cercetare la nivelul municipiului bucureşti în rândul populaţiei
TRANSCRIPT
1
Cercetare la nivelul municipiului Bucureşti în rândul populaţiei consumatorilor problematici de droguri neinstituţionalizaţi, în vederea evaluării riscului/
gradului de excludere socială cu care se confruntă aceste persoane
RAPORT DE CERCETARE
Supervizare: Sorin Oprea – Director
Autorii raportului de cercetare: Bioinginer medical Ruxanda Iliescu – Şef Serviciu
Sociolog Milica Georgescu
2013
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG
2
CUPRINS
1. CUVÂNT ÎNAINTE ....................................................................................................................................................... 3 2. JUSTIFICAREA ŞI UTILITATEA STUDIULUI .......................................................................................................... 4 3. SCOPUL STUDIULUI ................................................................................................................................................... 4 4. OBIECTIVE SPECIFICE ............................................................................................................................................... 5 5. CONSIDERAŢII ETICE ................................................................................................................................................ 5 6. METODOLOGIA STUDIULUI ..................................................................................................................................... 5
Eşantionare ...................................................................................................................................................................... 5 Instrumentul de colectare a datelor ................................................................................................................................. 6 Terminologie ................................................................................................................................................................... 6
7. DESCRIEREA EŞANTIONULUI .................................................................................................................................. 7 7. REZULTATE ................................................................................................................................................................. 8
A. CARACTERISTICI ALE CONSUMULUI DE DROGURI .................................................................................. 8 Drogul principal consumat .................................................................................................................................. 8 Consumul secundar de alte droguri ..................................................................................................................... 9 Frecvenţa consumului ....................................................................................................................................... 10 Calea de consum a drogului principal ............................................................................................................... 11 Vârsta de debut în consum ................................................................................................................................ 11
B. RISCUL DE EXCLUDERE SOCIALĂ PENTRU CONSUMATORII DE DROGURI ..................................... 13 Existenţa documentelor de identitate ................................................................................................................ 13 Cazierul judiciar ................................................................................................................................................ 13 Percepţia riscului de excludere socială .............................................................................................................. 15 Accesul la un loc de muncă/obţinerea de venituri ............................................................................................. 16 Accesul la serviciile de sănătate ........................................................................................................................ 18 Accesul la educaţie/ cultură ............................................................................................................................... 19 Petrecerea timpului liber prin activităţi cultural artistice .................................................................................. 20
9. CONCLUZII ................................................................................................................................................................. 21 10. LISTĂ GRAFICE ŞI TABELE .................................................................................................................................. 22 11. BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................................... 22
3
1. CUVÂNT ÎNAINTE Dezvoltarea durabilă a oricărei societăţi este strâns legată de utilizarea eficientă a tuturor resurselor, dar în special a celor umane. De aceea, reducerea riscului excluziunii sociale şi integrarea optimă a tuturor categoriilor sociale reprezintă un obiectiv pentru orice guvernare. Ţinând cont că, persoanele consumatoare de droguri se numără printre categoriile populaţionale considerate vulnerabile şi cu un risc crescut de marginalizare socială, demersul Agenţiei Naţionale Antidrog se circumscrie acestui deziderat. În vederea obţinerii de informaţii necesare fundamentării politicilor adresate consumatorilor de droguri, Agenţia Naţională Antidrog are misiunea de a cerceta şi evalua fenomenul traficului şi consumului de droguri în funcţie de numeroasele aspecte prezentate de acesta. Unul dintre acestea este mediul social şi cultural în care trăiesc consumatorii de droguri. Consumatorii de droguri se regăsesc, cel mai adesea, în condiţii de vulnerabilitate personală şi socială cauzată de comportamentul lor de consum. Dincolo de riscurile pentru sănătatea proprie la care se expun, stigmatizarea, dificultăţile majore în gestionarea unor relaţii normale cu partenerul, cu familia, cu autorităţile publice, precum şi cvasi-imposibilitatea menţinerii într-un cadru socio-ocupaţional stabil, marginalizarea şi chiar excluderea socială sunt coordonatele ce marchează în mod esenţial statutul de consumator de droguri în România. De aceea, reintegrarea socială a acestor persoane este un proces de lungă durată, în care este nevoie de intervenţii specializate coroborate cu măsuri generale. Prin intermediul acestui raport se subliniază preocuparea constantă a Agenţiei Naţionale Antidrog de studiere a caracteristicilor consumatorilor de droguri, în vederea identificării măsurilor de intervenţie pentru reducerea vulnerabilităţii şi îmbunătăţirea nivelului lor de integrare socială. În cazul consumatorilor de droguri, noţiunile de sărăcie, precaritate şi excludere socială nu se rezumă doar la aspectul financiar. Pentru această categorie de populaţie, este necesar să se ţină cont de factori de fragilitate sau de insecuritate specifici comportamentului de consum, precum: starea de sănătate, nivelul educaţional şi calificarea profesională, care sunt dificil de evaluat. De aceea, numai o abordare multidimensională poate să permită înglobarea limitelor precarităţii care caracterizează în general consumatorii de droguri. Autorii acestui raport de cercetare prezintă mulţumiri echipei care a colectat datele şi, în special, persoanelor care au acceptat participarea la acest studiu şi care au făcut astfel posibilă această realizare. Plecând de la faptul că această cercetare este prima de acest fel realizată la nivelul Agenţiei, dorim să ne aducem contribuţia la acoperirea lacunelor care încă persistă în acest domeniu, alăturându-ne eforturilor depuse atât de instituţiile statului, cât şi de organizaţiile neguvernamentale.
