program de formare pedagogică - aalborg universitet · profesionalizarea cadrelor didactice,...
TRANSCRIPT
i
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în Republica Moldova
a metodelor de învăţare bazate pe probleme:
Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor
(PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 3
Program de Formare Pedagogică
Elaborat de: Baciu Sergiu, dr. hab., conf.univ., Şef Serviciu Studii, Dezvoltare Curriculară şi
Management al Calităţii, ASEM (lider de echipă)
Solcan Angela, dr. conf.univ., Decan, ASEM
Dorogaia Irina, dr. conf.univ., proDecan, ASEM
Cepraga Lucia, dr. conf.univ., ASEM
Evaluat de:
"Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei
Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar
părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a
informaţiei incluse în prezentul proiect de document."
First draft:
Revised:
Final draft:
Chişinău, 2018
ii
Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 3
1. Metodologie..................................................................................................................................... 4
1.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 4
1.2 Colectarea datelor .................................................................................................................... 4
1.3 Analiza datelor ........................................................................................................................ 5
1.4 Nivel de sistem ........................................................................................................................ 5
1.5 Nivel al managementului universitar ....................................................................................... 7
1.6 Nivel al Consiliului de Studii ................................................................................................ 10
1.7 Nivelul programului de studii ................................................................................................ 12
2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis) ................................................................. 15
2.1 Introducere............................................................................................................................. 15
2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori........................................................... 15
3. Foaia de Parcurs ............................................................................................................................ 26
3.1 Introducere............................................................................................................................. 26
3.2 Fit-for-purpose....................................................................................................................... 26
3.3 Schimbare de conţinut ........................................................................................................... 27
4. Observaţii finale ............................................................................................................................ 27
Referinţe ................................................................................................................................................ 29
Anexe .................................................................................................................................................... 32
Anexa 1. Cursul de perfecţionare pedagogică: „Învăţarea bazată pe probleme - PBL” ...................... 32
Anexa 2. MODULUL DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ ......................................................................... 33
Anexa 3. Foaia de parcurs ..................................................................................................................... 35
Lista tabelelor
Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului ................................................................................... 3
Tabelul 2. Model de raportare a datelor ............................................................................................. 4
Tabelul 3. Şablon pentru de analiza transversală .............................................................................. 5
Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice ................................................................... 9
Tabelul 5. Analiza transversală .......................................................................................................... 15
3
Introducere
Expertiza europeană în domeniul formării şi dezvoltării personalului didactic se
orientează, în ultima perioadă, către analiza şi proiectarea unui sistem de educaţie pentru cadrele
didactice în sensul adaptării la principiile life-long learning, îmbunătăţirea imaginii publice a
profesiei didactice şi creşterea încrederii reciproce în calificările educaţional-pedagogice oferite
de statele membre.
Unul din obiectivele sistemelor educaţionale şi de formare continuă, stipulate de
Consiliul European de la Lisabona (2000), este creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor
educaţionale şi de formare profesională în UE – îmbunătăţirea educaţiei şi formării cadrelor şi
formatorilor, accesul la cunoaştere fiind un aspect esenţial în societatea cunoaşterii. Cadrele
didactice şi formatorii sunt actorii-cheie în orice strategie ce are în vedere stimularea şi
dezvoltarea unei societăţi sau economii.
În actualele condiţii socio-economice mondiale, internaţionalizarea învăţământului
superior din Republica Moldova se reliefează tot mai pronunţat, căpătând chiar caracter
imperativ. Pregnanţa competitivităţii în raport cu instituţiile de învăţământ superior europene,
dinamismul şi pragmatismul societăţii moderne reclamă ajustarea iminentă a programelor de
studii la rigorile şi realităţile prezentului. Raportul de faţă reprezintă o analiză a activităţii
pedagogice în domeniul învăţării bazate pe probleme din cadrul Academiei de Studii
Economice din Moldova.
Scopul Raportului rezidă în realizarea unei analize ample a sistemului de învăţământ
superior în Republica Moldova şi, în special, în Academia de Studii Economice din Moldova,
în baza metodologiei elaborate în cadrul proiectului.
Metodologia a fost aplicată şi în Pachetul de Lucru 2 în vederea elaborării unui Raport
similar pentru sistemul universitar din Suedia şi Germania, mai exact în două universităţi din
aceste ţări, respectiv: Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din
Siegen. În urma comparării elementelor metodologiei utilizate în universităţile europene şi a
celei din Moldova, a fost propus un plan de program pedagogic pentru dezvoltarea
competenţelor cadrelor didactice de a aplica strategia didactică PBL.
O mare pondere am acordat aspectelor practice, studiind legislaţia şi multiplele acte
normative ce reglementează activitatea didactică a universităţilor, acestea reprezentând o parte
consistentă, apreciabilă, din volumul lucrării.
Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului
Numele, prenumele Titlu, funcţia în ASEM Poziţia în echipă
Baciu Sergiu Conferenţiar universitar, şef al
Departamentului Studii
Lider de echipă
Solcan Angela Conferenţiar universitar, decan al Facultăţii Business şi Administrarea Afacerilor
Membru al
echipei
Dorogaia Irina Conferenţiar universitar, prodecan al
Facultăţii Business şi Administrarea
Afacerilor
Membru al
echipei
Dorogaia Irina Conferenţiar universitar, prodecan al
Facultăţii Business şi Administrarea
Afacerilor
Membru al
echipei
Cepraga Lucia Conferenţiar universitar Membru al
echipei
4
1. Metodologie
1.1 Cadrul metodologic
La analiza situaţiei existente în domeniul învăţării centrate pe student în Academia de
Studii Economice din Moldova ne-am ghidat de metodologia-tip, elaborată în cadrul proiectului
şi prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2. Metodologia dată vizează explorarea
raportului dintre structurile interne ale universităţii şi programele pedagogice de studiu, inclusiv
modul în care elaborarea şi susţinerea programului de studiu sunt integrate în întreaga
universitate. Coeziunea elaborării programului de studiu cu susţinerea acestuia va fi examinată
la diferite niveluri ale instituţiei, cu eventuale suprapuneri de niveluri: Nivelul Sistemului,
Nivelul Conducerii Universităţii, Nivelul Consiliului de Studii.
Subiectele ce stau la baza metodologiei date constituie punctul de reper în ceea ce
priveşte colectarea datelor pentru elaborarea acestui Raport şi, ulterior, pentru analiza acestora.
De asemenea, ne-am ghidat de criteriile evidenţiate în PL2, fapt care ne-a uşurat efectuarea
analizei încrucişate pentru programul pedagogic de studiu la ASEM şi programele similare de
la Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen) în
contextul implementării învăţării bazate pe probleme.
Studierea experienţei universităţilor menţionate în domeniul utilizării metodelor de
învăţare centrate pe student, în general, şi a celei bazate pe probleme, în particular, dar şi a
întregului sistem de învăţământ, a condus la elaborarea a mai multor variante de planuri de
studii pentru formarea pedagogică, care ar permite implementarea acestei metode.
La elaborarea Programului-pilot s-a ţinut cont de utilizarea metodei PBL în diferite
universităţi, pe care le-am vizitat, şi experienţa cărora am studiat-o. Fiecare universitate are
particularităţile ei, ce ţin de specificul existent în ţara respectivă. Anume de la acest deziderat
am pornit şi noi.
În ciuda discordanţelor existente a fost un Plan de Acţiuni (foaia de parcurs) în vederea
implementării Programului Pedagogic – Pilot (PPP), prin care se urmăreşte scopul de a
implementa PBL – ul, astfel încât să devină o filozofie a ASEM.
1.2 Colectarea datelor
La colectarea datelor, conform metodologiei amintite, au fost analizate actele legislative
şi normative, care se află la baza activităţii instituţiei de învăţământ superior în Moldova, in
globo, şi ASEM, în stricto, pe domeniul ce ne interesează. Evident, de un real folos a fost şi
experienţa didactică şi managerială a membrilor proiectului, care au participat la colectarea
datelor şi la elaborarea Raportului. Informaţia a fost colectată conform următorului model:
Tabelul 2. Model de raportare a datelor
Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecţii
L1: Nivel de sistem
L2: Nivel al
managementului
universităţii
5
L3: Nivel
Facultate/Catedră
L4: Nivel Consiliul
de Studii
L5: Integrarea
studenţilor
dezavantajaţi
L6: Infrastructura
(mediul fizic)
L7: Nivelul
Programului de studii
1.3 Analiza datelor
În vederea analizei datelor, echipa de lucru, a utilizat metodologia propusă, căutând
răspunsuri la întrebările înaintate şi având în vedere modul de acţiune în universităţile
autohtone, impactul pe care îl au diferite fenomene asupra activităţii instituţiei.
Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 3 (analiză transversală),
a permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel, având
totuşi la bază acele criterii ce au fost înaintate la elaborarea Raportului pentru PL2. Evidenţierea
şi luarea în considerare a acestor criterii ne-a permis să efectuăm analiza încrucişată de caz, să
evidenţiem unele elemente comune, dar, în mare măsură, şi diferenţele existente. Această
analiză ne-a servit drept bază pentru elaborarea programului – pilot.
Tabelul 3. Şablon pentru de analiza transversală
Criterii,proprietăţi,
indicatori
ASEM KTH US
L1 criteriu etc. Elemente
principale pe
domenii
Elemente principale
pe domenii
Elemente principale pe
domenii
1.4 Nivel de sistem
Profesionalizarea cadrelor didactice, adică necesitatea de a spori competenţele şi de a
trece la un statut superior al acestora, este un imperativ al timpului. Acest lucru oferă
posibilitatea reabilitării laturii explicite şi raţionale a acţiunilor educative, pe care termenul de
profesionalizare o presupune în mod explicit. Profesionalizarea cadrelor didactice devine un
mod prin care aceştia sunt obligaţi să interiorizeze obiectivele de performanţă stabilite şi să ia
decizii care le revin în concordanţă cu politica generală a domeniului în care se integrează.
În Codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr.152 din 17.07.2014, publicat în
Monitorul oficial nr.319-324 din 24.10.2014) se menţionează:
6
art.132 ”(4) Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii
superioare nepedagogice vor urma obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui
număr de 60 de credite de studii transferabile.”;
art.133 ”(1) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic,
ştiinţific şi de conducere este obligatorie pe parcursul întregii activităţi profesionale şi se
reglementează de Guvern. (2) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-
didactic, ştiinţific şi de conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în
instituţii de formare profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza
unor programe de formare profesională acreditate, prin: a) stagii de formare profesională în
instituţii de învăţământ şi cercetare sau organizaţii acreditate din ţară şi de peste hotare; b)
participare, ca parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi internaţionale;
c) participare cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane, expoziţii
internaţionale.”
În temeiul celor expuse mai sus, vedem preocuparea legiuitorului de a asigura un
învăţământ de calitate prin formarea şi dezvoltarea continuă a competenţelor psihopedagogice
ale cadrelor didactice.
