i

561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP

Introducerea în Republica Moldova

a metodelor de învăţare bazate pe probleme:

Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor

(PBLMD)

www.pblmd.aau.dk

Pachetul de lucru 3

Program de Formare Pedagogică

Elaborat de: Valentina Prițcan, conf. univ., USARB (coordonator instituțional)

Natalia Gașițoi, prim prorector, conf. univ., USARB

Mariana Spatari, conf. univ., șef catedră, USARB

Evaluat de: John Reilly (expert extern), Universitatea din Kent, Regatul Unit

Louise Faber, associate professor, AAU

Kate Goodwin, associate professor, UoG

"Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei

Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar

părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a

informaţiei incluse în prezentul proiect de document."

First draft: Ianuarie, 2018

Revised:

Final draft:

Bălți, 2018

ii

Cuprins

Introducere .............................................................................................................................................. 3

1. Metodologie..................................................................................................................................... 5

1.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 5

1.2 Colectarea datelor .................................................................................................................... 5

1.3 Analiza datelor ........................................................................................................................ 6

1.4 Nivel de sistem ........................................................................................................................ 6

1.5 Nivel universitar .................................................................................................................... 12

1.5.1 Strategii și politici instituționale ........................................................................................ 12

1.5.2 Structuri instituționale ....................................................................................................... 13

1.5.3 Conținuturi/programe de formare profesională continuă .................................................. 18

1.5.4 Modlalități de formare profesională continuă ................................................................... 19

1.6 Nivel al facultății /catedrei/programului de studii ................................................................. 21

2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis) ................................................................. 23

2.1 Introducere............................................................................................................................. 23

2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori........................................................... 23

3. Foaia de Parcurs ............................................................................................................................ 35

3.1 Introducere............................................................................................................................. 35

3.2 Fit-for-purpose....................................................................................................................... 35

3.3 Schimbare de conţinut ........................................................................................................... 36

4. Observaţii finale ............................................................................................................................ 36

Referinţe: ............................................................................................................................................... 38

Anexe .................................................................................................................................................... 41

Lista tabelelor

Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului ................................................................................... 4

Tabelul 2. Model de raportare a datelor ............................................................................................. 5

Tabelul 3. Şablon pentru analiza transversală ................................................................................... 6

Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice ................................................................. 17

Tabelul 5. Analiza transversală .......................................................................................................... 23

3

Introducere

Secolul XXI se centrează în jurul conceptului de „societate a cunoaşterii”, iar

universităţile încearcă să răspundă provocărilor societăţii contemporane, puse fiind în faţa unor

noi aşteptări şi cerinţe din partea beneficiarilor. Cetăţenii europeni au nevoie de universităţi

puternice, autonome, pro-active şi incluzive, capabile să desfăşoare un învăţământ fundamentat

pe cercetare, pe o învăţare creativă şi inovatoare.

Provocările societăţii contemporane sunt generate în principal de:

ritmul accelerat al globalizării / mondializării;

îmbătrânirea demografică la nivel european;

ritmul rapid al dezvoltării tehnologice.

Aceste mutaţii au un impact major asupra societăţii, în general, asupra pieţii muncii, în

special. În acest context, universităţile sunt actori-cheie, îndeosebi în ceea ce priveşte

dezvoltarea capacităţii indivizilor de a se adapta la aceste solicitări.

Reformele iniţiate pe parcursul ultimilor zece ani au fost centrate îndeosebi pe

dezvoltarea unor programe orientate înspre integrarea învăţării pe parcursul întregii vieţi, spre

crearea spaţiului universitar european, atât în ceea ce priveşte activitatea de asimilare a „savoir-

ului”, cât şi în planul activităţilor de cercetare. În acest context, universităţile trebuie să

răspundă unor provocări generate de heterogenitatea persoanelor implicate în realizarea

studiilor, unor nevoi de învăţare extrem de diverse asociate acestor diferenţe.

Învăţarea de-a lungul întregii vieţi, educaţia permanentă sau formarea continuă

evidenţiază ideea potrivit căreia individul este în centrul demersurilor de politică educaţională.

Această formă de educaţie este văzută ca o investiţie continuă şi articulată în dezvoltarea

individului reunind „toate activităţile de învăţare ce au loc de-a lungul vieţii, cu scopul de a

îmbunătăţi cunoştinţele, deprinderile, competenţele, într-o viziune personală, civică, socială sau

legată de angajare pe piaţa muncii”.

Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona şi Procesul Bologna

au ca scop reformarea sistemelor de învăţământ superior, în vederea transformării acestora în

sisteme mai flexibile, mai coerente şi mai deschise la nevoile societăţii, capabile să răspundă

provocărilor globalizării şi necesităţii de formare şi reformare a forţei de muncă europene.

Universităţile au capacitatea de a propune un învăţământ fundamentat pe cercetare, pe

cercetarea aspectelor vizate de învăţarea permanentă. Uriaşul potenţial uman nu poate fi

ignorant de către instituţiile de învăţământ superior, se afirmă în Carta universităţilor europene

pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii 1 (2008, p.4).

Ce trebuie să urmărească universităţile în perspectiva educaţiei pe tot parcursul vieţii?

Potrivit Cartei universităţilor europene pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (2008, p.5-8)

cele mai importante aspecte sunt:

a) Să integreze ideea accesului lărgit la educaţie şi educaţia de-a lungul întregii vieţi

la nivelul strategiilor instituţionale;

b) Conceperea unui învăţământ şi a unor modalităţi de învăţare adaptate unei

populaţii eterogene;

1 (2008), Charte des universités européennes pour l`apprentissage tout au long de la vie, l’Association Européenne

de l’Université (EUA), Bruxelles, www.eua.be

4

c) Adaptarea programelor de studii în direcţia favorizării creşterii participării la

educaţie superioară, creşterii gradului de atractivitate a programelor pentru cei

care doresc revenirea la educaţia superioară;

d) Furnizarea unor servicii de consiliere şi orientare specifice;

e) Recunoaşterea experienţelor de învăţare anterioară ale studenţilor;

f) Înscrierea învăţării pe tot parcursul vieţii într-un demers orientat spre calitate;

g) Dezvoltarea relaţiei dintre cercetare –educaţie – inovare din perspectiva educaţiei

permanente;

h) Consolidarea reformelor privind promovarea unor medii de învăţare flexibile şi

creative pentru toţi studenţii;

i) Dezvoltarea parteneriatelor locale, regionale, naţionale şi internaţionale în direcţia

promovării unor programe atractive şi pertinente;

j) Universităţile trebuie să devină modele de instituţii de învăţare pe tot parcursul

vieţii.

Într-o astfel de perspectivă, universităţile nu sunt doar prestatori de servicii în materie de

educaţie şi cercetare, ele devin beneficiari ai educaţiei permanente şi, în consecinţă, modele.

Proprii angajaţi ai universităţilor pot urma programe de învăţare/formare continuă, fie că sunt

profesori, fie că fac parte din personalul administrativ, tehnic sau auxiliar.

Universităţile nu-şi pot onora aceste angajamente fără o acţiune concentrată a

guvernelor şi partenerilor regionali care trebuie să ofere cadrul legal şi mijloacele necesare

pentru dezvoltarea programatică a educaţiei şi formării continue.

Internaţionalizarea învăţământului superior din Republica Moldova este un imperativ al

timpului, iar ajustarea iminentă a programelor de studii la rigorile şi realităţile prezentului este

de necesitate stringentă. În acest context, Raportul de faţă reprezintă o analiză a activităţii de

formare pedagogică/formare continuă din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Scopul Raportului rezidă în realizarea unei analize ample a sistemului de învăţământ

superior în Republica Moldova şi, în special, în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi,

în baza metodologiei elaborate în cadrul proiectului PBLMD.

Metodologia a fost aplicată şi în Pachetul de Lucru 2 în vederea elaborării unui Raport

similar pentru sistemul universitar din Suedia şi Germania, mai exact în două universităţi din

aceste ţări, respectiv: Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm (KTH) şi Universitatea din

Siegen. În urma comparării elementelor metodologiei utilizate în universităţile europene şi a

celor din Moldova, a fost propus un plan de program pedagogic pentru dezvoltarea

competenţelor cadrelor didactice de a aplica strategia didactică PBL.

Atenție sporită am acordat aspectelor aplicative, analizei cadrului legisltiv şi normativ

ce reglementează activitatea didactică a universităţilor, acestea reprezentând o parte consistentă,

apreciabilă, din volumul Raportului.

Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului

Numele, prenumele Titlu, funcția în USARB Poziția în echipă

Valentina Prițcan Conferențiar universitar Lider de echipă

Natalia Gașițoi Conferențiar universitar, prim prorector Membru al

echipei

Mariana Spatari Conferențiar universitar, șefa Catedrei de

drept public

Membru al

echipei

5

1. Metodologie

1.1 Cadrul metodologic

La analiza situaţiei existente în domeniul învăţării centrate pe student, metodologia PBL

în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ne-am ghidat de metodologia-tip, elaborată în

cadrul proiectului şi prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2. Metodologia dată

vizează explorarea raportului dintre structurile interne ale universităţii şi programele

pedagogice de studiu, inclusiv modul în care elaborarea şi susţinerea programului de studiu sunt

integrate în întreaga universitate. Coeziunea elaborării programului de studiu cu susţinerea

acestuia va fi examinată la diferite niveluri ale instituţiei, cu eventuale suprapuneri de niveluri:

Nivelul Sistemului, Nivelul Conducerii Universităţii, Nivelul Consiliului de Studii.

Subiectele ce stau la baza metodologiei date constituie punctul de reper în ceea ce

priveşte colectarea datelor pentru elaborarea acestui Raport şi, ulterior, pentru analiza acestora.

De asemenea, ne-am ghidat de criteriile evidenţiate în PL2, fapt care ne-a uşurat efectuarea

analizei încrucişate pentru programul pedagogic de studiu la USARB şi programele similare de

la Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen

(USiegen) în contextul implementării învăţării bazate pe probleme.

Studierea experienţei universităţilor menţionate în domeniul utilizării metodelor de

învăţare centrate pe student, în general, şi a celei bazate pe probleme, în particular, dar şi a

întregului sistem de învăţământ, a condus la elaborarea programei de formare pedagogică, care

ar permite implementarea PBL.

La elaborarea Programului-pilot s-a ţinut cont de aplicabilitatea metodologiei PBL în

diferite universităţi în care s-au ralizat vizite de studiu. Fiecare universitate are particularităţile

ei, derivat din specificul sistemului de învâțâmînt al țârii respective. Acest deziderat a stat la

baza elaborării programei de formare pedagogică.

S-a elaborat un Plan de Acţiuni (foaia de parcurs) în vederea implementării Programului

Pedagogic – Pilot (PPP), prin care se urmăreşte scopul de a implementa PBL – ul, astfel încât

să devină parte a filosofiei pregătirii specialiștilor în USARB.

1.2 Colectarea datelor

Procesul de colectare a datelor s-a realizat conform metodologiei prestabilite.

Suplimentar, a fost analizat cadul legislativ şi normativ, în baza căruia își realizeză activitatea

instituţiile de învăţământ superior în Moldova, în general, şi USARB, în particular, pe domeniul

ce ne interesează. Am valorificat și experienţa didactică şi managerială a membrilor proiectului,

care au participat la colectarea datelor şi la elaborarea Raportului. Informaţia a fost colectată

conform următorului model:

Tabelul 2. Model de raportare a datelor

Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecţii

L1: Nivel de sistem

6

L2: Nivel al

managementului

universităţii

L3: Nivel

Facultate/Catedră

L4: Nivel Consiliul

de Studii

L5: Integrarea

studenţilor

dezavantajaţi

L6: Infrastructura

(mediul fizic)

L7: Nivelul

Programului de studii

1.3 Analiza datelor

Echipa de lucru a analizat datele, aplicând metodologia prestabilită și găsind răspunsuri

la întrebările înaintate, cu luarea în calcul a modului de activităte a universităţilor din RM,

impactul pe care îl au diferite procese asupra activităţii instituţiilor.

Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 3 (analiză transversală),

a permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel, păstrînd la

bază criteriile ce au fost înaintate la elaborarea Raportului pentru PL2. Evidenţierea şi luarea în

considerare a acestor criterii ne-a permis să efectuăm analiza încrucişată de caz, să evidenţiem

unele elemente comune, dar, în mare măsură, şi diferenţele existente. Această analiză ne-a servit

drept bază pentru elaborarea programului – pilot.

Tabelul 3. Şablon de analiza transversală

Criterii,proprietăţi,

indicatori

USARB KTH US

L1 criteriu etc. Elemente

principale pe

domenii

Elemente principale

pe domenii

Elemente principale pe

domenii

1.4 Nivel de sistem

1.4.1. Cadrul legal

Politica de stat in sfera învățământului, este determinata de Codul educației al Republicii

7

Moldova nr. 152 din 17.07.2014 (Monitorul Oficial, 24.10.2014, nr. 319-324, art. nr: 634,

art.624; art.539), care reglementează organizarea și funcționarea sistemului de învățământ.

Dirijarea generala a sistemului de învățământ la nivel central este efectuata de Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.

Formarea profesională continuă ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii

în Republica Moldova este reglementată de următoarele acte normative:

- Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, art. 35 – Dreptul la învățătură;

- Codul Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014, Titlul VII – Învățarea

pe tot parcursul vieții;

- Legea „Codul Muncii al Republicii Moldova” nr. 154-XV din 28.03.2003 Titlul VIII

- Formarea profesională;

- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1224 din 09.11.2004 cu privire la

organizarea formării profesionale continue;

- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 191 din 22.04.2015 cu privire la Agenția

Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional;

- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 616 din 18.05.2016 cu privire la

aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității în vederea autorizării de funcționare

provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic,

superior și de formare continuă;

- Ordinul METS al RM nr. 549 din 16 noiembrie 2005 „Normele metodologice de

elaborare și aplicare a standardelor programelor de formare profesională continuă”.

1.4.2. Politicile statului în domeniu

În baza Codului Educației art. 4 politica de stat în domeniul educaţiei presupune că:

(1) Educaţia reprezintă o prioritate naţională şi factorul primordial al dezvoltării durabile

a unei societăţi bazate pe cunoaştere.

(2) Prin politica sa în domeniul educaţiei, statul asigură:

a) dreptul fundamental la educaţie, indispensabil pentru exercitarea celorlalte drepturi

ale omului;

b) implementarea mecanismului de bază de formare şi dezvoltare a capitalului uman;

c) realizarea idealului şi a obiectivelor educaţionale, formarea conştiinţei şi identităţii

naţionale, promovarea valorilor general.

Educaţia la rândul său are ca misiune:

a) satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi ale societăţii;

b) dezvoltarea potenţialului uman pentru a asigura calitatea vieţii, creşterea durabilă a

economiei şi bunăstarea poporului;

c) dezvoltarea culturii naţionale;

d) promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranţă, a nediscriminării şi

incluziunii sociale;

e) promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;

f) facilitarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie pentru bărbaţi şi femei.

