profil de sĂnĂtate ungheni...mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă (la 100 mii)...

PROFIL DE SĂNĂTATE

UNGHENI

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

www.ansp.md2

DESCRIERE ŢARĂ

Situaţia în Republica MoldovaBolile netransmisibile sunt o problemă majoră de sănătate publică şi socio-economică în Republica Moldova şi exercită cea mai mare povară atât asupra sistemului de sănătate, cât şi a celui de protecţie socială. Din totalul mortalităţii generale de 1036 cazuri la 100 mii populaţie, bolile netransmisibile la nivel naţional au constituit în a. 2017 peste 89%. Peste jumătate din povara bolilor, măsurată în DALY (ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza dizabilităţii şi a decesului prematur) se datorează factorilor de risc comportamentali modificabili, precum consumul de alcool şi tutun, inactivitatea fizică şi alimentaţia nesănătoasă, inclusiv consumul redus de fructe şi legume şi altor determinante ale sănătăţii.

Structura mortalităţii generale în Republica Moldova, a.2017

PRINCIPALELE CAUZE

Bolile cardiovasculare (BCV), cca 58,4% din mortalitatea totală, prevalând în populaţia cu vârsta aptă de muncă (30-70 de ani) şi constituind 25-26%, îndeosebi în rândul bărbaţilor. Totodată, este de menţionat faptul că morbiditatea prin BCV este în descreştere cu cca 15%.

Tumorile maligne, cca 16,7% din mortalitatea totală, sunt în continuă creştere. Rata mortalităţii prin această cauză variază cu vârsta, o creştere bruscă are loc începând cu vârsta de 45 ani şi mai mult. Peste 60% din cazurile de deces survin la vârsta aptă de muncă.

Bolile aparatului digestiv (în special hepatite cronice şi ciroze hepatice), cca 8,4% în structura totală a mortalităţii şi care sunt în scădere începând cu a. 2011.

Bolile sistemului endocrin, cca 1,2%, diabetul zaharat, care reprezintă 95% din această categorie, înregistrează o creştere cu 10% în ultimii 5 ani, mult mai larg răspândit în mediul urban.

Bolile cronice ale aparatului respirator, cca 4,4% în structura totală a mortalităţii şi sunt în descreştere lentă, cu 8% în ultimii 5 ani. Mai pronunţată este scăderea mortalităţii prin boala pulmonară cronică şi astmul bronşic (cu 10-15%).

Cadrul naţional normativ include: • Strategia naţională de prevenire

şi control al BNT pe anii 2012-2020, nr. 82/2012;

• Planul naţional de acţiuni pe anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei BNT, HG nr. 403/2016;

• Programele naţionale specifice pe BNT prioritare şi factorii de risc majori pentru BNT.

58,4%

16,7%

8,4%

4,4%1,2%

6,2%4,7% Bolile cardiovasculare

Tumori

Bolile apratului digestiv

Bolile aparatului respirator

Bolile endocrine, de nutriție și metabolism

Traume și otrăviri

Alte

286,4

227,4

89,7

75,4

72,4

46,9

15,4

100 200 300

PROFIL DE SĂNĂTATE. UNGHENI 3

* date statistice pe anul 2017

starea curentă: nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună

indicator statistic: în creștere stabil în descreștere

ASPECTE PRINCIPALE

DEMOGRAFIA / pag. 4 Populaţia stabilă la începutul anului (mii locuitori) 80,3 Raport populaţie rurală 67,7% Raport bărbaţi/femei 47,5%/52,5% Sporul natural (la 1000 locuitori) -5.4 Speranţa de viaţă la naştere (ani) 74

ECONOMIA / pag. 5Câştigul salarial mediu lunar brut (lei) 4179,8 Rata de ocupare în câmpul muncii 42,8%

MEDIUL DE TRAI / pag. 5Număr sisteme de alimentare cu apă funcţionale 24 Număr sisteme de canalizare funcţionale 5