Asigurarea calităţii proceselor de formare continuă a personalului didactic reprezintă o
problemă de maximă complexitate pentru sistemele de învăţământ europene. Până în anul 2000,
la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, au existat o serie de preocupări pentru
ameliorarea sistemului de asigurare a calităţii, însă graţie Consiliului European de la Lisabona
(martie 2000) s-au conturat două iniţiative majore.
Prima a reprezentat-o confirmarea nevoii de structurare la nivel naţional a unor strategii
de asigurare a calităţii proceselor de educaţie şi formare care să includă mecanisme concrete
pentru maximizarea calităţii experienţelor şi proceselor asociate formării şi dezvoltării
profesionale, iar a doua iniţiativă majoră a constituit-o prevederea corespunzătoare din Raportul
referitor la viitoarele obiective ale sistemelor de educaţie şi formare prin care a fost identificată
“creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională”, ca unul dintre
obiectivele strategice agreate de ţările membre.
În Republica Moldova în scopul asigurării unui sistem integrat, credibil, obiectiv şi
transparent de evaluare externă şi acreditare a instituţiilor şi a programelor de studii din
învăţământul profesional tehnic, superior şi de formare continuă, în anul 2015 din Republica
Moldova a fost creată Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional
(ANACIP).
În conformitatea cu legislaţia naţională şi cadrul european pentru asigurarea calităţii în
domeniul educaţiei, ANACIP a elaborat metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea
autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării şi a stabilit standardele de acreditare, criteriile
şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea externă a programului de studii şi a instituţiilor
de învăţământ. Conform acesteia, acreditarea poate fi realizată de către ANACIP sau de o altă
agenţie de evaluare externă a calităţii înscrise în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii
în Învăţământul Superior (EQAR)1.
1 METODOLOGIA de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi
acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic, superior şi de formare
continuă, HG nr. 616, din 18 mai 2016
7
Programele de formare psihopedagogică sunt supuse evaluării externe a calităţii o dată
la 5 ani sau la expirarea termenului autorizării de funcţionare provizorie, după prima promoţie
de absolvenţi.
În ceea ce priveşte domeniul mobilităţii creditare Cadrul normativ-juridic menţionăm
că din anul 2005 universităţile din Republica Moldova au început să implementeze diverse
strategii de promovare a mobilităţii studenţilor şi profesorilor, fiind dezvoltate documente
interne/instituţionale de reglementare. Cu toate acestea, politicile naţionale de reglementare şi
promovare a mobilităţii academice în învăţământul superior din Republica Moldova sunt
dezvoltate începând abia cu anul 2014, an în care este aprobată Hotărârea de Guvern nr. 56
„Regulamentul-cadru cu privire la mobilitatea academică în învăţământul superior”, publicat la
31.01.2014 în Monitorul Oficial, nr. 24-26. Regulamentul dat a fost elaborat în temeiul
prevederilor Legii învăţământului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1995, nr. 62-63, art. 692), cu modificările şi completările ulterioare, ţinând
cont de angajamentele asumate de Republica Moldova ca urmare a aderării la Procesul Bologna,
inclusiv prevederile Comunicatului de la Leuven/Louvain-la-Neuve, ale Strategiei de mobilitate
2020 pentru Spaţiul European al Învăţământului Superior (EHEA), adoptate în 2012, ale
Convenţiei privind recunoaşterea calificărilor referitor la studiile din regiunea europeană,
semnate la Lisabona în 1997, şi în scopul participării Republicii Moldova la edificarea Spaţiului
European Comun al Învăţământului Superior. Regulamentul stabileşte modul de participare a
studenţilor (ciclul I, II şi doctorat), a cercetătorilor şi a cadrelor didactice la programe de
mobilitate academică la nivel naţional şi internaţional, precum şi de participare a studenţilor la
stagii de practică şi programe de schimb educaţional-cultural, care conţin o componentă de
angajare remunerată în câmpul muncii. [http://ipp.md/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-
Mobilitatea-2016-01-29-Rom.pdf]
1.5 Nivel al managementului universitar
Organele de conducere ale universităţilor, structura şi numărul acestora sunt determinate
de Codul educaţiei al Republicii Moldova. Conform legislaţiei în vigoare Sistemul organelor
de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior este format din senat, consiliul pentru
dezvoltare strategică instituţională, consiliul ştiinţific, consiliul facultăţii, consiliul de
administraţie şi rectorul instituţiei2.
Managementul instituţional se realizează de către structurile de conducere şi
administrative ale ASEM.
Calitatea studiilor şi pregătirea absolvenţilor pentru viitoarea angajare în câmpul muncii
constituie un obiectiv prioritar pentru ASEM. În acest sens, se încurajează utilizarea metodelor
de predare centrate pe student. În Carta ASEM capitolul VII ”Promovarea învăţământului
centrat pe student” este dedicat acestui subiect.
Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conţinut pedagogic şi
social proiectată, realizată şi dezvoltată în cadrul universităţii, cu funcţie managerială de
reglare-autoreglare continuă a procesului de învăţământ, la toate nivelurile sale de referinţă
(funcţional – structural - operaţional).
La nivel funcţional, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea
capacităţilor pedagogice şi sociale de convertire practică a finalităţilor de sistem (ideal, scopuri
2 Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07.2014, art. 102
8
ale educaţiei) în obiective angajate în cadrul procesului de învăţământ, în mediul şcolar şi
extraşcolar.
La nivel structural, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor
pedagogice şi sociale de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice (informaţionale,
umane, didactico-materiale, financiare) existente la nivel de sistem şi de proces.
La nivel operaţional, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea
capacităţilor pedagogice şi sociale de proiectare, realizare, dezvoltare şi finalizare a activităţilor
specifice procesului de învăţământ cursuri, seminarii, lucrări practice, activităţi extraşcolare/cu:
studenţii, cadrele didactice, părinţii, alţi reprezentanţi ai comunităţii educative; activităţi:
manageriale, metodice, de asistenţă psihopedagogică şi socială, de orientare şcolară şi
profesională, de consiliere.
Principalele forme de organizare a perfecţionării personalului didactic din învăţământul
preuniversitar sunt:
a) activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de
învăţământ sau pe grupe de unităţi (comisii metodice, catedre);
b) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane şi schimburi de experienţă
pe probleme de specialitate si psihopedagogice;
c) stagii periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor
educaţiei;
d) forme de perfecţionare prin învăţământul la distantă;
e) cursuri fără frecvenţă, organizate de instituţii de învăţământ superior, combinate cu
consultaţii periodice, potrivit opţiunilor participanţilor;
f) cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi de alte organizaţii profesionale ale
personalului didactic;
g) cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;
h) cursuri de pregătire şi de perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare;
şi de control, potrivit unor programe specifice;
i) burse de perfecţionare şi stagii de studiu si de documentare, realizate în ţară şi în
străinătate;
j) cursuri postuniversitare;
k) masterat/doctorat.
Responsabil în universitate pentru predarea şi învăţarea axată pe student este
Departamentul Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii (DSDCMC). În
fiecare an universitar, în perioada vacanţei de iarnă, profesorilor li se oferă posibilitatea de a se
familiariza cu noi metode de predare centrate pe student. Departamentul are rolul de a elabora
politici în domeniul predării – învăţării - evaluării, elaborării de Regulamente interne ce ţin de
competenţa acestui domeniu. DSDCMC activează în strâns contact cu catedrele, îndrumând
lucrul acestora în materie de elaborare şi perfecţionare de curricule, elaborare şi dezvoltare a
planurilor de studii.
Perfecţionarea continuă şi instruirea cadrelor didactice din ASEM au ca scop
dezvoltarea competenţelor profesionale şi se organizează în conformitate cu prevederile
Procedurii de proces PP.6.2. Resurse Umane şi se realizează sistematic conform tabelului de
mai jos.
Catedrele şi facultăţile pot solicita organizarea unor activităţi de instruire prin
completarea şi transmiterea la Serviciul Resurse Umane a formularului NI 6.2. NECESAR DE
INSTRUIRE, precizând: scopul/ tematica, numele şi prenumele persoanelor ce urmează a fi
9
instruite. Serviciul Resurse Umane va analiza solicitările respective şi va stabili activităţile de
instruire care vor fi incluse în PRO 6.2. PROGRAMUL DE INSTRUIRE, aprobat de Rector, şi
va organiza activităţile de instruire stabilite.
Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice
N
Nr.
crt.
Modalităţi de instruire
Responsabil de
organizarea
instruirii
Documente de referinţă
1. Instruirea angajaţilor în
domeniul psihopedagogic DSDCMC
Codul educaţiei
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue
2. Stagii la instituţii de
învăţământ de peste hotare
Serviciul
Relaţii Externe
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue
3. Participarea la cercetări
ştiinţifice
Serviciul
Ştiinţă
Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al
Republicii Moldova
4. Doctorantura Şcoala
Doctorală
Regulament privind organizarea şi
desfăşurarea doctoratului şi a post-
doctoratului
5.
Participarea la activităţi de
instruire şi dezvoltare
profesională organizate în
cadrul facultăţii sau
catedrei
Decanii,
Şefii catedrelor
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue
6.
Stagii de dezvoltare
profesională în cadrul
organizaţiilor,
întreprinderilor
Decanii,
Şefii catedrelor
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue
7.
Participarea la conferinţe,
seminare, trening-uri,
workshop-uri
Şefii catedrelor Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue
8. Autoinstruirea Şefii catedrelor Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue
Proiectarea şi înregistrarea efectuării activităţilor de instruire la nivel de catedră şi
facultate se vor face prin completarea Planului de activitate a subdiviziunii respective.
Persoana care a participat la stagiu este obligată să prezinte un raport în cadrul Şedinţei
Catedrei.
Cadrele didactice sunt obligate să înregistreze, în Planul Individual, activităţile de
instruire realizate.
Indicatorii-cheie de performanţă la nivel de universitate sunt determinaţi, de obicei, în
procesul de acreditare academică şi se referă la diferite componente ale procesului educaţional3.
3 http://anacip.md/index.php/ro/legislatie/anacip/ghiduri/send/22-ghiduri/412-ghid-de-evaluare-
externa-a-programelor-de-studii-de-licenta-invatamantul-superior
10
1.6 Nivel al Consiliului de Studii
În ASEM Consiliul de Studii este reprezentat prin Departamentul Studii, Dezvoltare
Curriculară şi Management al Calităţii (DSDCMC), care are un rol puţin diferit de cel existent în
alte ţări studiate în Pachetul de lucru 2. Domeniile de activitate ale acestui organ se reduc la:
Organizarea procesului de învăţământ.
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea curriculum-ului universitar al ASEM.
Formarea şi evidenţa contingentului de studenţi.
Asigurarea funcţionării unui sistem instituţional de management al calităţii.
Dezvoltarea competenţelor psihopedagogice ale cadrelor didactice.