8

Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014–2020 „Educaţia-2020” este

principalul document de politici în domeniul educaţiei, care stabileşte obiectivele şi sarcinile

pe termen mediu în vederea dezvoltării educaţiei şi defineşte orientările şi direcţiile prioritare

de dezvoltare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova. Strategia este organizată în

baza a trei piloni: acces, relevanţă, calitate.

În contextul schimbărilor globale şi al declinului demografic accentuat, învăţarea pe tot

parcursul vieţii devine o preocupare importantă a sistemului educaţional. Unde unul din

obiectivele Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014–2020 este extinderea şi

diversificarea sistemului de instruire a adulţilor pe parcursul întregii vieţi din perspectiva

formării generale şi a formării profesionale continue, în corespundere cu nevoile persoanei

raportate la necesităţile socioeconomice.

Programele de formare profesională continuă a adulților sânt organizate în instituţiile

educaţionale de formare profesională continuă şi în alte tipuri de instituţii/organizații de stat ori

private care sânt supuse autorizării/acreditării şi sânt abilitate pentru această activitate în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Formarea profesională continuă a adulţilor se realizează prin programe de formare

profesională acreditate, care cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică

în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu.

În conformitate cu Codul Educației art. 133 dezvoltarea profesională a personalului

didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere este obligatorie pe parcursul întregii

activităţi profesionale şi se reglementează de Guvern, iar conform art. 132 pentru ocuparea

funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii superioare nepedagogice vor urma

obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui număr de 60 de credite de studii

transferabile.

Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de

conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în instituţii de formare

profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza unor programe de

formare profesională acreditate, prin:

a) stagii de formare profesională în instituţii de învăţământ şi cercetare sau organizaţii

acreditate din ţară şi de peste hotare;

b) participare, ca parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi

internaţionale;

c) participare cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane,

expoziţii internaţionale.

1.4.3. Standarde ocupaționale

Sistemul de învățământ este organizat pe niveluri şi cicluri în conformitate cu

Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED–2011):

a) nivelul 0 – educaţia timpurie:

– educaţia antepreşcolară;

– învățământul preşcolar;

b) nivelul 1 – învățământul primar;

c) nivelul 2 – învățământul secundar, ciclul I: învățământul gimnazial;

d) nivelul 3:

– învățământul secundar, ciclul II: învăţământul liceal;

9

– învățământul profesional tehnic secundar;

e) nivelul 4 – învăţământul profesional tehnic postsecundar;

f) nivelul 5 – învăţământul profesional tehnic postsecundar nonterţiar;

g) nivelul 6 – învăţământul superior, ciclul I: învăţământ superior de licenţă;

h) nivelul 7 – învăţământul superior, ciclul II: învăţământ superior de mast;

i) nivelul 8 – învăţământul superior, ciclul III: învăţământ superior de doctorat.

Formarea continuă a adulților se realizează prin:

1) cursuri tematice de perfecţionare/specializare până la 150 ore (până la 5 credite);

2) cursuri de perfecţionare/specializare/policalificare de scurtă durată până la 1 200 de

ore (până la 40 de credite );

3) cursuri şi programe de calificare suplimentară în baza studiilor:

a) învățământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore (până

la 30 de credite);

b) învăţământ profesional tehnic postsecundar și nonterțiar (nivelul 4-5 ISCED) până la

1800 de ore (până la 60 credite);

c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) până la 2 400 de ore (până la 80 de

credite);

4) cursuri şi programe de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări în

baza studiilor:

a) învățământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore (până

la 30 de credite);

b) învăţământ profesional tehnic postsecundar și nonterţiar (nivelul 4-5 ISCED) cu o

durată mai mare de 1 800 de ore (minimum 60 de credite);

c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) cu o durată mai mare de 2 700 de ore

(minimum 90 de credite pentru acelaşi domeniu).

După finalizarea cursurilor tematice de formare continuă, de perfecţionare /specializare/

policalificare, furnizorii eliberează perfecționare/calificare/atestare a competențelor

profesionale.

1.4.4. Structuri responsabile

Elaborarea, promovarea, monitorizarea implementării şi evaluarea impactului politicii

naţionale în domeniul educaţiei constituie competenţa Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării poate avea organe desconcentrate în teritoriu

cu funcţii de gestionare administrativă a învăţământului.

Organele locale de specialitate în domeniul învăţământului sânt create de autorităţile

administraţiei publice locale de nivelul al doilea în forma organizatorică de subdiviziuni

interioare, subordonate consiliilor raionale/ municipale. Titulatura, structura şi regulamentele

de funcţionare ale organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului se stabilesc de

consiliile raionale/municipale.

Managementul calităţii al învățământului este asigurat:

a) în învăţământul general:

– la nivel naţional – de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării şi Agenţia Națională de

Asigurare a Calității în Educație și Cercetare;

– la nivel local – de organul local de specialitate în domeniul învăţământului;

10

– la nivel instituţional – de managerii instituţiilor de învăţământ general;

b) în învăţământul profesional tehnic şi în învăţământul superior:

– la nivel naţional – de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, ministerele de resort şi

Agenţia Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare;

– la nivel instituţional – de structurile respective de asigurare a calităţii în învăţământ.

Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare

provizorie şi acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic,

superior și de formare continuă din Republica Moldova este elaborată de Agenția Națională de

Asigurare a Calității în Învățământul Profesional, în conformitate cu următorul cadru normativ

naţional şi european (recomandările internaţionale) din domeniu:

Codul educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014;

Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de

Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 191 din 22 aprilie 2015;

Nomenclatoarele domeniilor de formare profesională, ale specialităților şi

calificărilor, meseriilor/profesiilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de

învățământ superior, profesional tehnic și de formare continuă;

Standardele și liniile directoare pentru asigurarea calității în spațiul european al

învățământului superior (Standards and Guidelines for Quality Assurance in the

European Higher Education Area, ESG 2015), elaborate de Asociația Europeană

pentru Asigurarea Calității în Învățămîntul Superior (ENQA);

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009

privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în

educație și formare profesională (2009/C 155/01);

Cadrul european pentru asigurarea calității în educație și formare profesională

(EQAVET Framework), elaborat de Reţeaua Europeană pentru Asigurarea

Calităţii în Educaţie şi Formarea Profesională (EQAVET ─ European Quality

Assurance in Vocational Education and Training).

Programele de formare profesională continuă în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii

se supun evaluării în vederea acreditării sau autorizării de funcţionare provizorie, în condiţiile

legii.

Decizia cu privire la autorizarea de funcţionare provizorie, la acreditare, neacreditare

sau la retragerea dreptului de organizare a unui program de formare profesională continuă se

adoptă de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în baza rezultatelor evaluării efectuate de

Agenţia Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare.

1.4.5 Conținuturi/programe de formare

Tipurile programelor de formare profesională continuă sunt stabilite de Regulamentul

cu privire la organizarea formării profesionale continue aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1224 din 09.11.2004:

- cursuri de perfecționare tematice de scurtă durată (până la 72 de ore);

- cursuri de perfecționare/specializare multidisciplinare (72-500 ore);

11

- programe de recalificare în baza studiilor superioare sau medii de specialitate pentru

realizarea unei noi activități profesionale cu o durată de la 500 până la 1000 de ore;

- programe pentru recalificarea profesională în baza studiilor superioare sau medii de

specialitate pentru obținerea unei noi calificări, cu o durată mai mare de 1000 ore.

Actele normative care reglementează formarea profesională continuă, elaborarea

programelor de formare profesională continuă:

- Codul Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014 Titlul VII. Învăţarea pe

tot parcursul vieţii;

- Regulamentul cu privire la organizarea formării profesionale continue, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1224 din 09.11.2004;

- Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 549 din 16.11.2005 „Normele metodologice de

elaborare și aplicare a standardelor programelor de formare profesională continuă”;

- Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru

pregătirea cadrelor din instituțiile de învățământ superior;

- „Metodologia de evaluare externă a calității în vederea autorizării de funcționare

provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic,

superior și de formare continuă”, aprobată prin anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 616 din

18 mai 2016.

- Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-14).

Secțiile de studii post-universitare de învățare pe tot parcursul vieții monitorizează

activitatea de coordonare a programelor de formare continuă și orientare spre evaluarea externă

în vederea autorizării provizorii sau acreditării programelor de formare continuă.

Formarea profesională continuă a adulţilor se realizează prin programe de formare

profesională acreditate, care cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică

în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu.

Programele de formare profesională continuă sânt organizate de către furnizorii de

formare profesională şi pentru:

1) dezvoltarea competenţelor-cheie;

2) amplificarea competenţelor profesionale comune mai multor ocupaţii;

3) utilizarea competenţelor transversale.

La înscrierea pentru programele de formare profesională continuă, auditorilor li se iau

în considerare disciplinele studiate anterior în instituţiile de învăţământ superior sau profesional

tehnic secundar, postsecundar sau postsecundar nonterțiar, precum şi standardul calificării în

domeniul respectiv.

Formarea profesională continuă se realizează în baza programelor speciale, elaborate şi

organizate de către instituţiile și organizațiile cu activitate în domeniu, utilizându-se metode

interactive cu accent pe demersurile multimedia.

Programele de formare profesională continuă pe domenii de activitate se elaborează de

către furnizorii de formare a adulților și se coordonează cu ministerele de resort și Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin

al ministrului educației.

Procesele curriculare în formarea profesională continuă a adulţilor se bazează pe

principiul formării competenţelor profesionale elaborate în baza standardelor ocupaţionale şi a

12

Cadrului Naţional al Calificărilor.

Programele de formare profesională continuă pot fi structurate pe module sau discipline

sau adaptate la necesitățile individuale, astfel încât să asigure accesul egal şi nediscriminatoriu

la formarea profesională conform standardelor de asigurare a calității.

Programele de formare profesională continuă asigură dobândirea unor competenţe

profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale sau calificările recunoscute la nivel

naţional.

Formarea profesională continuă a adulţilor prin intermediul cursurilor şi programelor de

calificare suplimentară şi recalificare profesională se organizează în baza Cadrului Naţional al

Calificărilor şi a standardelor de evaluare externă şi acreditare.

În Codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr.152 din 17.07.2014, publicat în

Monitorul oficial nr.319-324 din 24.10.2014) se menţionează:

art.132 „(4) Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii

superioare nepedagogice vor urma obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui

număr de 60 de credite de studii transferabile”;

art.133 „(1) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic,

ştiinţific şi de conducere este obligatorie pe parcursul întregii activităţi profesionale şi se

reglementează de Guvern. (2) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-

didactic, ştiinţific şi de conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în

instituţii de formare profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza

unor programe de formare profesională acreditate, prin: a) stagii de formare profesională în

instituţii de învăţământ şi cercetare sau organizaţii acreditate din ţară şi de peste hotare; b)

participare, ca parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi internaţionale;

c) participare cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane, expoziţii

internaţionale”.

În temeiul celor expuse mai sus, vedem preocuparea legiuitorului de a asigura un

învăţământ de calitate prin formarea şi dezvoltarea continuă a competenţelor psihopedagogice

ale cadrelor didactice.

1.5 Nivel universitar

1.5.1 Strategii și politici instituționale

Formarea continuă a cadrelor didactice este o obligaţiune funcţională determinată prin Legea

învăţământului a Republicii Moldova, Codul Educaţiei al Republicii Moldova2 şi Carta

USARB.

Procesele de inițiere, aprobare, monitorizare și evaluare periodică a programelor de formare

profesională continuă sunt parte integrantă a Sistemului de management al calității din

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți și reprezintă o componentă de bază a activităților

academice din USARB, Programul de studiu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele:

1. Codului educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634);

2. Regulamentul de organizare a studiilor în învățământul superior în baza Sistemului

Național de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 1046

din 29 octombrie 201);

2 Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07.2014, art. 102

13

3. Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006-14) (ordinul

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei nr. 22 din 03.03.2014);

4. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația – 2020” (H.G.

nr. 944 din 14.11.2014);

5. Regulament cu privire la formarea continuă a adulților, Aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 193 din 24 martie 2017;

6. Regulament de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general, profesional

tehnic și din cadrul serviciilor de asistență psihopedagogică, Aprobat prin ordinul

ministrului educaţiei, culturii și cercetării nr. 62 din 23 ianuarie 2018;

7. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare

provizorie şi acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățămînt

profesional tehnic, superior și de formare continuă;

8. Ghid de evaluare externă a programelor formare profesională continuă;

9. Hotărârea de guvern 193, din 24.03.2017 cu privire la organizarea formarii

profesionale continue a adulților;

10. „Norme metodologice de elaborare şi aplicare a standardelor Programelor de

formare profesională continuă”, aprobate prin ordinul Ministrului Educaţiei, Tineret

şi Sport nr. 549 din 16 noiembrie 2005;

11. Sugestii privind elaborarea documentelor curriculare pentru instruirea adulţilor

elaborate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Periodicitatea perfecţionării cadrelor didactice este determinată de către rectorul

USARB în baza propunerilor şefilor de departamente (sau a altor subdiviziuni), luându-se în

consideraţie specificul domeniului de activitate a cadrelor didactice şi posibilităţile de realizare

a programelor de formare continuă.

Formarea continuă a cadrelor didactice include formarea psiho-pedagogică,

perfecţionarea măiestriei pedagogice, perfecţionarea, reciclarea şi, la necesitate, recalificarea

profesională.

Modalităţile de formare continuă a cadrelor didactice includ: studii de masterat psiho-

pedagogic şi masterat profesional, cursuri de perfecţionare a măiestriei pedagogice şi ştiinţifico-

didactică, stagii de perfecţionare la întreprinderi, instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţară

şi de peste hotare. Participarea cadrelor didactice cu rapoarte sau exponate la expoziţii,

conferinţe, seminare, simpozioane naţionale şi internaţionale este considerată ca o formă

suplimentară de perfecţionare.

Rezultatele formării profesionale continue se iau în consideraţie la alegerea, realegerea

cadrelor didactice prin concurs, avansarea în post şi stabilirea suplimentelor la salariul de bază.

1.5.2 Structuri instituționale

Strategiile și planurile de dezvoltare a personalului academic sunt reflectate în Planul de

dezvoltare strategică al USARB, planul strategic catedral și în planurile de activitate anuale al

Catedrelor de profil.

În cadrul USARB, responsabil de formarea continuă este Centrul de formare

profesională continuă (CFPC) http://formare.usarb.md/

Centrul de formare profesională continuă al USARB a fost constituit prin decizia

Senatului Universităţii din 21.03.2007 (procesul-verbal nr. 9). CFPC al USARB reprezintă o

14

subdiviziune specializată de formare profesională continuă a USARB, fiind integrat in structura

sistemului de formare profesională continua din Republica Moldova http://formare.usarb.md/

Centrul de formare profesională continuă organizează și realizează la nivelul regiunii de

nord a RM și la nivel republican cursuri de perfecționare, cursuri de calificări suplimentare și

de recalificare profesională, cursuri tematice de perfecționare/specializare.

