia, Cinque Terre şi Puglia (Italia); Bonne Bay (Newfoundland); Itajai,
(Brazilia); Batumi (Georgia); Giurgiuleşti (Republica Moldova); Maputo
(Mozambic); Ashdod şi Haifa (Israel); Koper (Slovenia); şi alte porturi de-a lungul
coastei Dalmate, în Japonia, Coreea şi Indonezia.
Tendinţele croazierelor:
37
Luînd în consideraţie oscilaţiile de preţ pentru combustibil,
majoritatea companiilor de crozieră au micşorat suplimentele de
croazieră;
Dacă pînă în prezent majoritatea croazierelor se comandau cu 5-6 luni
înainte, actualul climat economic a redus mult timpul limită de plată a
croazierei, consumatorul putînd să achite chiar pînă în ziua plecării;
Companiile de croazieră propun reduceri mari de preţuti şi condiţii
avantajoase ca răspuns la criză: copii gratis, deplasările aeriene gratis,
unele excursii scurte gratis ş.a.;
O nouă tendinţă a companiilor croazieră este de a crea noi vase
ecologice, care nu provoacă poluarea mediului înconjurător sau în cele
existente includerea tendinţei de păstrare a resurselor şi reutilizarea.
Printre iniţiative se numără: filtrarea apelor reziduale, reducerea
emisiilor de gaze, folosirea energiei solare, folosirea produselor
fabricate din material reutilizate ş.a.;
Se pune accent pe vacanţă de familie cu reduceri de preţ pentru
acestea. Se constată că familiile comandă multe croaziere, aproape
50% din familii au comandat 2-4 croaziere cu copii mai mici de 18
ani;
Se constată creşterea călătoriilor de grup, încurajate de călătorii create
pentru anumite grupuri sociale sau civile, de către companiile de
croazieră;
În comandarea croazierelor se urmăreşte tendinţa folosirii agenţilor de
turism, prin intermediul cărora se vănd circa 90% din toate
croazierele.
Tendinţele şi observaţiile bazate pe analiza a mai mult de 900 de
agenţii de turism:
38
92% din agenţiile de turism se declară optimişti în ceea ce
priveşte vînzările pentru următorii trei ani;
Mai mult de 50% din agenţii aşteaptă că vînzările vor fi “bune”
sau “foarte bune” în 2009;
Croazierele cîştigă teren în faţa celorlalte tipuri de vacanţă, fiind
cele mai solicitate;
Agenţiile de turism aşteaptă cereri mari la vacanţe în bazinul
Caraibelor, Bahamas, Alaska, Marea Mediterană şi Mexica;
Ca motiv primordial în cumpărarea croazierelor de către
consumatori se dovedeşte a fi oferta extraordinară a companiilor
de croazieră, iar ca motiv secund – dragostea consumatorilor
pentru croaziere.
39
V. Concluzii şi propuneri:
Cu toate că industria de croazieră a ajuns la un nivel destul de ridicat în
dezvolatrea ei, mai există domenii care necesită mai multă atenţie şi investiţii, cum
ar fi: lărgirea hotarelor de pătrundere a companiilor de croaziere în Estul Europei,
Africa, Asia şi alte regiuni puţin valorificate; atragerea consumatorilor tineri şi cu
posibilităţi financiare ami reduse prin dezvoltarea sectorului recreativ şi micşorarea
preţurilor; reducerea sau simplificarea la maxim a aranjamentelor pre şi post
vacanţă.
Toate analizele făcute în acest domeniu arată clar creşterea cererii la
croazierele turistice, ceea ce demonstrează că industria croazierelor turistice are un
viitor promiţător şi un cuvînt tot mai puternic de spus în turismul mondial.
În flexibilitatea lui turismul de croazieră întrece toate celelalte forme de
turism. Navele de croazieră sunt mobile şi uşor pot fi repoziţionate dintr-o regiune
nefavorabilă sau cu cererea mică în una cu cererea pentru croaziere ridicată. La fel,
ele pot fi foarte uşor modificate în dependenţă de necesităţile pieţei sau de
specificul regiunii. Navele de croazieră fac faţă cu succes la condiţiile economice
relative, la fluctuaţiile de cerere şi ofertă şi regimurilor fiscal. Industria de
croazieră a demonstrate abilitatea de a se reface rapid în situaţii critice şi
tensionate, cum ar fi conflicte militare, decline financiare. De aceea, cel mai
indicat mod, după părerea mea, de a face turism, în condiţiile crizei financiare, sunt
croazierele – vacanţă plină de romantism, palpitantă şi destul de sigură.