Relaţiile DSDCMC cu catedrele sunt cele mai directe, departamentul menţionat
coordonând elaborarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea curriculum-ului universitar în ASEM. Deşi
elaborarea planurilor de învăţământ este responsabilitate directă a catedrelor de profil,
coordonarea acestora revine Departamentului Studii. În dezvoltarea şi instruirea continuă a
personalului mai este implicat şi Serviciul resurse umane. În cadrul acestui Serviciu se ţine
evidenţa angajaţilor, a cursurilor de perfecţionare pe care le-au avut aceştia. Cel puţin o dată la
cinci ani toate cadrele didactice sunt obligate să treacă un curs de pregătire pedagogică (în afară
de cele 60 credite de studii menţionate) şi un stagiu în cadrul întreprinderilor din sectorul real al
economiei naţionale. Acestea sunt luate în considerare la participarea persoanelor la concurs în
vederea ocupării unui post didactico-ştiinţific. Evidenţa este ţinută de angajaţii Departamentului
Resurse Umane.
Formarea continuă la acest nivel este orientată spre motivarea şi stimularea creativităţii
profesorilor, având ca obiective integrarea cadrelor didactice în sistemul de reforme în educaţie
prin contribuţii de investigare şi aplicative, sprijinirea şi pregătirea lor pentru a corespunde
cerinţelor moderne faţă de organizarea, desfăşurarea şi evaluarea demersului educaţional.
Pentru anul universitar 2016-2017 în vederea dezvoltării abilităţii cadrelor didactice au
fost propuse următoarele cursuri de perfecţionare pedagogică:
1. Învăţământul bazat pe probleme – PBL (40 ore) (Anexa 1)
Perioada: 26-30 decembrie 2016. Formatori: Baciu Sergiu, dr. hab., conf. univ., ASEM,
+…
Obiective, la finalizare cursantul va fi capabil:
- să elaboreze un curriculum de formare profesională bazat pe PBL;
- să elaboreze şi adapteze conţinuturile predate la cerinţele învăţământului bazat pe probleme;
- să aplice tehnologii didactice relevante PBL (studiul de caz, proiectul).
2. Metode inovative de predare – învăţare - evaluare în învăţământul profesional (40
ore)
Perioada: 26-30 decembrie 2016. Formator: Nastas Svetlana, dr., Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei
Obiective:
- Asigurarea dezvoltării profesionale continue a personalului , pentru a menţine şi a optimiza
calitatea serviciilor prestate;
- Promovarea demersului didactic inovativ prin diverse metode şi tehnici de predare – învăţare
- evaluare:
Orale: Acvariul, Reportajul, Iarmarocul de virtuţi,Brainstorming, Dialogul controlat,
Rezumatul, Discuţii la manej etc.
11
Scrise: Diagrama Venn, Graficul T, Lotus, Pânza de păianjen, Ciorchinele, Diagrama
cauză-efect, Cubul etc.
Mixte: Portofoliul, Proiectul, Posterul etc.
3. Psihologie. Dezvoltarea personală a cadrului didactic (40 ore)
Perioada: 26-30 decembrie 2016. Formator: Vrabii Violeta, drd., Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei
Obiective:
- Elucidarea surselor şi efectelor dezvoltării personale;
- Identificarea dimensiunilor autocunoaşterii, autoeficacităţii, autoreglării;
- Analiza corelaţiei: comunicare eficientă - eficacitatea personală;
- Evaluarea/autoevaluarea indicatorilor dezvoltării personale;
- Determinarea unui program formativ de implementare a coordonatelor dezvoltării personale.
4.Aplicarea tehnologiilor informaţionale de comunicare în instruire. Sistemul Moodle
(40 ore)
Perioada: 09-13 ianuarie 2017. Formator: Portărescu Serghei, dr., conf. univ., ASEM
Obiective:
- însuşirea metodelor de înregistrare şi moderare în sistemul Moodle;
- însuşirea metodelor de elaborare a materialelor didactice electronice;
- însuşirea metodelor de gestiune a fişierelor (materialelor didactice), plasate în sistemul
Moodle;
- însuşirea metodelor de gestiune a activităţilor de învăţare pe care le oferă sistemul Moodle;
- însuşirea metodelor de colaborare în proces de cercetare şi învăţare pe care le oferă sistemul
Moodle;
- însuşirea metodelor de apreciere a activităţii studenţilor prin aplicarea metodelor de testare a
cunoştinţelor oferite de sistemul Moodle.
5.Deontologia şi eficienţa comunicării didactice (40 ore)
Perioada: 09-13 ianuarie 2017. Formator: Mancaş Maria, dr., conf. univ., ASEM
Obiective:
- Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare, în vederea dezvoltării personale şi
profesionale;
- Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor de comunicare didactică raportate la managementul
resurselor umane în procesul de predare-evaluare;
- Dezvoltarea comportamentelor psihosociale, în vederea îmbunătăţirii comunicării didactice
prin managementul diversităţii în spaţiul universitar;
- Dezvoltarea comportamentului work–life balance (echilibrul între viaţa profesională – viaţa
privată în spaţiul universitar).
Formarea continuă în ASEM asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor
personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul
nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind
adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de
educaţie. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează:
a) actualizarea şi dezvoltarea, prin programe de formare/perfecţionare periodică, a
competenţelor în domeniul/domeniile de specializare corespunzător funcţiilor didactice
obţinute prin formarea iniţială;
12
b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire
şi obţinere a gradelor ştiinţifico-didactice;
c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare
în structurile şi organizaţiile din sistemul de educaţie;
d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie/readaptare a calificării
pentru noi specializări sau/şi noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin
formarea iniţială;
e) dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie care lărgesc gama
activităţilor şi funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv predarea în
sistemul E-learning, predarea în limbi străine, consiliere educaţională şi orientare în
carieră, educaţia adulţilor ş.a.;
f) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale şi
dezvoltarea personală şi profesională, interacţiunea şi comunicarea cu mediul
profesional şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea,
conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale,
autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi ş.a.
În cazul în care universitatea doreşte să înceapă pregătirea unui program nou pentru ea,
dar existent în Nomenclatorul menţionat, este nevoie de obţinut autorizarea provizorie din partea
Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP).
Programul se elaborează la nivel de DSDCMC, unde se creează o echipă de lucru, care elaborează
toate documentele necesare. Ulterior acestea sunt aprobate de Senat.
1.7 Nivelul programului de studii
Formarea continuă este un drept, iar în acelaşi timp şi o obligaţie morală, care asigură
avansarea profesorului în carieră, ea constituie unicul răspuns posibil necesităţii extraordinare
de cunoaştere şi de cadrare cu acea cultură care marchează prezentul în care trăim. Formarea
continuă generează idei şi restabileşte echilibrul dintre concepţiile mereu noi şi posibilităţile
fixării lor într-o extensie practică operaţională, pentru a face să corespundă aplicaţiilor reale.
Avantajul formării continue pentru cadrul didactic constă în asigurarea unui câştig
informaţional, un adaos de competenţe intelectuale şi acţionale concrete, un plus de motivaţie
şi atitudine reflectată în activitatea ulterioară formării. Pentru cadrul didactic învăţarea nu este
doar o problemă de acumulare, de a completa ceva, din contra, are loc o reorganizare, o
restructurare sau chiar o dezvăţare. Angajarea cadrului didactic depinde în mare măsură de
managementul personal, care presupune a şti să dai primordialitate priorităţilor.
Principalele demersuri şi activităţi prin care catedrele/departamentele contribuie la
formarea continuă/perfecţionarea personalului didactic la nivelul programului de studiu constau
în:
a) analiza nevoilor de educaţie, generale şi specifice, comune şi speciale şi stabilirea
priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ;
b) analiza resurselor educaţionale şi formularea modului în care acestea vor fi distribuite
şi utilizate la nivelul concret al universităţii şi al unităţilor de curs;
c) analiza contextului social şi pedagogic specific în care se desfăşoară procesul de
învăţământ;
d) analiza grupelor de studenţi sub aspectul rezultatelor anterioare ale învăţării şi
determinarea condiţiilor iniţiale de la care se porneşte în fiecare etapă a procesului de
13
învăţământ, respectiv la început de ciclu, de an şcolar, de semestru, la începutul unui
capitol nou din programa universitară;
e) definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/şi a competenţelor vizate prin
procesul de învăţământ;
f) organizarea, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor
predării şi învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice şi şcolare a
studenţilor şi de particularităţile fiecărei grupe de studenţi;
g) alegerea, analiza şi evaluarea strategiilor didactice, a metodelor, tehnicilor şi
instrumentelor de predare-învăţare şi aplicarea acestora la particularităţile disciplinelor
de învăţământ;
h) alegerea, construirea şi validarea metodelor şi instrumentelor de evaluare formativă şi
de evaluare sumativă a studenţilor şi de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ;
i) stabilirea şi aplicarea pârghiilor şi mijloacelor de autoreglare şi ameliorare a procesului
de învăţământ în funcţie de rezultatele evaluării din fiecare etapă;
j) extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate şi psihopedagogice şi integrarea
acestora în demersuri de investigare, de evaluare şi analiză critică a teoriilor, abordărilor,
principiilor privind educaţia.
În Codul Educaţiei sunt stabilite cerinţele minime de calificare pentru ocuparea
funcţiilor didactice (asistent universitar) şi ştiinţifico – didactice (lector universitar, conferenţiar
universitar, profesor universitar). Astfel, pentru ocuparea unei funcţii ştiinţifico-didactice în
învăţământul superior este necesară deţinerea unei calificări de nivelul 8 ISCED – studii
superioare de doctorat. Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii
superioare nepedagogice, trebuie să urmeze obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător
unui număr de 60 de credite de studii transferabile. Pentru obţinerea acestor credite de studii,
profesorul se poate înscrie la diferite cursuri, care sunt organizate în Universitate. Astfel, ASEM
oferă profesorilor noi veniţi în universitate posibilitatea de a obţine cunoştinţele necesare în
domeniul psihopedagogic şi a acumula numărul de credite necesare (Anexa 2). Pentru angajaţii
ASEM aceste cursuri sunt gratuite. De asemenea, se pot înscrie la cursuri studenţii ce îşi fac
studiile la ciclul II, masterat sau cadrele didactice din alte instituţii de învăţământ. Responsabil
de organizarea modulului psihopedagogic este DSDCMC.
Pentru fiecare unitate de curs inclusă în planul de învăţământ este elaborat curriculumul
(programa analitică). Acesta include următoarele elemente: Denumirea cursului/ Titularul
cursului/ Codul cursului/ Anul/ Semestrul / Numărul de credite acumulate/ Limba de instruire/
Forma de evaluare finală/ Numărul de ore (contact direct: curs teoretic/ seminar/activităţi de
laborator/proiect sau lucrări practice şi studiu individual)/ Categoria formativă a cursului/
Categorie de opţionalitate a cursului/ Numărul maxim de studenţi care se pot înscrie la curs/
Condiţii de acces/ Fundamentare/Obiectivele/componenţele dezvoltate în cadrul cursului şi
finalităţile de studiu / Conţinutul cursului/ Bibliografia minimală/ Tehnologiile didactice
(Forme dominante de organizare; Metode de predare; Mijloace didactice ) / Modalitatea
evaluării finale/ Stabilirea notei finale (ponderea exprimată/ Timpul total (ore pe semestru) al
activităţilor de studiu individual pretinse cursantului.