Director Agenţia Naţională Antidrog
Sorin Oprea
4
2. JUSTIFICAREA ŞI UTILITATEA STUDIULUI Până în prezent, în România, consecinţele sociale ale consumului de droguri nu au constituit obiectul unei analize sociologice, majoritatea datelor privind această problematică fiind colectate, în subsidiar, din derularea unor activităţi axate pe cercetarea altor aspecte relevante ale consumului de droguri sau din monitorizarea de rutină a indicatorilor epidemiologici cheie. Datele rezultate au evidenţiat însă faptul că în rândul acestei populaţii, se înregistrează o rată scăzută de participare la o formă de instruire în cadrul sistemului naţional de educaţie, o rată ridicată a şomajului precum şi alte probleme generate de lipsa locuinţei, a actelor de identitate, dar şi de lipsa resurselor de întreţinere a copiilor. Astfel, în cazul consumatorilor de droguri au fost identificaţi mai mulţi factori de risc, precum abandonul şcolar, lipsa de profesionalizare, comiterea repetată de infracţiuni, care în timp conduc la marginalizarea acestora la nivel social şi implicit la excluderea lor socială. Potrivit specialiştilor (Carpentier, 2002), consumul de droguri poate fi considerat atât o consecinţă, cât şi o cauză a excluderii sociale: consumul de droguri poate antrena o deteriorare a condiţiilor de viaţă, dar totodată, procesele de marginalizare socială pot constitui o motivaţie pentru debutul în consumul de droguri. Cu toate acestea, relaţia dintre dependenţa de droguri şi excluderea socială nu este în mod necesar o relaţie cauzală, deoarece exluderea socială „nu se aplică tuturor consumatorilor de droguri”.1 Pe de altă parte, consumul permanent de droguri şi modul de viaţă pe care-l presupune acesta conduc la limitarea accesului la anumite poziţii şi roluri sociale. Astfel, odată ce-şi conştientizează vulnerabilitatea, consumatorii de droguri acţionează de multe ori în sensul autoexcluderii şi adoptării poziţiei marginale sugerate. Această tendinţă este întărită de pasivitatea şi intoleranţa comunităţii şi uneori chiar de lipsa unui răspuns instituţional adecvat. Luând în considerare complexitatea fenomenului, este posibil a se realiza cercetarea acestui aspect din două direcţii, prin analiza consumului de droguri în rândul populaţiei excluse social, dar şi prin studierea excluziunii sociale în rândul consumatorilor de droguri.2 Toate aceste concluzii au impus o atenţie deosebită faţă de această fateţă a consumului de droguri şi au condus la ideea realizării unui studiu specific pentru evaluarea riscului/ gradului de excludere socială cu care se confruntă persoanele consumatoare de droguri, ale cărui rezultate să contribuie la adaptarea programelor de intervenţie specifice la realitatea socială a consumatorului problematic de droguri.
3. SCOPUL STUDIULUI Principalul scop al acestei cercetări constă în evaluarea gradului de excludere socială a consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat. Analizând consecinţele sociale ale consumului de droguri, conform datelor furnizate de indicatorul Admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, se constată că doar 12,1% dintre cei care au beneficiat de tratament pentru consumul de droguri în anul 2011 erau angajaţi, 17,6% erau elevi sau studenţi, în timp ce 29,7% erau inactivi economic (pensionar, casnic), iar 39,4% erau neangajaţi sau lucrau fără forme legale3.
1 EMCDDA 2003 selected issue - Social exclusion and reintegration, în EMCDDA 2003 Annual report on the state of the drugs problem in the European Union and Norway, p. 65 2 ANSIT 2007, Fenomene de marginalizare şi excludere în rândul tinerilor, p. 21 3 ANA - Raport naţional privind situaţia drogurilor în România, 2012, p. 162
5
În ceea ce priveşte nivelul educaţional, analiza datelor colectate prin intermediul indicatorului Admiterea la tratament indică un nivel educaţional scăzut în rândul consumatorilor de droguri care s-au adresat serviciilor de tratament în anul 2011:
• aproximativ 2/3 au un nivel scăzut de şcolarizare: nu au fost niciodată la şcoală/ nu au finalizat clasele primare (7,1%) sau au finalizat cel mult 8 clase (55%);
• aproximativ o treime au, cel mult, un nivel mediu (maxim studii postliceale) - 31%; • mai puţin de 10% au un nivel de şcolarizare ridicat (studii universitare/ postuniversitare) -
7%4.
4. OBIECTIVE SPECIFICE a) Cunoaşterea nivelului educaţional al consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în
evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat; b) Cunoaşterea statutului ocupaţional al consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în
evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat; c) Cunoaşterea condiţiilor locative ale consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în
evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat; d) Cunoaşterea percepţiei consumatorilor problematici de droguri care nu au sunt în evidenţa
serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat privind accesul la un loc de muncă; e) Cunoaşterea percepţiei consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa
serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat privind accesul la educaţie; f) Cunoaşterea percepţiei consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa
serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat privind accesul la serviciile medicale, psihologice sau sociale.
5. CONSIDERAŢII ETICE La studiu au participat doar persoanele consumatoare de droguri pentru care s-a obţinut consimţământul informat de a participa la studiu. Confidenţialitatea a fost garantată pentru toţi participanţii la studiu. Numele respondenţilor nu a fost menţionat în chestionar, fiecare individ fiind înregistrat doar printr-un cod alfanumeric stabilit în baza unor reguli interne.
6. METODOLOGIA STUDIULUI Design-ul şi instrumentul cercetării a fost conceput la nivelul Observatorului Român de Droguri şi Toxicomanii din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.
Eşantionare Metoda de eşantionare a fost selecţia aleatorie simplă, dar la aplicarea acesteia s-a ţinut cont de îndeplinirea simultană a criteriilor de includere în eşantion şi totodată de neîndeplinirea niciunuia dintre criteriile de excludere stabilite, după cum urmează: a) Criterii de includere în eşantion: • Consumator de droguri în ultimele 12 luni anterioare interviului • Vârsta cuprinsă între 18-49 de ani (ambele incluse) • Abilitate mentală şi fizică de a înţelege întrebările şi instrucţiunile • Consimţământ scris în vederea participării la cercetare • Să fi locuit în Bucureşti cel puţin 6 luni din cele 12 luni anterioare datei interviului (judeţul Ilfov este inclus)
4 Idem, p. 163
6
b) Criterii de excludere din eşantion: • Se află în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat. • A mai răspuns la chestionar în acest studiu • Incapacitate mentală sau fizică de a coopera la aplicarea chestionarului
▪ Să înţeleagă limba română suficient de bine ▪ Să nu sufere o tulburare psihică care să împiedice înţelegerea şi realizarea
interviului ▪ Să nu se afle sub influenţa alcoolului sau altor droguri astfel încât acest fapt să
împiedice realizarea interviului etc
Instrumentul de colectare a datelor Chestionarul este compus din 3 secţiuni, din care 2 au fost dedicate culegerii de date privind caracteristicile socio-demografice ale consumatorului şi specificitatea modelului de consum practicat, iar cea de-a treia a fost alocată pentru evaluarea riscului de excludere socială. Această secţiune a fost structurată pe mai multe dimensiuni, după cum urmează: percepţia riscului de excludere socială, accesul la un loc de muncă, accesul la educaţie/ cultură, accesul la servicii de sănătate, condiţiile de locuire. Durata medie de completare a chestionarului a fost de aproximativ 11 minute (201 itemi, 49 întrebări). Chestionarul a fost pretestat în luna octombrie, pe 30 respondenţi. Etapa de colectare a datelor s-a derulat în luna noiembrie 2013 prin intermediul reprezentanţilor Asociaţiei CARUSEL. Au fost aplicate 420 chestionare, în urma etapelor de curăţare rezultând 400 chestionare valide. Terminologie Conceptul de excluziune socială este înţeles şi utilizat în moduri diferite de specialişti. Pentru unii autori, excluziunea se datorează în primul rând sărăciei. Alţii o văd într-un mod mai cuprinzător şi o echivalează cu participarea socială insuficientă şi inadecvată, cu neintegrarea socială şi, în unele cazuri, cu incapacitatea unei persoane sau categorii de a acţiona fără a primi ajutor.5 În opinia specialiştilor, excluderea socială se caracterizează prin 3 dimensiuni:
• economică: precaritatea faţă de locul de muncă, insuficienţa cronică sau repetată a resurselor;
• non-recunoaşterea: neutilizarea drepturilor sociale, a drepturilor civile, a drepturilor politice; • relaţiile sociale: destructurarea socială.