Activitatea de formare profesională continuă a adulţilor este realizată prin programe de

recalificare, perfecţionare sau specializare în concordanță cu următoarelor obiective:

facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi

cu necesităţile pieţei muncii;

pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de

muncă;

actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază,

precum şi în ocupaţiile înrudite;

schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială

sau de modificări ale capacităţii de muncă;

însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru

îndeplinirea sarcinilor de serviciu;

promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;

dezvoltarea în USARB a activității de cercetare privind educația adultului, care să

sprijine îmbunătățirea calității programelor oferite.

Programele de formare continuă organizate de CFPC al USARB se desfășoară în

următoarele domenii: științe ale educației, arte, științe umanistice, ştiinţe politice, științe sociale,

asistență socială, ştiinţe ale comunicării, științe economice, drept, științe ale naturii, științe

exacte, inginerie și activități inginerești, științe agricole ș.a.

Formarea profesională continuă se realizează prin:

cursuri tematice de perfecționare/specializare până la 150 de ore (până la 5 credite);

cursuri de perfecționare/specializare-policalificare de scurtă durată până la 1200 de ore

(până la 40 credite);

cursuri şi programe de calificare suplimentară în baza studiilor:

a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore

(până la 30 de credite);

b) învăţământ profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelul 4-5 ISCED)

până la 1800 de ore (până la 60 de credite);

c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) până la 2400 de ore (până la 80

de credite).

cursuri şi programe de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări în

baza studiilor:

a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore

(până la 30 de credite);

b) învăţământ profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelul 4-5) cu o durată

mai mare de 1800 de ore (minimum 60 de credite);

c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) cu o durată mai mare de 2700 de

ore (minimum 90 credite pentru același domeniu).

În activitatea sa, CFPC USARB se conduce de legislaţia şi actele normative în vigoare

în domeniul formării profesionale http://formare.usarb.md/acte-normative/

15

USARB deține mai multe practici bune în domeniul formării continue:

Internaționalizarea procesului de formare continuă prin implementarea proiectelor de

consolidare a capacităților în domeniu, finanțate de Comisia Europeană. Actualmente,

USARB este membru a consorțiului de implementare a proiectului 561820-EPP-1-

2015-1-DE-EPPKA2-CBHE-JP Creating Moldovan E-network for promoting

innovative e-teaching in the continuing professional education (TEACH ME) din cadrul

Programului Erasmus+, KA2, Capacity Building in Higher Education. Proiectul

TEACH ME este finanţat de Comisia Europeană – Agenţia Executivă de Educaţie,

Audiovizual şi Cultură (EACEA) și este coordonat de Fachhochschule des Mittelstands

(FHM) din Bielefeld, Germania. Coordonator instituțional USARB – Valentina Prițcan

(http://www.usarb.md/proiecte-internationale/

https://sites.google.com/site/usarbteachme/despre-proiect);

Crearea Centrului de resurse pentru formarea continuă a cadrelor didactice

universitare în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicație „WETEN-

USB” (Director: prof.univ, dr. Valeriu Cabac), organizat ca finalitate a proiectului

WETEN - Western-Eastern Teacher Education Network, număr de referință: 145035-

TEMPUS-2008-LT-JPTHN, din cadrul programului TEMPUS IV, coordonat de Kaunas

University of Technology, Lituania (durata proiectului: 2009-2011)

(http://www.weten.org/);

Înscrierea la cursurile de perfecţionare, începând cu anul 2013, poate fi efectuată on-

line, anticipat demarării procesului de formare profesională, în vederea centrării

adecvate pe necesităţile cadrelor didactice: cadrele didactice îşi selectează programul

solicitat de 150 de ore-contact direct; remarcă subiectele de interes prioritar; indică locul

de muncă (gimnaziu, liceu etc.); în caz de necesitate, se înscriu la modulele tematice ce

li se oferă; informează dacă au nevoie de cămin şi alte servicii oferite de către USARB;

Pentru formarea continuă a cadrelor didactice universitare în domeniul TIC prin ordinul

rectorului USARB (nr. 05-350 din 12.07.2012) a fost creat un Centru de Resurse.

Centrul de resurse:

- informează operativ cadrele didactice despre aplicațiile Web, tehnologiile

informaționale nou apărute, potențialul lor didactice;

- oferă servicii de consultanță cadrelor didactice privind utilizarea TIC în procesul de

formare;

- expertizează cursurile elaborate pentru platforma de învățare MOODLE;

- realizează sesiuni de formare în domeniul utilizării TIC la solicitarea subdiviziunilor

universitare;

- organizează seminare, conferințe în domeniul utilizării TIC, pregătește materiale

didactice, ghiduri pentru uzul cadrelor didactice;

- participă la elaborarea politicilor universității în domeniul informatizării și

internetizării procesului de formare și implementării TIC.

O altă subdiviziune universitară, responsabilă de calitatea proceselor universitare,

inclusiv a proceselor de formare continuă, o constituie Departamentul de Management al

Calităţii (DMC), http://www.usarb.md/departamente/departamentuldemanagementalc/ creat

în USARB în septembrie 2011. La 5 decembrie 2011 şi ulterior la 24 august 2012 universitatea

a fost certificată de organismele de certificare a sistemelor de management IQNet (The

16

International Certification Network) şi SRAC (Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii)

în domeniile activităţi de învățământ universitar şi pregătirea cadrelor universitare şi academice.

Sistemul de Management al Calităţii (SMC) al USARB este aplicat în domeniul

serviciilor educaţionale de cercetare ştiinţifică şi serviciilor universitare administrative.

DMC este organul principal care are drept funcție stabilirea responsabilităţilor şi

competenţelor decizionale, facilitarea implementării şi îmbunătăţirii continue a SMC, instruirea

managerilor universitari, a grupului de auditori interni în domeniul calităţii, culegerea

informaţiei despre bunele practici în managementul calităţii.

Universitatea a stabilit, documentat, implementat un Sistem de Management al Calităţii

în conformitate cu cerinţele EN ISO 9001:2008 (SR EN ISO 9001:2008), îl menţine şi îl

îmbunătăţeşte continuu. În acest scop au fost realizate următoarele activităţi:

a) au fost determinate procesele necesare Sistemului de Management al Calităţii şi

aplicate în întreaga Universitate;

b) s-a determinat succesiunea şi interacţiunea acestor procese;

c) s-au determinat criteriile şi metodele necesare pentru operarea şi controlul eficace al

proceselor;

d) s-a asigurat disponibilitatea resurselor (umane şi de infrastructură), a informaţiilor şi

materialelor didactice necesare pentru funcţionarea şi monitorizarea acestor procese;

e) se monitorizează, măsoară, analizează procesele nominalizate;

f) se urmăreşte şi se implementează acţiuni pentru realizarea rezultatelor planificate şi

îmbunătăţirea continuă a proceselor SMC.

În conformitate cu documentele Sistemului de Management al Calităţii (SMC),

implementat şi certificat la USARB, organele responsabile de menţinerea şi gestiunea SMC

sunt:

a) Reprezentantul Managementului în domeniul Calităţii, autoritate ce îi revine prim-

prorectorului;

b) Comisia Senatului „Evaluare și Asigurare a Calităţii în Învățământ”, responsabilă

pentru promovarea politicilor de asigurare a calităţii, precum şi controlul proceselor

din cadrul universităţii.

c) Coordonator al SMC, funcţie ocupată de şeful Departamentului de Management al

Calităţii (DMC);

d) Comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii ale Facultăţilor, formate în scopul

coordonării, controlului şi analizei activităţilor de asigurare şi menţinere a calităţii

studiilor la facultate.

e) Responsabilul pentru asigurarea calităţii tuturor proceselor derulate în cadrul catedrei

(învăţământ, cercetare, organizare şi relaţii externe).

Sistemul de Management al Calităţii (SMC) al USARB este aplicat în domeniul

serviciilor educaţionale, învăţământului superior şi continuu, cercetărilor ştiinţifice şi serviciilor

universitare administrative. USARB pledează pentru instituționalizarea culturii calității.

Sistemul de Management al Calităţii stă la baza Planului de dezvoltare strategică a USARB

pentru perioada 2013-2018 Universitatea a întocmit Manualul SMC, conform cerinţelor

cuprinse în standardul EN ISO 9001:2008 (SR EN ISO 9001:2008).

Din politicile USARB cu privire la formare continuă se inscriu și politicile de internaționalizare,

care asigură mobilitățile personalului didactic.

http://www.usarb.md/erasmus/actiunea-cheie-1-mobilitati/

17

Rezumând, atenționăm că formarea continuă a personalului academic reprezintă

obiectivul nr.4 prevăzut în pct.8.1., capitolul VIII „Strategia managerială” din Planul de

dezvoltare strategică al USARB. În acest sens, în perioada anilor 2012 – 2017 titularii catedrelor

au beneficiat de:

stagii de mobilitate, vizite de studii în cadrul universităților din țară și peste hotare;

cursuri de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul utilizării tehnologiilor

informaționale și comunicaționale, organizate în cadrul USARB;

concursuri și premierea pentru cel mai bun material științifico-didactic;

cursuri de limbi străine în cadrul USARB;

modulul psiho-pedagocic.

În vederea creșterii profesionale, anual, în incinta USARB-ului, se organizează:

Evenimente științifice (Colloquia professorum, Interuniversitaria, Colocviul

doctoranzilor „Orientări actuale în cercetarea doctorală”);

Seminare, trainguri organizate de profesori cu experiență de la USARB și alte instituții

de învățămînt.

Pentru dezvoltarea profesională a personalului academic în cadrul USARB sunt aplicate

următoarele metode de susținere și stimulare a performanței: acordarea premiilor, decernarea

diplomelor de merit, exprimarea mulțumirilor din partea conducerii universității, asigurarea

financiară a formării continue a cadrelor prin mobilitate, stagieri, cursuri de perfecţionare în

baza proiecte naţionale şi internaţionale. În dependenţă de performanţele didactico-ştiinţifice

ale angajaţilor Universităţii, se stabileşte anual, începînd cu 2011, un spor personalizat pentru

performanţa didactico-ştiinţifică a cadrelor didactice.

Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice

N

Nr.

crt.

Modalităţi de perfecționare

Responsabil de

organizarea

instruirii

Documente de referinţă

1. Modului psihopedagogic

Prim

prorectorul;

Prorectorul

pentru studii

cu frecvență

redusă;

CFPC, DMC

Codul educaţiei al RM;

Regulament cu privire la organizarea

formării profesionale continue.

2. Stagii la instituţii de

învăţământ de peste hotare

Departamnetul

de Relații

internaționale

Regulament cu privire la organizarea

formării profesionale continue;

Regulament cu privire la organizarea

mobilităților.

3. Participarea în cercetări

ştiinţifice

Serviciul

Ştiinţă

Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al

Republicii Moldova.

4. Doctorat/postdoctorat Şcoala

Doctorală

Regulament privind organizarea şi

desfăşurarea doctoratului şi a post-

doctoratului.

18

5.

Participarea la activităţi de

instruire şi dezvoltare

profesională organizate în

cadrul facultăţii sau

catedrei

Decanii,

Şefii catedrelor

Regulament cu privire la organizarea

formării profesionale continue.

6.

Stagii de dezvoltare

profesională în cadrul

organizaţiilor,

întreprinderilor

Decanii,

Şefii catedrelor

Regulament cu privire la organizarea

formării profesionale continue.

7.

Participarea la conferinţe,

seminare, trening-uri,

workshop-uri

Şefii catedrelor Regulament cu privire la organizarea

formării profesionale continue.

8. Autoinstruirea Şefii catedrelor Regulament cu privire la organizarea

formării profesionale continue.

1.5.3 Conținuturi/programe de formare profesională continuă

Procesele de inițiere, aprobare, monitorizare și evaluare periodică a programelor de

formare profesională continuă sunt parte integrantă a Sistemului de management al calității din

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți și reprezintă o componentă de bază a activităților

academice din USARB.

Programele de formare profesională continuă se elaborează în conformitate cu Normele

metodologice de elaborare şi aplicare a standardelor programelor de formare profesională

continuă aprobate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, ţinându-se cont de nivelul de

instruire, pregătirea profesională a cursanţilor şi obiectivele instruirii: perfecţionare,

specializare, recalificare, obţinere a unei noi calificări profesionale în baza studiilor superioare

etc.

Standardul Programului de formare profesională continuă stabileşte competenţele

profesionale, condiţiile de formare a specialistului, normele de realizare şi finalitatea procesului

de instruire corelate cu standardele de calificare a specialităţilor și specializărilor incluse în

clasificatorul ocupațiilor și Nomenclatorul domeniilor de formare profesională.

Standardul Programului de formare profesională continuă în baza studiilor superioare

include următoarele compartimente:

Caracteristica generală a Programului de formare profesională continuă în baza studiilor

superioare;

Specificarea nivelului de pregătire necesar pentru admiterea la Programa de formare

profesională continuă;

Structura Programului de formare profesională continuă;

Cerinţe minime faţă de conţinutul Programei de formare profesională continuă;

19

Planul de învăţământ: planul de învățământ general, lista unităților de curs/modulelor,

calendarul procesului de studii, stagiul de practică, repartizarea orelor pe grupe de

unități de curs/module;

Condiţiile de realizare a Programului de formare profesională continuă (baza didactică,

durata, forma şi limba de instruire, condiţiile în care se desfăşoară procesul de

instruire);

Nivelul de pregătire la finalizarea Programului de formare profesională continuă evaluat

în baza cunoştinţelor, competenţelor şi aptitudinilor;

Evaluarea finală (examen/test de absolvire, proiect/test de diplomă).

Programele de formare profesională continuă se elaborează, ţinându-se cont de nivelul

de instruire, pregătire profesională a specialiştilor care candidează pentru instruire.

Planul de învăţământ reflectă:

scopul instruirii;

profilul, specialitatea, calificarea;

baza admiterii;

durata Programei (ore, credite ECTS);

forma de organizare a învăţământului (cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă, pe module, la

distanţă);

regimul de studii (numărul de ore pe zi);

lista unităților de curs/modulelor;

numărul de ore conform unităților de curs/modulelor;

tipurile orelor de instruire (prelegeri, seminare, lucrări practice/de laborator etc.);

repartizarea pe etape de instruire;

formele de evaluare.

Curricula unității de curs/modului conţine:

obiectivele unității de curs/modulului;

introducere;

totalitatea și lista temelor;

subiectele de bază la fiecare temă expuse în consecutivitatea determinată;

denumirea tipurilor de activităţi prevăzute pentru predarea-învăţarea temei respective;

recomandări metodice de realizare a programei de învăţământ;

formele de evaluare;

lista literaturii şi a altor tipuri de materiale instructiv-metodice necesare pentru instruire.

1.5.4 Modlalități de formare profesională continuă

Conform prevederilor CFPC al USARB http://formare.usarb.md/cursuri/ formarea

profesională continuă se efectuează prin:

calificare – dobândirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit

persoanei interesate să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;

perfecţionare - dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;

20

specializare - obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de

cuprindere a unei ocupaţii;

obţinerea unei calificări suplimentare - însuşirea cunoştinţelor speciale şi obţinerea

competenţelor specifice unei noi ocupaţii sau profesii înrudite cu cea precedentă;

recalificare - obţinerea de competenţe necesare unei noi ocupaţii sau profesii, diferită

de cea dobândită anterior.