SISTEMUL DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII / pag. 6Numărul medicilor de familie (la 10 mii locuitori) 5,6 Numărul asistenţilor medicilor de familie (la 10 mii locuitori) 19,3 Numărul mediu de vizite în an la 1 locuitor 5,1 Rata examinare a grupului de risc:

Tensiunea arterială 98,2% Indicele glicemic 87,4% Nivelul colesterolului 84,1%

STAREA SĂNĂTĂŢII LA ADULŢI / pag. 7Mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă (la 100 mii) 389,1 Incidenţa generală a populaţiei adulte (la 10 mii) 1160,8 Prevalenţa generală a populaţiei adulte (la 10 mii) 7698,2 Supravieţuirea bolnavilor cu tumori maligne 5 ani şi peste (la 10 mii) 37,3

STAREA SĂNĂTĂŢII LA COPII / pag. 8Incidenţa generală la copii (la 10 mii) 4476,2 Prevalenţa generală la copii (la 10 mii) 5779,8 Copii depistaţi cu acuitatea vizuală scăzută în urma examinărilor profilactice (la 1000 copii examinaţi) 15,2

MEDIUL SOCIAL AL COPIILOR / pag. 9Număr instituţii de învăţământ primar şi secundar general 40 Rata elevi cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general 86,7% Număr elevi în instituţiile preuniversitare (la 10 mii locuitori) 866 Disponibilitatea prânzului şcolar 49,5% Număr copii fără îngrijire părintească

117,1

64,9%

48,0%/52,0%2,4

71,0

4512,0

38,4%

27

3

3,2

13,26,5

85,2%

77,8%

76,0%

349,7

2743,87882,3

50,3

10350,012221,2

37,8

48

96,1%

1033

41,0%

20

www.ansp.md4

6,0 4,0 2,0 2,0 4,0 6,0

0-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

85+

urban rural

urban rural

bărbați

femei

Populaţia stabilă la începutul anului, mii locuitori

Mişcarea naturală, la 1000 locuitori

Speranţa de viaţă la naştere, ani

Structura populaţiei pe vârste, sexe şi mediul de reşedinţă, % populaţia totală

DEMOGRAFIA

• Populația totală descrește în medie cu 22 de persoane anual

• Populația rurală descrește în medie cu 66 de persoane anual

• Raportul dintre bărbaţi şi femei diferă în dependență de vârstă: persoanele de sex feminin cu vârsta până la 17 ani constituie 48,8%, cele cu vârsta de peste 65 de ani – 63,3%

• Ponderea persoanelor cu vârsta de 10-19 ani a scăzut, în perioada analizată, de la 18,9% la 12,1%

• Populația cu vârsta între 18 și 64 de ani constituie 67,7%

• Speranța de viață la naștere pentru populația generală a rămas neschimbată la 71,0 de ani

• Densitatea populației este de 108,1 locuitori/1 km2, cifră rămasă constantă din anul 2006

117,3 117,1

76,7 76,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

2007 2009 2011 2013 2015 2017

total rural

66,9 66,7

75,8 75,1

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

2013 2014 2015 2016 2017

bărbați femeiRepublica Moldova RDD Centru

117,3 117,1

76,7 76,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

2007 2009 2011 2013 2015 2017

total rural

66,9 66,7

75,8 75,1

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

2013 2014 2015 2016 2017

bărbați femeiRepublica Moldova RDD Centru

11,79,912,2 12,3

0,52,4

-4,0

4,0

8,0

12,0

16,0

2007 2009 2011 2013 2015 2017

mortalitatea natalitatea sporul natural

Republica Moldova RDD Centru


Câştigul salarial mediu lunar brut, lei

Rata de ocupare în câmpul muncii, %

Număr sisteme de alimentare cu apă funcţionale

Procentul probelor de apă cu abateri de la normele sanitare

ECONOMIA MEDIUL DE TRAI

• Din 36 de foraje hidrogeologice de captare a apelor subterane, 11 sunt folosite pentru aprovizionarea cu apă potabilă