Curriculumul cursului (programa analitică) este elaborat de titularul cursului conform
regulamentelor interne din cadrul ASEM (Regulamentul de organizare a studiilor în bază
Sistemului Naţional de Credite de Studiu, Metodologia ASEM privind elaborarea şi aprobarea
programei analitice, IM7.5/3 etc.). Conţinutul acestora este actualizat la începutul fiecărui an
14
universitar prin introducerea cunoştinţelor noi, rezultate din cercetarea ştiinţifică, inclusiv cea
proprie, noi surse bibliografice etc. şi se aprobă de Prim Prorector.
Asigurarea şi sporirea calităţii modulului se realizează prin:
Implementarea unui program anual de audit intern a ofertei educaţionale din perspectiva
următorilor factori ai calităţii: satisfacerea nevoilor beneficiarilor, eficacitate, eficienţă.
Evaluarea internă şi externă a calităţii programelor de formare în baza următorilor
criterii de evaluare: Relevanţa, Valoarea praxiologică, Stabilirea finalităţilor învăţării,
Posibilitatea de a evalua rezultatele finale ale programei, Posibilitatea de a asigura
evaluarea continuă a învăţării, Corelarea dintre rezultatele învăţării şi unităţile de
conţinut, Valoarea ştiinţifică, Corelarea dintre rezultatele învăţării şi metodele de
predare – învăţare, Nivelul cerinţelor faţă de resursele materiale necesare,
Productivitatea programei.
Asigurarea unui feedback permanent de consultare a clienţilor externi (angajatori),
clienţilor interni (studenţi, cadre didactice, manageri etc.) şi al altor parteneri de
interese specifici (autorităţi naţionale, statul, comunitatea, acţionarii, creditorii etc.) în
scopul modificării ofertei educaţionale.
Autoevaluarea şi evaluarea reciprocă a personalului implicat în formarea profesională.
Monitorizarea competenţei studenţilor în etapele de pregătire şi cele finale ale
absolvenţilor.
Flexibilizarea modalităţilor de participare la formarea profesională, prin orare flexibile
şi introducerea învăţământului la distanţă.
Dezvoltarea resurselor umane şi materiale pentru a asigura un mediu educaţional plăcut
şi productiv.
Procesul de formare continuă la nivelul instituţiei de învăţământ este necesar în
condiţiile de schimbare, de motivare continuă şi de stimulare a creativităţii profesorilor şi
managerilor şcolari pentru a corespunde cerinţelor moderne faţă de organizarea, desfăşurarea şi
evaluarea demersului educaţional. De asemenea, procesul de formare continuă ar trebui să fie
axat pe transformarea instituţiei care învaţă în instituţie unde se învaţă, iar cadrul didactic se va
transforma din profesor care învaţă în profesor care ghidează elevul şi asigură mediul favorabil
pentru învăţarea creativă şi independentă.
15
2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis)
2.1 Introducere
În prezentul capitol vom face un studiu comparativ între sistemul de învăţământ superior
moldovenesc şi sistemele de învăţământ din statele europene: Suedia şi Germania, reliefând
atât asemănările dintre acestea cât şi deosebirile principale, încercând astfel să evidenţiem
lipsurile şi plusurile sistemului autohton, dar şi modalităţi ce pot îmbunătăţi şi eficientiza
învăţământul moldovenesc. Nu ne vom axa asupra întregului sistem sau asupra întregului
spectru de probleme. Evident, accentul va fi pus pe utilizarea metodelor de predare centrate pe
student, în primul rând, şi, în al doilea rând, ne vom ghida în continuare de metodologia
propusă.
2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori
Aici vom prezenta sintetic pentru indicatorii şi criteriile din fiecare nivel situaţia
comparativă în 3 universităţi: ASEM (Republica Moldova), la Universitatea Regală Tehnică
din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen).
Tabelul 5. Analiza transversală
Criterii,proprietăţi,
indicatori
ASEM KTH USiegen
L1. Nivel de sistem
1.1. Acreditarea
programelor de
studii.
În scopul acreditării a
fost fondată Agenţia
independentă
ANACIP. La prima
etapă se acreditează
programele de la
Ciclul I, licenţă, apoi
programele de la
ciclul II, masterat,
apoi de la Ciclul III,
doctorat. După aceasta
poate fi supusă
acreditării
universitatea în
întregime. Conform
Codului Educaţiei,
rezultatele acreditării
se vor afla la baza
clasificării
universităţilor în
categorii, iar ulterior
de aceasta va depinde
finanţarea
În Suedia procedura de
acreditare se face
pentru toate instituţiile
de învăţământ superior
în acelaşi timp. Ultimul
sistem suedez pentru
evaluarea programelor
de învăţământ superior
a fost finalizat în
octombrie 2014. Suedia
este în curs de
dezvoltare în prezent
un nou sistem de
evaluare.
Sistemul de acreditarea
este unul descentralizat
şi se realizează de către
Agenţiile independente
de acreditare, care sunt
acreditate de către
Consiliul de Acreditare
German
(Akkreditierungsrat -
http://www.akkreditier
ungsrat.de).
16
universităţilor. Sunt
elaboraţi indicatori,
care permit evaluarea
programelor.
1.2. Sistemul
naţional de
asigurare a
calităţii.
În Republica Moldova
Agenţia Naţională de
Asigurare a Calităţii
în Învăţământul
Profesional
(ANACIP) este
responsabil pentru
asigurarea unui sistem
integrat, credibil,
obiectiv şi transparent
de evaluare externă şi
acreditare a
instituţiilor şi a
programelor de studii.
Responsabilităţile
principale ale
Autorităţii privind
asigurarea calităţii în
instituţiile de
învăţământ superior se
referă la recunoaşterea
programelor noi,
precum şi la evaluarea
periodică a
programelor
recunoscute. Ambele
aceste activităţi sunt
responsabilitatea
Departamentului de
Asigurare a Calităţii
din cadrul Swedish
Higher Education
Authority (SHEA).
Cadrul juridic al
sistemului de acreditare
este definit prin Legea
pentru înfiinţarea
Fundaţiei pentru
Acreditarea
programelor de studii
în Germania, precum şi
contractele încheiate
între Consiliul de
Acreditare şi agenţiile
de acreditare. Consiliul
de Acreditare este
membru al reţelelor
internaţionale de
asigurare a calităţii:
INQAAHE (Reţeaua
Internaţională pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior)
şi ENQA (Reţeaua
Europeană pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior).
1.3. Organe
profesionale
implicate în
acreditare.
Pentru programul
psihopedagogice nu
este necesară
acreditarea de către
organele profesionale.
Este binevenit avizul
unei asociaţii
profesionale cu
referire la utilitatea
planului de studii
pentru mediul
educaţional.
Nu există organe
profesionale care
contribuie la validarea
programelor.
Nu există organe
profesionale care
contribuie la validarea
programelor.
L2. Nivel de Management al universităţii
Criteriul 1. Organele
de Guvernare, de
Management şi
organizare a
universităţii
Nu există o delimitare
clară între organele de
Guvernare şi
Management.
Sistemul organelor de
conducere este format
Consiliul universitar şi
Rectorul. Este structură
unitară de conducere.
Organe de conducere:
Consiliul, Senatul
Rectoratul.
17
din Senat, Consiliul
pentru dezvoltare
strategică
instituţională,
consiliul ştiinţific,
consiliul facultăţii,
consiliul de
administraţie şi
Rectorul.
Criteriul 2. Strategia
instituţională a
universităţii, care
încorporează
strategia curriculară
cu accentul pe
învăţarea axată pe
student
Calitatea studiilor şi
pregătirea
absolvenţilor pentru
viitoarea angajare în
câmpul muncii
constituie un obiectiv
prioritar pentru
ASEM. În acest sens,
se încurajează
utilizarea metodelor
de predare centrate pe
student. În Carta
ASEM capitolul VII
”Promovarea
învăţământului centrat
pe student” este
dedicat acestui
subiect.
În PLANUL
STRATEGIC DE
DEZVOLTARE al
Academiei de Studii
Economice a
Moldovei pentru
perioada 2012 – 2017
se menţionează
„Promovarea
metodelor flexibile şi
inovatoare de predare,
un mijloc eficient de a
asigura acest lucru
fiind valorificarea
oportunităţilor oferite
de tehnologiile
informaţionale şi
comunicaţionale,
inclusiv pentru a
sprijini învăţarea
personalizată şi
În viziunea strategică a
KTH - ului pe 2027 e
specificat, că
”învăţarea bazată pe
student va afla în
centrul educaţiei
KTH.va rămâne
sistemul de predare
bazat pe ”mentori”
Fiecare student va simţi
la KTH ca acasă va
rămâne un mediu de
învăţare internaţional.
Succesul viitor al KTH
depinde de către
personal şi studenţi.
Universitatea din
Siegen are un Plan de
dezvoltare
instituţională care
pune accentul pe
aplicarea unor noi
metode de învăţarea
axate pe studenţi.
18
interactivă,
învăţământul la
distanţă, mobilitatea
virtuală etc., fiind
necesară în acest scop
şi consolidarea
infrastructurii dedicate
transferului de
cunoştinţe.
Criteriul 3. Organe
de Asigurare a
Calităţii la nivel de
universitate
Pentru a implementa
politicii şi obiectivelor
referitoare la calitate
în ASEM este format
Departamentul Studii,
Dezvoltare
Curriculară şi
Management al
Calităţii al ASEM,
condus de director.
Politica în domeniul
calităţii, acceptată la
data de 06.01.2016
include patru elemente
de bază: (Quality
policy for KTH):
• Educaţie
• Cercetare
• Oferta de competenţe
• Colaborare
Planul de acţiune
pentru politica în
domeniul calităţii
stabileşte priorităţile şi
activităţile pentru
fiecare an. Raportul
anual privind calitatea
oferă o privire de
ansamblu asupra
activităţilor şi
rezultatelor.
În cadrul Universităţii
Siegen a fost constituit
Comitetul de
coordonare în domeniul
managementului
calităţii (LAQ), iar la
nivel de facultatea au
fost create Centre de
calitate (QZS).
Criteriul 4.
Formarea
Pedagogică a
cadrelor didactice şi
formarea continuă a
acestora
Este obligatoriu
pentru cadrele
didactice care nu au
pregătire pedagogică
să asculte modulul
psiho-pedagogic cu un
volum de 60 credite
de studii. În ASEM
este prevăzut că
pentru a putea
participa la concurs în
vederea ocupării unei
funcţii ştiinţifico-
didactică, în mod
obligatoriu, trebuie să
ai în ultimii 5 ani o
formare în domeniul
Responsabil de
formarea iniţială şi
continuă a cadrelor
didactice este Faculty
development in
Teaching and Learning,
KTH/ ECE.
Formarea pedagogică
se bazează pe modelul
CDIO. Din 1999 KHT
implementează
abordarea sistemică în
elaborarea curriculum -
ului, numită CDIO.
