Profesionişti în situaţii de urgenţă

Revistă ilustrată de specialitate editată de:INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BANAT” AL JUDEŢULUI TIMIŞTimişoara, strada Înfrăţirii, nr. 13; cod 300126Telefon: +40 256/434 870, +40 256/434 871, Fax: +40 256/430 615E-mail: office@isutimis.ro

Colectiv de redacţie:

Sublocotenent Diana – Sindia VLAIASergent major Paulina – Eliza GREBLĂSergent major Alexandru HUSARU

Prepress și imprimare: Tipografia Balcanic® - Timișoara - Tel: 0256 225 465

Zodiac pompieristic

Colonel Alexandru CIOBOTARU

N-are frică de incendiuSare-n maşină din zborBoala sa n-are remediuPentru că e... VĂRSĂTOR

Totdeauna-i în domeniuFocul rău îl prinde-n cleşteE normal, fiindcă-i în mediuZodia-i spune clar că-i... PEŞTE

Nu se-ncurcă-n compromisuriTot ce face e corectNu se lasă dus de visuriHotărât e că-i... BERBEC

Chiar de vede-n faţă roşu,Iar incendiu-i un balaur,Nu dă înapoi zelosu’Vezi bine că este... TAUR

Când curajul şi eroismulSe-mpletesc asemeni,E firesc că specialistulSă vină din... GEMENI

Când din casa incendiatăIese negru ca un drac,Nu dă înapoi, chiar dacă,După zodie este... RAC

Ajungând la intervenţieIntră-n flăcări ca un zmeuToată lumea-i dă atenţieNu degeaba este... LEU

Agil ca şi o felinăPe autoscară, parcă zboarăToată lumea se închinăCât curaj la o... FECIOARĂ

Judecă cu clarviziuneStinge focul cu prestanţăNu este nici o minunePune totul în... BALANŢĂ

E profesionist în branşăŞi la stingeri campionFocului nu îi dă şansăEste clar că-i SCORPION

Nu-i doar specialist la tirŞi la foc e săritorOrice face are stilFiind nativ... SĂGETĂTOR

Iute sare la nevoiePentru toţi este un domnMeseriaş cum altul nu eAre stil de... CAPRICORN

CUPRINSMesajul preşedintelui României 2Mesajul ministrului internelor şi reformei administrative 3Mesajul secretarului de stat pentru relaţia cu prefecturile 4Ordinul de zi al inspectorului general al I.G.S.U. 5Mesajul prefectului județului Timiș/Mesajul președintelui CJTimiș 6Ordinul de zi al inspectorului şef al I.S.U. „BANAT” al judeţului Timiş 7Gânduri la ceas aniversar 8Mesaje ale autorităţilor publice locale 9Sfântul Ierarh Iosif cel nou de la Partoş 11Scurtă monografie a pompierilor din BANAT 12Misiunea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş 14 Gestionarea situaţiilor de urgenţă 15Strategia naţionala de prevenire a situaţiilor de urgenţă 16Verificarea Planului de Urgenţă Externă 17Euroregiunea DKMT - Dezastrele nu au frontiere 18Timişul adună cupele 20Pregătirea pentru intervenţie! 21Prevenţia la foc - o nouă abordare globală 24Arson 25Sisteme de avertizare la incendiu 26BUM! Pericol de explozie... 27Stadiul implementării directivei SEVESO în judeţul Timiş 28Transportatorii de substanţe periculoase - Bombele pe roţi 30Un serviciu voluntar profesionist! 31Pericolul te pândeşte! Eşti pregătit? 32Pompieri talentaţi 33Admiterea în instituţiile de învăţământ 34Informaţia - Manifestul mileniului III 36La poarta vestului 38Impactul psihologic al incendiilor asupra victimelor şi personalului de intervenţie 39Centrul pentru Formarea Formatorilor în Descarcerare şi Asistenţă Medicală de Urgenţă 40 Siguranţa ecologică a transporturilor 41Vineri 13 42Gândurile unui pompier 43Scrisoare de mulţumire 44

Situl web reprezintă, în cele mai multe cazuri, primul contact al unui utilizator de Internet cu informaţiile şi serviciile publice ale unei instituţii. În funcţie de prima impresie, utilizatorul ia decizia de a vizita mai departe situl, de a reveni, sau, dimpotrivă, părăseşte situl şi uită ceea ce a vizualizat. În acest sens, înţelegem de ce calitatea şi originalitatea unui sit web devin esenţiale în atragerea vizitatorilor. Ne dorim un sit modern, original, în acelaşi timp reprezentativ pentru specificul activităţilor desfăşurate şi, totodată, creat în spiritul tradiţiilor armelor din care a luat naştere instituţia noastră.Astfel, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş porneşte o nouă provocare, aceea de a pune la dispoziţia cetăţenilor un sit de nivel european, care poate fi accesat la adresa http://www.isutimis.ro. Vechiul sit al inspectoratului, http://www.isub.ro, va funcţiona, alternativ, până la definitivarea conceptelor grafice şi a conţinutului de informaţii ale noului sit.

Sergent major Alexandru HUSARU

MesajulDomnului Traian BĂSESCU, Preşedintele României

adresat cu prilejul Zilei Pompierilor din România- 13 septembrie 2008 -

Traian BĂSESCUPreşedintele României

Ziua de 13 septembrie aduce prin semnificaţia sa istorică, în memoria noastră, a tuturor, actul eroic de afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale pompierilor militari pentru apărarea idealurilor de libertate naţională şi emancipare socială ale Revoluţiei române de la 1848.

A intrat în tradiţia poporului român ca astăzi să aniversăm „Ziua Pompierilor din Româ-nia" şi să aducem un pios omagiu eroilor pom-pieri care de-a lungul timpului şi-au dat viaţa pentru apărarea populaţiei şi a bunurilor împo-triva incendiilor.

Istoria neamului românesc păstrează la loc de aleasă cinstire lupta eroică purtată în Dealul Spirii de Compania de Pompieri din Bucureşti, comandată de bravul căpitan Pavel Zăgănescu, contribuţia pompierilor la succesul operaţiunilor militare în timpul războiului din 1877-1878 pentru câştigarea independenţei României şi eroismul lor în îndeplinirea misiunilor de apărare a vieţilor omeneşti şi a bunurilor împo-triva incendiilor, în perioadele de desfăşurare a celor două războaie mondiale.

Cinstirea memoriei lor este semnul nostru de respect şi garanţia angajării noastre responsabile pentru viitor. Sacrificiul lor reprezintă exemplul demn de urmat, atât pentru generaţiile actuale, cât şi pentru cele viitoare.

Ducând mai departe tradiţiile lor de luptă, pompierii români, militari şi civili, acţionând cu profesionalism şi curaj, au onorat permanent misiunea de apărare a vieţii celor aflaţi în pericol, de protejare a valorilor de patrimoniu şi bunuri-lor materiale de ameninţările sau riscurile cauzate de dezastre, calamităţi naturale, precum şi de limitare a urmărilor acestora în vederea revenirii la normalitate.

Începând cu anul 2004, specialitatea „Pompieri" a intrat în plin proces de reformă, perfecţionându-se continuu, ca urmare a experienţei dobândite, dar şi ca răspuns la schimbările survenite în dezvoltarea

social-economică a ţării, după admiterea României în NATO şi în Uniunea Europeană.

Astăzi, instituţia dum-neavoastră reprezintă o autori-tate de baza a statului, având o vocaţie europeană şi un rol decisiv pentru protecţia şi liniştea comunităţilor, rezultatulfiind creşterea gradului de siguranţă civilă şi protecţie a cetăţenilor.

Apreciez efortul şi eroismul cotidian al personalului din serviciile profesio-niste de urgenţă care, prin modul de gestionare a situaţiilor de criză, au reuşit să salveze nume-roase persoane şi importante bunuri materiale, asigurând cetăţenilor protecţie sporită împotriva efectelor dezastrelor naturale. Ei aşteaptă din partea dumneavoastră aceeaşi determinare şi acelaşi comportament demn, care vă conferă un binemeritat prestigiu în societate.

Vă cer, dragi pompieri, să manifestaţi, în conti-nuare, preocupare pentru creşterea calităţii muncii, a profesionalismului şi a capacităţii de acţiune la intervenţii şi în situaţii de urgenţă, o implicare activă, ataşament faţă de profesie şi misiune - argumente definitorii pentru eficienti-zarea activităţii dumneavoastră.

Utilizarea potenţialului profesional şi intelec-tual existent, stimularea creativităţii în îndepli-nirea misiunilor, coeziunea internă a instituţiei pot şi trebuie să contribuie la creşterea nivelului de pregătire şi a capacităţii operative.

Sărbătorirea „Zilei Pompierilor din România", la 160 de ani de la bătălia din Dealul Spirii, îmi oferă ocazia să adresez dumneavoastră şi familii-lor dumneavoastră salutul meu călduros şi apre-cierea faţă de dăruirea şi profesionalismul cu care acţionaţi pentru apărarea vieţilor omeneşti, protejarea mediului, bunurilor şi valorilor de patrimoniu sau ale cetăţenilor.

Vă felicit şi vă urez „La mulţi ani!”.