40
Anexa I
Trasee de croazieră pe sectorul românesc
Se pot valorifica prin turismul de croazieră traseul Dunării din aval de
Călăraşi, cu cele trei braţe şi canalele navigabile din deltă şi traseul Drobeta -
Turnu Severin - Baziaş. Timpul de realizare : 3-5 zile.
A. Traseul Drobeta - Turnu Severin - Baziaş se poate face tur - retur, sau
întoarcerea cu autocarul, cu o perioadă de desfăşurare de cel mult 4 zile (ultima zi
fiind de întoarcere). Turiştii sunt aduşi de la Bucureşti (eventual de la aeroportul
Timişoara) până la Drobeta - Turnu Severin, cu autocarul. Pot fi organizate pe
acest itinerariu şi excursii tematice, de exemplu: Fenomene carstice în Defileul
Dunării, Arii protejate şi monumente ale naturii în zona Porţile de Fier, Istorie şi
turism în Defileul Dunării ş.a. Locul de îmbarcare: Drobeta -Turnu Severin.
Ziua I: Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km). Turiştii (aduşi cu autocarul),
se îmbarcă pe motonavă la Drobeta - Turnu Severin, sunt cazaţi, apoi servesc
prânzul.
- turul oraşului - se vizitează principalele monumente istorice şi
culturale;
- se revine pe navă, se trece de ecluza de la barajul Porţile de Fier I;
- se vizitează ruinele şi actuala Mănastire Vodiţa;
41
- se acostează opţional în golful Bahna;
- continuând traseul spre Orşova, se reţine atenţia turiştilor asupra
numeroaselor viaducte, arcuite peste golfurile formate de pătrunderea
apelor lacului pe gurile afluenţilor:
- se acostează la Orşova pentru înnoptare; se serveşte cina, după care
urmează program de divertisment.
Ziua a II - a : Orşova -Berzasca (63 km)
- după micul dejun se face turul oraşului Orşova, se vizitează Mănăstirea
Sf. Ana, se fac plimbări pe faleză;
- opţional, excursie la Staţiunea Băile Herculane, unde se poate servi
prânzul;
- după întoarcerea pe vapor se continuă traseul înspre amonte, trecând
prin cel mai spectaculos defileu al fluviului, Cazanele Mici, Cazanele
Mari; amatorii de speoturism pot vizita în acest sector peşterile Gura
Ponicovei şi Veterani;
- la confluenţa cu Valea Mraconiei se pătrunde pe golful omonim (cu
aspect de fiord) circa 1,5 km lungime; opţional, turiştii se pot deplasa pe
drumul forestier de pe Pârâul Neamţu � afluent al Mraconiei, pentru a
străbate Cheile Neamţului;
- pe cursul Dunării, se vizitează în continuare: Cetatea Tri Cule, punctul
fosilifer de la Şviniţa, Tabula lui Tiberiu (anul 33 - 34 e.n.), Tabula lui
Domiţian (anul 75 - 80 e.n.) şi pintenul calcaros Greben, de pe malul
sârbesc; opţional, amatorii de speoturism pot vizita complexul carstic
(peşterile Socolovăţ, Mosnic) de pe pârâul Şirinia (aval de Cozla);
- se acostează la Berzasca pentru înnoptare pe vapor; cina pe vapor - cu
produse pescăreşti, locale.
42
Ziua a III - a: Berzasca - Moldova Nouă (31 km)
- mic dejun şi turul localităţii (se vizitează Biserica Sf. Arhangheli -
1836) se face o plimbare cu trenuleţul forestier pe valea Berzeasca;
opţional se poate rezerva o zi pentru parcurgerea întregului traseu de cale
ferată, până la izvoare, în punctul numit Cloţa Veche (43 kn), apoi se
parcurg pe jos, Cheile Rudăriei;
- la Sicheviţa se poate acosta opţional pentru o excursie la Gârnic -
Muzeul sătesc, ruinele castrului roman, platoul carstic;
- aval de localitatea Pescari (denumirea veche: Coronini) se pot vizita
Peştera Gaura cu Muscă, cu intrarea inundată de apele lacului, Peştera
Chindiei, Cetatea Golubac (pe malul sârbesc), Stânca Babacai, ruinele
cetăţii medievale Sf. Ladislau;
- se acostează la Moldova Nouă pentru înnoptare. Prânzul şi cina vor
include în meniu şi produse tradiţionale pescăreşti.