Centrul de Formare a
Profesorilor şi
Cercetare pedagogică
(Zentrum für
Lehrerbildung und
Bildungsforschung
(ZLB)) este o instituţie
ştiinţifică centrală a
Universităţii din
Siegen, responsabilă
pentru formarea
cadrelor didactice de la
Universitatea din
Siegen. ZLB este
reprezentat în toate
organele calităţii la
19
pedagogic şi una în
sectorul real al
economiei.
Universitatea din
Siegen.
L3. Nivel de Facultate/Departament
Criteriul 1. Rolul
facultăţii în
comunicarea cu
părţile implicate în
ce priveşte predarea
şi învăţarea centrată
pe student
Facultatea comunică
mai larg cu studenţii
şi profesorii ce au ore
la facultatea
respectivă. Sunt în
drept să refuze de
anumiţi profesori, care
nu satisfac anumite
cerinţe impuse sau nu
sunt agreaţi de către
studenţi. Catedrele au
o implicare mai mare
în predarea centrată pe
student, impunând
membrilor săi anumite
standarde.
La nivel de facultate,
principalul organ
decizional este
consiliul facultăţii, care
constă din decan,
prodecan(i), alţi
reprezentanţi ai
comunităţii facultăţii şi
reprezentanţii
studenţilor. Adiţional,
în consiliul facultăţii
pot fi incluşi şi membri
externi.
Facultăţile şi
Departamentele sunt
părţi componente ale
structurii interne a
Universităţii din
Siegen.
Iniţierea unui nou
program de studii este
prerogativa facultăţii.
L4. Nivel de Consiliu de Studii
Criteriul 1. Structura
organului
responsabil de studii
Organul responsabil
de organizarea
studiilor în ASEM
este Departamentul
Studii, Dezvoltare
Curriculară şi
Management al
Calităţii, care
conlucrează cu
catedrele în vederea
elaborării planurilor
de studii, a
programelor analitice
a disciplinelor.
Departamentul Studii
(Learning department)
de la Şcoala de
Educaţie şi Comunicare
în Inginerie (School of
Education and
Communication in
Engineering Science
(ECE) at KTH), este
responsabilă de
educaţie, cercetare şi
colaborare în domeniul
ingineriei.
Colaboratorii
departamentului studii
sunt membrii
consiliului organizaţiei
CDIO.
Organul responsabil
pentru dezvoltarea şi
asigurarea calităţii în
procesul de predare şi
de învăţare la
Universitatea din
Siegen, precum şi
identificarea şi
transferul de bune
practici este Comisia
permanentă a Senatului
pentru predare şi
învăţare pe tot
parcursul vieţii.
Criteriul 2. Analiza
practicii de evaluare
Evaluarea are un
caracter continuu şi
include evaluarea
curentă (pe parcursul
orelor practice),
evaluarea finală (la
finele cursului, în
timpul sesiunii).
Analiza cursului se
face de către directorul
de curs şi se bazează pe
evaluare, discuţii cu
studenţii, discuţii cu
profesorii implicaţi şi
examinatorii, precum şi
pe reflecţiile proprii. se
Universitatea utilizează
metode diverse de
evaluare, evaluarea
colegilor,
monitorizarea evaluării,
includerea unui
evaluator extern.
20
Examinarea se
efectuează în scris,
oral sau asistată de
calculator. Se
utilizează metoda –
portofoliul/proiect.
recomandă ca
evaluarea cursului să
fie finalizată în termen
de o lună după finisarea
acesteia şi ca analiza să
fie plasată pe pagina
web a cursului.
Criteriul 3.
Modalitate de
elaborare a unui
program de studii
nou
Se elaborează de
DSDCMC şi se
aprobă de Senat.
Totodată, este nevoie
de a obţine
Autorizaţie provizorie
de la ANACIP.
Cursurile de la ciclul I
sunt stabilite/iniţiate de
către directorul şcolii în
urma consultării cu alte
şcoli. O decizie privind
iniţierea unui curs se
face la şcoala unde va
avea loc cursul.
Cursurile de formare
continuă oferite sunt
decise de către
vicedecanul/prodecanul
facultăţii, în urma
pregătirii de către
directorul şcolii, în
cadrul administraţiei
universităţii.
Lansarea unui nou
program de studii
durează cca. 24 luni şi
se realizează
următoarele faze:
• preliminară
• examinare
• de decizie
• de implementare
Criteriul 4.
Implicarea
studenţilor în
elaborarea
programului de
studii
În mod direct cursanţii
nu sunt implicaţi în
elaborarea
programului de studii.
Însă, indirect sunt
implicaţi prin
includerea
reprezentanţilor în
Senatul ASEM unde
se analizează şi se
votează aceste
documente, unde pot
să-şi expună părerea.
De asemenea, se
efectuează permanent
chestionarea
cursanţilor cu referire
la curs sau la întreg
procesul de studii.
Studenţii sunt implicaţi
activ în toate organele
de conducere.
Studenţii sunt implicaţi
prin evaluarea
profesorilor şi a
programelor, a
cursurilor.
Criteriul 5.
Monitorizarea şi
analiza periodică a
programelor
În mod regulamentar,
se efectuează
revizuirea odată la 5
ani. Anual, se obţine
Revizuirea programelor
se face în fiecare
semestru, în acest scop
se organizează 8
Se analizează anual,
inclusiv prin
feedbackul de la
studenţi, angajatori
21
feedback de la
studenţi, absolvenţi,
angajatori, ceea ce
permite efectuarea
unei analize şi, după
necesitatea, iniţierea
procedurii de
actualizare.
adunări anuale.
L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Criteriul 1. Existenţa
unui organ ce se
preocupă de
studenţii cu
dizabilităţi
ASEM nu dispune de
o subdiviziune
dedicată studenţilor cu
dizabilităţi, totuşi la
nivel instituţional şi la
nivel de facultate se
duce evidenţa acestora
pentru a determina
măsurile de susţinere
individuală şi de
asistenţă ce pot fi
oferite.
În KTH nu am sesizat
existenţa acestui organ.
Pentru a susţine această
categorie de studenţi, la
Universitatea din
Siegen, în cadrul
Centrului de Consiliere
pentru studenţi, a fost
creat Oficiul pentru
persoanele cu handicap
sau boli cronice, iar
informaţia detaliată
despre activitatea
acestuia li serviciile
oferite este prezentată
pe site-ul universităţii.
Criteriul 2.
Modalităţi de lucru
cu studenţii din
mediul dezavantajat
în legătură cu
predarea
Sunt întreprinse
măsuri importante
pentru crearea unor
condiţii minime
pentru ca aceştia să nu
fie marginalizaţi.
Consilierea este
efectuată de către
îndrumătorul de
grupă.
În Politica universităţii
sunt elaborate
Principiile de egalitate
(Equality ombudsman),
care prevăd egalitatea
persoanelor cu
dezabilităţi şi
prevenirea atitudinilor
negative faţă de ei.
La Universitatea
Siegen, studenţii cu
probleme de sănătate şi
dezabilităţi, au dreptul
la "compensaţie",
reieşind din problemele
existente.
De exemplu,
prelungirea timpului
pentru examinare,
schimbarea formei de
examinarea din scris în
oral sau viceversa,
oferirea unor
întreruperi, pauze în
timpul lecţiilor sau
examenelor etc.
L6. Infrastructura (mediul fizic)
Criteriul 1.
Asigurarea
facilităţilor adaptate
la necesităţile
persoanelor cu
dizabilităţi
ASEM depune efort şi
ia măsuri pentru a
adapta infrastructura
în vederea asigurării
accesului la studii
studenţilor cu
Există infrastructură,
care asigură accesul la
studii şi le oferă
posibilităţi de învăţare
studenţilor cu
dezabilităţi.
Infrastructura asigură
accesul la studii şi le
oferă posibilităţi de
învăţare studenţilor cu
dizabilităţi.
22
dizabilităţi. Fiecare
bloc de studiu are
rampă cu acces pentru
persoanele cu
probleme locomotorii,
există ascensoare.
Criteriul 2.
Facilităţile existente
pentru studenţi în
susţinerea învăţării
bazate pe probleme
ASEM dispune de o
infrastructură
modernizată, cu săli
de studii, campusuri
bine amenajate,
bibliotecă ştiinţifică,
WI—FI etc.
Universitatea are o
infrastructură foarte
bună, cu săli de studii,
campusuri bine
amenajate, biblioteci,
WI—FI, ş.a.
În universitate se
evidenţiază o
infrastructură foarte
bună, cu săli de studii,
campusuri bine
amenajate, biblioteci,
WI—FI, ş.a.
L7. Nivel de program de studii (Psihopedagogie)
Criteriul 1. Structura
programului
Durata studiilor este
de un an pentru
Modulul
Psihopedagogic şi 40
ore auditoriale pentru
stagiile anuale.
Durata studiilor este
diferită, în dependenţă
de curs.
Durata studiilor este
diferită, în dependenţă
de curs.
Criteriul 2.Volumul
de lucru al
studentului
Volumul de lucru se
calculează în credite
transferabile: pentru
un semestru academic
– 30 ECTS; pentru un
an academic – 60
ECTS. Un ECTS
echivalează cu 30 ore
de lucru a unui
student.
În Suedia fiecare an de
studiu este echivalent
cu 60 ECTS, respectiv
fiecare semestru, 30
ECTS. 1 ECTS
echivalează cu 27 ore
de lucru a unui student.
Volumul anual de
muncă al studentului
fiind de cca. 1800 ore
Criteriul 3.
Evaluarea
studenţilor
- Există Regulamentul
privind evaluarea
activităţii de învăţare
a studenţilor unde se
explică tipurile de
evaluare practicate la
ASEM, modalităţile
de organizare şi
desfăşurare a
examenelor, scala de
evaluare.
- Evaluarea se bazează
pe anumite
competenţe dobândite
de student.
-O notă se va acorda la
absolvirea unui curs.
Nota se determină de
către un profesor
desemnat în mod
special (examinatorul).
Instituţia de învăţământ
superior prevede cel
puţin cinci sesiuni de
examinare.
Regulamentul de
examinarea conţine
informaţii complete
modalităţile şi durata
de examinării.
Condiţiile de admitere
la examen, de repetare
a examenului.
23
Criteriul 4.
Implicarea cadrelor
didactice, a
studenţilor,
absolvenţilor,
angajatorilor în
elaborarea,
gestionarea şi
îmbunătăţirea
programului
De obicei, în
elaborarea unui
program de studiu
sunt implicaţi direct
doar cadrele didactice.
Însă, până a pune pe
hârtie anumite cursuri,
se consultă studenţii,
angajatorii,
absolvenţii, fie prin
diferite chestionare,
prin organizarea
diferitor mese rotunde
etc. Deci, indirect la
elaborarea şi
îmbunătăţirea
programului participă
mai multe părţi.
În elaborarea,
dezvoltarea şi
îmbunătăţirea unui
program de studiu sunt
implicaţi mai mulţi
actori: cadre didactice,
studenţi, angajatori,
absolvenţi atât direct
(prin participarea în
diferite Comitete) cât şi
indirect (prin
răspunsuri la
chestionări, alt
feedback).