Centrul Formare Continuă al USARB oferă studii de formare profesională continuă

conform Regulamentului cu privire la organizarea formării profesionale continue, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1224 din 9 noiembrie 2004 prin:

1) cursuri tematice de perfecționare/specializare până la 150 de ore (până la 5

credite);

2) cursuri de perfecționare/specializare-policalificare de scurtă durată până la 1200 de ore (până

la 40 credite );

3) cursuri şi programe de calificare suplimentară în baza studiilor:

a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore

(până la 30 de credite);

b) învăţământ profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelul 4-5 ISCED)

până la 1800 de ore (până la 60 de credite);

c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) până la 2400 de ore (până la

80 de credite).

4) cursuri şi programe de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări în baza

studiilor:

a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore

(până la 30 de credite);

b) învăţământul profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelu 4-5) cu o

durată mai mare de 1800 de ore (minimum 60 de credite);

c) învăţământul superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) cu o durată mai mare de

2700 de ore (minimum 90 credite pentru același domeniu).

Programele de formare continuă organizate de CFPC al USARB se desfășoară în

următoarele domenii: științe ale educației, arte, științe umanistice, ştiinţe politice, științe sociale,

asistență socială, ştiinţe ale comunicării şi informării, științe economice, drept, științe ale

naturii, științe exacte, inginerie și activități inginerești, științe agricole ș.a.

Înscrierea la cursurile de formare continuă se efectuează în baza cererii personale a

cursantului şi contractului privind acordarea serviciilor de formare continuă semnate de

prorectorul pentru studii cu frecvență redusă și formare continuă. Înregistrarea poate fi realizată

și online.

La cursurile de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul specialităţii se

utilizează baza tehnico-materială a centrelor specializate de formare continuă ale Universității,

laboratoarele şi sălile de curs ale facultăţilor, spațiile Bibliotecii Științifice ale USARB.

21

La formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul de specialitate participă în calitate

de formatori şefii de departamente, cadrele didactice şi savanţii cu experienţă din cadrul

Universității.

1.6 Nivel al facultății /catedrei/programului de studii

Planificarea activității metodice a personalului academic cu referire la programul de

studiu se realizează în conformitate cu pct.1.1. Activitatea didactico-metodică din planul

stategic catedral pentru perioada 2013-2018, fiind particularizate la începutul fiecărui an de

studiu prin compartimentul III. Activitatea didactico-metodică din planul anul de activitate a

catedrelor de profil; compartimentul III. Activitatea metodică din planurile individuale de lucru,

discutate și aprobate la ședințele catedrelor și Consiliul Facultății de Drept și Științe sociale,

fiind monitorizate pe parcursul anului de către șeful de catedră.

Activitatea metodică a personalului academic cu referire la programul de studiu se

materializează anual prin elaborarea materialelor didactico-metodice: manuale, note de curs,

cursuri pe platforma Moodle, materiale metodice, indicații metodice, ghiduri, curricule, probe

de evaluare curentă și finală.

Evaluarea personalului academic este efectuată pe parcursul anului de studiu prin

următoarele forme: promovarea orelor publice; asistări reciproce la prelegeri, seminare, lucrări

de laborator; discutarea și recenzarea curriculumurilor, ghidurilor, notelor de curs, suporturilor

de curs prezentate la ședințele Catedrelor de profil, prezentarea și discutarea raporturilor și

dărilor de seamă privind activitatea metodică și științifică, chestionarea semestrială a studenților

de către Departamentul de Management al calității (DMC) din cadrul USARB.

Rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenți sunt transmise semestrial de

către DMC pe e-mailul Șefilor de catedre, decanilor, rectorului și fiecărui titular personalizat.

Analizând rezultatele evaluării personalului academic, în planurile de lucru a catedrei și

planurile de formare continuă sunt incluse activități pentru îmbunătățirea procesului didactic și

pentru înlăturarea neconformităților.

La ședințele catedrelor, în baza rezultatelor evaluării personalului academic, se

evidențiază bunele practici, se atrage atenția la neajunsurile depistate, propunțndu-se un plan de

măsuri de corecție.

Principalele demersuri şi activităţi prin care catedrele/departamentele contribuie la

formarea continuă/perfecţionarea personalului didactic la nivelul programului de studiu constau

în:

a) analiza nevoilor de educaţie, generale şi specifice, comune şi speciale şi stabilirea

priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ;

b) analiza resurselor educaţionale şi formularea modului în care acestea vor fi distribuite

şi utilizate la nivelul concret al universităţii şi al unităţilor de curs;

c) analiza contextului social şi pedagogic specific în care se desfăşoară procesul de

învăţământ;

d) analiza grupelor de studenţi sub aspectul rezultatelor anterioare ale învăţării şi

determinarea condiţiilor iniţiale de la care se porneşte în fiecare etapă a procesului de

învăţământ, respectiv la început de ciclu, de an şcolar, de semestru, la începutul unui

capitol nou din programa universitară;

22

e) definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/şi a competenţelor vizate prin

procesul de învăţământ;

f) organizarea, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor

predării şi învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice a studenţilor.

Un loc aparte revin instruirilor la nivel de program de studiu, axate pe consolidarea

competențelor TIC a cadrelor didactice universitare:

Consolidarea capacitităților de utilizare a platformei Adobe Connect în cadrul

proiectului PBLMD http://www.usarb.md/evenimente/articol/consolidarea-

capacititatilor-de-utilizare-a-platformei-adobe-connect-in-cadrul-proiectului-pblmd/

Training-ul SMART Notebook http://www.usarb.md/evenimente/articol/training-ul-

smart-notebook/. Rezumăm, că ptogramele de formare continuă inițiate de USARB derulează

ulterior formării iniţiale şi sunt destinate dezvoltării competenţelor profesionale dobândite prin

formarea iniţială sau dobândirii de noi competenţe.

Activităţile de formare continuă desfăşurate USARB înglobează activităţi de instruire

din sfera formării profesionale care presupun următoarele categorii de activităţi: cursuri

postuniversitare de specializare, cursuri postuniversitare de perfecţionare, programe de

conversie/reconversie profesională şi altele.

Ele pot avea ca finalitate calificarea, iniţierea, specializarea, respecializarea,

perfecţionarea sau reconversia profesională. Aceste activităţi pot fi creditate, iar în cazul

creditării lor, creditele cursanţilor vor fi recunoscute în cadrul unor activităţi de formare

continuă ulterioare.

23

2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis)

2.1 Introducere

În acest capitol vom realiza un studiu comparativ între sistemul de învăţământ superior

din Moldova şi sistemele de învăţământ din Suedia şi Germania, reliefând atât simiaritățile

dintre acestea cât şi deosebirile esențiale, încercând astfel să evidenţiem părțile slabe şi părțile

forte ale sistemului autohton, dar şi modalităţi ce pot îmbunătăţi şi eficientiza învăţământul

superior din Republica Moldova. Nu avem intenția de a analiza întregul sistem și scoaterea în

evidență a necesităților, problemelor și oportunităților. Ne vom focusa doar pe identificarea

modului de aplicare a metodologiei PBLMD, a metodelor de predare-învâțare-evaluare centrate

pe student și respectarea metodologiei prestabilite în cadrul proiectului PBLMD.

2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori

Vom reflecta situaţia comparativă în 3 universităţi: USARB, Republica Moldova,

Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm (KTH), Suedia şi Universitatea din Siegen

(USiegen), Germania prin abordarea sintetică a indicatorilor şi criteriilor de la fiecare nivel.

Tabelul 5. Analiza transversală

Criterii,

proprietăţi,

indicatori

ASEM KTH USiegen

L1. Nivel de sistem

1.1. Acreditarea

programelor de

studii.

În scopul acreditării a

fost fondată Agenţia

independentă

ANACIP. La prima

etapă se acreditează

programele de la

Ciclul I, licenţă, apoi

programele de la

ciclul II, masterat,

apoi de la Ciclul III,

doctorat. După aceasta

poate fi supusă

acreditării

universitatea în

întregime. Conform

Codului Educaţiei,

rezultatele acreditării

se vor afla la baza

clasificării

universităţilor în

categorii, iar ulterior

de aceasta va depinde

În Suedia procedura de

acreditare se face

pentru toate instituţiile

de învăţământ superior

în acelaşi timp. Ultimul

sistem suedez pentru

evaluarea programelor

de învăţământ superior

a fost finalizat în

octombrie 2014. Suedia

este în curs de

dezvoltare în prezent

un nou sistem de

evaluare.

Sistemul de acreditarea

este unul descentralizat

şi se realizează de către

Agenţiile independente

de acreditare, care sunt

acreditate de către

Consiliul de Acreditare

German

(Akkreditierungsrat -

http://www.akkreditier

ungsrat.de).

24

finanţarea

universităţilor. Sunt

elaboraţi indicatori,

care permit evaluarea

programelor.

1.2. Sistemul

naţional de

asigurare a

calităţii.

În Republica Moldova

Agenţia Naţională de

Asigurare a Calităţii

în Învăţământul

Profesional

(ANACIP) este

responsabil pentru

asigurarea unui sistem

integrat, credibil,

obiectiv şi transparent

de evaluare externă şi

acreditare a

instituţiilor şi a

programelor de studii.

Responsabilităţile

principale ale

Autorităţii privind

asigurarea calităţii în

instituţiile de

învăţământ superior se

referă la recunoaşterea

programelor noi,

precum şi la evaluarea

periodică a

programelor

recunoscute. Ambele

aceste activităţi sunt

responsabilitatea

Departamentului de

Asigurare a Calităţii

din cadrul Swedish

Higher Education

Authority (SHEA).

Cadrul juridic al

sistemului de acreditare

este definit prin Legea

pentru înfiinţarea

Fundaţiei pentru

Acreditarea

programelor de studii

în Germania, precum şi

contractele încheiate

între Consiliul de

Acreditare şi agenţiile

de acreditare. Consiliul

de Acreditare este

membru al reţelelor

internaţionale de

asigurare a calităţii:

INQAAHE (Reţeaua

Internaţională pentru

Asigurarea Calităţii în

Învăţământul Superior)

şi ENQA (Reţeaua

Europeană pentru

Asigurarea Calităţii în

Învăţământul Superior).

1.3. Organe

profesionale

implicate în

acreditare.

Pentru programul

psihopedagogice nu

este necesară

acreditarea de către

organele profesionale.

Este binevenit avizul

unei asociaţii

profesionale cu

referire la utilitatea

planului de studii

pentru mediul

educaţional.

Nu există organe

profesionale care

contribuie la validarea

programelor.

Nu există organe

profesionale care

contribuie la validarea

programelor.

L2. Nivel de Management al universităţii

Criteriul 1. Organele

de Guvernare, de

Management şi

organizare a

universităţii

Nu există o delimitare

clară între organele de

Guvernare şi

Management.

Sistemul organelor de

Consiliul universitar şi

Rectorul. Este structură

unitară de conducere.

Organe de conducere:

Consiliul, Senatul

Rectoratul.

25

conducere este format

din Senat, Consiliul

pentru dezvoltare

strategică

instituţională,

consiliul ştiinţific,

consiliul facultăţii,

consiliul de

administraţie şi

Rectorul.

Criteriul 2. Strategia

instituţională a

universităţii, care

încorporează

strategia curriculară

cu accentul pe

învăţarea axată pe

student

Calitatea studiilor şi

pregătirea

absolvenţilor pentru

viitoarea angajare în

câmpul muncii

constituie un obiectiv

prioritar pentru

ASEM. În acest sens,

se încurajează

utilizarea metodelor

de predare centrate pe

student. În Carta

ASEM capitolul VII

”Promovarea

învăţământului centrat

pe student” este

dedicat acestui

subiect.

În PLANUL

STRATEGIC DE

DEZVOLTARE al

Academiei de Studii

Economice a

Moldovei pentru

perioada 2012 – 2017

se menţionează

„Promovarea

metodelor flexibile şi

inovatoare de predare,

un mijloc eficient de a

asigura acest lucru

fiind valorificarea

oportunităţilor oferite

de tehnologiile

informaţionale şi

comunicaţionale,

inclusiv pentru a

sprijini învăţarea

În viziunea strategică a

KTH - ului pe 2027 e

specificat, că

”învăţarea bazată pe

student va afla în

centrul educaţiei

KTH.va rămâne

sistemul de predare

bazat pe ”mentori”

Fiecare student va simţi

la KTH ca acasă va

rămâne un mediu de

învăţare internaţional.

Succesul viitor al KTH

depinde de către

personal şi studenţi.

Universitatea din

Siegen are un Plan de

dezvoltare

instituţională care

pune accentul pe

aplicarea unor noi

metode de învăţarea

axate pe studenţi.

26

personalizată şi

interactivă,

învăţământul la

distanţă, mobilitatea

virtuală etc., fiind

necesară în acest scop

şi consolidarea

infrastructurii dedicate

transferului de

cunoştinţe.

Criteriul 3. Organe

de Asigurare a

Calităţii la nivel de

universitate

Pentru a implementa

politicii şi obiectivelor

referitoare la calitate

în ASEM este format

Departamentul Studii,

Dezvoltare

Curriculară şi

Management al

Calităţii al ASEM,

condus de director.

Politica în domeniul

calităţii, acceptată la

data de 06.01.2016

include patru elemente

de bază: (Quality

policy for KTH):

• Educaţie

• Cercetare

• Oferta de competenţe

• Colaborare

Planul de acţiune

pentru politica în

domeniul calităţii

stabileşte priorităţile şi

activităţile pentru

fiecare an. Raportul

anual privind calitatea

oferă o privire de

ansamblu asupra

activităţilor şi

rezultatelor.

În cadrul Universităţii

Siegen a fost constituit

Comitetul de

coordonare în domeniul

managementului

calităţii (LAQ), iar la

nivel de facultatea au

fost create Centre de

calitate (QZS).

Criteriul 4.

Formarea

Pedagogică a

cadrelor didactice şi

formarea continuă a

acestora

Este obligatoriu

pentru cadrele

didactice care nu au

pregătire pedagogică

să asculte modulul

psiho-pedagogic cu un

volum de 60 credite

de studii. În ASEM

este prevăzut că

pentru a putea

participa la concurs în

vederea ocupării unei

funcţii ştiinţifico-

didactică, în mod

obligatoriu, trebuie să

ai în ultimii 5 ani o

Responsabil de

formarea iniţială şi

continuă a cadrelor

didactice este Faculty

development in

Teaching and Learning,

KTH/ ECE.

Formarea pedagogică

se bazează pe modelul

CDIO. Din 1999 KHT

implementează

abordarea sistemică în

elaborarea curriculum -

ului, numită CDIO.

Centrul de Formare a

Profesorilor şi

Cercetare pedagogică

(Zentrum für

Lehrerbildung und

Bildungsforschung

(ZLB)) este o instituţie

ştiinţifică centrală a

Universităţii din

Siegen, responsabilă

pentru formarea

cadrelor didactice de la

Universitatea din

Siegen. ZLB este

reprezentat în toate

organele calităţii la

27

formare în domeniul

pedagogic şi una în

sectorul real al

economiei.