• În raion sunt instalate 280 km de apeduct

• Ponderea populației racordate la sisteme centralizate de aproviziona-re cu apă este de 55,0%, prin inter-mediul a 74 de sisteme funcționale

• În raion sunt instalate doar 3 sis-teme de canalizare, unul în mediul urban și două în cel rural. Doar două din aceste sisteme sunt dotate cu stații funcționale de epurare a ape-lor uzate

• Industria de procesare a producţiei agricole este reprezen-tată de agenţii economici care prelucrează materia primă în unităţile de morărit, de panificaţie şi combifuraje, în întreprin-derile de producere a mezelurilor, a conservelor din fructe şi legume, a băuturilor alcoolice şi răcoritoare

• O pondere de peste 80 % în industria raionului Ungheni de-ține pregătirea fibrelor textile, filarea, fabricarea de covoare şi preşuri

• Tradiţională pentru raion este şi producerea obiectelor de ceramică: în orașul Ungheni activează de peste jumătate de secol fabrica de ceramică artistică

• Orașul Ungheni reprezintă un nod important de cale ferată și posturi vamale

• Sistemul Zonei Economice Libere (ZEL) ”Ungheni - Busi-ness” oferă un avantaj investițional deosebit cu condiții favo-rabile de afaceri îndreptate spre UE

4512,0

1000,0

2000,0

3000,0

4000,0

5000,0

6000,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017



40,5

38,4

25

28

31

34

37

40

43

2013 2014 2015 2016 2017

4512,0

1000,0

2000,0

3000,0

4000,0

5000,0

6000,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017



40,5

38,4

25

28

31

34

37

40

43

2013 2014 2015 2016 2017

27 26

0

5

10

15

20

25

30

2013 2014 2015 2016 2017

total rural

78,4

46,2

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2014 2015 2016 2017

sanitaro-chimice microbiologice

27 26

0

5

10

15

20

25

30

2013 2014 2015 2016 2017

total rural

78,4

46,2

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2014 2015 2016 2017

sanitaro-chimice microbiologice

www.ansp.md6

SISTEMUL DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII

Asigurarea populaţiei cu medici de familie şi asistenţi ai medicilor de familie, la 10 mii locuitori

Rata examinare a grupului de risc de către medicii de familie,%

Număr mediu de vizite în an la 1 locuitor, care locuieşte în raionul deservit

Mortalitatea generală a populaţiei în vârstă aptă de muncă, la 100 mii locuitori

Incidenţa generală a populaţiei adulte, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Prevalenţa generală a populaţiei adulte, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

3,5 3,2

15,213,2

5,0

10,0

15,0

20,0

2013 2014 2015 2016 2017

medici de familie asistenți ai medicilor de familie


5,9

6,5

2,0

4,0

6,0

8,0

2013 2014 2015 2016 2017


76,0

77,8

85,2

20,0 40,0 60,0 80,0 100,0


Tensiuneaarterială

Glicemia

Colesterolul

3,5 3,2

15,213,2

5,0

10,0

15,0

20,0

2013 2014 2015 2016 2017



5,9

6,5

2,0

4,0

6,0

8,0

2013 2014 2015 2016 2017


76,0

77,8

85,2

20,0 40,0 60,0 80,0 100,0


Tensiuneaarterială

Glicemia

Colesterolul

3,5 3,2

15,213,2

5,0

10,0

15,0

20,0

2013 2014 2015 2016 2017



5,9

6,5

2,0

4,0

6,0

8,0

2013 2014 2015 2016 2017


76,0

77,8

85,2

20,0 40,0 60,0 80,0 100,0


Tensiuneaarterială

Glicemia

Colesterolul

398,2

349,7

300,0

350,0

400,0

450,0

500,0

550,0

600,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

72013 2017

Bolile aparatului circulator

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ..Tumori

Bolile aparatului digestiv

Altele


81,0

74,3

72,9

45,9

44,5

31,1


2421,6

2743,8

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017


Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ..Bolile aparatului circulator