La Universitate Siegen
a fost creată Asociaţia
absolvenţilor şi Alumni
grupuri ale facultăţilor.
Experienţele
absolvenţilor pot
contribui în mod
substanţial la
modificarea condiţiilor
de studiu şi de orientare
în carieră în cadrul
cursurilor.
Criteriul 5. Evitarea
şi sancţionarea
trişatului şi
plagiatului
La nivel instituţional
există Codul de etică
universitară,
Regulamentul privind
prevenirea plagiatului
în rândul
studenţilor/masteranzi
lor, care clarifică ce
reprezintă situaţia de
plagiat, care sunt
consecinţele acesteia.
În ASEM fiecare
absolvent este obligat
să depună teza, în
format electronic, în
Repozitoriul ASEM
(Sistemul antiplagiat)
pentru verificarea
gradului de plagiat.
În cadrul universităţii
există o platformă
specială -TURNITIN ,
care testează la nivelul
de plagiere toate
proiectele, tezele de
licenţă şi master.
Pentru depistarea
cazurilor de plagiere la
Universitatea Siegen se
folosesc motoarele de
căutare de pe Internet:
Docol©c
(www.docoloc.de) şi
UN.CO.VER
(www.textbroker.de/un
cover).
În cazul tezei de
licenţă, studenţii
semnează Declaraţia
privind politica de
plagiat
(Plagiatserklärung)
asigurând astfel că teza
a fost elaborată
independent, sursele
folosite (inclusiv în alte
limbi) sunt indicate, iar
conţinutul versiunii
electronice corespunde
conţinutului celei
tipărite.
Criteriul 6.
Contestaţiile
studenţilor
Nota dată de
examinator poate fi
contestată
regulamentar.
Reexaminarea. Dacă
studentul nu susţinut
examen în timpul
sesiunii de examinare,
Există Regulamente
care stipulează foarte
detaliat condiţiile când
pot fi depuse
24
Studenţii pot contesta
rezultatele examinării
finale în decurs de 24
de ore din momentul
anunţării notei.
În cazul în care se
dovedeşte că studentul
nu a fost apreciat
corect (subapreciat
sau supraapreciat),
Juriul poate anula nota
şi dispune formarea
unei comisii de
examinare din trei
persoane în vederea
repetării examenului.
În acest caz, în
componenţa comisiei
de examinare, nu este
inclus cadrul didactic
care a predat cursul
respectiv.
el are posibilitatea doar
o singură dată în an să
re-examineze în timp
de trei ani de la data
examenului iniţial.
Perioada de
reexaminare la KTH de
obicei - ianuarie,
martie, iunie şi august.
contestaţiile,
modalitatea de
soluţionare a acestora.
Criteriul 7. Sistemul
de notare actual
Evaluarea
cunoştinţelor se
apreciază cu note de
la 10 la 1. Notele de la
„5” până la „10”,
obţinute în urma
evaluării, permit
obţinerea creditelor
alocate acestora,
conform Planului de
învăţământ. Nota
finală rezultă din
suma ponderată a
notelor de la
evaluările curente şi
examinarea finală şi
se înscrie cu exactitate
de o cifră după
virgulă.
Începând cu anul 2001
la KTH notarea se face
pe o scară de la A la F
pentru ciclurile I şi II,
iar la ciclul III,
doctorat, sunt
prevăzute calificativele
admis/respins.
Sistemul de notare
german cuprinde note
de la 1 (pentru foarte
bine) până la 5 (pentru
insuficient). Se pot
acorda şi note cu
zecimale. La
universităţile care au ca
şi condiţie de admitere
Numerus Clausus
(numărul de locuri este
limitat) notarea se face
de la 1 până la 18.
25
Criteriul 8. Rolul
examinatorului din
exterior
Examinatorii externi
sunt obligatorii în
cazul examenului de
finalizare a studiilor.
Aceştia sunt
desemnaţi în calitate
de Preşedinţi ai
Comisiilor de
evaluare prin decizia
Senatului ASEM.
Pentru examenele
curente nu se practică
examinatori din
exterior.
Examinatorul extern nu
este obligatoriu a fi
prezent în activitatea de
evaluare.
Examinatorul extern nu
este obligatoriu a fi
prezent în activitatea de
evaluare.
Criteriul 9.
Angajabilitatea
absolvenţilor
În ASEM se practică
chestionarea
absolvenţilor.
Organizatorii de
programe,
departamentele
universităţii sunt la
curent cu activitatea
post-absolvire a
discipolilor. La KTH s-
a format o cultură ca
absolvenţii să anunţe
universitatea dacă s-au
angajat sau nu, unde, în
ce poziţie etc.
Universitatea din
Siegen monitorizează
şi angajarea
absolvenţilor. Astfel
din 2008 aceasta
participă la Sondajul
on-line al absolvenţilor.
Vorbind din punct de vedere istoric, majoritatea universităţilor din RM s-au concentrat
pe parcursul unei perioade destul de îndelungate, în principal, asupra predării şi învăţării. Putem
spune că universităţi care au întreprins activităţi de cercetare vizibile la nivel naţional sau
internaţional la moment lipsesc.
În universităţi mai predomină sistemul clasic de centrare a activităţilor pe profesor, pe
care îl considerăm depăşit, cel puţin pornind de la faptul, că acesta a fost proiectat pentru a
integra absolvenţii pe o piaţă de muncă stabilă şi inflexibilă la schimbările societăţii, mai ales
în raport cu influenţele internaţionale. Luând însă în considerare viteza cu care se realizează
schimbările astăzi, flexibilitatea pieţei forţei de muncă, este evident că un învăţământ centrat
pe student oferă societăţii mai multe beneficii, oferă posibilitatea pregătirii specialiştilor, care
ar avea acele competenţe pe care le solicită angajatorii. Schimbarea de la învăţământul centrat
pe profesor la unul centrat pe student implică însă o transformare culturală, şi deci schimbări
comportamentale şi de atitudine, atât din partea studenţilor cât şi din partea profesorilor, dar
şi a instituţiei în general. Neimplicarea unuia din aceşti factori face imposibilă realizarea
acestei metode.
În urma studierii metodelor de predare centrate pe student în mai multe universităţi din
Uniunea Europeană, ne punem ca scop să introducem aceste metode în programul de formare
pedagogică de la ASEM. Ne vom axa pe implementarea treptată a învăţământului bazat pe
probleme (PBL) în cadrul acestui program pilot (BA).
26
3. Foaia de Parcurs
3.1 Introducere
Foaia de parcurs reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente şi termene de
implementare a acţiunilor în vederea depăşirii provocărilor constatate în Programul - Pilot
pentru implementarea Învăţării Bazate pe Probleme.
Scopul imediat al acesteia îl constituie stabilirea unui fundament instituţional în vederea
depăşirii anumitor bariere sau a anumitor ameninţări existente în calea implementării
proiectului în cauză.
În ceea ce priveşte perioada de realizare, trebuie să se ţină seama de faptul că unele
elemente noi, care vor fi implementate pot fi încadrate în cadrul regulator existent, pe când
altele necesită anumite modificări în actele normative existente.
3.2 Fit-for-purpose
În vederea implementării Programului – Pilot a fost elaborată Foia de parcurs (Anexa
4). Aceasta include mai multe activităţi necesare de a fi implementate la nivel instituţional în
vederea realizării cu succes a Programului - Pilot. Realizarea acestui Plan de acţiuni a început
deja, unele activităţi fiind realizate, altele urmând să le demarăm. Activităţile menţionate am
putea formal să le divizăm în câteva grupe:
I. Activităţi ce ţin de elaborarea ofertei educaţionale (modulul psihopedagogic,
training) pentru cadrele didactice care vor preda aplicând PBL. La elaborarea acestora se va
ţinut cont de experienţa văzută şi studiată în Universităţile partenere din Uniunea Europeană,
de actele legislative şi normative, care reglementează activitatea în învăţământul superior în
Republica Moldova.
II. Activităţi ce ţin de pregătirea cadrelor didactice în vederea utilizării de către ei
a metodei PBL. În acest sens, o parte din cadrele didactice, care vor avea ore la grupele
respective au participat la mai multe trening-uri organizate în cadrul proiectului la UTM sau la
ASEM pe parcursul anului 2016. De asemenea, mai mulţi profesori vor beneficia de mobilitate
academică la Universităţile partenere din Uniunea Europeană, unde vor avea posibilitatea să se
familiarizeze cu metoda în cauză. În cadrul ASEM vor fi organizate mai multe training-uri
pentru cadrele didactice cu privire la învăţarea bazată pe probleme, la evaluarea activităţii
studenţilor etc.
III. Elaborarea documentelor educaţionale: curriculum pe discipline (programe
analitice), ghiduri, studii de caz, evaluării etc. (pentru I an de studii).
IV. Pregătirea mediului fizic pentru organizarea studiilor. În acest sens, am
menţionat, că ASEM - ul este dotat cu cele necesare, inclusiv săli de studii, literatură, acces la
baze de date, WI-FI gratuit pentru studenţi şi profesori etc. Bibliotecii ASEM i-au fost transmise
cărţile procurate în cadrul prezentului proiect cu referire la învăţarea bazată pe probleme, pe
care le pot citi toţi doritorii. Vor fi făcute şi alte achiziţii de cărţi sau abonări la anumite baze
de date.
V. Activităţi ce ţin de diseminarea bunelor practici. În acest sens va fi utilizat, în
primul rând, ziarul ASEM Curierul economic, în care vom publica regulat informaţie despre
realizarea acestui proiect (acest lucru deja se face), membrii echipei de proiect vor participa cu
comunicări la diferite conferinţe, ateliere de lucru, vor elabora articole ştiinţifice pentru a fi
publicate în reviste ştiinţifice din ţară.
VI. Extinderea proiectului pentru alte specialităţi în cadrul ASEM.
Toate activităţile menţionate vor cere anumite resurse. Resursele financiare necesare
vor fi acoperite din proiect (mobilitatea cadrelor didactice şi a studenţilor, procurarea de
27
echipament etc.), cu suportul ASEM (organizarea trening-urilor cu profesorii, motivarea
acestora, efectuarea de reparaţii, procurarea de echipament etc.).
3.3 Schimbare de conţinut
Foaia de parcurs prezentată în Anexa 3 include unele activităţi necesare implementării
în cadrul Programului-pedagogic a Învăţării Bazate pe Probleme. De fapt, acest plan de acţiuni
este orientat spre modificarea paradigmei învăţământului superior, respectiv:
reorientarea de la instruirea studenţilor, la un proces de ghidare a acestora în crearea
valorii academice adăugate;
de la modul de gândire privind valoarea academică ca fiind produsă şi predată de cadrele
didactice, la gândirea valorii ca fiind co-creată împreună cu studenţii şi alţi parteneri ai
procesului formării;
de la tratarea studenţilor ca entităţi izolate, la înţelegerea lor în contextul propriilor lor
reţele sociale;
de la dezvoltarea resurselor tangibile (cum ar fi resursele materiale) ale instituţiei de
învăţământ, la dezvoltarea prioritară a resurselor intangibile (cum ar fi capitalul uman);
de la modul de abordare a clienţilor instituţiilor de învăţământ ca fiind ţinte, la abordarea
acestora ca parteneri şi furnizori de resurse pertinente pentru programele de formare;
de la punerea în prim-plan a eficienţei activităţii didactice, la creşterea eficienţei prin
eficacitate ca rezultat al formării la studenţi a competenţelor sociale şi profesionale
cerute de societate şi piaţa forţei de muncă.
