Profesorul diriginte si ora de dirigentie

Ora de dirigentie reprezinta o activitate educativa, inclusa in cadrul planului de invatamant, proiectata de un cadru didactic cu rol de conducator al clasei de elevi (profesorul-diriginte).Definirea orei de dirigentie presupune intelegerea specificului acesteia de activitate bazata pe convorbirea etica, orientata pedagogic din perspectiva urmatoarelor "principii ordonatoare" : principiul individualizarii si al diferentierii pozitive; principiul motivatiei autostimulatoare; principiul competentei morale productive; principiul cultivarii pluralismului; principiul initiativei creatoare.

Obiectivele generale asumate la nivelul orei de dirigentie vizeaza continuturile/dimensiunile proprii activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, in contextul pedagogiei moderne si postmoderene: educatia intelectuala - educatia morala - educatia tehnologica - educatia estetica - educatia fizica.

Primele informatii despre profesor si rolul sau corespund epocii de organizare si institutionalizare a activitatii de educare a tinerelor gene ratii ce are loc in oranduirea sclavagista. Sub forma de consideratii si reflectii asupra necesitatii si importantei educatiei, o parte din ele se refera si la pregatirea intelectuala, la tinuta morala si la priceperea educatorului de a-si desfasura activitatea pe baza cunoasterii copiilor.Reluate de pedagogia Renasterii si, mai apoi, de cea a epocii moder ne , aceste preocupari, vor cunoaste o dezvoltare ampla in secolul al XIX-lea, cand numerosi pedagogi progresisti ca J. H. Pestalozzi, F.A. Diesterweg, K.D. Usinski s.a.,au elaborat materiale valoroase cu privire la personalitatea educatorului insistand,mai cu seama, asupra calitatilor necesare acestuia, atat in efectuarea activitatilor din scoala, cat si a celor desfasurate in vederea ridicarii culturale a comunitatii.

In zilele noastre, problema profesorului cunoaste doua orientari principale, una traditionalista, iar alta angajata.

Privit de pe pozitiile orientarii traditionaliste, rolul profesorului este de a pastra cunostintele si a le transmite generatiilor tinere. Cu alte cuvinte, profesorul apare ca un mijlocitor menit a strabate spatiul spiri tual dintre generatii pe acelasi drum batatorit, condamnat a ramane,in acest fel,impreuna cu cei pe care ii educa,intr-o stare continua de pre caritate culturala si de cunoastere.In opozitie cu aceasta,orientarea angajata vede in profesor un agent social dinamic, participant activ si responsabil nu numai la viata scolii, ci si la cea a comunitatii sociale din care face parte, contribuind prin munca sa la toate prefacerile ce au loc in ea. Din datele existente rezulta ca aceasta orientare se impune azi, tot mai insistent, pentru toate popoarele atente la viitorul lor.Definita ca institutie destinata a realiza instruirea si educarea tinere lor generatii, scoala, functionalitatea ei, presupune conlucrarea a numerosi factori, printre care, in prim plan,se situeaza cuplul profesor elev, ce reprezinta, la drept vorbind,insasi schema simplificata a ceea ce, in esenta, constituie caracteristica fundamentala a procesului instructiv-educativ.Aceasta indica direct atat pozitia pe care o ocupa profesorul in invatamant cat si perspectiva rolului si a sarcinilor ce-i revin, relevand, totodata, insemnatatea functiei sale sociale.Tocmai datorita acestei situatii, problemei personalitatii profesorului,statutului sau social, ii sunt consacrate numeroase studii si lucrari atat in tara cat si peste hotare. De remarcat ca,intr-un fel sau altul,fiecare din ele se refera la cerintele si calitatile pe care le solicita profesiunea de pro fesor,unele din ele indicand si o seama de cai si mijloace prin care se propune sa se actioneze in vederea modelarii educatorilor, chiar si a celor ce se afla deja in functiune.Factor hotarator prin pozitia pe care o ocupa in sistemul muncii edu cative, profesorul se dovedeste tot astfel si in ce priveste

activitatea pe care o desfasoara, dat fiind ca el indeplineste dublu rol : - de con ducator al procesului instructiv-educativ, la obiectul ce preda, si de executor al lui. Din aceasta situatie rezulta ca, atat nivelul in care satisface sau nu satisface cerintele profesiunii, cat si calitatile si defectele profesorului, nu pot fi altfel apreciate decat numai in raport de rezultatele pe care le obtine in mod concret in activitatea sa cu ele vii la clasa, precum si in afara clasei si a scolii.