În spaţiul academic românesc, definiţia propusă în Dicţionarul de politici sociale se regăseşte sub o formă uşor extinsă în articolul tematic din Enciclopedia Dezvoltării Sociale. Potrivit autorilor, excluziunea socială „se referă cu precădere la o situaţie de eşec privind realizarea deplină a drepturilor cetăţeneşti, atât datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, cât şi unor cauze de natură individuală” (Zamfir, Preda, Dan, 2007: 241). Această definiţie are o dublă ascendenţă, respectiv (a) cele patru dimensiuni ale integrării sociale (civică, economică, socială şi interpersonală), conform raportului programului Poverty III al UE de la începutul anilor nouăzeci şi (b) conceptul de cetăţenie a lui T.H. Marshall din 1950 (Preda, 2002).6
5 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2009, Campania de promovare a incluziunii sociale “Împreună e mai bine” 6 D. Arpinte, A. Baboi, S. Cace, C. Tomescu (Doboş), I. Stănescu. Politici de incluziune socială. Calitatea vieţii, XIX, nr. 3–4, 2008, p. 339–364
7
Excluderea socială poate fi definită ca o combinaţie dintre lipsa de resurse economice, izolarea socială şi accesul limitat la drepturile sociale şi civile. Este un concept relativ în orice societate (CEIES, 1999) şi reprezintă o acumulare progresivă, de-a lungul timpului, a unor factori sociali şi economici. Factorii care ar putea contribui la excluziunea socială sunt problemele legate de muncă, de standardele de educaţie şi de viaţă, sănătate, naţionalitate, consumul de droguri, discriminarea de gen şi violenţa (Consiliul European, 2001).
7. DESCRIEREA EŞANTIONULUI Din cei 400 consumatori de droguri din Bucureşti incluşi în studiu, 74,2% sunt bărbaţi şi 25,8% sunt femei, 95% s-au născut în mediul urban, în timp ce restul de 5% s-au născut în mediul rural. În vederea realizării analizei, a fost definită o variabilă de încadrare a respondenţilor în funcţie de grupa de vârstă, rezultând următoarele: 34,8% au vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani, 57,2% au vârsta cuprinsă între 25 şi 34 ani şi 8%, între 35 şi 49 ani şi una referitoare la statusul marital, 70,5% declarând că sunt singuri (văduv, necăsătorit, divorţat/ separat), iar 29,5% fiind angajaţi într-o relaţie de cuplu (concubinaj, căsătorit). Tabel nr. 1-1: Caracteristicile socio-demografice ale populaţiei din eşantion
Caracteristici socio-demografice Număr SEX
Bărbaţi 297 Femei 103
GRUPA DE VÂRSTĂ (ani)
18-24 139 25-34 229 35-49 32
STATUS MARITAL
Singur 282 În cuplu 118
LOC NAŞTERE
Rural 20 Urban 380
Sursa: ANA 84% dintre respondenţi sunt de etnie română, 14,3% de etnie romă şi 1,7% au declarat alte etnii, precum: maghiară, arabă, ucrainiană, evreiască. Cele mai importante caracteristici socio-demografice din punct de vedere al studiului de faţă, nivelul de studii şi calificarea profesională a persoanelor consumatoare incluse în cercetare, prezintă următoarea distribuţie a eşantionului:
8
Grafic nr. 1-1: Nivelul de studii şi calificarea profesională ale populaţiei din eşantion, %
12
4,841,8
51,334,3
28
Nu am mers la scoalaNu am absolvit studiile primareStudii primareStudii gimnazialeŞcoala profesională/arte şi meseriiStudii mediiStudii universitareStudii post-universitare
35,8
1,8
7,317,3
32,5
5,5
Muncitor necalificatMuncitor calificatTehnician, maistru, funcţionar cu studii mediiPersonal cu studii superioareAltaNS/NR
Sursa: ANA Aproximativ jumătate (45%) dintre respondenţi au declarat că au studii universitare şi post-universitare, în timp ce doar 10% au absolvit cel mult sudiile gimnaziale. Persoanele cu studii medii reprezintă 28% din populaţia studiată. În funcţie de calificarea profesională, eşantionul prezintă proporţii aproximativ egale pentru respondenţii care sunt încadraţi în muncă la poluri opuse, 35,8% fiind încadraţi ca şi personal cu studii superioare, în timp ce 32,5% au declarat că prestează o muncă necalificată. Următoarea categorie este reprezentată de muncitorii calificaţi, în proporţie de 17,3%.
7. REZULTATE
A. CARACTERISTICI ALE CONSUMULUI DE DROGURI
Drogul principal consumat În funcţie de drogul principal consumat, eşantionul studiat se repartizează astfel: 52,5% au declarat consum de canabis, 20,5% sunt consumatori de heroină, 13,5% au raportat consum de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), 7,5% sunt consumatori de cocaină, în timp ce 2% au declarat consum de ecstasy, 1,5% consum de haşiş, 1,3% consum de metadonă, 1% consum de ketamină, iar 0,3% consum de solvenţi volatili.