4. Observaţii finale
Competenţele secolului XXI necesită implementarea unei instruiri care permite
studenţilor să aplice conţinutul cursurilor, să participe activ la învăţarea lor, să utilizeze
semnificativ tehnologia şi să colaboreze.
PBL este un model de instruire centrat pe student, bazat pe cercetare în care studentul
se angajează cu o problemă autentică, prost structurată care necesită o cercetare mai
aprofundată4. Studenţii identifică lipsurile din cunoaşterea lor, desfăşoară cercetarea şi aplică
ceea ce au învăţat pentru a dezvolta soluţii şi a-şi prezenta descoperirile5. Prin colaborare şi
cercetare, studenţii pot cultiva rezolvarea de probleme6, abilităţile metacognitive, angajamentul
în învăţare, şi motivaţia intrinsecă.
Învăţarea bazată pe problemă dezvoltă următoarele competenţe ale studenţilor:
Gândirea critică – abilitatea studentului de a emite judecăţi clare şi argumentate
Rezolvarea problemelor – o competenţă care necesită ca persoana să aplice un
proces ordonat / structurat în vederea rezolvării problemelor
4 Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-based
learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4. 5 Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview. In L.
Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning, No.68 (pp. 3-11).
San Francisco: Jossey-Bass. 6 Norman, G. R., & Schmidt, H. G. (1992). The psychological basis of problem-based learning: A
review of the evidence. Academic Medicine, 67(9), 557-565.
28
Lucrul în echipă – abilitatea studenţilor de a lucra ca parte a unei echipe şi cu
celelalte persoane
Auto-dirijarea – motivaţia studenţilor de a conduce propria învăţare
În literatura pe care am consultat-o în domeniul PBL, am sesizat un risc important pentru
utilizarea PBL: în ciuda potenţialelor beneficii ale PBL, multor profesori le lipseşte încrederea
sau cunoaşterea pentru a o utiliza7. Deci, accentul de bază pe care trebuie să îl punem este
pregătirea adecvată a cadrelor didactice şi motivarea acestora în vederea utilizării PBL.
7 Ertmer, P. A., & Simons, K. D. (2006). Jumping the PBL implementation hurdle: Supporting the
efforts of K–12 teachers. Interdisciplinary Journal of Problem-based Learning, 1(1), 5.
29
Referinţe
1. Duch, Barbara J., Groh, Susan E. & Allen, Deborah E. The power of problem-based learning: a
practical “how to” for teaching Undergraduate Courses in Any Discipline", English: 1st ed, Sterling,
Va.: Stylus Pub., 2001.
2. Schwartz, Peter, Mennin Stewart & Webb Graham, Problem-Based Learning: Case Studies,
Experience and Practice, London: Kogan Page, 2001.
3. Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades & Maria Perdikogianni Psychology for
Psychologists: A Problem Based Approach to Undergraduate Psychology Teaching, Palgrave
Macmillan, 2015.
4. Biggs John & Tang Catherine, Teaching for Quality Learning at University: What the Student Does,
4th edition.
5. Terry Barrett & Sarah Moore, New Aproaches to Problem-Based Learning: Revitalising Your
Practice in Higher Education
6. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay Wilkie
7. Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-based
learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4.
8. Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview. In L.
Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning, No.68 (pp. 3-11).
San Francisco: Jossey-Bass.
9. Norman, G. R., & Schmidt, H. G. (1992). The psychological basis of problem-based learning: A
review of the evidence. Academic Medicine, 67(9), p. 557-565.
10. Ertmer, P. A., & Simons, K. D. (2006). Jumping the PBL implementation hurdle: Supporting the
efforts of K–12 teachers. Interdisciplinary Journal of Problem-based Learning, 1(1), 5.
11. Cadrul Naţional al Calificărilor: Învăţământul superior: ciclul I, studii superioare de Licenţă; ciclu
II, studii superioare de Masterat; Doctorat: Domeniul general de studiu 36. Ştiinţe economice:
Domeniul de formare profesională 812 Turism / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. - Ch.:S. n., 2013
(Tipogr. “Bons Offices”). - 288 p, disponibil http://edu.gov.md/sites/default/files/cnc_36_812-
stiinte_economice.pdf
12. CARTA Instituţiei Publice Academia de Studii Economice a Moldovei, DS nr. 7 din 29 mai 2015,
disponibil http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/1.1_carta_asem2015.pdf
13. Codul de etică universitară al Academiei de Studii Economice din Moldova, DS nr. 7 din 21
februarie 2007, disponibil http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/2.3_codul_etica.pdf
14. Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014
15. Conceptul sistemului de asigurare a calităţii studiilor în ASEM, DS nr. 4 din 31 octombrie 2007,
diponibil http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/1.3_conceptul_calitatii.pdf
16. Ghid de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior / Andrei Chiciuc, Carolina Timco,
Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional. – Chişinău:
ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.
17. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de licenţă, învăţământul superior Andrei Chiciuc,
Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 52 p.
18. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de masterat, învăţământul superior / Andrei
Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.
19. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi
acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ profesional tehnic, superior şi de
formare continuă, HG nr. 616 din 18 mai 2016;
30
20. Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii integrate, ciclul
III – Doctorat), aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1045 din 29.10 2015, disponibil
http://edu.gov.md/sites/default/files/ordinul_nr._1045_din_29.10.2015_plan-
cadru_pentru_studii_superioare_ciclul_i_-_licenta_ciclul_ii_-_master_studii_integrate_ciclul_iii_-
_doctorat.pdf
21. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea
Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţii”, în: Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene C 111 din 6.05.2008 (2008/C 111/01), anexa 1 – Definiţii, p. 4, disponibil
http://www.anpcdefp.ro/userfiles/EQF_recomandarel_ro.pdf
22. Regulament cu privire la mobilitatea academică în ASEM, DS 4 din 2 martie 2016
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.11_mobilitate.pdf
23. Regulament de funcţionare a consiliului metodico-ştiinţific al ASEM şi a comisiei metodice a
facultăţii, DS nr.4din 27.10.2010
24. Regulament de organizare a studiilor în ASEM în baza sistemului naţional de credite de studiu,
DS 3 din 23 decembrie 2015, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.0_asem_sncs.pdf
25. Regulament privind organizarea examenului de finalizare a studiilor superioare de licenţă în
ASEM, DS 3 din 24 decembrie 2014, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.2_examen_licenta.pdf
26. Regulamentul ASEM privind evaluarea activităţii de învăţare a studenţilor, REG.0.EAIS din
14.03.2012, disponibil http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.1_evaluare_stud.pdf
27. Regulamentul ASEM privind prevenirea plagiatului în rândul studenţilor/masteranzilor, DS nr. 5
din 27 februarie 2013, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.3_reg_plagiat.pdf
28. Regulamentul cu privire la normarea activităţii ştiinţifico-didactice a personalului din ASEM, DS
7 din 29 iunie 2016, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/2.21_reg_normare1.pdf
29. Regulamentul cu privire la condiţiile de ocupare a locurilor cu finanţare bugetară în ASEM, la
ciclul I, Licenţă, DS 10 din 26 februarie 2014, disponibil
http://www.ase.md/files/documente/regulamente/interne/2.7_reg_locuri_bugetare.pdf
30. Regulamentul cu privire la elaborarea în echipă a tezei de licenţă/master, DS nr. 3 din 24
decembrie 2014, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.4_teza_echipa.pdf
31. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii
în Învăţământul Profesional, HG nr. 191 din 22 aprilie 2015
32. Regulamentul privind promovarea anului de studii, DS nr. 10 din 29 iunie 2012, disponibil
http://www.ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.6_promovare.pdf
33. Regulamentul privind evaluarea activităţii de învăţare a studenţilor, DS 6 din 14 martie 2012,
disponibil http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.1_evaluare_stud.pdf
34. Regulamentul de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de
Credite de Studiu, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015
35. Regulamentul privind monitorizarea angajabilităţii şi a traseului profesional al absolvenţilor
ASEM, DS 3 din 2 noiembrie 2016, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/2.22_Reg_traseu_profesional_absolventi_ASE
M.pdf
36. Standardele şi liniile directoare (ESG), revizuite la Conferinţa Ministerială din Erevan din 14-15
mai 2015, disponibil http://edu.gov.md/sites/default/files/esg_in_romanian_by_anosr_0.pdf
31
37. Statutul Instituţiei Publice Academia de Studii Economice a Moldovei, Proces - verbal nr. 03 din
24 decembrie 2012, disponibil
http://www.ase.md/files/documente/regulamente/interne/2.1_statutul_asem.pdf
38. Strategia informatizării ASEM pentru perioada 2010-2015, DS 4/1 din 24 decembrie 2009,
disponibil http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/1.6_strategia_iasem.pdf
39. Planul strategic de dezvoltare al Academiei de Studii Economice a Moldovei pentru perioada 2012
– 2017, pp. 8-9, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/1.2_plan_strategic.pdf
40. Regulament-cadru privind organizarea şi funcţionarea organelor de conducere ale instituţiilor de
învăţământ superior din Republica Moldova, http://edu.gov.md/sites/default/files/conducere.pdf
41. Regulamentul Senatului Studenţesc ASEM, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/4.3_senat_stud.pdf
42. Regulamentul Consiliului facultăţii studenţesc ASEM, disponibil
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/4.4_consil_stud.pdf
43. http://anacip.md/index.php/ro/legislatie/anacip/ghiduri/send/22-ghiduri/412-ghid-de-evaluare-
externa-a-programelor-de-studii-de-licenta-invatamantul-superior
44. Legea nr.142 din 07.07.2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior,
ciclul I, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312972
32
Anexe
Anexa 1. Cursul de perfecţionare pedagogică: „Învăţarea bazată pe
probleme - PBL”
ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROBLEME – PBL (40 ore)
Formator: Baciu Sergiu, dr. hab., conf. univ., ASEM +…
Cursul este axat pe formarea unei personalităţi proactive şi are drept obiectiv major să
formeze la beneficiari, într-un mediu educaţional plăcut şi productiv, competenţa de a aplica
PBL pentru a asigura un învăţământ centrat pe student, bazat pe cercetare şi axat pe
formarea competenţelor profesionale.
1. Finalităţile învăţării. În această ofertă/curs de formare continuă se pune accentul pe
formarea la beneficiari a unor competenţe pedagogice, prin dezvoltarea unor capacităţi şi
atitudini care au la bază anumite cunoştinţe psiho-pedagogice pertinente, având ca finalitate
constituirea unui comportament pedagogic performant.