Rolul profesorului-diriginte este complex, dificil si covarsitor in devenirea elevilor

sai. Din ansamblul vast al trasaturilor ce contureaza profilul unui bun diriginte

se pot enumera: buna pregatire profesionala si psihopedagogica; cat mai larg

orizont asupra culturii si civilizatiei; dragoste fata de elevi; tact pedagogic;

obiectivitate; principialitate, autoritate, dar si intelegere; nepartinire; initiativa s.a.

Sarcinile dirigintelui sunt raportate la relatiile cu elevii si parintii acestora, la

profesorii clasei, dar si la nivelul comisiei dirigintilor condusa, de obicei, de

directorul scolii. Dar, partenerii profesorului-diriginte in activitatea educativa nu

se afla numai in scoala. Profesorul-diriginte poate deschide colaborari cu alte

scoli, cu alte institutii (Armata, Politia, Ministerul Sanatatii s.a.), cu mass-

media, cu comunitatea locala, dar mai ales, cu institutii conexe ale Ministerului

Educatiei: biblioteci, palate, cluburi ale copiilor, inspectoratul scolar (I.S.), Casa

Corpului Didactic (C.C.D.), cabinetele de asistenta psihopedagogica

(C.A.P.P.), Agentiile Taberelor si Turismului Scolar (A.T.T.S.),

organizatii non-guvernamentale (asociatii, fundatii), firme si societati private.

Rezolvarea acestor multiple sarcini, reclama, din partea profesorului-diriginte,

competente de a fi un manager real al clasei de elevi. Astfel, astazi, accentul cade

pe rolul de initiator de proiecte educative, de promotor al cooperarii, de

coordonator al echipei educationale.

Rolul socio-cultural al profesorului

Profesorul desfasuradu-si activitatea intr-o anumita realitate sociala dobandeste statut de cetatean al comunitatii respective, relatie din care decurg drepturi si datorii. In aceasta situatie de integrare organi ca in comunitate, profesorul nu mai poate sa-si limiteze activitatea doar la munca instructiv -; educativa pe care o desfasoara la clasa si in scoala, ci are obligatia morala sa participe cu pricepere si entuzia sm la toate actiunile menite sa asigure inaintarea societatii din care face parte pe calea progresului material si cultural. Prin aceasta profe sorul continua o veche si valoroasa traditie a slujitorilor scolii romane sti, iar pe de alta parte raspunde rolului sau de agent transformator constient si dinamic aducandu-si contributia la ridicarea continua a conditiei umane a membriilor societatii careia ii apartine.

Toate cerintele si calitatile care se imbina in personalitatea profeso rului pot fi privite numai ca un tot unitar ale carui componente stau intr-un raport de interconditionare, reprezentand clar dominantele de personalitate, care variaza de la caz la caz, in functie de diferentierile determinate de potentialul ereditar, de mediu si de educatie. Toate cerintele si calitatile la care ne-am referit trebuie examinate in dinamica lor, dar nu trebiue rupte din situatia profesorului de mem bru al unei anumite comunitati sociale,care isi are particularitatile sale deosebite de cele ale altora.

Modul particular de manifestare al personalitatii fiecaruia dintre profesori, ca expresie a gradului de satisfacere a cerintelor si de afirmare a calitatilor, constituie variabila dependenta ce introduce in viata scolii variatia, placutul si interesantul. Privita prin optica prin care profesorul a reusit sa-i transforme pe elevi in purtatori ai unui sistem de cunostinte despre lume,ai unui cod de norme morale,priceperi si deprinderi de munca fizica si intelectua la,cu gustul pentru comorile culturii,gata sa contribuie la emanciparea reala a societatii, personalitatea lui dobandeste valoare deosebita, nu atat prin ceea ce reprezinta el ca individ, ci prin ceea ce a realizat si realizeaza pentru altii.

Dirigintele

Practica educativa indelungata a demonstrat necesitatea de a incredinta unui diriginte o intreaga activitate de coordonare a tuturor influentelor educative ce se exercita asupra unei clase. Dirigintele este un nembru al colectivului pedagogic, desemnat in aceasta fun ctie dupa anumite criterii : o vasta experienta educativa, o evidenta autoritate morala si profesionala, activitate de predare la clasa respectiva etc. El este numit de catre director si raspunde in fata con ducerii de intreaga activitate educativa a clasei ce i s-a incredintat.Functia de diriginte a devenit necesara, incepand cu clasa a v -; a, datorita faptului ca : - de la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca singurul conducator al vietii clasei,iar munca educativa este luata de profesori. - planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invata mat care sa permita elevilor sa puna si sa-si rezolve si anumite probleme educative (sau de alt gen) personale.-varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative pre tind un coordonator si indrumator, un specialist care sa imbratiseze si sa conduca intreaga opera de formare a personalitatii elevilor.- se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sa duca, in decursul scolaritatii la atingerea obiectivelor urmarite. Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in activitatea si viata lor ulterioara. Fara a prelua sau a