Universitatea din

Siegen.

L3. Nivel de Facultate/Departament

Criteriul 1. Rolul

facultăţii în

comunicarea cu

părţile implicate în

ce priveşte predarea

şi învăţarea centrată

pe student

Facultatea comunică

mai larg cu studenţii

şi profesorii ce au ore

la facultatea

respectivă. Sunt în

drept să refuze de

anumiţi profesori, care

nu satisfac anumite

cerinţe impuse sau nu

sunt agreaţi de către

studenţi. Catedrele au

o implicare mai mare

în predarea centrată pe

student, impunând

membrilor săi anumite

standarde.

La nivel de facultate,

principalul organ

decizional este

consiliul facultăţii, care

constă din decan,

prodecan(i), alţi

reprezentanţi ai

comunităţii facultăţii şi

reprezentanţii

studenţilor. Adiţional,

în consiliul facultăţii

pot fi incluşi şi membri

externi.

Facultăţile şi

Departamentele sunt

părţi componente ale

structurii interne a

Universităţii din

Siegen.

Iniţierea unui nou

program de studii este

prerogativa facultăţii.

L4. Nivel de Consiliu de Studii

Criteriul 1. Structura

organului

responsabil de studii

Organul responsabil

de organizarea

studiilor în ASEM

este Departamentul

Studii, Dezvoltare

Curriculară şi

Management al

Calităţii, care

conlucrează cu

catedrele în vederea

elaborării planurilor

de studii, a

programelor analitice

a disciplinelor.

Departamentul Studii

(Learning department)

de la Şcoala de

Educaţie şi Comunicare

în Inginerie (School of

Education and

Communication in

Engineering Science

(ECE) at KTH), este

responsabilă de

educaţie, cercetare şi

colaborare în domeniul

ingineriei.

Colaboratorii

departamentului studii

sunt membrii

consiliului organizaţiei

CDIO.

Organul responsabil

pentru dezvoltarea şi

asigurarea calităţii în

procesul de predare şi

de învăţare la

Universitatea din

Siegen, precum şi

identificarea şi

transferul de bune

practici este Comisia

permanentă a Senatului

pentru predare şi

învăţare pe tot

parcursul vieţii.

Criteriul 2. Analiza

practicii de evaluare

Evaluarea are un

caracter continuu şi

include evaluarea

curentă (pe parcursul

orelor practice),

evaluarea finală (la

finele cursului, în

Analiza cursului se

face de către directorul

de curs şi se bazează pe

evaluare, discuţii cu

studenţii, discuţii cu

profesorii implicaţi şi

examinatorii, precum şi

Universitatea utilizează

metode diverse de

evaluare, evaluarea

colegilor,

monitorizarea evaluării,

includerea unui

evaluator extern.

28

timpul sesiunii).

Examinarea se

efectuează în scris,

oral sau asistată de

calculator. Se

utilizează metoda –

portofoliul/proiect.

pe reflecţiile proprii. se

recomandă ca

evaluarea cursului să

fie finalizată în termen

de o lună după finisarea

acesteia şi ca analiza să

fie plasată pe pagina

web a cursului.

Criteriul 3.

Modalitate de

elaborare a unui

program de studii

nou

Se elaborează de

DSDCMC şi se

aprobă de Senat.

Totodată, este nevoie

de a obţine

Autorizaţie provizorie

de la ANACIP.

Cursurile de la ciclul I

sunt stabilite/iniţiate de

către directorul şcolii în

urma consultării cu alte

şcoli. O decizie privind

iniţierea unui curs se

face la şcoala unde va

avea loc cursul.

Cursurile de formare

continuă oferite sunt

decise de către

vicedecanul/prodecanul

facultăţii, în urma

pregătirii de către

directorul şcolii, în

cadrul administraţiei

universităţii.

Lansarea unui nou

program de studii

durează cca. 24 luni şi

se realizează

următoarele faze:

• preliminară

• examinare

• de decizie

• de implementare

Criteriul 4.

Implicarea

studenţilor în

elaborarea

programului de

studii

În mod direct cursanţii

nu sunt implicaţi în

elaborarea

programului de studii.

Însă, indirect sunt

implicaţi prin

includerea

reprezentanţilor în

Senatul ASEM unde

se analizează şi se

votează aceste

documente, unde pot

să-şi expună părerea.

De asemenea, se

efectuează permanent

chestionarea

cursanţilor cu referire

la curs sau la întreg

procesul de studii.

Studenţii sunt implicaţi

activ în toate organele

de conducere.

Studenţii sunt implicaţi

prin evaluarea

profesorilor şi a

programelor, a

cursurilor.

29

Criteriul 5.

Monitorizarea şi

analiza periodică a

programelor

În mod regulamentar,

se efectuează

revizuirea odată la 5

ani. Anual, se obţine

feedback de la

studenţi, absolvenţi,

angajatori, ceea ce

permite efectuarea

unei analize şi, după

necesitatea, iniţierea

procedurii de

actualizare.

Revizuirea programelor

se face în fiecare

semestru, în acest scop

se organizează 8

adunări anuale.

Se analizează anual,

inclusiv prin

feedbackul de la

studenţi, angajatori

L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi

Criteriul 1. Existenţa

unui organ ce se

preocupă de

studenţii cu

dizabilităţi

ASEM nu dispune de

o subdiviziune

dedicată studenţilor cu

dizabilităţi, totuşi la

nivel instituţional şi la

nivel de facultate se

duce evidenţa acestora

pentru a determina

măsurile de susţinere

individuală şi de

asistenţă ce pot fi

oferite.

În KTH nu am sesizat

existenţa acestui organ.

Pentru a susţine această

categorie de studenţi, la

Universitatea din

Siegen, în cadrul

Centrului de Consiliere

pentru studenţi, a fost

creat Oficiul pentru

persoanele cu handicap

sau boli cronice, iar

informaţia detaliată

despre activitatea

acestuia li serviciile

oferite este prezentată

pe site-ul universităţii.

Criteriul 2.

Modalităţi de lucru

cu studenţii din

mediul dezavantajat

în legătură cu

predarea

Sunt întreprinse

măsuri importante

pentru crearea unor

condiţii minime

pentru ca aceştia să nu

fie marginalizaţi.

Consilierea este

efectuată de către

îndrumătorul de

grupă.

În Politica universităţii

sunt elaborate

Principiile de egalitate

(Equality ombudsman),

care prevăd egalitatea

persoanelor cu

dezabilităţi şi

prevenirea atitudinilor

negative faţă de ei.

La Universitatea

Siegen, studenţii cu

probleme de sănătate şi

dezabilităţi, au dreptul

la "compensaţie",

reieşind din problemele

existente.

De exemplu,

prelungirea timpului

pentru examinare,

schimbarea formei de

examinarea din scris în

oral sau viceversa,

oferirea unor

întreruperi, pauze în

timpul lecţiilor sau

examenelor etc.

L6. Infrastructura (mediul fizic)

30

Criteriul 1.

Asigurarea

facilităţilor adaptate

la necesităţile

persoanelor cu

dizabilităţi

ASEM depune efort şi

ia măsuri pentru a

adapta infrastructura

în vederea asigurării

accesului la studii

studenţilor cu

dizabilităţi. Fiecare

bloc de studiu are

rampă cu acces pentru

persoanele cu

probleme locomotorii,

există ascensoare.

Există infrastructură,

care asigură accesul la

studii şi le oferă

posibilităţi de învăţare

studenţilor cu

dezabilităţi.

Infrastructura asigură

accesul la studii şi le

oferă posibilităţi de

învăţare studenţilor cu

dizabilităţi.

Criteriul 2.

Facilităţile existente

pentru studenţi în

susţinerea învăţării

bazate pe probleme

ASEM dispune de o

infrastructură

modernizată, cu săli

de studii, campusuri

bine amenajate,

bibliotecă ştiinţifică,

WI—FI etc.

Universitatea are o

infrastructură foarte

bună, cu săli de studii,

campusuri bine

amenajate, biblioteci,

WI—FI, ş.a.

În universitate se

evidenţiază o

infrastructură foarte

bună, cu săli de studii,

campusuri bine

amenajate, biblioteci,

WI—FI, ş.a.

L7. Nivel de program de studii (Psihopedagogie)

Criteriul 1. Structura

programului

Durata studiilor este

de un an pentru

Modulul

Psihopedagogic şi 40

ore auditoriale pentru

stagiile anuale.

Durata studiilor este

diferită, în dependenţă

de curs.

Durata studiilor este

diferită, în dependenţă

de curs.

Criteriul 2.Volumul

de lucru al

studentului

Volumul de lucru se

calculează în credite

transferabile: pentru

un semestru academic

– 30 ECTS; pentru un

an academic – 60

ECTS. Un ECTS

echivalează cu 30 ore

de lucru a unui

student.

În Suedia fiecare an de

studiu este echivalent

cu 60 ECTS, respectiv

fiecare semestru, 30

ECTS. 1 ECTS

echivalează cu 27 ore

de lucru a unui student.

Volumul anual de

muncă al studentului

fiind de cca. 1800 ore

Criteriul 3.

Evaluarea

studenţilor

- Există Regulamentul

privind evaluarea

activităţii de învăţare

a studenţilor unde se

explică tipurile de

evaluare practicate la

ASEM, modalităţile

de organizare şi

desfăşurare a

examenelor, scala de

evaluare.

-O notă se va acorda la

absolvirea unui curs.

Nota se determină de

către un profesor

desemnat în mod

special (examinatorul).

Instituţia de învăţământ

superior prevede cel

puţin cinci sesiuni de

examinare.

Regulamentul de

examinarea conţine

informaţii complete

modalităţile şi durata

de examinării.

Condiţiile de admitere

la examen, de repetare

a examenului.

31

- Evaluarea se bazează

pe anumite

competenţe dobândite

de student.

Criteriul 4.

Implicarea cadrelor

didactice, a

studenţilor,

absolvenţilor,

angajatorilor în

elaborarea,

gestionarea şi

îmbunătăţirea

programului

De obicei, în

elaborarea unui

program de studiu

sunt implicaţi direct

doar cadrele didactice.

Însă, până a pune pe

hârtie anumite cursuri,

se consultă studenţii,

angajatorii,

absolvenţii, fie prin

diferite chestionare,

prin organizarea

diferitor mese rotunde

etc. Deci, indirect la

elaborarea şi

îmbunătăţirea

programului participă

mai multe părţi.

În elaborarea,

dezvoltarea şi

îmbunătăţirea unui

program de studiu sunt

implicaţi mai mulţi

actori: cadre didactice,

studenţi, angajatori,

absolvenţi atât direct

(prin participarea în

diferite Comitete) cât şi

indirect (prin

răspunsuri la

chestionări, alt

feedback).

La Universitate Siegen

a fost creată Asociaţia

absolvenţilor şi Alumni

grupuri ale facultăţilor.

Experienţele

absolvenţilor pot

contribui în mod

substanţial la

modificarea condiţiilor

de studiu şi de orientare

în carieră în cadrul

cursurilor.

Criteriul 5. Evitarea

şi sancţionarea

trişatului şi

plagiatului

La nivel instituţional

există Codul de etică

universitară,

Regulamentul privind

prevenirea plagiatului

în rândul

studenţilor/masteranzi

lor, care clarifică ce

reprezintă situaţia de

plagiat, care sunt

consecinţele acesteia.

În ASEM fiecare

absolvent este obligat

să depună teza, în

format electronic, în

Repozitoriul ASEM

(Sistemul antiplagiat)

pentru verificarea

gradului de plagiat.

În cadrul universităţii

există o platformă

specială -TURNITIN ,

care testează la nivelul

de plagiere toate

proiectele, tezele de

licenţă şi master.

Pentru depistarea

cazurilor de plagiere la

Universitatea Siegen se

folosesc motoarele de

căutare de pe Internet:

Docol©c

(www.docoloc.de) şi

UN.CO.VER

(www.textbroker.de/un

cover).

În cazul tezei de

licenţă, studenţii

semnează Declaraţia

privind politica de

plagiat

(Plagiatserklärung)

asigurând astfel că teza

a fost elaborată

independent, sursele

folosite (inclusiv în alte

limbi) sunt indicate, iar

conţinutul versiunii

electronice corespunde

conţinutului celei

tipărite.

32

Criteriul 6.

Contestaţiile

studenţilor

Nota dată de

examinator poate fi

contestată

regulamentar.

Studenţii pot contesta

rezultatele examinării

finale în decurs de 24

de ore din momentul

anunţării notei.

În cazul în care se

dovedeşte că studentul

nu a fost apreciat

corect (subapreciat

sau supraapreciat),

Juriul poate anula nota

şi dispune formarea

unei comisii de

examinare din trei

persoane în vederea

repetării examenului.

În acest caz, în

componenţa comisiei

de examinare, nu este

inclus cadrul didactic

care a predat cursul

respectiv.

Reexaminarea. Dacă

studentul nu susţinut

examen în timpul

sesiunii de examinare,

el are posibilitatea doar

o singură dată în an să

re-examineze în timp

de trei ani de la data

examenului iniţial.

Perioada de

reexaminare la KTH de

obicei - ianuarie,

martie, iunie şi august.

Există Regulamente

care stipulează foarte

detaliat condiţiile când

pot fi depuse

contestaţiile,

modalitatea de

soluţionare a acestora.

Criteriul 7. Sistemul

de notare actual

Evaluarea

cunoştinţelor se

apreciază cu note de

la 10 la 1. Notele de la

„5” până la „10”,

obţinute în urma

evaluării, permit

obţinerea creditelor

alocate acestora,

conform Planului de

învăţământ. Nota

finală rezultă din

suma ponderată a

notelor de la

evaluările curente şi

examinarea finală şi

se înscrie cu exactitate

de o cifră după

virgulă.

Începând cu anul 2001

la KTH notarea se face

pe o scară de la A la F

pentru ciclurile I şi II,

iar la ciclul III,

doctorat, sunt

prevăzute calificativele

admis/respins.

Sistemul de notare

german cuprinde note

de la 1 (pentru foarte

bine) până la 5 (pentru

insuficient). Se pot

acorda şi note cu

zecimale. La

universităţile care au ca

şi condiţie de admitere

Numerus Clausus

(numărul de locuri este

limitat) notarea se face

de la 1 până la 18.

33

Criteriul 8. Rolul

examinatorului din

exterior

Examinatorii externi

sunt obligatorii în

cazul examenului de

finalizare a studiilor.

Aceştia sunt

desemnaţi în calitate

de Preşedinţi ai

Comisiilor de

evaluare prin decizia

Senatului ASEM.

Pentru examenele

curente nu se practică

examinatori din

exterior.

Examinatorul extern nu

este obligatoriu a fi

prezent în activitatea de

evaluare.

Examinatorul extern nu

este obligatoriu a fi

prezent în activitatea de

evaluare.

Criteriul 9.

Angajabilitatea

absolvenţilor

În ASEM se practică

chestionarea

absolvenţilor.

Organizatorii de

programe,

departamentele

universităţii sunt la

curent cu activitatea

post-absolvire a

discipolilor. La KTH s-

a format o cultură ca

absolvenţii să anunţe

universitatea dacă s-au

angajat sau nu, unde, în

ce poziţie etc.