Doamnelor şi domnilor pompieri,

2

Mesajul ministrului Internelor şi Reformei Administrativecu ocazia aniversării Zilei Pompierilor din România

Cristian DAVIDMinistrul Internelor şi Reformei Administrative

Aniversarea, la 13 septembrie, a Zilei Pompierilor din România, readuce în memorie sacrificiul ostaşilor pompieri care, în anul 1848, au scris o pagină de devota-ment şi demnitate naţională, în confruntarea din Dealul Spirii cu armata venită să înăbuşe revoluţia română.

Pompierii au înscris pagini memorabile în cartea tradiţiilor, ca apărători ai vieţii cetăţenilor în lupta împotriva dezastrelor, dar şi ca apărători ai patriei, cu arma în mână, în momentele cruciale ale făuririi şi dezvoltării României moderne.

În spiritul aceloraşi tradiţii, pompierii militari, ca şi colegii lor civili, au onorat - uneori cu preţul sacrificiului suprem - misiunea de apărare a vieţii şi bunurilor împotriva efectelor distrugătoare ale incendiilor, inundaţiilor, catastrofelor şi altor calamităţi.

Asigurarea securităţii persoanelor, a bunurilor şi a mediului, crearea unui tip de societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabili-tatea la incendii şi alte dezastre, este o sarcină importantă, prioritară pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Intrarea României în Uniunea Europeană a impus armonizarea actelor normative şi a reglementărilor tehnice interne cu legislaţia europeană specifică. Armonizarea reglementărilor naţionale cu cele europene şi mai ales aplicarea lor este un proces complex, însă experienţa şi competenţa personalului pot asigura preluarea şi aplicarea eficientă a noilor atribuţii.

România ocupă un loc fruntaş între statele lumii la numărul redus de incendii raportat la mia de locuitori. Structura militară a permis o abordare riguroasă şi o exercitare deplină a autorităţii într-un domeniu important al securităţii cetăţenilor.

Evenimentele provocate de feno-menele meteorologice deosebite din acest an, care au produs victime

omeneşti şi importante pagube materiale, au solici-tat din plin efectivele de pompieri, ale căror misiuni s-au diversificat ca urmare a înfiinţării noilor structuri, care au intervenit în situaţii deosebit de dificile, zi şi noapte.

Remarc înaltul profesionalism al cadrelor şi forţelor de intervenţie, care - alături de jandarmi, poliţişti şi poliţiştii de frontieră - au acţionat pentru salvarea populaţiei şi limitarea şi înlăturarea pagubelor generate de inundaţii, produse, din păcate, cu o frecvenţă destul de mare în toate zonele ţării.

Sărbătorirea Zilei Pompierilor din România, la împlinirea a 160 de ani de la memorabilul eveni-ment din Dealul Spirii, constituie un emoţionant moment aniversar, care îmi oferă prilejul de a-mi exprima convingerea că pompierii din România, cinstind prin fapte demne memoria înaintaşilor, sunt la înălţimea nobilelor îndatoriri ce le revin.

Cu ocazia acestui fericit eveniment transmit din toată inima tuturor pompierilor din România - militari şi civili - cele mai calde felicitări, multă sănătate, putere de muncă şi succes în îndeplinirea nobilei şi generoasei voastre meniri.

La mulţi ani!

3

Mesajulsecretarului de stat pentru relaţia cu prefecturile

din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Victor Paul DOBRESecretar de stat pentru relaţia cu prefecturile în cadrul

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Acum 160 de ani, la 13 septem-brie 1848, ostaşii pompieri conduşi de căpitanul Pavel Zăgănescu au înnobilat prin jertfa lor fiinţa Statului Naţional Român, ţinând piept cu preţul propriei vieţi forţelor venite să curme aspiraţiile de libertate ale Revoluţiei Române.

Curajul, devotamentul şi sacrifi-ciul acestora au rămas peste timp repere permanent valide ale profesiei de pompier.

În contextul actual atât de complex, când structu-rile Ministerului Internelor şi Reformei Adminis-trative parcurg un proces de reformă pentru alinie-rea la standardele serviciilor similare din Uniunea Europeană, pentru fiecare pompier - profesionist şi din structurile serviciilor de urgenţă voluntare sau private - faptele înaintaşilor trebuie să existe ca exemplu de temeritate şi cutezanţă.

Evitarea pericolelor, atitudinea responsabilă, implicarea şi interesul faţă de semeni nu pot rămâne elemente întâmplătoare ale vieţii cetăţenilor obişnuiţi, aşa cum pompierii nu sunt doar cei la care apelăm odată ce o situaţie de urgenţă s-a produs. Este fără îndoială datoria cetăţenilor şi a administraţiei publice de a se implica continuu, alături de salvatori, în asigurarea securităţii propriilor comunităţi.

A fost mereu şi rămâne pentru viitor o onoare calitatea de salvator. Pompierii au o istorie şi un

prezent care le fac cinste. Sper ca acestea să devină din ce în ce mai prezente în conştiinţa cetăţenilor, pentru a încuraja spiritul civic la nivelul comunităţilor şi a mobi-liza forţele necesare gestionării optime a situaţiilor de urgenţă.

Criza prin care tocmai a trecut nordul ţării a readus în atenţia tuturor rolul extrem de important pe care pompierii îl au în apărarea

vieţilor omeneşti şi a bunurilor materiale. Aceasta este însă pentru salvatori realitatea cotidiană. Peri-colul este mereu prezent, indiferent dacă ei acţionează împotriva flăcărilor, apelor sau pentru a combate şi limita efectele altor tipuri de dezastre.

Apreciez eforturile pompierilor români, profesionişti şi civili, de a se implica în viaţa comunităţilor, şi preocupările permanente de dezvoltare profesională, inclusiv prin programe de parteneriat cu servicii similare din alte ţări.

În această zi de sărbătoare adresez tuturor pom-pierilor, militari şi civili, urări de sănătate, satisfacţii atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. Să aveţi împliniri nenumărate alături de familiile dumneavoastră şi liniştea sufletească necesară pentru a veghea la siguranţa celorlalţi.

4

Ordin de zial Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

cu ocazia Zilei Pompierilor din România

General - locotenent Vladimir SECARĂInspector General

al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

Ziua Pompierilor din România, aniversată la 13 septembrie, ne oferă ocazia de a rememora un strălucit episod din istoria naţională - lupta purtată pe Dealul Spirii, cu 160 de ani în urmă, de compania de pompieri din Bucureşti condusă de căpitanul Pavel ZĂGĂNESCU, împotriva invadatorului otoman venit să înfrângă prin forţa armelor mişcarea revoluţionară de la 1848.

În vremurile care au urmat pompierii au partici-pat activ, ca apărători ai vieţii semenilor şi bunuri-lor acestora, remarcându-se, prin spirit de sacrificiu şi profesionalism, şi cu ocazia altor evenimente din istoria României - operaţiunile militare din timpul Războiului de Independenţă, confruntările armate în perioada celor două războaie mondiale, impli-cându-se, ori de câte ori a fost cazul, împotriva efectelor distrugătoare ale incendiilor, calamităţilor naturale şi altor situaţii de risc.

Pompierii militari îşi continuă şi astăzi, cu acelaşi ataşament, misiunea de apărare a concetăţenilor. Obiectivul fundamental al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este axat pe creşterea performanţelor, prin realizarea măsurilor de preve-nire şi eficientizarea continuă a acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă.

Inspectoratul general şi unităţile subordonate au devenit, ca urmare a acţiunilor concertate ale instituţiilor fundamentale ale statului şi a eforturilor proprii, structuri profesioniste, capabile să îndeplinească la parametri de calitate atribuţiile de apărare a vieţii, bunurilor şi mediului împotriva incendiilor şi altor dezastre.

Realizarea obiectivelor prevăzute pentru viitor de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile din subordine va fi posibilă cu efortul personalului propriu, prin implicare deosebită, zi de zi, prin disciplină, pasiune şi devo-tament - calităţi pe care pompierii le-au dovedit de-a lungul numeroaselor şi dificilelor lor misiuni.

Sărbătorirea Zilei Pompierilor din România la împlinirea a 160 de la memorabilul eveniment din Dealul Spirii îmi oferă prilejul de a-mi exprima convingerea că pompierii români, cinstind prin fapte vrednice memoria înaintaşilor, sunt la înălţimea nobilelor meniri ce le revin.

Cu ocazia acestui emoţionant moment aniversar transmit tuturor pompierilor - militari şi civili - sincere felicitări pentru strădania muncii lor, multă sănătate, fericire şi noroc.

5

Ovidiu Virgil DRĂGĂNESCUPrefectul judeţului Timiş

Constantin OSTAFICIUCPreşedintele Consiliului Judeţean Timiş

La 13 septembrie 2008 se împlinesc 160 de ani de la bătălia din Dealul Spirii. Este o zi de sărbătoare pentru pompierii din România şi un prilej de a rememora lupta eroică şi, de multe ori, anonimă a bravilor „cavaleri ai focului”. Cu 160 de ani în urmă, în dramatica bătălie de pe Dealul Spirii, micul detaşament de ostaşi aflaţi sub comanda bravului căpitan Pavel ZĂGĂNESCU a înscris, cu propriul sânge, o memorabilă pagină de eroism şi glorie militară, într-o confruntare decisivă cu trupele otomane, pentru afirmarea idealurilor de libertate şi independenţă atât de scump plătite de poporul nostru. Pompierii luptau, alături de ceilalţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste, în încercarea de a da un destin european românilor.