9
Grafic nr. 1-2: Distribuţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat, %
20.5
13.5
7.5
2
1.5
1.3
1
0.3
52.5
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
canabis
heroina
SNPP
cocaina
ecstasy
hasis
metadona
ketamina
solventi volatili
Sursa: ANA
Consumul secundar de alte droguri Dintre cei 400 consumatori de droguri incluşi în cercetare, 45,5% au raportat, pe lângă drogul principal, şi consumul de droguri secundare. Astfel, deşi sunt slab reprezentaţi în eşantion (doar 2% pondere) consumatorii de ecstasy sunt cei care au declarat în cea mai mare proporţie consum secundar de alte droguri – 75% dintre ei consumă pe lângă ecstasy şi canabis, cocaină şi SNPP. Totodată, consumatorii de cocaină, îmbină în proporţie de 66,7% cocaina cu alte droguri secundare, cum ar fi canabis, ecstasy şi medicamente, în timp ce consumatorii de SNPP înregistrează în proporţie de 63% consum secundar, din care cea mai mare parte o reprezintă consumul de heroină (91% dintre consumatorii de SNPP consumă şi heroină). Tabel nr. 1-2: Distribuţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi prezenţa consumului secundar
Drog principal drog secundar Total Nu Da
solvenţi volatili 100% 0% 100%
canabis 63,8% 36,2% 100% cocaina 33,3% 66,7% 100% ecstasy 25,0% 75,0% 100% hasis 50,0% 50,0% 100%
heroina 51,2% 48,8% 100% ketamina 50,0% 50,0% 100% metadona 80,0% 20,0% 100%
SNPP 37,0% 63,0% 100% Total 54,5% 45,5% 100%
Sursa: ANA Grafic nr. 1-3: Distribuţia respondenţilor, în funcţie de drogul principal şi drogul secundar, %
10
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
canabis
cocaina
ecstasy
hasis
heroina
ketamina
metadona
SNPP
canabis cocaina ecstasy hasisheroina ketamina metadona SNPPciuperci halucinogene LSD medicamente
Sursa: ANA
Frecvenţa consumului În funcţie de frecvenţa consumului pentru drogul principal, majoritatea respondenţilor sunt consumatori ocazionali, 57%, din care, 30% de 2-3 ori pe săptămână, iar 27% consumă mai puţin de o dată pe săptămână. În schimb, cei care au declarat consum intensiv se repartizează astfel: 32% consumă în fiecare zi, iar 11% au declarat consum de 4-6 ori pe săptămână. Tabel nr. 1-3: Repartiţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi frecvenţa consumului
Drog principal
Tipul_consumului Total
consum intensiv
consum ocazional
solvenţi volatili
0% 100% 100%
canabis 27,1% 72,9% 100%
cocaina 3,3% 96,70% 100%
ecstasy 12,5% 87,5% 100%
hasis 16,7% 83,3% 100%
heroina 76,8% 23,2% 100%
ketamina 25,0% 75,0% 100%
metadona 60,0% 40,0% 100%
SNPP 83,3% 16,7% 100%
Total 43,0% 57,0% 100%
Sursa: ANA În funcţie de drogul principal consumat, cea mai mare proporţie în ceea ce priveşte consumul intensiv (în fiecare zi sau de 4-6 ori pe săptămână), se înregistrează în rândul consumatorilor de heroină – 76,8%, SNPP – 83,3% şi metadonă – 60%, în timp ce consumul ocazional (2-3 ori pe săptămână sau mai puţin de o dată pe săptămână) este predominant în rândul consumatorilor de canabis – 72,9%, cocaină – 96,7%, ecstasy – 87,5%, haşiş – 83,3% şi ketamină – 75%.
11
Analiza datelor în funcţie de tipul consumului (intensiv sau ocazional) indică o diferenţă statistic semnificativă în funcţie de drogul principal consumat (χ2 = 121,538; DF= 8; prag de semnificaţie p=0,000) şi o asociere pozitivă, de intensitate puternică (ϕ = 0,5517), semnificativă statistic (p=0,000).
Calea de consum a drogului principal În ceea ce priveşte calea de consum a drogului principal, se observă că, cea mai frecventă cale de administrare este prin fumat/ inhalare – 54,5%, urmată de cea injectabilă, cu o pondere de 32,8%. Această distribuţie este explicabilă prin structura eşantionului studiat în funcţie de drogul principal consumat. Astfel, în cadrul eşantionului, dacă pentru majoritatea drogurilor există doar o singură cale de administrare (canabis, haşiş – fumat/ inhalare, cocaină, ketamină – intranazal/ prizat, heroină – injectabil, ecstasy - oral), pentru metadonă şi SNPP se înregistrează căi diferite de consum, după cum urmează: metadona – 80% oral şi 20% injectabil, SNPP – 88,9% injectabil, 3,7% oral, 5,6% intranazal/ prizat, 1,9% fumat/ inhalare. Grafic nr. 1-4: Distribuţia respondenţilor în funcţie de calea de consum a drogului principal, %
32.8
9.3
3.5
54.5
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
fumat/ inhalare
injectabil
intranazal/ prizat
administrare orala
Sursa: ANA
Vârsta de debut în consum Referitor la vârsta de debut în consum, cea mai mare pondere a persoanelor incluse în eşantion au început consumul de droguri la 20 de ani (13,5%). Vârsta medie de debut este 21 ani, în timp ce, cea mai mică vârstă de debut înregistrată este de 12 ani, iar cea mai mare este de 41 ani.
7 Mărime efect: slab - ϕ (phi)< 0,1; modest - ϕ (phi) între 0,1 şi 0,3; moderat - ϕ (phi) între 0,3 şi 0,5; puternic - ϕ (phi) între 0,5 şi 0,8; foarte puternic - ϕ (phi) >0.8 (apud Labăr, 2008)
12
Grafic nr. 1-5: Repartiţia respondenţilor în funcţie de vârsta de debut în consum
Sursa: ANA
În funcţie de primul drog consumat şi vârsta la care s-a petrecut debutul în consumul de droguri, se observă că majoritatea celor care au debutat la vârste fragede în consumul de droguri au început consumul de droguri cu heroină (75% dintre cei cu vârsta de debut sub 15 ani), în timp ce, cei care au debutat într-un astfel de consum după vârsta de 15 ani şi până la vârsta de 34 de ani, au iniţiat în cea mai mare parte consumul de droguri cu canabis – 63,1% dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 15 şi 24 ani, respectiv 52,2% dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 25 şi 34 ani. După împlinirea vârstei de 34 ani, cei care au debutat în consum, au început în proporţii egale (33,3%) cu cocaină, heroină şi SNPP. Tabel nr. 1-4: Repartiţia respondenţilor în funcţie de primul drog consumat şi vârsta de debut în consum
Categorii vârsta de
debut
Primul drog consumat Total canabis cocaina ecstasy haşiş heroina SNPP medicamente heroina/
solvenţi
vârsta de debut sub 15
ani
16,7% 0% 0% 8,3% 75,0% 0% 0% 0% 100%
vârsta de debut
cuprinsa intre 15 si 24 ani
63,1% 1,9% 1,6% 2,5% 26,8% 3,2% 0,6% 0,3% 100%
vârsta de debut
cuprinsa intre 25 si 34 ani
52,2% 1,5% 6,0% 0% 35,8% 4,5% 0% 0% 100%
vârsta de debut
cuprinsa intre 35 si 49 ani
0% 33,3% 0% 0% 33,3% 33,3% 0% 0% 100%
Total 59,3% 2,0% 2,3% 2,3% 30,0% 3,6% 0,5% 0,3% 100% Sursa: ANA
13
B. RISCUL DE EXCLUDERE SOCIALĂ PENTRU CONSUMATORII DE DROGURI
Existenţa documentelor de identitate Întrucât accesul la educaţie, cultură, participare civică şi, în special, la serviciile de asistenţă medicală, psihologică şi socială este condiţionat de existenţa documentelor de identitate, o primă evaluare a riscului de excludere socială în care se află persoanele consumatoare de droguri a vizat acest aspect. Astfel, dintre cei chestionaţi, 4,5% se află în situaţia de a nu deţine documente de identitate, ceea ce determină un risc sporit de marginalizare socială, prin limitarea accesului acestora la serviciile de bază necesare oricărui cetăţean – înregistrarea la un medic de familie, înscrierea la şcoală, angajarea, participarea la vot etc. În funcţie de drogul principal consumat, persoanele care se află în această situaţie se numără în special printre cele care au declarat consum de:
• metadonă (20% dintre cei care au declarat consum de metadonă nu deţin documente de identitate)
• haşiş (16,7% dintre cei care s-au declarat consumatori de haşiş) • SNPP (14,8% dintre respondenţii consumatori de SNPP) • heroină (9,8% dintre persoanele care au declarat consum de heroină).