Universitatea din

Siegen monitorizează

şi angajarea

absolvenţilor. Astfel

din 2008 aceasta

participă la Sondajul

on-line al absolvenţilor.

Conceptele învăţare de-a lungul întregii vieţi, învăţare/educaţie permanentă

evidenţiază ideea potrivit căreia individul este în centrul demersurilor de politică educaţională.

Într-o astfel de abordare, instituţiile care oferă programe de educaţie permanentă trebuie să vină

în întâmpinarea intereselor şi nevoilor individului.

Educaţia permanentă este văzută ca o investiţie continuă şi articulată în dezvoltarea

individului, reunind, în accepţiunea Comisiei Europene „toate activităţile de învăţare ce au loc

de-a lungul vieţii, cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele, deprinderile, competenţele, într-o

viziune personală, civică, socială sau legată de angajarea pe piaţa muncii” (2001).

Începând cu anul 2000, la nivel european, educaţia permanentă este privită ca viitorul

comun al tuturor într-un mod unic şi individual, iar Consiliul European, prin Memorandumul

privind învăţarea permanentă, sugerează statelor-membre că anume învăţarea pe tot parcursul

vieţii trebuie să fie direcţia comună de dezvoltare, care poate sigura o tranziţie reuşită spre

societatea cunoaşterii, considerând sistemele de educaţie şi formare drept responsabile pentru

promovarea şi implementarea acestei concepţii.

În condiţiile în care educaţia în Republica Moldova a fost declarată prioritate naţională,

iar trilaterala educaţie-cercetare-inovare este considerată strategia de bază în asigurarea creşterii

economice a ţării şi a bunăstării populaţiei, se impune valorificarea învăţării pe tot parcursul

vieţii.

34

În universităţile din Republica Moldova mai predomină sistemul clasic de centrare a

activităţilor pe profesor, pe care îl considerăm depăşit, cel puţin pornind de la faptul, că acesta

a fost proiectat pentru a integra absolvenţii pe o piaţă de muncă stabilă şi inflexibilă la

schimbările societăţii, mai ales în raport cu influenţele internaţionale. Luând însă în considerare

viteza cu care se realizează schimbările astăzi, flexibilitatea pieţei forţei de muncă, este evident

că un învăţământ centrat pe student oferă societăţii mai multe beneficii, oferă posibilitatea

pregătirii specialiştilor, care ar avea acele competenţe pe care le solicită angajatorii. Schimbarea

de la învăţământul centrat pe profesor la unul centrat pe student implică însă o transformare

culturală, şi deci schimbări comportamentale şi de atitudine, atât din partea studenţilor cât şi

din partea profesorilor, dar şi a instituţiei în general. Neimplicarea unuia din aceşti factori

face imposibilă realizarea acestei metode.

În urma studierii metodelor de predare axate pe PBL/centrate pe student în mai multe

universităţi europene, ne punem ca scop să introducem aceste metode în programul de formare

pedagogică de la USARB. Ne vom axa pe implementarea treptată a învăţământului bazat pe

probleme (PBL) în cadrul acestui program pilot. Conceptualizarea, proiectarea şi realizarea, la

nivel naţional, a unei strategii coerente şi comprehensive de formare-dezvoltare permanentă a

personalităţii poate fi un răspuns concret la provocările noului mileniu, renunţându-se la ideea

de a dobândi o cultură şi o cunoaştere care să se dovedească a fi utile pe durata întregii vieţi.

35

3. Foaia de Parcurs

3.1 Introducere

Foaia de parcurs reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente şi termene de

implementare a acţiunilor în vederea depăşirii provocărilor constatate în Programul - Pilot

pentru implementarea Învăţării Bazate pe Probleme.

Scopul imediat al acesteia îl constituie stabilirea unui fundament instituţional în vederea

depăşirii anumitor bariere sau a anumitor ameninţări existente în calea implementării

proiectului în cauză.

În ceea ce priveşte perioada de realizare, trebuie să se ţină seama de faptul că unele

elemente noi, care vor fi implementate pot fi încadrate în cadrul regulator existent, pe când

altele necesită anumite modificări în actele normative existente.

3.2 Fit-for-purpose

În vederea implementării Programului – Pilot a fost elaborată Foia de parcurs (Anexa

4). Aceasta include mai multe activităţi necesare de a fi implementate la nivel instituţional în

vederea realizării cu succes a Programului - Pilot. Realizarea acestui Plan de acţiuni a început

deja, unele activităţi fiind realizate, altele urmând să le demarăm. Activităţile menţionate am

putea formal să le divizăm în câteva grupe:

I. Activităţi ce ţin de elaborarea ofertei educaţionale (Modul/training PBL) pentru

cadrele didactice care vor preda aplicând PBL. La elaborarea acestora se va ţinut cont de

experienţa studiată şi analizată în Universităţile partenere din Europa de Vest, de actele

legislative şi normative, care reglementează activitatea în învăţământul superior în Republica

Moldova.

II. Activităţi ce ţin de pregătirea cadrelor didactice în vederea utilizării de către ei

a metodei PBL. În acest sens, o parte din cadrele didactice, care vor avea ore la grupele

respective au participat la mai multe trening-uri organizate în cadrul proiectului la UTM sau la

USARB pe parcursul anullor 2016-2017. De asemenea, mai mulţi profesori au beneficiat de

mobilitate academică în Universitățile din Europa de Vest, membre ale consorțiului PBLMD,

unde au avut posibilitatea de a se familiariza cu metoda în cauză. În cadrul USARB vor fi

organizate mai multe training-uri pentru cadrele didactice cu privire la învăţarea bazată pe

probleme, modul de organizare a procesului didactic ajustat la PBL etc.

III. Elaborarea documentelor educaţionale: curriculum pe discipline (programe

analitice), ghiduri, studii de caz, evaluării etc. (pentru I an de studii).

IV. Pregătirea mediului fizic pentru organizarea studiilor. În acest sens, USARB este

dotat cu cele necesare, inclusiv săli de studii, literatură, acces la baze de date, WI-FI gratuit

pentru studenţi şi profesori etc. Bibliotecii Științifice USARB i-au fost transmise cărţile

procurate în cadrul proiectuli PBLMD cu referire la învăţarea bazată pe probleme, pe care le

pot citi toţi doritorii. Vor fi făcute şi alte achiziţii de cărţi sau abonări la anumite baze de date.

V. Activităţi ce ţin de diseminarea bunelor practici. În acest sens va fi utilizat, în

primul rând, site-ul USARB www.usarb.md, în care reflectăm cu regularitate activitățile de

proiect PBLMD http://www.usarb.md/pblmd/ membrii echipei de proiect vor participa cu

36

comunicări la diferite conferinţe, ateliere de lucru, vor elabora articole ştiinţifice pentru a fi

publicate în reviste ştiinţifice din ţară.

VI. Extinderea proiectului pentru alte specialităţi în cadrul USARB.

Toate activităţile menţionate vor cere anumite resurse. Resursele financiare necesare

vor fi acoperite din proiect (mobilitatea cadrelor didactice şi a studenţilor, procurarea de

echipament etc.), cu suportul USARB (organizarea trening-urilor cu profesorii, motivarea

acestora, efectuarea de reparaţii, procurarea de mobilă etc.).

3.3 Schimbare de conţinut

Foaia de parcurs prezentată în Anexa 3 include unele activităţi necesare implementării

în cadrul Programului-pedagogic a Învăţării Bazate pe Probleme. De fapt, acest plan de acţiuni

este orientat spre modificarea paradigmei învăţământului superior, respectiv:

reorientarea de la instruirea studenţilor, la un proces de ghidare a acestora în crearea

valorii academice adăugate;

de la modul de gândire privind valoarea academică ca fiind produsă şi predată de cadrele

didactice, la gândirea valorii ca fiind co-creată împreună cu studenţii şi alţi parteneri ai

procesului formării;

de la tratarea studenţilor ca entităţi izolate, la înţelegerea lor în contextul propriilor lor

reţele sociale;

de la dezvoltarea resurselor tangibile (cum ar fi resursele materiale) ale instituţiei de

învăţământ, la dezvoltarea prioritară a resurselor intangibile (cum ar fi capitalul uman);

de la modul de abordare a clienţilor instituţiilor de învăţământ ca fiind ţinte, la abordarea

acestora ca parteneri şi furnizori de resurse pertinente pentru programele de formare;

de la punerea în prim-plan a eficienţei activităţii didactice, la creşterea eficienţei prin

eficacitate ca rezultat al formării la studenţi a competenţelor sociale şi profesionale

cerute de societate şi piaţa forţei de muncă.

4. Observaţii finale

Competenţele secolului XXI necesită implementarea unei instruiri care permite

studenţilor să aplice conţinutul cursurilor, să participe activ la învăţarea lor, să utilizeze

semnificativ tehnologia şi să colaboreze.

PBL este un model de instruire centrat pe student, bazat pe cercetare în care studentul

se angajează cu o problemă autentică, prost structurată care necesită o cercetare mai

aprofundată3. Studenţii identifică lipsurile din cunoaşterea lor, desfăşoară cercetarea şi aplică

ceea ce au învăţat pentru a dezvolta soluţii şi a-şi prezenta descoperirile4. Prin colaborare şi

3 Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-based

learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4. 4 Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview. In L.

Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning, No.68 (pp. 3-11).

San Francisco: Jossey-Bass.

37

cercetare, studenţii pot cultiva rezolvarea de probleme5, abilităţile metacognitive, angajamentul

în învăţare, şi motivaţia intrinsecă.

Învăţarea bazată pe problemă dezvoltă următoarele competenţe ale studenţilor:

Gândirea critică – abilitatea studentului de a emite judecăţi clare şi argumentate;

Rezolvarea problemelor – o competenţă care necesită ca persoana să aplice un

proces ordonat / structurat în vederea rezolvării problemelor;

Lucrul în echipă – abilitatea studenţilor de a lucra ca parte a unei echipe şi cu

celelalte persoane;

Auto-dirijarea – motivaţia studenţilor de a conduce propria învăţare.

În literatura pe care am consultat-o în domeniul PBL, am sesizat un risc important pentru

utilizarea PBL: în ciuda potenţialelor beneficii ale PBL, multor profesori le lipseşte încrederea

sau cunoaşterea pentru a o utiliza6. Deci, accentul de bază pe care trebuie să îl punem este

pregătirea adecvată a cadrelor didactice şi motivarea acestora în vederea utilizării PBL.

5 Norman, G. R., & Schmidt, H. G. (1992). The psychological basis of problem-based learning: A

review of the evidence. Academic Medicine, 67(9), 557-565. 6 Ertmer, P. A., & Simons, K. D. (2006). Jumping the PBL implementation hurdle: Supporting the

efforts of K–12 teachers. Interdisciplinary Journal of Problem-based Learning, 1(1), 5.

38

Referinţe:

1. Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades & Maria Perdikogianni

Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to Undergraduate Psychology

Teaching, Palgrave Macmillan, 2015.

2. Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview.

In L. Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning,

No.68 (pp. 3-11). San Francisco: Jossey-Bass.

3. Biggs John & Tang Catherine, Teaching for Quality Learning at University: What the

Student Does, 4th edition.

4. Black, A.E., Deci, E.L., The Effects of Instructors’ Autonomy Support and Students’

Autonomous Motivation on Learning Organic Chemistry: A Self Determination Theory

Perspective, in Science Education, Vol. 84, Issue 6, pg. 740–756, 2000.

5. Bocoş M. Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune. Cluj-Napoca: Editura

Presa Universitară Clujeană, 2002.

6. Bocoș M. Instruirea interactivă. Ghidul profesorului. Iași: Polirom, 2013. 470 p.

7. Cadrul Naţional al Calificărilor: Învăţământul superior: ciclul I, studii superioare de

Licenţă; ciclu II, studii superioare de Masterat; Doctorat: Domeniul general de studiu 36.

Ştiinţe economice: Domeniul de formare profesională 812 Turism / Min. Educaţiei al Rep.

Moldova. - Ch.:S. n., 2013 (Tipogr. “Bons Offices”). - 288 p, disponibil

http://edu.gov.md/sites/default/files/cnc_36_812-stiinte_economice.pdf

8. Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014.

9. Coombs Gary, Max Elden. Introduction to the special issue: Problem-based learning as

social inquiry-PBL and management education. In: Journal of Management Education 28,

No. 5 (2004): 523-535.

10. Cozma T., Diac G. (coord). Formarea continuă a cadrelor didactice între tradiţional şi

modern. Bucureşti: Editura Universităţii ,,Al. I. Cuza”, 2008. 244 p.

11. Davies John, Erik de Graaff, Anette Kolmos . PBL across the disciplines: Research into

best practice, 2011.

12. Duch, Barbara J., Groh, Susan E. & Allen, Deborah E. The power of problem-based

learning: a practical “how to” for teaching Undergraduate Courses in Any Discipline",

English: 1st ed, Sterling, Va.: Stylus Pub., 2001.

13. Ertmer, P. A., & Simons, K. D. (2006). Jumping the PBL implementation hurdle:

Supporting the efforts of K–12 teachers. Interdisciplinary Journal of Problem-based

Learning, 1(1), 5.

14. Ghid de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior / Andrei Chiciuc, Carolina

Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în Învăţământul

Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.

15. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de licenţă, învăţământul superior Andrei

Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în

Învăţământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 52 p.

16. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de masterat, învăţământul superior /

Andrei Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii

în Învăţământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.

39

http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.0_asem_sncs.pdf

http://www.usarb.md/fileadmin/dep.man.cal/28.11.2016/Planul_strategic_USARB.pdf

17. Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-

based learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4.

18. Legea nr.142 din 07.07.2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare

profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ

superior, ciclul I,

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312972

19. Livingstone, David, and Kenneth Lynch "Group project work and student-centred active

learning: Two different experiences", Studies in Higher education 25.3 (2000): 325-345.

20. Loon Mark, Jason Evans, Clive Kerridge. Learning with a strategic management simulation

game: A case study. International Journal of Management Education, 13, no. 3 (2015): 227-

236.

21. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie

şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ profesional tehnic,

superior şi de formare continuă, HG nr. 616 din 18 mai 2016.

22. Norman, G. R., & Schmidt, H. G. (1992). The psychological basis of problem-based

learning: A review of the evidence. Academic Medicine, 67(9), p. 557-565.

23. Paloş, R., Sava, S., Ungureanu, D., (coord.) (2007), Educaţia adulţilor. Baze teoretice şi

repere practice, Editura Polirom, Iaşi.

24. Petrovici C. Principii şi criterii de evaluare a competenţelor profesionale ale

învăţătorilor debutanţi. Teză de doctor în pedagogie. Chişinău:2006, 155 p.

25. Planul de dezvoltare strategică al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pentru

perioada 2013 – 2018, disponibil.

26. Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii integrate,

ciclul III – Doctorat), aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1045 din 29.10 2015,

disponibil

http://edu.gov.md/sites/default/files/ordinul_nr._1045_din_29.10.2015_plan-

cadru_pentru_studii_superioare_ciclul_i_-_licenta_ciclul_ii_-

_master_studii_integrate_ciclul_iii_-_doctorat.pdf

27. Politica Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi în domeniul managementului calităţii

http://www.usarb.md/departamente/departamentuldemanagementalc/politicauniversitiides

tat/

28. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay Wilkie.