se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi functii specifice si complementare fata de toti ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru scoala : organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati instructiv -; educative si a vietii colecti vului de care raspunde.Raspunderile sale fiind atat de mari el trebuie sa aiba un profil mo ral deosebit si sa dispuna de alese calitati psihice si pedagogice. Ca principal educator al clasei el orienteaza intreaga activitate a acesteia in asa fel, incat sarcinile scolii sa fie realizate cu succes. In calitatea pe care o are el trebuie sa fie permanent preocupat de sistematizarea adancirea si sporirea eficientei influentelor exercitate de toti factorii educativi (profesori, familie, mass -; media ) asupra elevilor.

In procesul de proiectare, organizare si conducere a activitatii educationale, un rol deosebit de important il au relatiile diriginte – elev si diriginte – familie.

Relatiile  educationale nu se desfasoara intr-un  cadru educational stabil si inert, ci intr-unul dinamic  si in permanenta schimbare.astfel, dirigintele trebuie sa cultive o atitudine activa, interesata din partea elevilor si sa contribuie la formarea, mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat stimulativ pentru desfasurarea activitatilor educative. O consecinta a modului in care se manifesta aceste relatii ar fi reactiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte.

Problemei relatiilor dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul timp o atentie si o importanta tot mai mare, binemeritata. O relatie eficienta diriginte-parinte presupune, printre altele, o ascultareactiva, implicarea familiei in actiunile extrascolare ale clasei, informari reciproce cu privire la evolutia elevului, cultivarea si practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit.

IN RELATIA CU ELEVIIIn relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:- tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai, avand in

vedere faptul ca adolescentul manifesta o serie de atitudini contradictorii, da dovada de o mare instabilitate emotiva, este foarte influentabil de catre cei din grupul in care se integreaza si este sensibil la tot ceea ce se petrece in jurul sau, mai ales in familie. Este perioada in care unii tineri tind sa devina hiperindependenti, ceea ce-i poate aduce in conflict ata cu scoala, cat si cu familia;- acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor, avand in vedere randamentul scolar, starea de sanatate, particularitatile psihice, trasaturile de personaslitate ale acestora;- implica toti elevii la ora de dirigentie, care nu trebuie sa constituie corvoada nici pentru profesor, nici pentru elebvi, prin utilizareaunor metode ca: studiul de caz, jocul de rol si activitatile pe grupe;- acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul in care acesta isi indeplineste sarcinile,evitand instalarea liderului permanent al clasei,dirigintele trebuie sa-l constientizeze si sa-i permita sa fie responsabil de propriul comportament. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate, iar functiile de conducere vor alterna, astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite responsabilitati. - Ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai, adaptandu-si si controlandu-si permanent reactiile, atitudiniile, mimica.- Ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati extrascolare, excursii, vizionari de spectacole, concursuri, cercuri.- Aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la cunoasterea intereselor elevilor, a alegerii viitoarei profesii.- Respecta toti elevii si nu-i umeleste, facandu-le observatii in fata intregii clase.- Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor relatate de elev, fiind dispus sa-si schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara.- Formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor.- Cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale.- Observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a

elevilor, precum si dificultatile aparute in invatare si tulburarile de comportament, observa si consemneaza datele sau eventualele modificari privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie a elevilor.- Isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si cauta metode stimulative pentru desfasurarea acestora.- Manifesta un comportament empatic- Evidentiaza elevii cu rezultate deosebite si comportament exemplar- Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei, psihologul scolar si ceilalti factori importanti implicati in procesul educativ- Controleaza zilnic catalogul clasei pentru inregistrarea absentelor, notelor elevilor si analizeaza impreuna cu acestia eventualele probleme aparute.

IN RELATIA CU FAMILIA- Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau neanuntat si isi noteaza observatiile in caietul dirigintelui- In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului, interesati sau dezinteresati de tot ceea ce se intampla cu prpriul copil, cooperanti, partial cooperanti, necooperanti cu scoala isi fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale, evitand in cazul celor cu copii problema prezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor.- Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer extins si in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice, scrisori.- Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele cu parintii.- In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei ea reprezentand sursa principalelor atitudini gresite ale copiilor, familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca dificultatile aparute.- Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii pentru ca acestia din proprie initiativa sa contacteze dirigintele si profesorii pentru a se interesa de situatia scolara a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia.

IN RELATIA CU SCOALA- Isi intocmeste la timp documentele scolare :- In cazul esecului scolar cauta cauze determinante si colaboreaza cu parintii, profesorii pshihologul, medicul, directorul, fiind un intermediar intre acestia si elev.