Ziua a IV - a: Moldova Nouă - Baziaş (23 km) şi retur. Debarcarea şi
întoarcerea cu autobuzul (141 km)
- mic dejun;
- se parcurge ultimul tronson al defileului, până la Baziaş, unde se
vizitează biserica Mănăsătirii Baziaş, monument de arhitectură din
perioada feudală timpurie, refăcută în secolul al XVIII-lea şi panoul care
marchează locul de intrare al Dunării pe teritoriul României -ghidul va
prezenta turiştilor informaţii şi evenimente istorice legate de acest loc;
- întoarcerea cu vaporul la Moldova Nouă, unde turiştii se debarcă;
- întoarcerea la Bucureşti (sau la aeroportul Timişoara) pe cale rutieră, cu
autocarul.
43
B. Traseul Bucureşti - Călăraşi - Cernavodă - Galaţi - Tulcea
Timp de realizare : 3 - 5 zile
Transportul de la Bucureşti se asigură cu autocarul.
Locul de îmbarcare : Călăraşi (opţional poate fi şi Giurgiu).
Ziua I : Călăraşi (opţional Giurgiu - Călăraşi) - Cernavodă - Brăila (200 km).
Imbarcare şi cazare
- acostare la Ostrov, unde se vizitează : podgoria, centrul de degustare,
cetatea bizantină, Mănăstirea Dervent ;
- acostare la Oltina, se vizitează podgoriile şi centrul de degustare,
davele getice ;
- masa de prânz la Cernavodă, după care se face turul oraşului (se
vizitează centrul vechi, punctul fosilifer şi podul Anghel Saligny);
- la Hârşova : complexul arheologic ;
- opţional, se poate acosta pe Insula Mică a Brăilei - rezervaţie naturală ;
- se acostează în portul Brăila, se face tur de oraş (se vizitează Cetatea
Brăilei, Muzeul judeţean de istorie, biserici - monumente de arhitectură,
case memoriale, faleza) ;
- cina cu produse tradiţionale locale, divertisment, înnoptare.
Ziua a II - a : Brăila - Galaţi - Isaccea - Tulcea (100 km)
- mic dejun ;
- opţional acostare la Galaţi pentru tur de oraş ;
- se acostează la Isaccea, de unde se merge cu autocarul la Mănăstirea
Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoş, podgoria Niculiţel � se
44
serveşte prânzul, de preferinţă la centrul de degustare, se revine pe
motonavă ;
- acostare la Tulcea, tur de oraş, cină cu produse pescăreşti, program de
divertisment, înnoptare.
Ziua a III - a : Tulcea - Braţul Sulina (opţional şi canalele navigabile ale
deltei) şi retur (circa 150 km)
- se fac opriri la popasurile Maliuc, Crişan, Lebăda - aici se serveşte
prânzul;
- opţional, se pot organiza plimbări cu barca pe canale, pentru a se
admira păsările sau animalele din rezervaţie, se pot organiza partide de
pescuit sau vânătoare;
- cina se serveşte pe vapor, pe drumul de întoarcere spre Tulcea, unde se
staţionează pentru innoptare.
Ziua a IV - a : Tulcea - Braţul Sf. Gheorghe şi retur (circa 250 km)
- se serveşte micul dejun pe vapor, în timp ce acesta se deplasează;
- se fac opriri la Mahmudia şi Uzlina;
- masa de prânz - la Sf. Gheorghe, după care se face întoarcerea spre
Tulcea;
- opţional se fac plimbări cu barca pe canale, se pot organiza partide de
pesciut sau vânătoare de raţe sălbatice.
Ziua a V - a : întoarcerea spre Bucureşti cu autocarul sau cu avionul, prin
aeroprtul Tulcea.
45
Trasee internaţionale
Perioada de organizare : mai - septembrie. Locul de îmbarcare poate fi
Tulcea - situaţie în care turiştii străini sunt aduşi cu avionul prin aeroportul Mihail
Kogălniceanu, Rotterdam sau Ulm (localitate de unde începe Dunărea
navigabilă), iar întoarcerea pentru turiştii români va fi realizată de preferinţă cu
avionul.
A. Traseul Tulcea - Giurgiu - Orşova - Baziaş - Belgrad - Budapesta -
Viena - Ulm (opţional Frankfurt sau Rotterdam)
Timp de realizare :14 zile.