Totodată, între variabilele drogul principal consumat şi existenţa documentelor de identitate se observă o diferenţă statistic semnificativă (χ2 = 35,424; DF= 8; prag de semnificaţie p=0,000) şi o asociere pozitivă, de intensitate modestă (ϕ = 0,298), semnificativă statistic (p=0,000). Tabel nr. 1-5: Repartiţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi existenţa documentelor de identitate
Drog principal
Existenta documentelor de
identitate
Total
da nu
canabis 100% 0% 100%
cocaina 100% 0% 100%
ecstasy 100% 0% 100%
hasis 83,3% 16,7% 100%
heroina 90,2% 9,8% 100%
ketamina 100% 0% 100%
metadona 80,0% 20,0% 100%
SNPP 85,2% 14,8% 100%
Solvenţi volatili
100% 0% 100%
Total 95,5% 4,5% 100%
Sursa: ANA
Cazierul judiciar Un alt aspect relaţionat cu consumul de droguri care induce un risc sporit de marginalizare socială se referă la cazierul judiciar. Astfel, dintre cei incluşi în eşantion, 9,8% au declarat existenţa antecedentelor infracţionale. Majoritatea acestora se regăsesc în rândul consumatorilor de heroină – 28%, SNPP – 20,4% şi metadonă – 20%. Pe de altă parte, între variabilele drogul principal consumat şi existenţa antecedentelor penale se observă o diferenţă statistic semnificativă (χ2 =
14
58,705; DF= 8; prag de semnificaţie p=0,000) şi o asociere pozitivă, de intensitate moderată (ϕ = 0,383), semnificativă statistic (p=0,000). Tabel nr. 1-6: Repartiţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi cazierul judiciar
Drog principal
Cazier judiciar Total Cu
antecedente penale
Fara antecedente
penale
solvenţi 0% 100% 100% canabis 1,4% 98,6% 100% cocaina 3,3% 96,7% 100% ecstasy 0% 100% 100% hasis 0% 100% 100%
heroina 28,0% 72,0% 100% ketamina 0% 100,0% 100% metadona 20,0% 80,0% 100%
SNPP 20,4% 79,6% 100% Total 9,8% 90,3% 100%
Sursa: ANA Aproximativ o treime (30,4%) dintre respondenţii care au declarat existenţa antecedentelor penale, au fost condamnaţi pentru furt, o cincime (21,7%) pentru tâlhărie, 15,2% pentru trafic de droguri, 13% pentru deţinere de droguri pentru consumul propriu, 13% pentru prostituţie şi 4,3% pentru înşelăciune. Grafic nr. 1-6: Distribuţia respondenţilor cu antecedente penale, în funcţie de tipul infracţiunii săvârşite, %
21.7
15.2
13.0
13.0
4.3
2.2
30.4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
furt
talharie
trafic de droguri
detinere de droguri pentru consum propriu
prostitutie
inselaciune
Altele
Sursa: ANA În funcţie de fapta penală săvârşită, se remarcă o anumită specificitate a drogului principal consumat. Astfel, cei care au fost condamnaţi pentru furt, tâlhărie şi trafic de droguri sunt în principal consumatori de heroină, printre ei mai regăsindu-se şi consumatori de SNPP (condamnaţi pentru furt, tâlhărie), metadonă (condamnaţi pentru furt, tâlhărie) şi canabis (condamnaţi pentru trafic de droguri). Pe de altă parte, cei care au suferit condamnări pentru prostituţie, înşelăciune şi deţinere de droguri în vederea consumului propriu sunt în cea mai mare parte consumatori de SNPP, alături de aceştia aflându-se şi consumatori de heroină şi canabis (prezenţi doar printre cei condamnaţi pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu).
15
Grafic nr. 1-7: Distribuţia respondenţilor cu antecedente penale, în funcţie de tipul infracţiunii săvârşite şi drogul principal consumat, nr.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
detinere de droguri pentru consum propriu
trafic de droguri
prostitutie
furt
talharie
inselaciune
Altele
tipul
_inf
ract
iuni
i
canabis heroina metadona SNPP
Sursa: ANA
Percepţia riscului de excludere socială Doar 21,4% dintre respondenţi consideră că în prezent se află într-o situaţie dificilă din cauza consumului de droguri, cele mai invocate probleme fiind lipsa banilor (41,9%) şi lipsa suportului familial (23,9%). Lipsa pregătirii şcolare sau profesionale nu reprezintă o situaţie dificilă, în opinia participanţilor la studiu, doar 6% considerându-se excluşi din acest motiv. Grafic nr. 1-8: Distribuţia respondenţilor în funcţie de percepţia riscului asupra propriei excluderi sociale, %
78,6
21,4
Da Nu
Sursa: ANA Aproximativ toate persoanele (92,9%) care se consideră a fi într-o situaţie dificilă ca urmare a consumului de droguri sunt consumatori de heroină (56%) şi SNPP (36,9%). Doar pentru consumatorii de canabis, cocaină şi metadonă s-au mai înregistrat cazuri care se consideră într-o astfel de situaţie, procentele fiind nesemnificative în structura populaţiei care se percepe ca fiind exclusă social (2,4%).