În calitatea mea de reprezentant al Guvernului României în judeţul Timiş doresc să subliniez importanţa activităţii desfăşurate de angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT”, iar aniversarea de astăzi îmi oferă prilejul să îmi exprim convingerea fermă că perso-nalul inspectoratului, cinstind prin fapte demne memoria înaintaşilor, se va dovedi şi pe viitor la înălţimea sarcinilor ce îi revin. Cu această ocazie ţin să vă felicit pe toţi cei care vă onoraţi pe deplin toate misiunile asumate şi apreciind eforturile permanente pe care Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş le depune pentru o continuă perfecţionare şi eficientizare a activităţii doresc să exprim întregul sprijin al Instituţiei Prefectului.

În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, doresc să salut editarea revistei Inspectoratu-lui pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT" al judeţului Timiş. intitulată sugestiv „Profesionişti în situaţii de urgenţă”.

Totodată, celebrarea Zilei pompierilor din Româ-nia îmi oferă plăcutul prilej de a le adresa pompieri-lor militari şi civili din judeţul Timiş, sincere felicitări, putere de muncă, sănătate şi mult succes în îndeplinirea tuturor misiunilor ce le revin.

Ziua de 13 septembrie 1848 a rămas în conştiinţa naţională şi marchează evocarea faptelor eroice din Bătălia din Dealul Spirii, dintre pompierii bucureşteni şi trupele otomane.

6

Ordinul de zial inspectorului şef

al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timişcu ocazia Zilei Pompierilor din România

Colonel dr. Mihai BENGAInspector şef

al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT”al judeţului Timiş

13 Septembrie „Ziua Naţională a pompierilor din România” ne reaminteşte de curajul, devotamentul şi spiritul de sacrificiu al ostaşilor pompieri, care în urmă cu 160 de ani, de sub comanda bravului lor comandant, căpitan Pavel ZĂGĂNESCU, au înfruntat în Bătălia din Dealul Spirii din Bucureşti, numeroasa oaste otomană, venită să înăbuşe idealurile Revoluţiei române de la 1848.

Actele de vitejie ale ostaşilor români i-au impresionat pe cronicarii vremii, care au consemnat pentru posteritate că „eroii acestei zile au adus onoare săbiei şi epoletului ofiţeresc, pompierii militari putându-se mândri cu faptul că majori-tatea participanţilor la bătălie au aparţinut acestei arme.”

Construită ca structură militară, în prima jumătate a secolului XIX, aflată permanent la datorie, atât în timp de pace, cât şi în timp de război, instituţia pompierilor militari s-a afirmat prin înalta conştiinţă civică manifestată în salvarea vieţii oamenilor, bunurilor şi mediului, s-a implicat şi încadrat în momente şi evenimente deosebite ce au marcat istoria poporului român, dându-şi tributul de sânge în toate marile bătălii purtate pentru libertate, independenţă, unitate naţională şi democraţie. Dar şi pe timp de pace, nu de puţine ori, pompierii s-au jertfit în linia întâi a „frontului”, în lupta purtată împotriva incendiilor, catastrofelor şi stihiilor dezlănţuite ale naturii, pentru apărarea vieţii şi bunurilor.

După revoluţia de la 1989, pompierii militari şi civili s-au aflat într-un proces permanent de perfecţionare, pentru a răspunde misiunilor tot mai complexe, ponderea intervenţiilor pentru stingerea incendiilor aflându-se în scădere în ansamblul activităţilor desfăşurate.

Noua strategie a României privind managementul situaţiilor de urgenţă, a impus crearea unor noi structuri în domeniu, începând cu 15 decembrie 2004, respectiv Inspecto-ratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, concepute ca structuri unitare, integrate, suple, dinamice, eficiente, profesionalizate ale pompierilor şi protecţiei civile. Acestea sunt în măsură să asigure prevenirea, să coordoneze resursele umane, materiale, financiare şi de altă natură, necesare apărării vieţii, bunuri-lor şi mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, şi să realizeze măsurile de protecţie civilă în România.

Proba de foc pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a constituit-o intervenţia la inundaţiile catastrofale produse în judeţul Timiş în anul 2005, când, cu o dotare precară, în condiţii deosebit de grele şi de lungă durată, într-un efort comun cu structurile specializate din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a reuşit o foarte bună gestio-nare a situaţiei, astfel încât, în judeţul Timiş nu s-au înregistrat victime omeneşti.

După înfiinţarea, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a trecut la structuri profesio-niste, care se perfecţionează continuu şi a beneficiat de o serie

de dotări necesare îndeplinirii misiuni-lor tot mai complexe ce revin în zona de competenţă.

În primele luni ale anului 2008 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, prin structurile specializate de pompieri militari şi protecţie civilă, Serviciul Medical de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă a intervenit în 1784 de situaţii de urgenţă. Pe linia activităţilor de preve-nire au fost înregistrate 1149 de inspecţii, controale şi acţiuni de preve-nire şi stingere a incendiilor şi protecţie civilă, fiind constatate 1751 de

deficienţe. Totalul sancţiunilor aplicate este în cuantum de 499, din care 373 avertismente şi 126 amenzi contravenţionale. Au fost emise 314 avize, autorizaţii şi fişe tehnice.

Anul acesta sărbătorim şi împlinirea a 10 ani de existenţă a S.M.U.R.D. Acest serviciu se bucură de o mare preţuire în rândul cetăţenilor, funcţionând cu personal calificat din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara şi cadre ale inspectoratului, temeinic pregătite în acest domeniu. De subliniat este faptul că, la aniversarea a 160 de ani de la luptele din Dealul Spirii şi a Zilei Pompierilor din România vor fi puse în funcţiune 4 echipaje de acordare a primului - ajutor medical. Aceste noi unităţi vor fi amplasate în munici-piile Timişoara, Lugoj şi în oraşele Sânnicolau Mare şi Deta. Personalul care va încadra aceste unităţi este format din paramedici şi cadre de specialitate ale inspectoratului. Astfel vom fi mai aproape de cetăţeni şi vom putea acţiona prompt oriunde situaţia o impune.

Cu acest prilej aniversar aduc mulţumiri Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean Timiş, membrilor Comite-tului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, consiliilor locale şi primăriilor localităţilor judeţului Timiş, pentru sprijinul şi implicarea în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Aduc, de asemenea, mulţumiri colaboratorilor din mass-media, pentru sprijinul permanent acordat în popularizarea măsurilor de prevenire şi de comportare a populaţiei, în cazul unor situaţii de urgenţă.

Aflat sub oblăduirea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, patronul spiritual al pompierilor din România, prăznuit de Biserica Ortodoxă în data de 15 septembrie, personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş asigură autorităţile şi cetăţenii judeţului, în slujba cărora se află, că va acţiona şi în viitor cu dăruire şi profesionalism, pentru îndeplinirea misiunilor date în competenţă, de salvare a vieţii, bunurilor şi mediului.

Cu prilejul Zilei Pompierilor din România vă felicit şi vă urez noi succese în îndeplinirea misiunilor.

La mulţi ani!

7

Gânduri la ceas aniversar

Director general adjunctîn Corpul de control al ministrului

Marcel MICLĂU

Existenţa întregului Univers stă sub semnul Focului – ca formă a energiei; iar viaţa pe Terra pulsează între foc şi apă.

Spiritul uman a imaginat Univer-sul, de la focul sacru, de origine celestă – cum este simbolica flacără olimpică, până la focul demonic al Infernului.

Progresul omenirii îl datorăm tot focului, acelui foc legendar furat zeilor de titanul Prometeu şi adus oamenilor, pe pământ.

Dar aici, pe pământ, nu de puţine ori, focul a devenit şi un element malefic al naturii, prin efectul său distrugător sau, mai grav, oamenii au folosit focul împotriva proprii-lor semeni.

Chiar pe aceste locuri, unde ne aflăm astăzi, acum 355 ani, pe 15 septembrie, cetatea Timişoarei a fost incendiată de către cotropitorii turci, care s-au dedat la jafuri şi distrugeri.

Dar tot aici se afla şi Sfântul Ierarh cel Nou de la Partoş, făcător de minuni, Mitropolit în străvechiul centru episcopal Tibiscum care, deşi bătrân - avea pe atunci 85 de ani – prin credinţă şi rugăciune a biruit puterea focului. Istoria consemnează că turcii s-au înspăimântat când au văzut că pe cerul senin norii s-au adunat dintr-o dată şi - asemenea Sfântului Ilie pe muntele Carmei - Sfântul Ierarh Iosif cel Nou a dat ploaie pe pământ.

De atunci şi până în zilele noastre, credincioşii îl consideră pe cuviosul Iosif, Sfânt al Banatului, lauda Timişoarei, cinstea Partoşului, podoaba Bisericii, slujitor al Domnului şi făcătorul de bine al tuturora.

Datorită calităţilor pe care le-a avut, de român iubitor de neam şi credinţă, dar mai ales de viteaz şi biruitor în lupta cu puterea focului, Sfântul Ierarh cel Nou de la Partoş a fost ales drept ocrotitor şi izbăvitor al pompierilor militari şi civili din Româ-nia, iar în faţa memoriei sale se cuvine să ne aplecăm cu smerenie.

Tot într-un mijloc de septembrie, în urmă cu 160 ani, a avut loc un alt eveniment, un act eroic al pom-pierilor militari în apărarea Revoluţiei de la 1848, fiind prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române moderne.