Ziua I - îmbarcarea la Tulcea (circa 250 km)
- se face o plimbare pe canalul Sulina (sau pe Braţul Sf. Gheorghe) şi pe
canalele deltei, iar masa de prânz se va servi la o cherhana; se pot
organiza partide de vânătoare sau pescuit sportiv;
- după amiază : turul oraşului Tulcea;
- cina pe vapor, în timp ce se porneşte înspre amonte;
- se acostează la Isaccea pentru înnoptare.
Ziua a II-a : Isaccea - Galaţi - Brăila - Călăraşi - Ostrov (290 km)
- mic dejun, deplasare cu autocarul la mănăstirile Cocoş, Saon, Celic
Dere, la podgoriile Niculiţel şi centrul de degustare; se revine pe vapor;
- Galaţi şi Brăila - se poate opri opţional pentru turul oraşului;
- la Giurgeni şi Cernavodă, turiştilor li se reţine atenţia asupra podurilor
de fier şi rutiere peste Dunăre;
46
- se debarcă la Ostrov pentru excursie la podgoriile şi centrul de
degustare Ostrov, Mănăstirea Dervent, Mănăstirea "Peştera Sf. Andrei"
din comuna Ion Corvin, podgoriile de la Oltina;
- cina va include şi produse specifice locale, pescăreşti şi vinuri din
podgoriile dobrogene;
- se înnoptează la Ostrov.
Ziua a III-a : Călărăşi - Drobeta - Turnu Severin (560 km)
- mic dejun pe vapor;
- opriri opţionale la Giurgiu - Ruse, Turnu Măgurele - Nicopol, Calafat -
Vidin pentru tururile oraşelor;
- se debarcă pe Insula Şimian - se vizitează Cetatea Ada Kaleh,
reconstruită;
- Drobeta - Turnu Severin - masa de prânz şi tur de oraş;
- opţional, se organizează o excursie cu autocarul la Peştera Topolniţei şi
Cheile Şuşarei;
- cina - pe vapor.
Ziua a IV-a : Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km)
- mic dejun; se traversează barajul Porţile de Fier I prin ecluză, apoi se
face o oprire în golful Bahna, pentru a vizita mănăstirea actuală şi ruinele
fostei Mănăstiri Vodiţa;
- se continuă drumul spre Orşova, reţinând atenţia asupra viaductelor
peste afluenţii Dunării;
- după masa de prânz, programul turistic continuă cu autocarul, se
vizitează staţiunea Băile Herculane şi Valea Cernei;
47
- se serveşte cina pe vapor; program de divertisment.
Ziua a V-a : Orşova - Moldova Nouă (94 km)
- se parcurge traseul cel mai spectaculos: Orşova - Cazanele Mici -
Cazanele Mari, până la Moldova Nouă;
- opţional, cei interesaţi pot vizita în această zonă peşterile din zona
Dubova (Gura Ponicovei, Veterani), peşterile Gaura cu Muscă şi Gaura
Chindiei de lângă localitatea Coronini sau cele din arealul Berzasca -
Sicheviţa - Gârnic;
- pe traseu se reţine atenţia asupra bustului lui Decebal sculptat în
calcarele din golful Mraconia şi a ruinelor cetăţii Trikule (sau Triculi), de
pe malul românesc, ale Cetăţii Golubac - pe malul iugoslav şi asupra
stâncii Babacai de la intrarea în zona Ostrovului Moldova Veche;
- opţional se pot vizita (cu autocarul şi apoi pe jos) Cheile Nerei;
- cină şi înnoptare la Moldova Veche.
Ziua a VI-a : Moldova Nouă - Baziaş - Belgrad
- se străbate ultima porţiune din Defileul Dunării, circa 25 km, până la
Baziaş, după care se intră pe teritoriul iugoslav;
- la Belgrad se acostează pentru turul oraşului (Muzeul pământului
sârbesc, Muzeul etnografic ş.a.), cină şi înoptare.
Ziua a VII-a : Belgrad - Novi Sad - Mohacs
- mic dejun pe vapor;
- se acostează la Novi Sad pentru turul oraşului, masa de prânz;
- Mohacs - turul oraşului, cina, program de divertisment.
Ziua a VIII-a : Mohacs - Budapesta
48
- se fac opriri pentru turnul oraşului la Baja, Kolocsa şi Dunanjvaros;
- seara se vizitează insula Margareta unde este organizat program
turistic de divertisment şi se serveşte cina.