16
Tabel nr. 1-7: Motivele excluderii sociale, în funcţie de drogul principal de consum Drog
principal Motivele excluderii
Lipsa unei pregătiri şcolare/
profesionale
Lipsa suportului familial
Lipsa unei locuinţe
corespunzătoare
Lipsa banilor
Absenţa prietenilor
Total
canabis 0% 1,2% 0% 1,2% 1,2% 2,4% cocaina 0% 1,2% 1,2% 0% ,0% 2,4% heroina 4,8% 19,0% 9,5% 33,3% 4,8% 56,0%
metadona 1,2% 2,4% 0% 0% 0% 2,4% SNPP 2,4% 9,5% 7,1% 23,8% 3,6% 36,9% Total 8,3% 33,3% 17,9% 58,3% 9,5% 100%
Restul până la 100% – altă situaţie Sursa: ANA
Accesul la un loc de muncă/obţinerea de venituri În funcţie de statusul profesional, consumatorii de droguri din Bucureşti sunt fie angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (33,6%), fie nu au ocupaţie sau stau acasă (38,5%). Aproximativ o zecime au declarat că sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă determinată (9,4%) sau fără contract de muncă (12,8%). Tabel nr. 1-8: Statusul profesional, în funcţie de drogul principal de consum
Drog principal
Statusul profesional Angajat cu contract de munca pe perioada
determinată
Angajat cu contract de munca pe
perioada ne-determinată
Lucrez fără
contract de muncă
Pensionar/pensionat medical
Casnic/ă/fără
ocupaţie
Şomer aflat în
evidenţă
Şomer ieşit din evidenţă
Total
solvenţi 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0,3% 0,3% canabis 8,5% 26,1% 5,8% 0% 9,0% 0,5% 0,5% 52,3% cocaina 0,5% 4,0% 0,5% 0% 2,3% 0% 0% 7,5% ecstasy 0,5% 1,3% 0% 0% 0,3% 0% 0% 2,0% hasis 0% 0,5% 0,3% 0% 0,8% 0% 0% 1,5%
heroina 0% 1,5% 3,8% 0,3% 14,8% 0% 0% 20,6% ketamina 0% 0,3% 0,8% 0% 0% 0% 0% 1% metadona 0% 0,3% 0% 0% 1 % 0% 0% 1,3%
SNPP 0% 0,3% 2% 0% 11,1% 0% 0% 13,6% Total 9,5% 34,2% 13,1% 0,3% 39,2% 0,5% 0,8% 100%
Restul până la 100% – altă situaţie Sursa: ANA În timp ce majoritatea angajaţilor cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată sunt consumatori de canabis (26,1% dintre cei 34,2%), consumatorii de heroină şi SNPP se află în situaţia opusă (14,8% şi 11,1% dintre cei 39,2%) – fără ocupaţie sau casnic(ă). În ceea ce priveşte venitul mediul lunar pentru fiecare membru al familiei, majoritatea (62,5%) respondenţilor au declarat că acesta se situează în intervalul 501 – 2000 lei.
17
Grafic nr. 1-9: Distribuţia respondenţilor în funcţie de ventiul mediu lunar declarat pentru fiecare membru al familiei
29.70%
21.20%
32.80%
15.20%
1.00%
Sub 200 RON / lună 201 – 500 RON / lună 501 – 1000 RON / lună1001 – 2000 RON / lună Peste 2000 RON / lună
Sursa: ANA
În timp ce aproximativ o treime dintre consumatorii de cocaină (36,7%), haşiş (33,3%), canabis (31,1%) au declarat un venit mediu lunar pentru fiecare membru al familiei de peste 2000 lei, restul situându-se în intervalul 501 – 2000 lei, în cazul consumatorilor de SNPP majoritatea (50%) au un venit între 201 şi 500 lei pe lună, iar în cel al consumatorilor de heroină, majoritatea (50%) au un venit declarat pentru fiecare membru al familiei în intervalul 501 – 1000 lei. Tabel nr. 1-9: Venitul mediu lunar (lei) pentru fiecare membru al familiei, în funcţie de drogul principal de consum
Drog principal
Venitul mediu lunar (lei) pentru fiecare membru al familiei
Sub 200 201 – 500 501 – 1000 1001 – 2000 Peste 2000 Total canabis 0% 7,3% 25,2% 36,4% 31,1% 100% cocaina 3,3% 0% 26,7% 33,3% 36,7% 100% ecstasy 0% 25,0% 37,5% 25,0% 12,5% 100% haşiş 0% 16,7% 16,7% 33,3% 33,3% 100%
heroina 1,3% 21,3% 50,0% 23,8% 3,8% 100% ketamina 0% 0% 75,0% 25,0% 0% 100% metadona 0% 0% 20,0% 80,0% 0% 100%
SNPP 4,2% 50,0% 39,6% 4,2% 2,1% 100% Total 1,0% 15,2% 32,8% 29,7% 21,2% 100%
Sursa: ANA Ca modalităţi de obţinere a banilor, au fost prezentate atât munca pe bază de contract, întreţinere parentală, dar şi prestarea unor munci ocazionale şi activităţi ilegale, precum prestarea unor servicii sexuale sau vânzarea de droguri. În funcţie de drogul principal, activităţile prestate în vedera obţinerii venitului sunt:
• pentru consumatorii de canabis, cocaină, ecstasy: angajat pe bază de contract de muncă, întreţinere din partea familiei, prestarea unor munci ocazionale, dar şi comercializarea drogurilor (în cazul consumatorilor de canabis);
18
• pentru consumatorii de heroină, metadonă, SNPP: întreţinere din partea familiei, prestarea unor munci ocazionale, dar şi prestarea unor servicii sexuale (în cazul consumatorilor de heroină şi SNPP) şi comercializarea drogurilor (în cazul consumatorilor de SNPP).
Tabel nr. 1-10: Modalităţi de obţinere a banilor, în funcţie de drogul principal de consum
Drog principal
Modalităţi de obţinere a banilor Munca, pe
bază de contract
Bani de la partener/părinţi sau alte
rude
Ajutor social/şomaj/p
ensie/alte ajutoare sociale
Bursa de studii
Munci ocazionale
fără contract
Vânzarea serviciilor
sexuale
Vânzare de droguri
Total
solvenţi 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0,3% canabis 36,4% 18,3% 0% 0,8% 9,7% 0% 1,5% 52,4% cocaina 4,6% 3,8% 0% 0% 2,3% 0% 0% 7,6% ecstasy 1,5% 0,5% 0% 0% 0,3% 0% 0% 2,0% hasis 0,5% 1,0% 0% 0% 0% 0% 0% 1,5%
heroina 1,3% 7,9% 0,3% 0% 12,7% 0,8% 0% 20,6% ketamina 0,3% 0% 0% 0% 0,8% 0% 0% 1% metadona 0,3% 0,8% 0% 0% 0,5% 0% 0% 1,3%
SNPP 0% 5,3% 0% 0% 8,7% 2,3% 0,5% 13,2% Total 44,8% 37,7% 0,3% 0,8% 34,9% 3,1% 2,0% 100%
Sursa: ANA
Accesul la serviciile de sănătate Aproximativ treime (31%) din cei cuprinşi în eşantion au declarat că nu sunt înscrişi la medic de familie. Dintre cei care nu se află în evidenţa niciunui medic de familie, 36,3% sunt consumatori de heroină, 31,5% sunt consumatori de SNPP şi 21% au declarat canabisul ca drog principal de consum. De asemenea, dintre cei neînscrişi la un medic de familie, două treimi au menţionat consumul injectabil de droguri (64,5%), în timp ce 24,5% au declarat consumul de droguri prin fumat/ inhalare. Grafic nr. 1-10: Distribuţia respondenţilor care nu sunt în evidenţa unui medic de familie, în funcţie de drogul principal consumat, %
31.5
21
4
2.4
1.6
1.6
0.8
0.8
36.3
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
heroina
SNPP
canabis
cocaina
ketamina
ecstasy
hasis
solventi volatili
metadona
Sursa: ANA Pe de altă parte, dintre cei aflaţi în evidenţa unui medic de familie, peste o treime (36,7%) au declarat că nu au apelat în ultimul an la serviciile acestuia, în timp ce peste jumătate (52,1%) au apelat cel puţin o dată pe an sau cel puţin o dată la 6 luni. Doar 0,4% dintre cei înscrişi la medicul de familie au apelat la serviciile acestuia cel puţin o dată pe lună, iar 7,5% cel puţin o dată la 3 luni.