Cunoscută sub denumirea de Bătălia din Dealul Spirii, încleştarea dintre unităţile române prezente în garnizoana Bucureşti - printre care şi Compania de Pompieri comandată de căpitanul Pavel

Zăgănescu - şi cei 6000 de otomani ai lui Kerim Paşa, a prile-juit unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei române de la 1848 şi a devenit simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român.

De acest eveniment se leagă şi decizia primului Parlament al României care, în anul 1860, apre-ciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul şi patriotismul pompierilor militari, acorda participanţilor la eroicul act cea dintâi medalie româneasca: PRO

VIRTUTE MILITARI.Nu întâmplător, domnitorul Alexandru Ioan Cuza

a ales ziua de 13 septembrie, în urmă cu 145 ani, pentru a înmâna noile drapele Oştirii Române.

Istoria consemnează pagini glorioase înscrise în bogata carte a tradiţiilor de luptă ale pompierilor militari, eroismul acestei arme fiind prezent în toate momentele cruciale prin care a trecut poporul român.

Revenind în zilele noastre, trebuie să remarcăm că profesionalismul şi calităţile morale tradiţionale ale pompierilor români s-au îmbogăţit prin asumarea valorilor şi standardelor europene, contribuind la crearea unei imagini noi, moderne a pompierului.

Pe lângă clasica misiune de intervenţie la stingerea incendiilor, astăzi îl regăsim pe pompier în prestarea de servicii profesioniste pentru situaţii de urgenţă: acordarea primului-ajutor în accidente de circulaţie, reanimarea şi descarcerarea, salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii şi alte calamităţi, la decontaminări, accidente chimice, nucleare sau de alta natură.

Acum, mai mult ca oricând, valorile tradiţionale ale pompierilor - curajul, spiritul de sacrificiu şi iubirea de semeni – sunt cunoscute şi apreciate de cetăţeni, sporind încrederea pe care aceştia o au faţă de cei ce îşi dedică propria viaţă salvării de vieţi omeneşti.

De aceea, daţi-mi voie ca astăzi, când cinstim şi rememorăm eroismul bravilor pompieri români, să transmit un gând creştinesc tuturor celor ce şi-au ales această nobilă profesie: Dumnezeu să vă ocrotească şi să vă binecuvânteze!

8

Bătălia din Dealul Spirii de la Bucureşti a reprezentat şi reprezintă unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei din 1848, un act eroic al pompierilor militari, în apărarea valorilor fundamentale ale poporului român.La împlinirea a 160 de ani de la acest eveniment, simbol al

luptei pentru libertate şi independenţă, se impune să remarcăm eforturile deosebite pe care pompierii militari, alături de toţi cei ce încadrează structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, le-au depus şi le depun în continuare, în vederea modernizării şi adaptării la noile standarde impuse de aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi NATO.Cooperarea excepţională dintre Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă „BANAT” al Judeţului Timiş şi Inspec-toratul de Jandarmi Judeţean Timiş, a evidenţiat, în toate situaţiile, profesionalismul, dăruirea şi fermitatea pompieri-lor militari.Aşa cum în multe situaţii, similare celei din anul 2005, am

fost împreună, vă asigur că jandarmii vor fi întotdeauna alături şi în sprijinul dumneavoastră, pentru apărarea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi a mediului, împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundaţiilor, accidentelor şi calamităţilor naturale.La ceas aniversar vă adresez, dumneavoastră şi întregului

efectiv, sincere felicitări, urări de sănătate, noi succese în întreaga activitate, iar colaborarea dintre instituţiile noastre să cunoască o evoluţie constant pozitivă, în folosul cetăţeanului.LA MULŢI ANI!

Colonel dr. Ovidiu - Marius MIRONInspector şef

al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Timiş

A intrat în tradiţie ca, la 13 Septembrie, să omagiem Ziua Pompierilor din România şi faptele înaintaşilor pompieri. Sărbătoarea constituie un prilej de evocare a faptelor de arme săvârşite acum 160 de ani de militarii pompieri din Bucureşti care, alături de infanteriştii Regimentului 3 şi masele revoluţionare ridicate la luptă, au scris o pagină de eroism în lupta poporului român pentru emancipare naţională şi socială.Spiritul de sacrificiu, devotamentul şi profesionalismul sunt

câteva din virtuţile de care aceşti eroi ai focului au dat dovadă în misiunile lor, virtuţi pe care vin să le salut şi în faţa cărora mă înclin cu respect.Aniversarea Zilei Pompierilor constituie un real prilej, atât

pentru mine personal, cât şi pentru toţi jandarmii din cadrul Grupării Mobile Timişoara, de a aduce un omagiu celor căzuţi la datorie, precum şi cele mai curate gânduri de bine, putere în muncă şi succes în tot ceea ce faceţi pentru noi, cetăţenii Timişoarei.În această zi de sărbătoare, vă adresez tuturor pompierilor

urări de sănătate şi satisfacţii, atât în viaţa personală cât şi profesională. Să aveţi o viaţă cu împliniri nenumărate alături de cei dragi şi liniştea sufletească necesară pentru a veghea la siguranţa celorlalţi.LA MULŢI ANI!

Colonel Alexandru SÎRCAComandantul Grupării de Jandarmi Mobile Timişoara

9

În Infernul citadin stăpâneşte foculSalvează vieţi, forţându-şi norocul.La inundaţii este prins de şuvoaie,Cărând în spate bătrâni prin ploaie.Descarcerează trupuri dintre fiare,Cu sufletul său imens de mare.Dinamitează gheţuri prinse-n pâraie,Arzând el însuşi ca o văpaie.Trudeşte pentru liniştea noastră în somn,POMPIERULE, pentru noi, eşti SUPRAOM!îţi dorim sănătate, putere şi baniAlături de un sincer LA MULŢI ANI!

Săndel PALADEŞeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş

În fiecare an, pe 13 septembrie sărbătorim Ziua Pompie-rilor din România. În spiritul tradiţiilor glorioase ale înaintaşilor, pompierii militari sau civili, profesionişti sau voluntari, îşi onorează cu cinste, zi de zi, misiunea de apărători ai vieţii şi avutului cetăţenilor şi a bunurilor publice împotriva efectelor distrugătoare ale incendiilor, catastrofelor naturale sau a altor calamităţi. La ceas de sărbătoare, doresc să transmit tuturor pompierilor din judeţul Timiş, de la cei mai tineri până la cei mai în vârstă, şi familiilor acestora, cele mai sincere felicitări din partea Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş şi a mea personală cu urările de sănătate şi cât mai multe împliniri în viaţă şi bucurii alături de cei dragi!

Comisar-şef de poliţie Aristotel BĂRĂITARUŞeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră

Timiş

Ziua de 13 septembrie, Ziua Pompierilor din România, este acea zi de sărbătoare care ne reaminteşte două trăsături importante ale eroului: cutezanţa şi jertfa. Ca şi acum 160 de ani, pompierii de astăzi, militari sau civili, sunt mereu prezenţi acolo unde e nevoie de ei, luptând împotriva efectelor devastatoare ale apelor, focului sau catastrofelor de orice fel. Prin profesionalismul lor, aceşti eroi moderni ai secolului 21, au pus mai presus de viaţa lor, viaţa celor aflaţi în pericol, considerând-o simplu, o datorie firească. Şi aici mă gândesc la intervenţiile curajoase ale pompierilor timişeni din 2005, când inundaţiile devasta-toare au obligat sute de familii să se salveze din calea apelor furioase.Pentru spiritul de sacrificiu şi îndârjirea în muncă,

curajul de care dau dovadă în situaţii de urgenţă, în numele Direcţiei Apelor Banat şi al meu personal, le adre-sez pompierilor din judeţul Timiş cele mai alese felicitări, urări de sănătate, satisfacţii profesionale şi personale, cât şi aceeaşi constanţă ca prin exemplul personal renumele instituţiei din care fac parte să crească de la an la an.La mulţi ani!

Titu BOJINDirectorul Direcţiei Apelor Banat

10

Maior ing. Mirel OPRIŞ

Ca să araţi marea ta milostivire pentru turma ta şi râvna pentru slobozirea ei din toate nevoile ce o împresurau, atunci când pârjolul focului s-a întins să cotropească toată cetatea Timişoara, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului prin rugăciunea ta mai fierbinte decât vâlvătaia lui, scăpând neatinsă biserica slujirii Tale şi oprind, prin ploaia năprasnică pe care Cerul a trimis-o ţie în ajutor, întinderea focului, pentru care auzi de la toţi:

Bucură-te, ierarhe cel cu nume mare, bucură-te, părinte ocrotitor al fiilor tăi, bucură-te, sfinte alesule al lui Dumnezeu, bucură-te, trăitorule după chipul iubiţilor lui Dumnezeu, bucură-te, împlinitorule al voii Tatălui ceresc, bucură-te, următorule al iubirii de oameni al Fiului Său, bucură-te, de cele sfinte prin darurile Sfântului Duh, bucură-te, arătătorule al Sfintei Treimi, bucură-te, alinatorule al necazurilor, bucură-te, cel ce ai biruit focul aducând ploaie pe pământ, bucură-te, cel ce ţi-ai pus sufletul pentru poporul tău, bucură-te, apărătorule al oraşului tău de scaun, bucură-te, părintele nostru, Iosif, făcătorule de minuni!