Bolile endocrine, de nutriție și metabolismTumori

Tulburări mentale și de comportament

1051,3

333,2

219,6

157,1

83,3

55,9

44,4

200 400 600 800 1000 1200


1.732,0

1.309,0

1.099,9

574,1

444,6

335,6

330,9

500 1000 1500 2000

4660.3

7882,3

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017


1

2

3

4

5

6

7

82013 2017




Bolile endocrine, de nutriție și metabolismTulburări mentale și de comportamentLeziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ..Tumori


1.732,0

1.309,0

1.099,9

574,1

444,6

335,6

330,9

500 1000 1500 2000

4660.3

7882,3

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017


1

2

3

4

5

6

7

82013 2017





2421,6

2743,8

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017






1051,3

333,2

219,6

157,1

83,3

55,9

44,4

200 400 600 800 1000 1200


398,2

349,7

300,0

350,0

400,0

450,0

500,0

550,0

600,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

72013 2017




Altele


81,0

74,3

72,9

45,9

44,5

31,1


Conform datelor statisticii oficiale, bolile endocrine, de nutriție și de metabolism, inclusiv diabetul zaharat, nu au făcut parte din structura mortalității persoanelor apte de muncă în anul 2017

Diabetul zaharat constituie 46,8% din totalul prevalenței prin bolile sistemului endocrin

STAREA SĂNĂTĂŢII LA ADULŢI

Mortalitatea populaţiei în vârstă aptă de muncă după principalele cauze de deces, la 100 mii locuitori

Incidenţa populaţiei adulte prin principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Prevalenţa populaţiei adulte prin principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Bolile însoțite de hipertensiune constituie 81,2% din totalul incidenței prin bolile aparatului circulator

Bolile însoțite de hipertensiune constituie 85,2% din totalul prevalenței prin bolile aparatului circulator

Diabetul zaharat constituie 33,6% din totalul incidenței prin bolile sistemului endocrin

398,2

349,7

300,0

350,0

400,0

450,0

500,0

550,0

600,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

72013 2017




Altele


81,0

74,3

72,9

45,9

44,5

31,1


2421,6

2743,8

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

2013 2014 2015 2016 2017

1

2

3

4

5

6

7

82013 2017






1051,3

333,2

219,6

157,1

83,3

55,9

44,4

200 400 600 800 1000 1200


1.732,0

1.309,0

1.099,9

574,1

444,6

335,6

330,9

500 1000 1500 2000

4660.3

7882,3

1500,0

3000,0

4500,0

6000,0

7500,0

9000,0

2013 2014 2015 2016 2017


1

2

3

4

5

6

7

82013 2017





www.ansp.md8


10388,8

12221,2

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

12000,0

14000,0

2013 2014 2015 2016 2017

906,2

496,6

298,2

271,5

208,5

35,2

6,6

200 400 600 800 1000

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ..

Bolile sângelui și ale organelor hematopoietice

Bolile sistemului nervos


Bolile sistemului osteo-articular și ale mușchilor


Tumori

27,3

37,8

3,8

17,4

17,7

18,0

5 10 15 20 25 30 35 40

Retard fizic

Acuitatea vizuală scăzută

Acuitatea auditivă scăzută

Defectul vorbirii

Scolioză

Dereglări de ţinută


10388,8

12221,2

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

12000,0

14000,0

2013 2014 2015 2016 2017

906,2

496,6

298,2

271,5

208,5

35,2

6,6

200 400 600 800 1000







Tumori

27,3

37,8

3,8

17,4

17,7

18,0

5 10 15 20 25 30 35 40

Retard fizic



Defectul vorbirii

Scolioză


8701,5

10350,0

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

12000,0

2013 2014 2015 2016 2017


903,5

354,3

130,3

110,2

86,3

8,1

1,5

200 400 600 800 1000

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale …






Tumori

STAREA SĂNĂTĂŢII LA COPII

Incidenţa generală la copii şi după principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Prevalenţa generală la copii şi după principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă

Copii depistaţi cu probleme de sănătate în urma examinărilor profilactice, la 1000 copii examinaţi

Anemia constituie în medie 98,9% din totalul incidenței prin bolile sângelui și

ale organelor hematopoietice în anii 2013-2017

Anemia constituie în medie 98,5% din totalul prevalenței prin

bolile sângelui și ale organelor hematopoietice în anii 2013-2017

• Incidența și prevalența prin bolile sân-gelui și ale organelor hematopoietice au crescut cu 19,8% și respectiv 8,1% în perioada 2013-2017, fiind a doua cau-ză principală atât în structura incidenței, cât și prevalenței generale prin cauze netransmisibile la copii, după leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe

• Incidența și prevalența prin bolile siste-mului endocrin au crescut cu 36,2% și respectiv 22,1%

• Incidența și prevalența prin bolile siste-mului nervos au crescut cu 48,7% și re-spectiv 3,7%

Obezitatea constituie 14,3% din totalul incidenței prin bolile sistemului endocrin

Obezitatea constituie 33,6% din totalul prevalenței prin bolile sistemului endocrin

8701,5

10350,0

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

12000,0

2013 2014 2015 2016 2017


903,5

354,3

130,3

110,2

86,3

8,1

1,5

200 400 600 800 1000

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale …






Tumori


10388,8

12221,2

2000,0

4000,0

6000,0

8000,0

10000,0

12000,0

14000,0

2013 2014 2015 2016 2017

906,2

496,6

298,2

271,5

208,5

35,2

6,6

200 400 600 800 1000







Tumori

27,3

37,8

3,8

17,4

17,7

18,0

5 10 15 20 25 30 35 40

Retard fizic



Defectul vorbirii

Scolioză



MEDIUL SOCIAL AL COPIILOR

Număr elevi în instituţiile preuniversitare, la 10 mii locuitori

Disponibilitatea prânzului şcolar, %

Incidenţa şi prevalenţa prin obezitate la copii, la 10 mii locuitori de vârsta respectivă

• În anul academic 2017/18 acti-vau 48 de instituții de învățământ primar și secundar general

• În aceste instituții erau înregis-trați 12096 de elevi, cuprinzând 96,1% din populația-țintă (copii 7-15 ani)

• La nivel de raion 41,0% din elevii care frecventează instituțiile de învățământ primar (clasele 1-4) beneficiază de prânzul școlar gratuit

• Numărul copiilor fără îngrijire pă-rintească a scăzut de la 45 la 20 în perioada 2014-2017

FACTOR DE RISC IMPORTANT: OBEZITATEA

Obezitatea este o provocare nouă pentru sănă-tatea publică şi are consecinţe importante asu-pra principalelor boli cronice: bolile cardiovas-culare, diabetul zaharat de tip 2, boli muscu-lo-scheletale, unele forme de cancer. Tendinţa de creştere a indicatorilor obezităţii atât la copii, cât şi la populaţia adultă este semnalul de înră-utăţire a situaţiei. Din această cauză obezitatea necesită o monitorizare strictă, alături de ceilalţi factori majori care determină bolile cronice.

Pe măsura înaintării în vârstă adolescenţii ad-optă în proporţii tot mai mari un stil de viaţă sedentar, sunt preocupaţi de jocuri la calcula-toare, telefoane, reţele de socializare. O bună parte dintre elevi nu frecventează lecţiile de educaţie fizică, foarte puţini participă la activi-tăţile sportive extraşcolare.

Incidenţa generală prin obezitate la copiii din raionul Ungheni a crescut nesemnificativ în pe-rioada 2013-2017 de la 17,4 la 18,6 cazuri la 10 mii locuitori de vârsta respectivă. Pentru în-treaga perioadă aceste cifre sunt comparabile cu cifrele de referinţă regionale şi republicane.

Prevalenţa prin obezitate la copii a crescut semnificativ: de la 49,9 la 91,3 cazuri la 10 mii, ceea ce reprezintă o creştere medie anuală de 16,6%.