19
Grafic nr. 1-11: Frecvenţa cu care respondenţii înscrişi la un medic de familie au apelat la serviciile de asistenţă primară în ultimul an, %
29.5
3824.4
7.80.4Cel putin o data pe luna
Cel putin o data la 3 luni
Cel putin o data la 6 luni
Cel putin o data pe an
Nu am apelat
Sursa: ANA
Dintre problemele de sănătate determinate de consumul de droguri, cel mai des invocată a fost infecţia cu virusul hepatic C – 69%, aceasta fiind urmată de infecţia cu HIV – 16,7% şi de abcesele cauzate de injectare – 14,3%. Alte probleme de sănătate menţionate de respondenţi au fost: dureri musculare, tulburări psihice, dureri de cap, transpiraţie excesivă, dureri ale articulaţiilor, probleme de vedere, pierderi în greutate, pierderi de memorie, oboseală, ameţeli etc. În ceea ce priveşte serviciile medicale de urgenţă, dintre cei chestionaţi doar 6% au apelat la astfel de servicii. Majoritatea celor care au ajuns în secţiile de primiri urgenţă au declarat ca drog principal de consum SNPP – 54,2%, peste o treime (37,5%) sunt consumatori de heroină, în timp ce, în proporţii egale de 4,2% printre cei care au apelat la servicii medicale de urgenţă s-au aflat consumatori de canabis, repsectiv de metadonă.
Accesul la educaţie/ cultură În vederea evaluării percepţiei consumatorilor de droguri privind obţinerea unui status educaţional satisfăcător au fost adresate întrebări referitor la nivelul propriu de pregătire în raport cu aspiraţiile. 61,2% dintre respondenţi au declarat că nivelul de pregătire la care au ajuns este suficient pentru ceea ce şi-au dorit să facă în viaţă, iar 0,5% consideră că instruirea obţinută este chiar prea ridicată comparativ cu aspiraţiile profesionale. Consumatorii de heroină (71,2%), metadonă (80%), SNPP (75%) sunt cei care sunt în cea mai mare măsură nemulţumiţi de nivelul educaţiei pe care l-au obţinut faţă de aspiraţiile pe care le au sau le-au avut în viaţă. Cei aproximativ o treime (38,3%) care se consideră insuficient pregătiţi în raport cu aspiraţiile personale, au menţionat propria lipsă a motivaţiei ca principal motiv al stagnării obţinerii statusului educaţional dorit (17,3%). Pe următorul loc se situează dificultăţile materiale ale familiei de origine (12%). Consumul de droguri şi influenţa negativă a anturajului sunt motive considerate ca fiind decisive în obţinerea unui grad de instruire satisfăcător în raport cu aspiraţiile în proporţii egale (11%, respectiv 10,5%).
20
Tabel nr. 1-11: Aprecierea nivelului de educaţie comparativ cu aspiraţiile personale, în funcţie de drogul principal de consum
Drog principal Aprecierea nivelului de educaţie Total Insuficient pentru ceea ce îmi
doresc să fac în viaţă Suficient pentru ceea ce îmi doresc să fac în viaţă
Prea ridicat pentru ceea ce îmi doresc să fac în viaţă
solvenţi 100,0% 0% 0% 100,0% canabis 22,0% 77,0% 1,0% 100,0% cocaina 10,3% 89,7% 0% 100,0% ecstasy 28,6% 71,4% 0% 100,0% hasis 16,7% 83,3% 0% 100,0% heroina 71,2% 28,8% 0% 100,0% ketamina 25,0% 75,0% 0% 100,0% metadona 80,0% 20,0% 0% 100,0% SNPP 75,0% 25,0% 0% 100,0% Total 38,2% 61,2% 0,5% 100,0%
Sursa: ANA
Petrecerea timpului liber prin activităţi cultural artistice Întrebările din această secţiune au fost în principal axate pe activităţile culturale ca modalităţi de petrecere a timpului liber. Dacă în cazul consumatorilor de droguri recreaţionale (ecstasy, canabis, haşiş, cocaină) a fost menţionată implicarea în astfel de activităţi precum: vizionarea unui film sau piesă de teatru, frecventarea bibliotecilor pentru a citi sau împrumuta cărţi, vizitarea muzeelor sau frecventarea spectacolelor de muzică, în ceea ce îi priveşte pe consumatorii de heroină, metadonă sau SNPP, majoritatea răspunsurilor la aceste întrebări au fost negative (cel puţin o dată pe an sau niciodată pe an). Tabel nr. 1-12: Implicarea în activităţi cultural artistice, în funcţie de drogul principal de consum (răspuns multiplu) Drog principal Cât de des….
Mergi la cinema/teatru
Mergi la bibliotecă pentru a citi/ imprumuta
literatură/ beletristică
Vizitezi monumente istorice/ arheologice/ muzee/ galerii de artă
Mergi la spectacole de muzică (modernă, clasică, populară)
canabis 45,7% 9% 15,2% 25,2% cocaina 43,3% 0% 3,3% 20,0% ecstasy 50% 25% 12,5% 25,0% hasis 50% 0% 16,7% 0%
heroina 6,1% 0% 0% 3,7% ketamina 75% 0% 0% 0% metadona 0% 0% 0% 0%
SNPP 1,9% 0% 0% 0% Sursa: ANA Chiar dacă se implică şi în activităţi cultural-artistice, frecventarea cluburilor8 rămâne cea mai menţionată modalitate de petrecere a timpului liber în cazul consumatorilor de droguri recreaţionale (ecstasy – 100%, canabis – 85,7%, haşiş – 100%) sau vizionarea filmelor sau pieselor de teatru (ecstasy – 50%, canabis – 45,7%, haşiş – 50%, cocaina 43,3%).