Sfântul IerarhIosif cel Nou de la Partoş

-Patronul spiritualal pompierilor români-

În fiecare an, în data de 13 septembrie, pompierii români aniversează rememorarea Bătăliei din Dealul Spirii, când pompierii din Bucureşti, comandaţi de bravul căpitan Pavel Zăgănescu, au înfruntat armata otomană venită să înăbuşe aspiraţiile legitime ale revoluţionarilor români. La numai două zile mai târziu, în 15 septembrie, pompierii cinstesc pe cel pe care l-au ales ca ocrotitor şi izbăvitor - Sfântul Ierarh Iosif Cel Nou de la Partoş.Născut în 1568, în Serbia de astăzi, a rămas orfan de tată şi

a fost crescut de mama sa până la vârsta de 12 ani când a fost trimis la Ohrida pentru învăţătură. Încă din fragedă tinereţe şi-a îndreptat paşii către un mare loc de trăire duhovnicească şi anume mănăstirea Pantocrator din Mun-tele Athos (Peninsula Calcidică - Grecia), unde s-a călugărit, primind numele biblic Iosif. De la mănăstirea Pantocrator a fost chemat de către Patriarhul ecumenic de la Constantinopol (Istanbul) să păstorească românii şi sârbii din Banat.După 1552, căzut sub stăpânire otomană, Banatul a fost

transformat într-un paşalâc turcesc, cu sediul la Timişoara. La data de 20 iulie 1650 în cetatea Timişoarei (fosta episco-pie paleocreştină Tibiscum), la vârsta patriarhală de 82 ani, a fost înscăunat ca episcop Sfântul Ierarh Iosif cel Nou. El a păstorit românii din Banat şi Timişoara timp de trei ani (1650 - 1653). În această perioadă scurtă a înnoit viaţa

duhovnicească prin înţeleaptă chivernisire a treburilor bisericeşti. Autoritatea sa este foarte mare, mai ales că, din timpul vieţii sale, a fost considerat sfânt şi făcător de minuni.

În toamna anului 1653 cetatea Timişoarei a fost supusă unui lung jaf şi unor distrugeri din partea turcilor, care nu au fost mulţumiţi până nu au dat foc întregului oraş. Bătrânul episcop a rezistat ca un adevărat viteaz, biruind puterea focului prin rugăciune. Astfel, Dumnezeu a trimis ploaie năprasnică şi întinderea focului s-a oprit. Toţi credincioşii Timişoarei s-au bucurat şi au admis că episco-pul lor a fost ascultat de Dumne-zeu, căci focul a fost stins prin rugăciunile fierbinţi ale bătrânului

ierarh. Şi turcii s-au înspăimântat când au văzut că pe cerul senin norii s-au adunat şi că Sfântul Ierarh Iosif cel Nou a adus, prin rugăciune, ploaie pe pământ.

La vârsta de 85 de ani, bătrânul ierarh Iosif s-a retras, smerit, la mănăstirea Partoş, comuna Banloc, în judeţul Timiş, la sud-vest de Timişoara, unde şi-a continuat viaţa monahală pe care a iubit-o din fragedă tinereţe. S-a stins din viaţă în anul 1656.

Atât legendele cât şi tradiţia spun că în momentul morţii sale, clopotele bisericii au bătut singure, vestind lumii trecerea la cele sfinte a unuia din cei mai mari ierarhi români.

El a rămas în amintirea credincioşilor bănăţeni ca sfânt făcător de minuni şi a fost trecut în rândul sfinţilor prin hotărârea sinodală din 28 februarie 1950. Canonizarea lui solemnă s-a făcut la 6 - 8 octombrie 1956, în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, unde i-au fost aşezate moaştele, făcătoare de minuni.

Cadrele serviciilor pentru situaţii de urgenţă l-au ales ca ocrotitor şi izbăvitor pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, datorită calităţilor sale de bun ascultător, de viteaz şi biruitor în lupta cu puterea focului.

Din acatistul acestui mare sfânt şi acţiunile zilnice ale pompierilor se constată multe asemănări între virtuţile Sfântul Ierarh Iosif cel Nou şi cele ale pom-pierilor.

La fel cum Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş a stat dârz în faţa turcilor cotropitori şi a focului nemilos, prin rugăciuni şi smerenie, şi pompierii români au fost de neclintit în faţa asupririi turcilor, la 13 septembrie 1848, în lupta din Dealul Spirii. Ei nu s-au temut de foc, dându-şi chiar şi viaţa în slujba patriei lor.

În ziua de 15 septembrie îl preamărim pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul pompie-rilor din întreaga ţară.

11

Scurtă monografie a pompierilor din Banat

12

Primul înscris cu tematica de prevenire şi stingere a incendiilor figurează din 13 martie 1774. Acest Regu-lament pentru pompieri cuprindea 67 de puncte cu măsuri de prevenire a incendiilor specifice Timişoarei şi cu prevederi privind organizarea intervenţiei, precum şi cu sancţiunile pentru nerespectarea măsurilor ordonate, cu pedepse corporale sau cu amendă.

În anul 1801, magistratul oraşului Timişoara a dat o dispoziţie scrisă prin care obliga toţi cetăţenii:- să respecte şi să ia toate măsurile împotriva focului;- să repare şi să întreţină în stare bună toate fântânile, fiind interzisă neglijarea acestora.

În anul 1813 este elaborat un document în care se face descrierea şi modul de folosire a stingătoarelor, instrument folosit pentru stingerea incendiilor în gospodării.

La 9 februarie 1834, în contractul de arendare a clădirii teatrului din Timişoara şi a sălii de bal, s-a prevăzut o lista cu măsuri sumare de evitare a incen-diilor: „avându-se în vedere că logiile Teatrului muni-cipal din Timişoara reprezintă un adevărat

pericol pentru foc, se vor desfiinţa logiile; în cazul izbucnirii unui foc s-ar produce pagube mari”.

În 22 august 1869 au fost înfiinţate brigăzi de pompieri voluntari în cartierele Iosefin, Elisabetin şi Fabric din Timişoara, iar în anul 1893 se înfiinţează şi cea de a patra brigadă, în cartierul Mehala. La condu-cerea fiecărei brigăzi se afla un director general (care era şi comandant), adjunctul directorului general (locţiitor al comandantului), un alt adjunct care se ocupa de instruire, secretarul formaţiei, casierul, medici şi avocaţi.

Existau şi un fel de subunităţi: grupa ce executa mânuirea uneltelor pentru demolări, grupa pentru salvarea oamenilor şi grupa pentru salvarea bunurilor.

La 24 august 1870 apare un statut cu obligaţii pompieristice pentru poliţie, în care se interzicea depo-zitarea lemnelor şi a paielor în poduri, trecerea străzilor cu facle, aprinderea ţigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor, aprinderea focurilor de paie şi iarbă uscată, lăsarea lumânărilor aprinse în case. Erau prevăzute controale ale hornarilor şi se

Maior ing. Mirel OPRIŞ

13

verifica dotarea atelierelor de meseriaşi cu pompe, butoaie de apă, scări, găleţi şi căngi, neparticiparea cetăţenilor la stingerea incendiilor fiind sancţionată cu amenzi.

În anul 1890 apare un nou Regulament al pompieri-lor, la Timişoara, prin care se impuneau noi condiţii de securitate la incendiu şi dotarea locuinţelor cu mijloace de stingere (butoaie, găleţi, scări, târnăcoape etc.).

În anul 1823 ia fiinţă Formaţia voluntară de pompieri din comuna Peciu Nou cu un efectiv de 50 de persoane, care avea în dotare 4 pompe manuale, fiecare pompă având un furtun de 20 m lungime.

În data de 22 februarie 1873, la Lugoj, Ştefan PUTNIK, secondat de un mănunchi de cetăţeni fruntaşi, a reuşit să pună bazele organizaţiei pompiereşti Corpul pompierilor voluntari din Lugoj.

În anul 1928 serviciul de incendiu din Lugoj a trecut printr-o transformare radicală, toate aparatele vechi de incendiu fiind înlocuite cu pompe motrice de autotracţiune. A fost procurată cea dintâi autocisternă cu volum de 3000 litri apă, pentru stropirea străzilor. Aceasta era prevăzută cu un dispozitiv, pentru a servi şi ca pompă de incendiu, având o capacitate de livrare de 1000 litri pe minut.

La 8 august 1875, în localitatea Deta, s-a hotărât înfiinţarea unei asociaţii sub denumirea Reuniunea pompierilor voluntari din Deta. La 30 ianuarie 1876 a avut loc adunarea constitutivă a asociaţiei care a ales conducerea definitivă în următoarea componenţă:- un preşedinte de onoare – pe viaţă;- un preşedinte;- comandantul;- casierul;- medicul.

Reuniunea pompierilor voluntari din Deta avea în componenţă membri sprijinitori şi membri activi. Şi-a păstrat această organizare până la 17 martie 1951 când a intrat în vigoare Decretul nr. 44, ocazie cu care s-a transferat la consiliul local.

În acelaşi an s-a înfiinţat şi formaţia de pompieri voluntari din localitatea Jimbolia.

În anul 1878, la Periam, s-a înfiinţat o formaţie voluntară de pompieri, iar în anul 1900 a fost înfiinţată Asociaţia de pompieri Periam.