Ziua a IX-a : Budapesta - Bratislava
- mic dejun;
- prima parte a zilei este dedicată vizitării oraşului şi cumpărăturilor;
- masa de prânz - la un restaurant cu mâncăruri specifice, tradiţionale;
- se continuă drumul, cu acostare la Vişegrad şi Esztergom pentru turul
oraşului;
- cină şi înnoptare la Bratislava.
Ziua a X-a : Bratislava - Viena
- mic dejun şi turul oraşului Bratislava - zona centrală;
- masa de prânz la un restaurant cu specific local;
- după prânz turiştii se îmbarcă pentru continuarea croazieri;
- opţional, se fac opriri la Duvajska, Streda şi Heinburg pentru turul
oraşului;
- seara se acostează la Viena;
- se organizează seară vieneză; se admiră oraşul noptea din cafeneaua
rotitoare a Turnului Dunării din Parcul Dunării; tot aici se poate servi
cafeaua de dimineaţă.
Ziua a XI-a : Viena
- mic dejun, servirea cafelei în cafeneaua rotitoare din Turnu Dunării;
49
- tur de oraş: Palatul Schonbrunn, Opera, Palatul Hofburg, Muzeul de
Artă, Muzeul de Istorie Naturală, Parlamentul, Universitatea,
Stephansdom, Biserica "Sf. Carol", Clădirea Filarmonicii, Palatul
Belvedere, Hundertwasserhaus ş.a;
- masa de prânz, program de cumpărături şi divertisment;
- cină şi seara vieneză.
Ziua a XII-a : Viena - Passau
- mic dejun pe vapor;
- se acostează la Krems, Dürnstein, Grein, Linz, pentru tur de oraş;
- cină şi înnoptare la Passau.
Ziua a XIII-a : Passau - Straubing - Donauworth - Ulm
- mic dejun pe vapor;
- se acostează în câteva localităţi pentru tur de oraş şi masa de prânz;
- la Kelheim, confluenţa cu canalul Rhin -Mein, se pot parcurge opţional
câţiva km pe acest canal;
- se serveşte cina şi se înnoptează la Ulm - locul de unde începe partea
navigabilă a Dunării.
Ziua a XIV-a : Ulm - Donaueschingen - intoarcere cu avionul
- mic dejun pe vapor, debarcare;
- excursie cu autocarul la Donaueschingen, la izvoarele Dunarii - punctul
final al călătoriei;
- întoarcerea spre destinaţia de reşedinţă cu avionul.
50
Opţional : în ultima zi se poate parcurge canalul Kelheim (Dunăre) -
Main - Frankfurt (confluenţa cu Rhin) sau într-o altă variantă croaziera poate
continua încă două zile până la Rotterdam (Marea Nordului). Întoarcerea se face pe
calea aerului.
Anexa II
CROAZIERĂ CU HOLLAND AMERICA
Croazieră de 11 zile cu Holland America
De la primele note muzicale, aventura începe.Vă îndrăgostiţi aproape imediat de
Mediterana cu apele ei cristaline, pline de poveşti nemuritoare. Bogăţiile Rusiei ne
aşteaptă alături de peisajele feerice ale Polului Nord. Sofisticatele capitale
scandinave alternează cu firduri adînci şi tăcute.Chiar şi soarele trebuie să lucreze
peste program pînă la miezul nopţii să menţină frumuseţea nemuritoare.
51
Ziua 1:-Veneţia-plecare:17:00 Piaţa San Marco este inima oraşului cu palate
împodobite cu arcade superbe şi cafenele strălucitoare. Palatul Dogilor este
emblematic pentru arhitectura şi istoria oraşului.
Ziua 2:-Dubrovnik-sosire:12:00-plecare 20:00.Veche cetate port înconjurată de
ziduri splendide ce adăpostesc o uimitoare biserică franciscană precum şi Palatul
de Piatră.
Ziua 3:Croazieră pe mare-spre Santorini.
Ziua 4:Santorini-sosire: 08:00 plecare 18:00. O insulă superbă formată din erupţia
vulcanilor din Marea Egee, de pe înălţimile careia puteţi admira o privelişte de
neuitat.
Ziua 5:Rhodos-sosire: 08:00-plecare:18:00. În Oraşul Vechi vizitaţi Palatul
Maeştrilor, împodobit cu mozaicuri superbe. Oraşul vechi îţi lasă o impresie de
neuitat parcă desprinsă dintr-o poveste. Acesta este probabil şi motivul pentru care
numeroase filme cu subiect din Epoca Evului Mediu au fost realizate aici. Mergeţi
52
pe strada Cavalerilor sau faceţi un tur al oraşului ca să descoperiţi comorile
ascunse ale insulei.