8 răspuns multiplu
21
9. CONCLUZII − Majoritatea consumatorilor de droguri din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă
sunt consumatori ocazionali (de 2-3 ori pe săptămână sau mai puţin de o dată pe săptămână) de cocaină, ecstasy, canabis, haşiş; consumul intensiv (în fiecare zi sau de 4-6 ori pe săptămână) se regăseşte în rândul consumatorilor de heroină, SNPP, metadonă;
− Aproximativ jumătate dintre persoanele studiate, pe lângă drogul principal mai consumă şi alte droguri (secundare);
− Cea mai mare pondere a persoanelor consumatoare de droguri din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă au început consumul de droguri la 20 de ani; vârsta medie de debut fiind 21 ani, cea mai mică fiind 12 ani, iar cea mai mare - 41 ani;
− Având în vedere condiţionarea acordării serviciilor de asistenţă în baza documentelor de identitate, lipsa acestora a fost menţionată de către o mică parte din lotul studiat, consumatori de metadonă, heroină, SNPP, dar şi haşiş;
− Aproximativ o cincime dintre consumatorii de metadonă, heroină, SNPP din Bucureşti care nu sunt în serviciile de asistenţă au antecedente penale, faptele fiind tâlhărie, furt, trafic de droguri; consumatorii de canabis au fost condamnaţi pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu;
− Lipsa banilor şi lipsa suportului din partea familiei reprezintă principalele motive ale excluderii sociale ca urmare a consumului de droguri percepute de consumatorii de droguri din Bucureşti care nu se regăsesc în serviciile de asistenţă;
− Au fost înregistrate proporţii egale în cazul lotului studiat privind statutul profesional ca şi variabilă a excluderii sociale – angajat cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată, respectiv fără ocupaţie, indivizii fiind împărţiţi în cele două categorii în funcţie de drogul principal de consum;
− Reflectând consumul în baza venitului, cel mai mic venit pentru fiecare membru al familiei a fost declarat în cea mai mare proporţie de către consumatorii de SNPP, iar cel mai mare de către consumatorii de cocaină;
− Ca modalităţi de obţinere a banilor au fost prezentate de către consumatorii de droguri din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă, atât munca pe bază de contract, întreţinere parentală, dar şi prestarea unor munci ocazionale şi activităţi ilegale, precum prestarea unor servicii sexuale sau vânzarea de droguri, procentele variind în funcţie de tipul drogului consumat;
− Majoritatea respondenţilor s-au declarat satisfăcuţi în ceea ce priveşte nivelul de pregătire şi aspiraţiile pe care le au sau le-au avut în viaţă, cei nemulţumiţi fiind, în cea mai mare parte consumatori de heroină, metadonă, SNPP;
− Într-o proporţie relativ mică (aproximativ treime), consumatorii de droguri incluşi în studiu au declarat că nu sunt înscrişi la medic de familie. Majoritatea acestora sunt consumatori injectabili de heroină şi SNPP. Pe de altă parte, dintre cei aflaţi în evidenţa unui medic de familie, peste o treime au declarat că nu au apelat în ultimul an la serviciile acestuia.
− Cele mai frecvente probleme de sănătate determinate de consumul de droguri invocate de subiecţi sunt: infecţia cu virusul hepatic C, infecţia cu HIV şi de abcesele cauzate de injectare.
− În ceea ce priveşte serviciile medicale de urgenţă, dintre cei chestionaţi, doar o mică parte dintre aceştia au apelat la astfel de servicii. Majoritatea celor care au ajuns în secţiile de primiri urgenţă au declarat ca drog principal de consum SNPP şi heroină.
− Doar consumatorii de droguri recreaţionale din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă au declarat preocupări cultural-artistice, în cazul consumatorilor de heroină, metadonă sau SNPP majoritatea răspunsurilor privind frecventarea unor astfel de locuri în care se desfăşoară astfel de activităţi fiind negative.
22
10. LISTĂ GRAFICE ŞI TABELE Grafic nr. 1-1 Nivelul de studii şi calificarea profesională ale populaţiei din eşantion, % Grafic nr. 1-2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat, % Grafic nr. 1-3 Distribuţia respondenţilor, în funcţie de drogul principal şi drogul secundar, % Grafic nr. 1-4 Distribuţia respondenţilor în funcţie de calea de consum a drogului principal, % Grafic nr. 1-5 Repartiţia respondenţilor în funcţie de vârsta de debut în consum Grafic nr. 1-6 Distribuţia respondenţilor cu antecedente penale, în funcţie de tipul infracţiunii săvârşite,
% Grafic nr. 1-7 Distribuţia respondenţilor cu antecedente penale, în funcţie de tipul infracţiunii săvârşite şi
drogul principal consumat, nr. Grafic nr. 1-8 Distribuţia respondenţilor în funcţie de percepţia riscului asupra propriei excluderi
sociale, % Grafic nr. 1-9 Distribuţia respondenţilor în funcţie de ventiul mediu lunar declarat pentru fiecare
membru al familiei Grafic nr. 1-10 Distribuţia respondenţilor care nu sunt în evidenţa unui medic de familie, în funcţie de
drogul principal consumat, % Grafic nr. 1-11 Frecvenţa cu care respondenţii înscrişi la un medic de familie au apelat la serviciile de
asistenţă primară în ultimul an, % Tabel nr. 1-1 Caracteristicile socio-demografice ale populaţiei din eşantion Tabel nr. 1-2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi prezenţa consumului
secundar Tabel nr. 1-3 Repartiţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi frecvenţa consumului Tabel nr. 1-4 Repartiţia respondenţilor în funcţie de primul drog consumat şi vârsta de debut în consum Tabel nr. 1-5 Repartiţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi existenţa
documentelor de identitate Tabel nr. 1-6 Repartiţia respondenţilor în funcţie de drogul principal consumat şi cazierul judiciar Tabel nr. 1-7 Motivele excluderii sociale, în funcţie de drogul principal de consum Tabel nr. 1-8 Statusul profesional, în funcţie de drogul principal de consum Tabel nr. 1-9 Venitul mediu lunar (lei) pentru fiecare membru al familiei, în funcţie de drogul principal
de consum Tabel nr. 1-10 Modalităţi de obţinere a banilor, în funcţie de drogul principal de consum Tabel nr. 1-11 Aprecierea nivelului de educaţiei comparativ cu aspiraţiile personale, în funcţie de drogul
principal de consum Tabel nr. 1-12 Implicarea în activităţi cultural artistice, în funcţie de drogul principal de consum (răspuns
multiplu)
11. BIBLIOGRAFIE • ANA (Agenţia Naţională Antidrog) (2011) - Raport Naţional privind situaţia drogurilor în
România – 2010 • ANA (Agenţia Naţională Antidrog) (2012) - Raport Naţional privind situaţia drogurilor în
România – 2011 • ANA (Agenţia Naţională Antidrog) (2013) - Situaţia drogurilor în România în anul 2012 –
Sinteză. • EMCDDA (2003) - Selected issue - Social exclusion and reintegration, în EMCDDA 2003
Annual report on the state of the drugs problem in the European Union and Norway • EMCDDA (2012) - Social reintegration and employment: evidence and interventions for
drug usersin treatment • ANSIT (2007) - Fenomene de marginalizare şi excludere în rândul tinerilor • Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (2009) - Campania de promovare a
incluziunii sociale “Împreună e mai bine” • D. Arpinte, A. Baboi, S. Cace, C. Tomescu (Doboş), I. Stănescu (2008) - Politici de
incluziune socială. Calitatea vieţii, XIX, nr. 3–4