Formaţia voluntară de pompieri Recaş a luat fiinţă în anul 1879.

După acestea, au mai urmat şi alte formaţii de pom-pieri voluntari, care funcţionează şi în prezent în localităţile din judeţul Timiş.

Regulamentele, statutele reuniunilor voluntare de pompieri din Timişoara şi din localităţile din Banat, au evoluat având aproximativ acelaşi conţinut, stipu-lându-se îndatoriri, drepturi şi forme structurale de organizare.

Începând cu anul 1923, într-o serie de oraşe din ţară, se înfiinţează secţii de pompieri militari şi, totodată, Comandamentul Pompierilor Militari.

La data de 1 iunie 1936 ia fiinţă Compania de Pom-pieri Militari Timişoara cu un efectiv de: 1 căpitan, 2 ofiţeri subalterni, 8 subofiţeri şi 80 soldaţi, care s-au instalat în cele 3 cazărmi ale Municipiului Timişoara din cartierele Cetate, Pr. Carol şi Fabric.

În luna decembrie a anului 2004, în urma fuzionării dintre Grupul de Pompieri „BANAT” şi Inspectora-tul de Protecţie civilă din Timiş, a luat naştere Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, care luptă permanent pentru siguranţa comunităţii şi a oamenilor.

Colonel dr. Mihai BENGAInspector şef

al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT”al judeţului Timiş

Misiunea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş„Salvarea vieţii, bunurilor şi mediului”

Ne aflăm în al patrulea an de existenţă şi, chiar dacă vârsta este de preşcolar, se poate spune că suntem pe picioarele noastre, că întru-un timp foarte scurt am crescut şi ne-am maturi-zat datorită multitudinii şi diversităţii de evenimente pe care trebuie să le gestionăm.

Rezultat al unui concept modern de management al situaţiilor de urgenţă în România, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a parcurs, într-un timp relativ scurt, mai multe etape şi a îndeplinit misiuni pe care, până nu demult, le vedeam doar în filme sau la emisiuni de televiziune.

Dacă în urmă cu zece ani misiunea de bază a pompierilor din judeţul Timiş, în ceea ce priveşte intervenţia, era stingerea incendiilor, în prezent, aceasta a scăzut în ponderea misiunilor îndeplinite, celelalte fiind intervenţii pentru acordarea ajutorului de urgenţă şi descarcerare, intervenţii la inundaţii, alunecări de teren, asanarea muniţiei neexplodate din război, deblocarea/salvarea persoanelor şi animalelor rămase captive în medii ostile vieţii, îndepărtarea obstacolelor de pe căile de circulaţie, gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe pericu-loase şi alte genuri de intervenţii la care ne solicită nevoile cetăţenilor.

Printre cele mai importante etape parcurse se numără:

înlocuirea militarilor în termen cu profesionişti şi parcurgerea celor două etape de profesionalizare, proces ce a însemnat un act de mare responsabilitate, deoarece de calităţile fizice, intelectuale şi morale ale candidaţilor depinde succesul în îndeplinirea misiuni-lor, cu impact de lungă durată, circa 25 - 30 de ani. Trebuie precizat, de asemenea, că pregătirea profesioniştilor se realizează pe întreaga durată de activitate, întrucât numai printr-o pregătire permanentă corelată cu riscurile specifice zonei de competenţă se poate vorbi de adevăraţi profesionişti;

identificarea riscurilor judeţului Timiş, întocmirea Planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor şi a celor-lalte documente necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

funcţionalizarea comitetelor locale pentru situaţie de urgenţă;

înfiinţarea şi funcţionalizarea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, activitate care trebuie văzută ca un proces complet şi de lungă durată.

Deşi este dificil de stabilit o prioritate a activităţilor desfăşurate – prevenire, monitorizare, intervenţie, profesiona-lizare, monitorizare şi evaluare tipuri de risc etc., deoarece toate se află într-un proces de complementaritate şi intercondiţionare reciprocă – acordăm o atenţie deosebită

muncii de prevenire a situaţilor de urgenţă, de educare şi conştientizare a populaţiei pentru că, pe de o parte, prevenirea este mult mai ieftină decât intervenţia, iar, pe de altă parte, având în vedere schimbările meteo - climate-rice profunde, ale căror urmări sunt inundaţiile, alunecările de teren, furtu-nile, secetă prelungită etc., trebuie să învăţăm să convieţuim cu riscul şi să îl gestionăm corespunzător.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş are rol de integrator al managementu-lui pentru situaţii de urgenţă, la nivel local, în calitate de structură de specia-litate. Astfel, se încearcă armonizarea tuturor componentelor Sistemului Judeţean de Management al Situaţiilor

de Urgenţă, pentru a asigura funcţionarea sa constantă şi performantă. Pentru aceasta au fost încheiate şi puse în aplicare protocoale de cooperare cu instituţii, asociaţii, fundaţii şi alte organisme, în scopul unui front comun al apărării vieţii, bunurilor şi mediului.

S-a început un program intens de educare pe linia preve-nirii şi comportării in situaţii de urgenţă în instituţiile de învăţământ, şi se trece la implementarea unui program de pregătire de specialitate a structurii de prevenire din cadrul S.V.S.U., pentru că apărarea împotriva dezastrelor trebuie să izvorască din interiorul comunităţii.

În contextul prevenirii, dar şi al gestionării situaţiilor de urgenţă, în prezent, derulăm un proiect cu un cuantum de 850.000 Euro, prin care se doreşte crearea, la Timişoara, a unui Centru interregional de intervenţie în situaţii de urgenţă. La acest proiect participă cu forţe şi mijloace judeţele Timiş, Arad, Caraş - Severin şi Hunedoara din România, trei judeţe din Ungaria şi Provincia Voivodina din Serbia, adică euroregiunea DKMT. Prin urmare, au fost continuate şi în cursul anului 2008, acţiuni comune de pregătire şi exerciţii de management al unor situaţii de urgenţă generate de inundaţii.

Desfăşurăm o activitate intensă, atât pe linia prevenirii cât şi a gestionării situaţiilor de urgenţă, cu precizarea că întreg personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, este format din profesionişti, dispune de o bună pregătire de specialitate, şi înţelege că faptul că profesia de pompier este una dintre cele mai nobile şi că nu există satisfacţie mai mare decât aceea de a salva viaţa oamenilor şi de a sări în ajutorul celor aflaţi la nevoie.

Apreciez că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” ,al judeţului Timiş este o instituţie europeană, modernă si eficientă în managementul situaţiilor de urgenţă, încadrată cu profesionişti, ale căror priorităţi sunt apărarea vieţii, a bunurilor şi protecţia mediului.

14

-

-

-

-

Colonel Alexandru CIOBOTARUPrimul adjunct al inspectorului şef

Gestionarea situaţiilor de urgenţă- oglinda activităţii structurilor de intervenţie -

Gestionarea situaţiilor de urgenţă presupune identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactu-lui produs de evenimentele excepţionale.Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT" al

judeţului Timiş are rolul de integrator al managementului situaţiilor de urgenţă în zona de competenţă, acest rol cons-tând în armonizarea într-un tot unitar a „sistemului judeţean de management al situaţiilor de urgenţă", precum şi a compo-nentelor acestuia.Forţa principală de intervenţie în gestionarea situaţiilor de

urgenţă o reprezintă structurile operative ale unităţii, reparti-zate astfel:

în municipiul Timişoara - Detaşamentul 1 de Pompieri Timişoara şi Detaşamentul 2 de Pompieri Timişoara;în municipiul Lugoj - Detaşamentul de Pompieri Lugoj;în oraşul Buziaş – Staţia de Pompieri Buziaş;în oraşul Deta - Staţia de Pompieri Deta;în oraşul Făget - Staţia de Pompieri Făget;în oraşul Sânnicolau Mare - Staţia de Pompieri Sânnico-lau Mare.

O pondere importantă în gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul localităţilor o au Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, care, sub coordonarea Consiliilor Locale, intervin prompt şi eficient la toate tipurile de risc.Rezultate foarte bune pe această linie au obţinut Serviciile

Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă ale localităţilor Giroc, Jimbolia, Giarmata, Gătaia, Recaş etc.Succesul în gestionarea situaţiilor de urgenţă depinde, în

principal, de:gradul de pregătire al personalului operativ;dotarea cu mijloace moderne de intervenţie;

existenţa unui sistem eficient de comunicaţii;o foarte bună cooperare cu toate forţele implicate.

Pentru îndeplinirea acestor deziderate, comanda unităţii s-a implicat în:

realizarea unor programe de pregătire eficiente şi viabile cu caracter preponderent practic aplicativ;întocmirea şi reactualizarea unor documente opera-tive din punctul de comandă al unităţii;realizarea unei bănci de date necesare procesului de instruire;organizarea unor cursuri de specializare, pe diferite tipuri de risc, cu specialişti francezi;organizarea şi desfăşurarea unor cursuri, exerciţii şi aplicaţii complexe în străinătate (Ungaria şi Serbia).