La finalizarea curs beneficiarul va fi capabil:
1) să construiască secvenţe/scenarii didactice bazate pe PBL;
2) să aplice tehnologii didactice relevante PBL (studiul de caz, proiectul);
3) să elaboreze un curriculum de formare profesională bazat pe PBL.
Finalităţile se vor realiza prin valorificarea conţinutul unităţilor de curs, dar şi prin
utilizarea adecvată a activităţilor de predare – învăţare – evaluare.
2. Conţinutul. Conţinuturile sunt organizate trans-disciplinar, pentru a ne axa în
procesul educaţional nu pe conţinutul ştiinţific, ci pe rezolvarea de probleme din domeniul
profesional. Cadrele didactice vor realiza următoarele module:
Modulul A. Învăţarea bazată pe problemă. Ce este şi cum poate fi aplicat PBL în
învăţământul profesional?
Modulul B. Proiectarea ofertei curriculare de formare profesională. Cum putem
proiecta şi organiza conţinuturile predate pentru a asigura un învăţământ centrat pe student,
bazat pe cercetare şi axat pe formarea competenţelor profesionale?
Modulul C. Metode de predare – învăţare - evaluare specifice PBL. Cum putem
utiliza metodele de învăţare activă pentru a crea un mediu care încurajează studenţii să lucreze
împreună şi să fie auto-motivaţi pentru a rezolva o problemă.
3. Metodele de predare – învăţare. Activităţile vor fi axate pe o învăţare prin
descoperire. Se vor îmbina in mod specific, pentru diferitele situaţii metode şi procedee cum
sunt: problematizarea, studiul de caz, jocul de rol, conversaţia euristică, dezbateri,
brainstorming, investigaţia, proiectul, explorarea din unghiuri de vedere multiple, discuţia panel,
argumentarea şi contra argumentarea, învăţare academică independentă etc.
4. Metodele de evaluare. În procesul de formare se va folosi în mod deosebit evaluarea
participativă.
Evaluarea finală se va realiza în baza elaborării în echipă şi prezentării în scris/oral a
unei modalităţi de aplicare (studiu de caz, proiect) a PBL în activitatea didactică.
33
Anexa 2. MODULUL DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ (realizat conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova)
1. Introducere
Pregătirea de specialitate temeinică, specifică anumitor discipline de învăţământ, constituie
calitatea esenţială şi fundamentală pentru exercitarea cu competenţă şi eficienţă a activităţilor
educaţionale. Însă, trebuie combătută concepţia potrivit căreia dacă eşti un bun specialist este
şi suficient să fii cadru didactic. Viaţa a demonstrat că adesea foarte buni specialişti, chiar cu
calitatea de oameni de ştiinţă, n-au fost întotdeauna şi foarte buni şi eficienţi profesori.
În condiţiile "exploziei informaţionale", ca urmare a progresului tehnic, ştiinţific, cultural,
urmat de schimbări continui, chiar de mutaţii în cadrul disciplinelor predate, în profesiuni, în
condiţiile economiei libere se necesită o preocupare şi o capacitate deosebită de a asigura o
pregătire psihopedagogică a cadrelor didactice universitare. În acest context, oferim această
programă de formare, care are un scop major tridimensional, în speranţa că beneficiarii vor:
Conştientiza importanţa practicării unor activităţi eficiente şi eficace în activitatea
profesională şi cea cotidiană.
Forma şi dezvolta competenţele necesare pentru obţinerea succesului în activitatea
didactică.
Acumula un stoc de cunoştinţe şi crea valoare academică adăugată în domeniul
educaţiei, care va servi drept bază pentru dezvoltarea personală şi profesională.
2. Finalităţile învăţării
În acest modul se pune accentul pe formarea unor competenţe psihopedagogice, prin
dezvoltarea unor capacităţi şi atitudini care au la bază anumite cunoştinţe pertinente, având ca
finalitate constituirea unui comportament pedagogic performant.
Competenţe-cheie specifice Competenţe-cheie generice
Cursantul va fi f capabil:
să analizeze critic teoriile, concepţiile şi
principiile care stau la baza unei pedagogii şi
a unei educaţii moderne,
să proiecteze şi elaboreze un curriculum de
formare profesională,
să motiveze studenţii pentru o învăţare
eficientă, eficace şi productivă,
să organizeze şi monitorizeze activităţile de
formare,
să aplice tehnologii didactice relevante,
să elaboreze şi adapteze conţinuturile predate
la nevoile de formare,
să evalueze competenţele studenţilor.
Cursantul va fi f capabil:
să stimuleze comunicarea şi munca
în echipă,
să fie promotor al schimbării,
să se autoevalueze şi să facă
reflecţii asupra activităţilor
colegilor,
să-şi dezvolte măiestria
profesională,
să acţioneze sinergic, având
abilităţile subordonate, cum sunt:
cooperarea creativă, valorificarea
diferenţelor.
Finalităţile se vor realiza prin valorificarea conţinutul unităţilor de curs, dar şi prin utilizarea
adecvată a activităţilor de predare – învăţare – evaluare.
3. Desfăşurarea activităţilor de predare – învăţare – evaluare
34
Planul de învăţământ pentru modulul psihopedagogic
Cod Denumirea activităţii didactice
Total ore
Număr de
ore pe tipuri
de activităţi
Form
a d
e ev
alu
are
Nr.
pu
nct
e cr
edit
e
To
tal
Co
nta
ct
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ua
l
Cu
rs
Sem
ina
r
La
bo
rato
r/
Pra
ctic
e
F.01.O.01. Pedagogie generală 120 30 90 16 14 - E 4
F.01.O.02. Psihologie generală 120 30 90 16 14 - E 4
F.01.O.03. Teoria şi metodologia curriculumului 120 30 90 16 14 - E 4
F.01.O.04. Psihologia educaţiei 120 30 90 16 14 - E 4
S.02.O.05. Teoria si metodologia instruirii 120 35 85 15 20 - E 4
S.02.O.06. Teoria si metodologia evaluării 120 35 85 15 20 - E 4
S.03.O.07. Management educaţional 90 30 60 15 15 - E 3
S.03.O.08. Comunicare educaţională 90 30 60 15 15 - E 3
S.01-03.O.09. Practica pedagogică 900 0 900 0 0 900 E 30
Total 1800 250 1550 124 126 900 9E 60
În elaborarea demersurilor de formare psihopedagogică au fost aplicate criterii de
selectare a conţinuturilor, precum: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor
cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică,
adaptabilitatea la contexte profesionale, socioculturale, sociale, economice şi tehnologice în
schimbare/în evoluţie, integralitatea şi coerenţa viziunii asupra cunoaşterii de specialitate,
abordate în relaţie cu didactica domeniului de specialitate, actualitatea ştiinţifică, în raport cu
schimbările/ inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în
educaţie.
Activităţile de predare–învăţare–evaluare vor fi organizate interdisciplinar, fiind axate pe
o învăţare prin descoperire. Se vor organiza următoarele activităţi de formare:
Activităţi de curs: prelegere, seminar, training, atelier de lucru, învăţare prin cooperare,
proiecte de grup etc.
Activităţi extracurs: autoinstruire, consultaţii.
Practica pedagogică: ore demonstrative şi elaborarea portofoliului pedagogic.
4. Literatura obligatorie recomandată pentru autoinstruire
1. CIOBANU Olga. Comunicare didactica
2. DIACONU Mihai; JINGA Ioan (coordonatori). Pedagogie
3. DRUTA Maria Elena. (coordonator), BADEA Florica; MIHAI Nina. Didactica
disciplinelor economice. Consideraţii teoretice si aplicaţii
4. TURCU Filimon. Psihologie şcolară
5. BACIU Sergiu. Suport metodologic pentru evaluarea academică. Chişinău: ASEM,
2010. 95 p. ISBN 978-9975-75-512-2.
5. Evaluarea finală
Pentru a obţine Certificatul de absolvire cursantul va trebui să prezinte un portofoliu
pedagogic, care va conţine următoarele elaborări ale pretendentului: Un eseu pe o tematică
psihopedagogică; Proiectul unui curriculum; Proiectul a trei activităţi didactice; Proiectul a
trei probe de evaluare.
35
Anexa 3. Foaia de parcurs
Acţiuni de implementare Responsabil Termen de
implementare
Resurse
1. Evaluarea necesităţii şi oportunităţii
elaborării/modificării programului de
studii la:
Modulul Psihopedagogic
Training - Învăţarea bazată pe
PBL
Baciu S. Ianuarie 2018 RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: decani,
şefi
departament,
cadre
didactice
2. Constituirea Grupului de lucru şi
desemnarea persoanei responsabile
pentru elaborarea/modificarea
programului de studii
Baciu S. Februarie 2018 RU: cadrele
academice
3. Evaluarea aşteptărilor cadrelor
didactice referitoare la competenţele de
urmat de către program
Cepraga L. Ianuarie-martie
2018
Cadre
didactice
4. Analiza programelor similare naţionale,
europene şi internaţionale
Baciu S.
Solcan A.
Cepraga L.
Ianuarie-martie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: cadrele
academice
5. Evaluarea resurselor necesare şi
existente
Baciu S.
Solcan A.
Februarie 2018 RU: cadrele
academice
6. Elaborarea programului. Discuţia în
cadrul Grupului de Lucru
Baciu S. Martie 2018 RU: cadrele
academice
7. Mobilitatea cadrelor academice Cotelnic A. Noiembrie
2016 -
februarie 2017
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: Serviciul
relaţii externe,
cadrele
academice,
Universităţile
partenere
8. Formarea personalului academic în
domeniul PBL
Baciu S. Pe parcursul
perioadei
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU:
Departamentul
studii,
dezvoltare
36
curriculară şi
managementul
calităţii;
cadrele
academice
implicate în
programul de
mobilitate
9. Elaborarea documentelor educaţionale:
curriculum pe discipline (programe
analitice), ghiduri, studii de caz,
evaluării etc.
Baciu S.
Profesorii
implicaţi
Februarie-iunie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU:
Departamentul
studii,
dezvoltare
curriculară şi
managementul
calităţii;
cadrele
academice;
Biblioteca
ştiinţifică
ASEM
10. Campania de promovare a programului:
- elaborarea pliantelor publicitare
- vizite în licee
- site-rile: www.ase.md,
www.studentie.md etc.)
- emisiuni radio
Responsabil
de program
Februarie-
septembrie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: cadrele
academice,
Serviciul
marketing şi
relaţii cu
publicul
ASEM,
Senatul
studenţesc
11. Pregătirea a două săli de studii pentru
lucru în echipă
Melnic I.
Prorector în
probleme de
administrare
şi
gospodărire
Iulie-august
2017
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: Serviciul
tehnic
12. Iniţierea Programului Pilot Baciu S. 1 septembrie
2018
37
13. Desfăşurarea programului de studii Baciu S.
Profesorii
implicaţi
Septembrie
2018 - iunie
2019
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: cadrele
academice
14. Monitorizarea şi evaluarea permanentă
a programului
Baciu S.
Profesorii
implicaţi
Pe parcursul
perioadei