1086

1033

700,0

800,0

900,0

1000,0

1100,0

1200,0

2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18


39,6 41,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

49,9

91,3

17,4 18,620,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

prevalența incidențaRepublica Moldova RDD Centru

1086

1033

700,0

800,0

900,0

1000,0

1100,0

1200,0

2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18


39,6 41,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

49,9

91,3

17,4 18,620,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017


1086

1033

700,0

800,0

900,0

1000,0

1100,0

1200,0

2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18


39,6 41,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017

49,9

91,3

17,4 18,620,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2013 2014 2015 2016 2017


www.ansp.md10

Studiul de evaluare al proiectului „Viaţă sănătoasă: reducerea poverii

bolilor netransmisibile”

În anul 2017 proiectul “Viața sănătoasă” a organizat un studiu pe gospodării în 10 raioane ale Republicii Moldova. Scopul studiului a fost evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor populației generale cu privire la bolile netransmisibile și s-a axat în mod special pe evaluarea factorilor de risc comportamentali.

până la 10 ani

10-20 ani

Tabagismul

bărbați

fumează au renunțat la fumat nu au fumat

femei

peste 20 ani

Consumul de alcool

> 5 < 5 fără consum

înalt mediu redus fără risc

Alimentarea corectă0-1

2-4 5-7

mai multe ori pe zi o dată pe zi ocazional

în fiecare zi ocazional

2 și mai mult 1 și mai puțin nu seadaugă

în fiecare zi ocazional

Exercițiul fizic

nu da

≤ 2 3-5 6-7

> 4 3-4 ≤ 2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Vârsta când a început să fumeze

Cota fumătorilor

Structura pe sexe

Consum alcool în ultimalună, zile săptămână

Riscul asociat consumului de alcool

Consumul de:

fructe și legume, zile săptămână

sare la pregătireabucatelor

dulciuri

zahăr în ceai/cafea, lingurițe

bucate prăjite

Mișcare cel puțin 10 min. neîntrerupt pe zi

Zile cu activități fizice intense, cel puțin 30 min.

Ore petrecute pe scaun pe zi


RECOMANDĂRI

1. Discutarea profilului de sănătate la şe-dinţa Consiliului Teritorial de Sănătate Publică cu informarea autorităţilor publi-ce locale şi serviciilor interesate despre starea de sănătate şi evoluţia indicatorilor din profilul de sănătate.

2. Elaborarea unui Plan de acţiuni cu impli-carea autorităţilor publice locale şi servi-ciilor desconcentrate şi stabilirea unor in-tervenţii specifice de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei şi altor indicatori cu tendinţă negativă reflectaţi în Profilul de Sănătate.

3. Actualizarea programelor teritoriale de prevenire şi control al bolilor netransmi-sibile cu includerea resurselor financia-re necesare şi aprobarea lor la nivel de Consiliu Raional.

4. Organizarea activităţilor de informare a populaţiei despre starea de sănătate şi factorii de risc, precum şi realizarea inter-venţiilor de promovare a sănătăţii pentru schimbarea comportamentului cu risc sporit pentru bolile netransmisibile cum ar fi consumul de alcool, tutun, alimenta-ţia nesănătoasă, inactivitatea fizică.

5. Motivarea autorităţilor publice locale pen-tru dezvoltarea sistemelor de aprovizio-nare centralizată cu apă potabilă şi cana-lizare şi infrastructurii localităţilor pentru crearea condiţiilor de practicare a spor-tului şi activităţii fizice în condiţii naturale.

SURSE INFORMAŢIIMajoritatea indicatorilor statistici folosiţi fac parte din setul de sta-tistici oficiale, furnizate de către Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, date extrase şi validate în aprilie 2019. Metodologia de colectare şi menţinere a acestor date este descrisă detaliat de către agenţiile respective.

Date suplimentare provin de la Consiliile Raionale, Centrele de Să-nătate Publică locale, Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport, Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei şi alte agenţii locale.