În ultimii trei ani unitatea a fost dotată cu 3 autospeciale moderne de intervenţie, 10 ambulanţe de diferite tipuri, utilaje, accesorii şi aparatură specifică.În această perioadă unitatea este angrenată în realizarea

Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei - organism vital în gestionarea situaţiilor de urgenţă.Se acţionează de asemenea pentru operaţionalizarea

tuturor ambulanţelor din dotare, astfel încât, în fiecare subunitate de intervenţie modulul Ambulanţă - Descar-cerare să funcţioneze la parametrii optimi.Suntem pe deplin încredinţaţi că, pe viitor, împreună cu

autorităţile publice locale, instituţiile deconcentrate şi nu în ultimul rând, cetăţenii judeţului Timiş, vom fi în măsură să gestionăm cu eficienţă şi profesionalism toate situaţiile de urgenţă care se pot produce.

15

-

--

--

-

-

-

-

-

-----

Colonel Ioan CIONTOŞAdjunctul inspectorului şef

Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă

16

Termenul de strategie are o vechime relativ mică în Româ-nia începând cu secolul XIX comparativ cu ţările Europei de Vest şi chiar cele asiatice. Acest termen îşi are provenienţa din Grecia Antică, de unde prin filiera franceză a ajuns să fie folosit şi în România.

Perceput iniţial ca desemnând „arta războiului”, timpul şi oportunităţile timpului au păstrat structura, dar nu şi sensul termenului.

În secolul XX, acest concept a fost folosit şi în alte domenii decât în cel militar, precum domeniul economic, politic, al teoriei jocurilor etc. În literatura de specialitate există nume-roase interpretări ale termenului strategie, neexistând până în prezent, o definiţie unanim acceptată de lumea oamenilor de ştiinţă.

Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă reprezintă documentul de planificare pe termen lung şi mediu, elaborat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Acest document defineşte ordinea şi siguranţa publică şi interesul naţional în acest domeniu, evaluează starea actuală de prezenţă şi manifestare a factorilor de risc de pe teritoriul României, formează principiile şi direcţiile prioritare de acţiune şi prevede resursele necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Obiectivul fundamental al Strategiei constă în consolidarea capacităţii instituţiilor specializate şi a autorităţilor administraţiei publice locale şi naţionale pentru prevenirea producerii situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru gestionarea acestora, iar obiectivele generale au în vedere următoarele:

prevenirea situaţiilor de urgenţă prin organizarea unui sistem modern de avertizare şi comunicaţii, date şi informaţii;salvarea de vieţi omeneşti prin intervenţie operativă şi profesionistă în caz de situaţii de urgenţă;crearea unui sistem integrat de răspuns la situaţiile de urgenţă prin organizarea din timp a comunităţilor locale din zonele de risc pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor şi a măsurilor de prevenire, intervenţie şi reabilitare a zonelor afectate;asigurarea bunei funcţionări a infrastructurii critice.

Alături de obiectivele generale sunt stabilite şi o serie de

obiective specifice, particularizate în funcţie de riscurile care generează situaţiile de urgenţă a căror prevenire se impune, respectiv riscuri naturale, tehnologice sau riscul de incendiu.

Se mai arată că, în vederea implementării Strategiei, compo-nentele Sistemului Naţional de management al situaţiilor de urgenţă, instituţiile şi operatorii economici elaborează planuri şi programe, după cum urmează:

programe de prevenire şi eliminare/diminuare a riscurilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;planuri de susţinere financiară, materială şi umană a activităţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;planuri de evacuare a populaţiei, animalelor şi bunurilor în cazul procedurii situaţiilor de urgenţă;parteneriate cu mass-media, organizaţii neguvernamen-tale de utilitate publică şi cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, asigurarea sănătăţii populaţiei, educaţia în diverse domenii.

Dintre activităţile pe termen mediu care se regăsesc în conţinutul strategiei amintesc următoarele:

elaborarea Programului naţional de asigurare cu resurse necesare prevenirii, intervenţiei şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă;elaborarea programelor naţionale pe tipuri de situaţii de urgenţă;elaborarea procedurilor de prevenire şi intervenţie pe tipuri de dezastre;elaborarea legislaţiei naţionale în acord cu directivele europene.

De asemenea, Strategia prevede şi care sunt activităţile pe termen lung, dintre care menţionăm:

perfecţionarea cadrului normativ şi organizatoric propriu şi a celui conceptual;dezvoltarea interoperabilităţii şi cooperării cu structuri similare din alte state;realizarea sistemului naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;elaborarea planului centralizat de evacuare a populaţiei şi bunurilor materiale;încadrarea şi dotarea corespunzătoare a serviciilor profe-sioniste şi voluntare la nivelul cerinţelor europene.

1.

2.

3.

4.

5.

1.

2.

3.

4.

1.

2.

3.

4.

1.

2.

3.

4.

5.

Colonel Gheorghe CÎMPEANUŞeful Centrului Operaţional

al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT”al judeţului Timiş

Verificarea Planului de Urgenţă Externă

Directiva SEVESO II se aplică obiectivelor care deţin substanţe periculoase în cantităţi suficient de ridicate încât să existe pericolul producerii unui accident major. Pentru a preveni accidentele majore şi a limita consecinţele acestora asupra populaţiei şi mediului, fiecare agent economic aflat sub incidenţa directivei trebuie să deţină documente de organizare, planificare şi desfăşurare a activităţilor preventive în domeniul situaţiilor de urgenţă. Pe baza raportului de securitate şi a celorlalte informaţii, pe care operatorul economic este obligat să le pună la dispoziţia inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, se întocmeşte Planul de urgenţă externă. Planul de urgenţă externă e un document operativ, întocmit de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă şi avizat de instituţii cu competenţă în domeniul situaţiilor de urgenţă, urmând să fie aprobat de prefect.

Testarea viabilităţii unui Plan de urgenţă externă se face prin exerciţii complexe, care implică mai multe forţe.

În data de 25.06.2008, orele 12.10, urmare a nerespectării regula-mentului de operare a instalaţiei de stocare, pe amplasamentul unui operator economic s-a produs o puternică emisie de GPL în atmosferă, la una din supapele de siguranţă, de la sfera R2 cu capacitatea de 1000 mc (500 tone).

Este demarată punerea în aplicare a prevederilor Planului de urgenţă internă, dar cu toate eforturile forţelor interne de intervenţie, situaţia se agravează, existând personal salariat care acuză stări de vomă, greţuri, pierderi de memorie, simptome evidente de intoxicare cu GPL. Vântul deplasează norul inflamabil pe direcţia N-E şi se propagă în afara amplasamentul operatorului economic pe str. Nuferilor, unde se găsesc locuinţele a peste 100 de cetăţeni, motiv pentru care se iniţializează punerea în aplicare a Planului de urgenţă externă.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a fost alertat la ora 12.40 şi s-a deplasat la locul intervenţiei cu toate forţele. Inspectorul şef preia conducerea intervenţiei, ordonând punerea în aplicare a Planului de înştiinţare şi alarmare.

La ora 12.58, cu sirenele din dotare, se dă semnalul ALARMĂ LA

DEZASTRE. Se execută evacuarea populaţiei de pe direcţia de deplasare a norului toxic cu sprijinul Inspectora-tul Judeţean de Poliţie Timiş şi a Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş. Opt minute mai târziu, datorită faptului că GPL este mai greu decât aerul, sunt sesizate acumulări în reţeaua de canalizare chimic impură a fostului combinat petrochi-mic, iar în apropie-rea magaziei, la

trecerea unui camion, se produce o explozie puternică în reţeaua de canalizare. Suflul exploziei provoacă pagube atât la clădirile din incintă, cât şi la locuinţele de pe strada alăturată. În căminul cu ape şi şlam colectat cu volumul de 50 mc, izbucneşte un incendiu violent şi există riscul ca flăcările să se propage la instalaţie, unde se mai găsesc pe conducte fluide inflamabile (hexan, propilenă). Datorită vechimii reţelei de hidranţi exteriori sub şi supraterani şi a fisurilor în conducte, nu se poate asigura apa pentru alimentarea autospecialelor.

Ofiţerul cu informarea şi relaţiile publice întocmeşte un comuni-cat de presă pe care îl difuzează posturilor locale de radio şi TV în scopul informării populaţiei cu privire la accidentul produs, pentru a elimina panica şi pentru luarea măsurilor de protecţie posibile.

Această situaţie reprezintă doar o simulare. Însă prezintă o realitate teribilă, în care lucrurile se înrăutăţesc treptat şi totul pare să scape de sub control. Un eveniment care se poate produce oricând şi pentru controlarea căruia este nevoie de mult profesionalism, experienţă şi disciplină. Este genul de exerciţiu prin intermediul căruia se perfecţionează deprinde-rile personalului I.S.U. Timiş şi ale membrilor C.J.S.U. şi C.L.S.U. pentru organizarea şi realizarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor incendiului, prin care se verifică modul de organizare a evacuării populaţiei şi se îmbunătăţeşte cooperarea între instituţiile participante.

De aceea este foarte important ca fiecare cetăţean să conştientizeze importanţa acestor exerciţii, să participe activ, cu tot interesul şi seriozitate la desfăşurarea lor, deoarece numai astfel se dobândesc cunoştinţe şi deprinderi, care, în anumite împrejurări pot salva bunuri şi vieţi.