29. Problem-based Learning: Case Studies, Experience and Practice (Case Studies of Teaching

in Higher Education), 2001.

30. Queeney, D.S., (1994), Assessing needs in Continuing Education. An essential Tool for

Quality Improuvement, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco.

31. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind

stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţii”, în:

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6.05.2008 (2008/C 111/01), anexa 1 –

Definiţii, p. 4, disponibil http://www.anpcdefp.ro/userfiles/EQF_recomandarel_ro.pdf

32. Regulament cu privire la mobilitatea academică în USARB, din 20.11.2016, disponibil

http://www.usarb.md/fileadmin/dep.man.cal/Aprilie/Regulament-mobilitate.PDF

40

33. Regulament de funcţionare a consiliului metodico-ştiinţific al ASEM şi a comisiei metodice

a facultăţii, DS nr.4din 27.10.2010.

34. Regulament de organizare a studiilor în ASEM în baza sistemului naţional de credite de

studiu, DS 3 din 23 decembrie 2015, disponibil.

35. Regulament privind organizarea și funcționarea biroului de FPC din USARB din

21.12.2016

http://www.usarb.md/fileadmin/dep.man.cal/Martie/REGULAMENT_Birou_de____form

are_profesional.pdf

36. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a

Calităţii în Învăţământul Profesional, HG nr. 191 din 22 aprilie 2015.

37. Regulamentul de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional

de Credite de Studiu, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015.

38. Savery John R., Thomas M. Duffy T. M. Problem-based learning: An instructional model

and its constructivist framework. CRLT Technical Report No. 16-01, Bloomington,

Indiana, Center for Research on Learning and Technology, Indiana University, 2001.

39. Schipor D.M. Formarea cadrelor didactice. Definire și re-definire în contextul educativ

actual. În: ROCSIR. Revista Română de Studii Culturale, nr.1, 2003.

40. Schwartz, Peter, Mennin Stewart & Webb Graham, Problem-Based Learning: Case Studies,

Experience and Practice, London: Kogan Page, 2001.

41. Standardele şi liniile directoare (ESG), revizuite la Conferinţa Ministerială din Erevan din

14-15 mai 2015, disponibil

http://edu.gov.md/sites/default/files/esg_in_romanian_by_anosr_0.pdf

42. Teaching for Quality Learning at University (Society for Research Into Higher Education),

2011.

43. Terry Barrett & Sarah Moore, New Aproaches to Problem-Based Learning: Revitalising

Your Practice in Higher Education.

44. Văideanu, G., (1998), Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică, Bucureşti.

41

Anexe

Anexa 1. Program de formare pedagogică: „Învăţarea bazată pe probleme - PBL”

ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROBLEME – PBL (40 ore)

Formatori: Valentina Prițcan, dr., conf. univ., USARB

Natalia Gașițoi, dr., conf. univ., USARB

Cursul este axat pe formarea unei personalităţi proactive şi are drept obiectiv major să

formeze la beneficiari, într-un mediu educaţional plăcut şi productiv, competenţa de a aplica

PBL pentru a asigura un învăţământ centrat pe student, bazat pe cercetare şi axat pe

formarea competenţelor profesionale.

1. Finalităţile învăţării. În această ofertă/curs de formare continuă se pune accentul pe

formarea la beneficiari a unor competenţe pedagogice, prin dezvoltarea unor capacităţi şi

atitudini care au la bază anumite cunoştinţe psiho-pedagogice pertinente, având ca finalitate

constituirea unui comportament pedagogic performant.

La finalizarea curs formabilul va fi capabil:

să înțeleagă esența PBL ca abordare pedagogică eficientă și relevantă pentru a fi folosită în

sălile de clasă;

să valorifice colaborarea eficientă pentru PBL și modul de dezvoltare a acesteia în interiorul

și în afara sălii de clasă;

să înțeleagă modul de a construi independența studenților pentru PBL;

să adreseze întrebări care să încurajeze inițiativa studenților și să conducă pentru PBL;

să experimenteze un set de activități de învățare bazate pe proiecte;

să posede instrumente și resurse identificate legate de învățarea bazată pe proiecte pe care

o pot folosi pentru a lucra în sala de clasă;

să experimenteze strategiile și instrumentele pedagogice introduse pe curs;

să reflecteze asupra propriei lor practici de predare;

să poată aprecia activitatea colegilor lor.

Finalităţile se vor realiza prin valorificarea conţinutul unităţilor de curs, dar şi prin utilizarea

adecvată a activităţilor de predare – învăţare – evaluare.

2. Conţinutul. Conţinuturile sunt organizate trans-disciplinar, pentru a ne axa în

procesul educaţional nu pe conţinutul ştiinţific, ci pe rezolvarea de probleme din domeniul

profesional. Cadrele didactice vor realiza următoarele module:

Modulul A. Predarea și învățarea în secolul 21: provocări pentru schimbarea

paradigmei învățării. Elementele importante ale PBL: relevanţa, provocarea, motivaţia,

interdisciplinaritatea, autenticitatea, colaborarea. Reflecții analitice asupra rezumatului

Buck Institute.

Modulul B. Învățarea bazată pe proiect, realizarea de proiecte și abordările PBL: cum

facem diferența? Componentele PBL: centrarea pe studenți, colaborare, ajustare la

lumea reală, și varietatea de public, rezolvarea problemelor creative etc

Modulul C. Noi tipuri de colaborare în cadrul PBL. Strategii și activități pentru

promovarea unei colaborări eficiente între studenți, studenți-cadre didactice (sala de

42

clasa). Strategii și activități pentru promovarea unei colaborări eficiente în afara sălii de

clasa.

Modulul D. Analiza pașilor PBL după modelul Practical PBL Series.

Modulul E. Cercetarea PBL. Definirea problemei si determinarea a ceia ce se știe

despre problema (cunoașterea anterioara). Constatarea a ceia de ce e nevoie să învețe mai mult

despre problema (temele de cercetare). Cum găsim resurse/date de soluționare a problemei

(baze de date, interviuri etc.). Formularea întrebărilor bune pentru cercetare. Ipotezele

cercetării. Deciderea rolurilor în grup.

Modulul F. Producem Performanța. Crearea de produse și prezentări care

sintetizează cercetarea, soluțiile și învățarea. Găsirea de resurse pentru a dezvolta cunoașterea

fundamentală. Prezentarea în mod colaborativ a descoperirilor, incluzând una sau doua soluții,

in forma unor postere.

3. Metodele de predare – învăţare. Activităţile vor fi axate strategii eficiente de

predare-învâțare-evaluare. Se vor îmbina in mod specific, pentru diferitele situaţii metode şi

procedee cum sunt: problematizarea, studiul de caz, jocul de rol, conversaţia euristică, dezbateri,

brainstorming, investigaţia, proiectul, explorarea din unghiuri de vedere multiple, discuţia panel,

argumentarea şi contra argumentarea, învăţare academică independentă etc.

4. Metodele de evaluare. În procesul de formare se va folosi în mod deosebit evaluarea

participativă.

Evaluarea finală se va realiza în baza elaborării în echipă şi prezentării în scris/oral a

unei modalităţi de aplicare (studiu de caz, proiect) a PBL în activitatea didactică.

43

Anexa 2. Centrul de formare profesională continuă, USARB

44

45

Anexa 3. Modul psihopedagogic-USARB

Descrierea programului. Pentru a oferi absolvenților/viitorilor absolvenţi ai programelor de

studii superioare nepedagogice, care, pe parcursul studiilor, nu au realizat modulul

psihopedagogic și care solicită ocuparea funcţiilor didactice, Universitatea de Stat „Alecu

Russo” din Bălți oferă posibilitatea studierii disciplinelor din cadrul modulului respectiv prin

înscrierea la studii (pentru absolvenții programelor de studii nepedagogice) și în regim

extracurricular/în afara orarului de bază (pentru studenții la programele de studii

nepedagogice).

La elaborarea programului de formare profesională „Modul psihopedagogic” s-a ţinut

cont de cadrul normativ și de politicile educaționale existente, de realizările naţionale şi

sectoriale în domeniu, de exigenţele integrării europene, de experienţa naţională şi

internaţională, de necesităţile sociale şi educaţionale ale școlii moderne.

Programul corelează cu documentele de politici educaționale:

Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634);

Regulamentului de organizare a studiilor în învățământul superior în baza Sistemului

Național de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 1046 din 29

octombrie 2015;

Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licență, ciclul II – Master, studii integrate,

ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 1045 din 29 octombrie

2015;

Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006-14) (ordinul Ministerul

Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei nr. 22 din 03.03.2014);

Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația – 2020” (HG nr. 944

din 14.11.2014);

Standardele de formare continuă a cadrelor didactice din învățământul secundar general.

Chișinău, 2007;

Regulamentul-cadru privind organizarea și desfășurarea stagiilor de practică în

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (ciclul I, studii superioare de licență, ciclul

II, studii superioare de masterat) aprobat 19.07.2013.

Modulul include un volum de 60 de credite de studii transferabile, inclusiv 30 de

credite pentru formarea teoretico-metodică în domeniul pedagogiei, psihologiei, didacticii

disciplinei şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică, reflectate în tabelele ce

urmează.

Repartizarea orelor. Formarea teoretico-metodică în domeniul Pedagogiei, Psihologiei,

Didacticii disciplinei

Nr.

crt.

Denumirea unităţii de

curs / modulului Total ore

Numărul de

ore pe tipuri

de activități

Forma

de

evaluare

Număr

de

credite

46

Tota

l

Con

tact

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ual

C S L

1. Pedagogia 150 30 120 12 12 6 E 5

2. Psihologia 150 30 120 12 12 6 E 5

3. Didactica generală

Standardele educaționale 180 36 144

6

6

12

12 - E 6

4. Dirigenția. Educația

incluzivă 150 30 120

6

6

12

6 - E 5

5. Psihologia vârstelor și

educațională 150 30 120 12 18 - E 5

6. Evaluarea în învățământ 120 24 96 12 12 - E 4

900 180 720 72 96 12 6 30

Stagiul de practică

Notă. Programul prevede ore de contact direct și ore de activitate individuală. Orele de

contact direct sunt realizate în cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți și sunt

monitorizate de Centrul de formare profesională continuă. Orele de activitate individuală sunt

realizate independent de către formabili și sunt monitorizate de către instituția de învățământ în

care este angajat cadrul didactic.

Competențe:

Abordarea conceptuală a procesului educaţional în baza cunoaşterii şi punerii în aplicare a

modelelor, categoriilor şi principiilor educaţiei.

Nr.

d/o Denumirea activității

Total ore

Număr de

ore pe

tipuri de

activități Forma

de

evaluare

Număr de

credite

Tota

l

Con

tact

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ual

Cu

rs

Sem

inar

Lab

ora

tor

1. Practica pedagogică. 600 120 480 - - - E 20

2.

Proiect didactic: documentare,

elaborare, redactare, susținere

publică, simulare pedagogică.

300 60 240 - - - E 10

Total ore 900 360 540 - - -

2 30 -

47

Proiectarea şi realizarea cercetărilor în problematica educaţională prin identificarea

soluţiilor optime pentru realizarea unei educaţii de calitate.

Atribuirea parcursului de dezvoltare a procesului educaţional prin formularea finalităţilor

educaţionale.

Proiectarea demersului educaţional prin anticiparea elementelor acestuia.

Evaluarea situaţiei educative, a finalităţii acţiunilor didactice şi a randamentului academic

al educabilului.

Organizarea şi monitorizarea procesului educaţional prin raportare la contextele socio-

umane şi identitar-culturale.

Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de

muncă.

Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de

tehnici de comunicare, de relaţionare şi de muncă eficientă în cadrul echipei.

Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi

tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

Strategii didactice:

Metode și procedee: videoconferința, Cubul, mozaic, PRES, eseul de 5 minute, dezbaterea,

scriere liberă, brainstorming, ciorchine, scheletul de peşte, bulgărele de zăpadă, Ştiu-Vreau

să ştiu-Am învăţat, Diagrama Wenn, Filips 6/6/6, Interogarea multiprocesuală, Întrebări

multicolore, chestionarea multiprocesuală. Studii de caz, Modelarea didactică,

Problematizarea, Jocul de rol, Interogarea multiprocesuală, Eseu, jurnal reflexiv, jurnal

dublu, referat, proiectul individual şi de grup, RICAR, SPIR, MURDER, PQRST, SQ3R,

APASE, Hărţi mintale, etc.

Mijloace didactice: proiector multimedia, tablă interactivă, ecran de proiecţie, prezentări în

programul Power Point şi Prezi, internetul (pagini web, e-mail, youtube, biblioteca virtuală,

dicţionar online, skype, facebook, bookmarking, mindmap, platforma de învăţare Moodle;

PRIMO ExLibris, comunităţi on-line a profesorilor şi studenţilor: www.sophia.org,

www.didactic.ro, www.didactic.md, www.conferendo.com etc.).

Forme de activitate: frontală, individuală, în pereche și în grup.

Stagiul de practică:

Stagiul de practică pedagogică este parte integrantă obligatorie a procesului educațional

și se realizează în scopul consolidării competențelor profesionale și facilitării procesului de

inserție a cadrelor didactice / viitoarelor cadre didactice în câmpul muncii.

Persoanele înscrise la „Modulul psihopedagogic” fără experiență didactică, vor realiza

un stagiu de practică pedagogică în volum de 20 credite, acest stagiu fiind monitorizat de

Catedra de ştiinţe ale educaţiei. Practica pedagogică asigură formarea / dezvoltarea

competențelor de comunicare şi relaţionare, psihosociale, abilitățile, de utilizare a tehnologiilor

informaționale, de coordonare și organizare, de proiectare și evaluare, competențe ce vizează

dezvoltarea propriei persoane. Sarcinile puse în faţa practicanţilor în cadrul stagiului de practică

prezintă un grad mai înalt de complexitate şi vizează, pe lîngă aplicarea cunoştinţelor dobîndite,

aspecte legate de activitatea managerială.

48

Persoanelor cu experiență didactică de cel puţin 1 an în domeniul educaţional, dovedită

documental, și care-și continuă activitatea de muncă în acest domeniu, li se vor acorda 20

credite pentru stagiul de practică pedagogică în baza evaluării competențelor și recunoașterii

experienței practice de către Catedra de ştiinţe ale educaţiei.

În scopul realizării cu succes a obiectivelor practicii sunt promovate un şir de activităţi:

Organizarea şi desfăşurarea conferinţei de iniţiere în scopul familiarizării studenţilor cu

Regulamentul-cadru privind organizarea și desfășurarea stagiilor de practică în

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (ciclul I, studii superioare de licență,

ciclul II, studii superioare de master), aprobat 19.07.2013;

Cunoaşterea cu graficul consultaţiilor fiecărui profesor-metodist;

Prezentarea expoziţiei cu modele ale documentaţiei din conţinutul portofoliului

studentului practicant;

Consilieri metodice realizate de către conducătorul practicii pedagogice;

Conferinţe de totalizare a practicii pedagogice însoţite de expoziţii cu produse ale

studenţilor-stagiari.