ECHIPA DE AUTORI Alexandru CORNEI – Centrul de Sănătate Publică Ungheni, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Nicolae DELIU – Centrul de Sănătate Publică Ungheni, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Nicoleta BAXANEAN – Centrul de Sănătate Publică Ungheni, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Tatiana TAMPEI – Centrul de Sănătate Publică Ungheni, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Ion ŞALARU – Direcţia Prevenirea şi Controlul Bolilor Netransmisibile, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Petru CRUDU – Direcţia Managementul Datelor în Sănătate, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Constantin RÎMIŞ – Proiectul “Viaţa Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”

MULŢUMIRIIulia PANCU – Consiliul Raional Ungheni

Aliona SERBULENCO – Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale

Daniela DEMIŞCAN – Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale

Iurie PÎNZARU – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Nicolae FURTUNĂ – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Maria CUMPĂNĂ – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Vasile GUŞTIUC – Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Lilia SCURTU – Centrul Sănătate Ungheni

Tudor RANDEANU – Direcţia Asistenţă Socială, Protecţie a Familiei şi Copilului Ungheni

Ana CEABEI – Centrul Sănătate Ungheni

Igor VRANESCU – Inspectoratul de Poliţie Ungheni

Laura Aaben – consultant internaţional, Estonia

12 www.viatasan.md

Proiectul ”Viaţă Sănătoasă, Reducerea poverii bolilor netransmisibile” este finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi realizat de Institutul Elveţian Tropical şi de Sănătate Publică (Swiss TPH).

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării populaţiei Republicii Moldova, în special în mediul rural, prin reducerea poverii bolilor netransmisibile (BNT).

Rezultatul 1. Autorităţile naţionale din domeniul sănătăţii creează un cadru de politici favorabil pentru managementul descentralizat şi integrat al BNT.

Rezultatul 2. Populaţia din raioanele-ţintă are acces la îngrijiri integrate de calitate, inclusiv la servicii extinse pentru BNT.

Rezultatul 3. Populaţia din raioanele-ţintă şi-a îmbunătăţit comportamentul faţă de propria sănătate şi a redus riscurile legate de BNT.

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

FĂLEŞTI

UNGHENI

ORHEI

CRIULENI

ŞTEFAN VODĂ

TARACLIA

CAHUL

CA

HU

L

VULCĂNEŞTI

TAR

AC

LIA

CRIULENI

EDINEŢ

BRICENI

În scopul asigurării unei planificări bazate pe evidenţe, proiectul ”Viaţa Sănătoasa” a susţinut elaborarea profilurilor de sănătate în 10 raioane-pilot, în conformitate cu Ghidul naţional privind elaborarea Profilului de sănătate a populaţiei la nivel de unitate administrativ-teritorială (Ordinul MS nr. 1363 din 01.12.2014), care s-au axat pe următoarele principii:

• Elaborarea planurilor de Acţiuni în baza Profilurilor de sănătate pentru utilizarea eficientă a resurselor existente.

• Consolidarea colaborării intersectoriale, dar şi intrasectorială.

• Dezvoltarea şi diseminarea bunelor practici în diferite sectoare.

• Cooperarea între echipele din diferite teritorii administrative în implementarea bunelor practici, proiectelor-pilot şi obţinerea de resurse suplimentare.

• Motivarea echipelor şi partenerilor prin schimbul de informaţie şi experienţă.

INSTITUŢII PARTENERE CHEIE:

• Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

• Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

• Compania Naţională de Asigurări în Sănătate

• Consiliile Raionale de Sănătate Publică

• Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

• Școala de Management în Sănătate Publică

• Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie „Raisa Pacalo”

• Centrul Naţional pentru Educaţie Continuă a Asistentelor Medicale

• Autoritățile publice locale şi centrale; specialiştii în domeniul sănătății publice şi asistenței medicale primare; reprezentanți ai societății civile

• Organizaţia Mondială a Sănătăţii

impr

inte

d

profil de sĂnĂtate ungheni...mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă (la 100 mii)...

Documents