Ziua 6:Kusadasi-sosire 07:00 plecare 18:00. Poarta către vechea colonie grecească
Efes, unul dintre cele mai bine pastrate situri arheologice.
Ziua 7:Pireu(Atena)-sosire 07:00 plecare 18:00. Poarta către metropola Atena cu
faimosul Acropole, Piaţa Constituţiei, Arcul lui Hadrian şi stadionul Olimpic.
Ziua 8:Croaziera pe mare spre Katakolon.
53
Ziua 9:Katakolon(Olympia)-sosire 08:00 plecare 18:00.Katakolon este un mic sat,
situat în apropierea zonei Olympia, unul dintre cele mai importante situri
arheologice din Grecia, loc ce a dat naştere la Jocurile Olimpice şi continuă să
simbolizeze pacea. În antichitate zona era cunoscută pentru complexul de temple,
chilii şi clădiri publice şi în contrast cu majoritatea destinaţiilor greceşti, Olympia
de astăzi este încă de un verde abundent.
Ziua 10:Koper(Slovenia)-sosire 07:00 plecare:14:00. Un mic oraş de graniţă, ce
oferă mostre ale trecutului cînd se afla în stăpanirea Veneţiei.
Ziua 11:-Veneţia-sosire:07:00. Sfîrşitul unei aventuri.
PREŢ:de la 1999$/persoana;
Tariful include:
-10 nopţi cazare pe nava de croazieră în tipul de cabină ales;
-pensiune completă;
-toate taxele portuare de pe traseu;
-participarea la toate spectacolele;
-concertele de muzica şi petrecerile organizate pe vas;
-utilizarea gratuită a tuturor facilităţilor navei-fitness, gimnastica aerobica, jacuzzi,
şezlonguri pe puntea superioară;
-acces gratuit la terenurile de sport;
54
Anexa III
Nave de croazieră
Carnival Cruise Line
55
Celebrity Solstice, Compania „Celebrity Cruise Line”
Holland America Cruise Line
56
Norwegian Gem, Compania Norwegian Cruise Line
Bibliografie:
1. Angelescu Coralia, Jula D., Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice, Editura Economică, Bucureşti, 1997.
2. Bari I., Economia mondială, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1997.
3. Borza Al., (coord.), Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, Centrul de Cercetări Economice pentru Promovarea Turismului Internaţional, Bucureşti, 1975.
4. Cetină Iuliana, Marketingul competitiv în sectorul serviciilor, Editura Teora, Bucureşti, 2001.
5. Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2001.
6. Cosmescu I., Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
57
7. Cristureanu Cristina, Economia şi politica turismului internaţional, Editura ABEONA, Bucureşti, 1992.
8. Davidson R., Tourisme in Europe, Pitman publishing&TEHNIPLUS, Paris, France, 1992.
9. Davidson R., Business Travel, Pitman Publishing, London, 1994.10.Dewailly J. M., Flament E., Le tourisme, Ed. SEDES, Paris, 2000.11.Ioncică Maria, Economia serviciilor. Teorie şi practică, ed a III-a, Editura
Uranus, Bucureşti, 2003.12.Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000.13.Neacşu N., Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti,
2000.14.Snak O., Econonia şi organizarea turismului, Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1976.15.Stăncioiu Aurelia-Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura
Economică, Bucureşti, 2000.16.Stănciulescu Gabriela, Lupu N., Ţigu Gabriela, Dicţionar poliglot
explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura All, Bucureşti, 1998.17.Ţigu Gabriela (coord.), Ţală Mădălina, Talpeş A., Lungu C., Smaranda
John S., Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial, Edituta Uranus, Bucureşti, 2003.
18.Vellas Fr., Turismul. Tendinţe şi previziuni. Editura Walforth, Bucureşti, 1995.www.tourism.co.crwww. infovacanta.rowww. oceanservice.nooa.govwww. CLIA.com
58
Academia de Studii Economice din Moldova
Facultatea Business şi Administrarea Afacerilor
Proiect de specialitate
59
CROAZIERELE TURISTICE – FORMĂ DE COMERCIALIZARE A PRODUSULUI TURISTIC
Agapii Adriana, T-261, fregvenţă redusă
Chişinău 2009
60