Evaluarea:

Evaluarea competențelor dezvoltate în cadrul programului se realizează prin respectarea

criteriilor de asigurare a calității, are un caracter stimulator, pune accent pe capacități și

atitudini, are la bază principiile de autoorganizare și autoevaluare.

Modalitățile de evaluare sunt:

evaluarea curentă: testare, eseu, referat, studiu de caz, proiect, raport, prezentări, hărţi

conceptuale, portofolii, evaluare asistată de calculator etc.

evaluarea finală: proiect didactic (documentare, elaborare, redactare, susținere publică,

simulare pedagogică).

Grupul țintă:

Programul de formare profesională „Modul psihopedagogic” este destinat absolvenţilor

programelor de studii superioare nepedagogice și studenților la programele de studii

nepedagogice care doresc să se încadreze în învățământ în calitate de cadru didactic.

Echipa de formare:

Programul de formare profesională asigură o rată a cadrelor didactice, manageriale și

științifice titulare cu norma de bază și prin cumul intern, dar și extern, cu calificare profesională

conformă programului vizat în proporție de 100% din statele de funcții, procesul de planificare,

recrutare şi administrare a personalului academic fiind în strictă conformitate cu cadrul

normativ în vigoare (diplome de profesor universitar și de conferenţiar universitar, diplome de

doctorat, diplome de master și diplome de studii superioare). Fluctuaţii mari nu se înregistrează.

Vârsta medie a cadrelor didactice este de cca 40 de ani, vârsta profesională medie fiind de 28

de ani, ceea ce denotă faptul că statele de funcții au o bogată experiență de viață, dar și

profesională în domeniu.

49

Design de formare:

Nr.

d/o Conținuturi

Numărul de ore

Con

tact

dir

ect

Stu

diu

ind

ivid

ual

Tota

l

I. FORMARE TEORETICO-METODICĂ

1. Pedagogia

Pedagogia – ştiinţă şi artă a educaţiei. Rolul educației în evoluția

societății. Factorii educaționali. Interdependența formelor

generale ale educaţiei. Finalităţile educaţiei. Dimensiuni

(conţinuturi generale) ale educaţiei. Educaţia şi provocările lumii

contemporane. Sistemul de învăţământ. Didactica și procesul de

învățământ. Principiile didactice. Strategiile didactice.

Proiectarea pedagogică. Evaluarea în învățământ. Personalitatea

profesorului.

30 120 150

2. Psihologia

Obiectul psihologiei. Structura, ramurile şi metodele de cercetare

in psihologie. Conţinutul, esenţa, particularităţile şi funcţiile

psihicului. Structura psihicului uman. Psihologia ca ştiinţă.

Structura şi sarcinile psihologiei. Metodele de cercetare în

psihologie. Geneza psihicului. Apariţia şi dezvoltarea psihicului

în filogeneză. Conștiinţa umană. Factorii şi condiţiile dezvoltării

psihice. Senzaţiile Percepţia. Memoria. Gîndirea. Imaginaţia şi

creativitatea. Atenţia. Limbă, limbaj, comunicare. Relaţiile

interpersonale. Noţiune despre grupe şi colectiv. Emoţii şi

sentimente. Voinţa. Temperamentul. Caracterul. Aptitudinile.

Personalitatea. Structura şi factorii devenirii personalităţii.

Motivaţia personalităţii. Activitatea.

30 120 150

3. Didactica generală. Standarde educaționale

Didactica

Procesul de învățământ ca obiect de studiu al didacticii.

Principiile didactice. Conţinutul învățământului. Abordarea

obiectivelor procesului de învățământ. Teoria şi metodologia

curriculumului. Metodologia procesului de învățământ.

Mijloacele de învățământ. Formele de organizare a procesului de

învățământ. Proiectarea didactică. Elemente de docimologie

didactică.

Standarde educaţionale

Conceptele cheie. Abordarea dimensiunii calitate în educație.

Tipuri de standarde în RM: standarde raportare la copii;

36 144 180

50

standarde raportate la cadrul didactic. Tipuri de standarde pentru

copii:de referinţă, operaţionale. Corelaţia „standard educaţional–

curriculum”. Standardul cadrului didactic - nivelul de

profesionalism pe care trebuie să-l atingă. Structura standardului

profesional: domenii, principii, indicatori. Corelaţia: cadrul

calificărilor-standarde profesionale – codul deontologic - fişe de

post.

4. Dirigenție. Educația incluzivă

Dirigenție

Sistema educativă a şcolii. Profesorul diriginte. Centrarea pe

copil şi educaţia de calitate. Organizarea activităţii de dirigenţie.

Acte normative şi de dispoziţie în activitatea dirigintelui.

Managementul clasei de elevi. Portofoliul profesorului diriginte.

Parteneriat educaţional.

Educația incluzivă

Educaţie incluzivă: cadrul conceptual şi legislativ. Activităţi de

sprijin pentru copii cu CES. Dezvoltarea copilului cu CES.

Evaluarea dezvoltării copiilor cu CES. Planul educaţional

individualizat. Adaptări curriculare. Parteneriatul în educaţia

incluzivă. Managementul educaţiei incluzive.

30 120 150

5. Psihologia vârstelor și educațională

Dezvoltarea psihica in perioada scolara mica. Dezvoltarea

psihica in perioada adolescenta. Particularitati psihice in perioada

tineretii. Particularitati psihice in perioada adulta actica.

Psihologia instrurii–invatarii. Psihologia educatiei. Psihologia

cadrului didactic.

30 120 150

6. Evaluarea în învățământ

Evaluarea: delimitări conceptuale. Metodologia evaluării

rezultatelor școlare. Instrumente de evaluare. Aprecierea

rezultatelor școlare. Evaluarea criterială prin descriptori.

Succesul și insuccesul școlar. Autoevaluarea activității didactice.

24 96 120

Total 180 720 900

STAGIUL DE PRACTICĂ

1. Practica pedagogică. 120 480 600

2. Proiect didactic: documentare, elaborare, redactare, susținere

publică, simulare pedagogică. 60 240 300

Total 360 540 900

Total program 540 1260 1800

51

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Pedagogie:

1. Adina E. Consilierea şi educaţia părinţilor. Bucureşti: Editura Aramis, 2002.

2. Arhip A. Noile educaţii. Chişinău: FEP „Tipografia centrală”, 1996.

3. Azarov I. Pedagogia relaţiilor familiale. Chişinău: Lumina, 1979.

4. Bontaş I. Tratat de pedagogie. Ediţia a VI – a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura BIC

ALL, 2007.

5. Cerghit I. Didactica. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1993. 150 p.

6. Cristea S. Dicţionar de termeni pedagogici. Chișinău-București: Litera Educational, 2000.

7. Cucoş C. Pedagogie. Iaşi: Polirom, 2006.

8. Dandara O. ș.a. Pedagogie. Suport de curs. Chișinău: CEP USM, 2011. 219 p.

9. Șova T. Pedagogie. Suport de curs. Bălți: Tipografia din Bălți, 2016. 180 p.

Psihologie:

1. Cosmovici A. Psihologie generală. Iași: Polirom, 1996.

2. Petrovschi A. Psihologie generală. Chişinău: Lumina, 1985.

3. Șchiopu U. Dicţionar de psihologie. Bucureşti, 1997.

4. Zlate M. Introducere in psihologie. Bucureşti,1996.

5. Немов Р. Психология. учеб. для студентов выш. пед. учеб. заведений. Mосква:

Просвещение, 1994.

Didactica generală. Standarde educaționale

Didactica generală:

1. Bontaş I. Pedagogia. Bucureşti: ALL Educaţional, 1998.

2. Cerghit I. Didactica. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1993.

3. Cristea S. Dicţionar de termeni pedagogici. Chişinău-Bucureşti: Litera Educaţional, 2000.

4. Ionescu M. Didactica modernă. Cluj - Nopoca: Dacia, 2001.

5. Moise C. Concepte didactice fundamentale. Iaşi: Anka Rom, 1996.

6. Nicola I. Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: 1998.

Standarde educaționale:

1. Evaluarea Şcolilor Prietenoase Copilului: Un ghid pentru managerii de programe din Asia

de Est şi Pacific . Bangkok: UNICEF Oficiul regional din Asia de Est şi Pacific, 2006.

2. Kagan S., Britto P. Document de concept cu privire la standardele pentru învăţarea şi

dezvoltarea timpurie. UNICEF. Shanghai, China, 2005.

3. Manual despre Şcolile Prietenoase Copilului. New York: Departamentul comunicare

UNICEF, 2009.

4. Pogolşa L. Bucun N. Standarde de competenţă – instrument de realizare a politicilor

educaţionale. Chişinău: UNICEF, 2010.

5. Tankersley Dawn (coord.). Cum aplicăm teoria în practică/Ghid pentru promovarea unei

pedagogii de calitate. C.: Epigraf, 2013.

Dirigenție. Educația incluzivă

Dirigenţia:

1. Baltag, S. Ghidul dirigintelui. Clasa a III-a. Chişinău: Ed. Cartier, 2010. 108 p.

52

2. Callo, T. ş.a. Educaţia centrată pe elev. Ghid metodologic. Chişinău: „Print-Caro” SRL,

2010. 171 p.

3. Coroi, E. ş.a. Curriculum la dirigenţie. Clasele I – IV. Chişinău, 2007. 18 p.

4. Dandara, O. (coord.) Pedagogie. Suport de curs. Chişinău: CEP USM, 2010. 216 p.

5. Guţu, V. (coord.) Psihopedagogia centrată pe copil. Chişinău: CEP USM, 2008. 175 p.

Educaţia incluzivă:

1. Bodorin, Cornelia. ş.a. Educaţie incluzivă. Unitate de curs. Chişinău: Cetatea de sus, 2012,

100 p. ISBN 978-9975-4367-3-1.

2. Bulat, Galina, RUSSU, Nadia. Suportul educaţional. Asistenţa copiilor cu cerinţe

educaţionale speciale. Ch: Bons Offices, 2015, 152 p.ISBN 978-9975-80-916-0.

3. Efdodi, Agnesa. Planul educaţional individualizat. Chişinău: Cetatea de Sus, 2012, 56 p.

ISBN 978-9975-4367-4-8.

4. Gherguţ, A. Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe educative speciale. Strategii diferenţiate

şi incluziune în educaţie. Iaşi: Polirom, 256 p. 2006. ISBN: 973-46-0397-3.

5. Pereteatcu Maria., Zorilo Larisa. Educaţia incluzivă în şcoală. Suport didactic pentru

coordonatorii educaţiei incluzive Chişinău: Institutul de Formare continuă, 2011, 202 p.

ISBN 978-9975-4168-8-7.

Evaluarea în învățământ:

1. Cabac, V. Pâslaru, V. Evaluarea în învăţămînt. Orientări conceptuale. Chişinău, 2002.

2. Cosovan, O. Evaluarea în cheia dezvoltării gîndirii critice. Chişinău, 2005.

3. Cucoş, C. Pedagogie.- Iaşi: Polirom, 2006.

4. Cucoş, C. Teoria şi metodologia evaluării. Iaşi, 2008.

5. Lisievici, P. Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente. Editura: Aramis.

Bucureşti, 2002.

6. Manolescu, M. Teoria și metodologia evaluării. București, 2010.

7. Stoica, A. Evaluarea rezultatelor şcolare. Chişinău, 2001.

53

Anexa 4. Foaia de parcurs, USARB

Acţiuni de implementare Responsabil Termen de

implementare

Resurse

1. Mobilitatea cadrelor academice V. Prițcan Noiembrie

2016 -

februarie 2018

RF: în limitele

bugetului

aprobat

RU: Serviciul

relaţii externe,

cadrele

academice,

Universităţile

partenere

2. Evaluarea necesităţilori de formare a

cadrelor didactice universitare în

domeniul PBL

N. Gașițoi

V. Prițcan

M. Spatari

I.Odinokaia

Ianuarie-martie

2018

RF: în limitele

bugetului

aprobat

RU: decani,

şefi

departament,

cadre didactice

3. Elaborarea design-ului Training -ului

Învăţarea bazată pe PBL

V. Prițcan Martie 2018 Resurse

bibliografice și

electronice

disponibile

4. Constituirea Grupului de lucru şi

desemnarea persoanei responsabile

pentru elaborarea/modificarea

programului de studii

N. Gașițoi

V. Prițcan

M. Spatari

I.Odinokaia

Martie 2018 RU: cadre

academice

5. Evaluarea aşteptărilor cadrelor

didactice referitoare la competenţele

de urmat de către program

N. Gașițoi

V. Prițcan

M. Spatari

I.Odinokaia

Martie-aprilie

2018

Cadre didactice

6. Analiza programelor similare

naţionale, europene şi internaţionale

N. Gașițoi

V. Prițcan

M. Spatari

Martie-aprilie

2018

RF: în limitele

bugetului

aprobat

RU: cadrele

academice

7. Evaluarea resurselor necesare şi

existente

N. Gașițoi

V. Prițcan

Februarie 2018 RU: cadrele

academice

8. Elaborarea programului. Discuţia în

cadrul Grupului de Lucru

V. Prițcan Aprilie-mai

2018

RU: cadrele

academice

9. Formarea personalului academic în

domeniul PBL

V. Prițcan

N. Gașițoi

Pe parcursul

perioadei

RF: în limitele

bugetului

aprobat

54

RU: DMC,

DTI, BȘ,

cadrele

academice care

asigură

predarea la

programul de

studii AP

10. Elaborarea documentelor educaţionale:

curriculum pe discipline (programe

analitice), ghiduri, studii de caz,

evaluării etc.

N. Gașițoi

V. Prițcan

Profesorii

implicaţi

Februarie-iunie

2018

RF: în limitele

bugetului

aprobat

RU: DMC,

DTI, BȘ,

cadrele

academice care

asigură

predarea la

programul de

studii AP

11. Campania de promovare a

programului:

- elaborarea pliantelor publicitare;

- vizite în licee;

- site-ul USARB;

- emisiuni radio.

Responsabil

de program

Februarie-

septembrie

2018

RF: în limitele

bugetului

aprobat

RU: DMC,

DTI, BȘ,

cadrele

academice care

asigură

predarea la

programul de

studii AP,

Autoguvernarea

studențească

12. Pregătirea a două săli de studii pentru

lucru în echipă

N. Gașițoi

V. Prițcan

M. Spatari,

V.

Zelenețcki

Iulie 2017 -

august 2018

RF: în limitele

bugetului

aprobat

RU: Serviciul

tehnic, DTI,

serviciul

administrativ

gospodăresc.

13. Iniţierea Programului Pilot V. Prițcan 1 septembrie

2018

55

14. Desfăşurarea programului de studii V. Prițcan

Profesorii

implicați

Septembrie

2018 - iunie

2019

RF: în limitele

bugetului

aprobat

RU: cadrele

academice

15. Monitorizarea şi evaluarea permanentă

a programului

V. Prițcan

Șefii de

catedră

Pe parcursul

perioadei

RU: cadrele

academice