17

Euroregiunea DKMT – Dezastrele nu au frontiere

În baza proiectului transfrontalier „Crearea unei echipe de intervenţie pentru gestionarea în comun a problemelor legate de inundaţii” al Agenţiei de Dezvol-tare a Euroregiunii DKMT, în perioada 17 martie – 18 aprilie, au avut loc 4 cursuri de iniţiere în directiva şi metodologia INSARAG (Grupul Internaţional de Consiliere în Căutare – Salvare), desfăşurate în baza de pregătire, din localitatea Kishomok, Ungaria. La aceste cursuri, cu durata de o săptămână, au participat cadre ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş - Severin, alături de grupări operative din Ungaria şi Serbia. Finalizarea acestei pregătiri s-a concretizat într-o aplicaţie tactică de amploare, desfăşurată în perioada 21- 24 aprilie 2008, în localitatea Titel, Voivodina, Republica Serbia, prilej cu care a fost testată capacitatea de reacţie a echipei româno – maghiaro - sârbe în caz de inundaţii, DKMT RESCUE, constituită pentru protecţia regiunii Dunăre – Criş – Mureş - Tisa (DKMT), printr-un exerciţiu complex de simulare pe teren a gestionării situaţiilor de urgenţă cauzate de inundaţii, conform recomandărilor elaborate de către ONU OCHA (Oficiul de Coordo-nare al Afacerilor Umanitare ONU) şi a Directivei şi Metodologiei INSARAG.

Obiective şi modul de desfăşurare a exerciţiului

Obiectivul principal al aplicaţiei a fost exersarea unui sistem de proceduri pe teren şi de simulare pe scară largă a gestionării situaţilor de urgenţă datorate inundaţiilor, pentru personalul de conducere şi de execuţie al echipe-lor de salvare româno – maghiaro - sârbe DKMT RESCUE, pe baza recomandărilor elaborate de ONU OCHA şi INSARAG.

S-a acordat o atenţie deosebită următoarelor aspecte: organizaţiile implicate şi cu care se colaborează, alertare, intervenţie, instrumente folosite, instalarea echipamen-telor celor care participă la salvarea şi la înlăturarea pagubelor, pregătirea de specialitate a acestora, exersarea sistemului de colaborare, utilizarea eficientă a posibilităţilor de funcţionare ale elementelor logistice, informarea publicului prin mas-media.

Exerciţiul s-a desfăşurat în zona localităţii Titel, din districtul Bacica de Sud, Provincia Voivodina, Serbia. Au fost simulate în prealabil diferite zone, avariate în mod artificial în vederea exersării următoarelor acţiuni: salvare complexă din mediul acvatic, protecţie împotriva inundaţiilor, salvarea şi evacuarea locuitorilor şi a valorilor materiale, proceduri de cercetare şi de salvare, căutare cu câini în timpul zilei şi pe timp de noapte printre ruine, întărirea digului, construirea barajelor avariate, desfacerea, proptirea, ridicarea elementelor de construcţie din cărămidă şi blocuri de beton.

În vederea stimulării mediului internaţional a fost creată LEMA (Autoritatea Locală de Management în Dezastre), s-a instalat un Centru de Primire, s-a ridicat o tabără pentru echipe şi s-a înfiinţat OSOCC (Centrul de Coordonare Locală a Operaţiilor). Pentru trunchiul de conducere în timpul exerciţiului destinat conducerii a fost testată capacitatea de aplicare a acordării ajutorului internaţional şi prevederile Directivei şi a Metodologiei INSARAG. Odată cu exerciţiul pe teren, organizatorii exerciţiului au furnizat OSOCC propuneri de simulaţii, care să se desfăşoare în timp real.

Din cadrul I.G.S.U. au participat 4 observatori şi 41 de cadre din Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă ale judeţelor Timiş, Arad, Hunedoara şi Caras Severin. Au mai participat: un gradat voluntar, un angajat contractual, 4 persoane din cadrul Serviciului Judeţean Salvamont Caras Severin şi 4 voluntari din judeţul Arad, îndeplinindu-se în total 19 misiuni pe parcursul a 51 ore de lucru, prestate efectiv în cadrul aplicaţiei.

18

Euroregiunea DKMT – Dezastrele nu au frontiere

19

Locotenent colonel Nicuşor ŞTEFAN

Misiunile îndeplinite de delegația română

Instalarea satului mobil;Ridicarea corturilor şi instalarea taberei;Construire şi consolidare diguri;Căutare - salvare persoane izolate pe insule, formate de unde de viitură;Căutare - salvare bunuri izolate pe înălţimi sau depre-siuni;Salvarea unor persoane căzute în râul Tisa;Căutarea, recuperarea eventualilor supravieţuitori sau victime;Recuperarea din apă a unor autovehicule luate de unda de viitură;Îndepărtarea copacilor căzuţi pe carosabil;Demontarea taberei.

Exerciţiul s-a dovedit a fi un bun prilej pentru punerea în valoare a capacităţii de intervenţie a forţelor şi mijloacelor aparţinând delegaţiei române, care şi-au îndeplinit misiu-nile încredinţate, dovedind capacitate de lucru în echipă, rezistenţă la stres şi lucru în condiţii grele şi de efort prelungit, performanţă în echipă şi eficienţă.

La analiza finală a activităţilor, conducătorii exerciţiului au scos în evidenţă spiritul de disciplină şi profesionalis-mul echipei române.

••••

•

••

•

••

Scenariul exerciţiilor

În data de 21.04.2008, ora locală 14:00, la Zrenjanin, delegaţia română s-a întâlnit cu echipele din Ungaria şi Serbia şi au pornit în coloană oficială spre Titel. Pe timpul deplasării convoiului de aproximativ 60 de autovehicule, circulaţia a fost întreruptă şi supravegheată de poliţie. Ca parte din scenariul exerciţiului, s-au defectat două maşini din partea română, patru din partea maghiară şi un auto-turism sârbesc, însă problemele au fost remediate în drum spre localitatea Titel. Scopul acestei simulări a fost testarea reacţiei echipajului la situaţia tactică, modul în care se colaborează pentru remedierea problemei şi timpii în care autovehiculele avariate se reintegrează în convoi.

În jurul orei locale 20:00, echipa română a ajuns la Titel şi a participat la instalarea satului mobil, ridicarea corturi-lor şi organizarea taberei. În timpul nopţii au avut loc 5 evenimente la care au participat echipele naţionale, româ-nii fiind solicitaţi pentru consolidarea unui dig şi salvarea de către echipa salvamont, a unei persoane căzute într-o râpă, având coloana vertebrală fracturată.

În data de 22.04.2008, ora locală 10:15, echipa română a primit misiunea de a salva de la înălţime două persoane aflate pe un siloz şi a desfăşurat această activitate cu un echipaj de 7 persoane. Începând cu ora locală 14:00, echipa română împreună cu echipa ungară a desfăşurat o misiune de cercetare-salvare a patru victime, pe o insulă de pe râul Tisa.

Pentru această acţiune s-au folosit trei bărci (6 persoane) pentru căutare pe apă şi un echipaj de 21 de persoane şi trei câini pentru căutare pe uscat.

În acelaşi interval de timp, o echipă de doi scafandrii români au intervenit pentru căutarea şi scoaterea din Tisa a două persoane blocate într-un automobil căzut în apă. La ora locală 16:30, echipa salvamont ungaro-română a interve-nit pentru salvarea unei persoane căzute într-o râpă, în apropierea taberei. În cursul zilei, în intervalul orar 15.00-18.00, în tabăra de la Titel s-a primit vizita oficialilor din cele 3 ţări. Printre ei s-au aflat şi inspectorii şefi ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă din Timiş, Arad, Caraş Severin şi Hunedoara.

În data de 23.04.2008, echipa română a primit următoarele misiuni: deblocarea unui drum de un copac care bloca accesul pe dig, transport pe dig a utilajului pentru încărcarea automată a sacilor cu nisip, consolidarea malurilor unui dig de protecţie, executarea de grifoane pe malurile digului, punerea de folie cu ajutorul scafandrilor, salvarea de persoane căzute în fântână, salvare de persoane căzute în râul Tisa, evacuare persoane de pe insulă cu ajutorul bărcilor.

În data de 24.04.2008, echipa română a participat la demontarea taberei iar ora locală 13:00, delegaţia română a pornit în coloană oficială spre punctul de trecere a frontierei Jimbolia. La orele 17.00 convoiul a ajuns la sediul ISU Banat.

pe echipe individuallocul I: I.S.U. Timiş locul I: plt. Ilie Cosmin (Timiş)locul II: I.S.U. Bihor locul II: serg. maj. Bucur Cristian (Timiş)locul III: I.S.U. Arad locul III: serg. maj. Popa Daniel (Bihor)

La a doua probă, „Pista cu obstacole”, clasamentul se prezenta astfel:pe echipe individuallocul I: I.S.U. Timiş locul I: plt. Ilie Cosmin (Timiş)locul II: I.S.U. Arad locul II: serg. maj. Micula Paul (Timiş)locul III: I.S.U. Bihor locul III: serg. maj. Popa Daniel (Bihor)

În ultima zi competiţia se anunţa din ce în ce mai strânsă, deoarece toţi concurenţii erau foarte bine pregătiţi, clasamentul la proba „Ştafetă” fiind:pe echipe locul I: I.S.U. Timiş locul II: I.S.U. Hunedoara locul III: I.S.U. Alba

La cea din urmă probă, „Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă”, locurile s-au inversat puţin:pe echipe locul I: I.S.U. Arad locul II: I.S.U. Bihor locul III: I.S.U. Timiş

În clasamentul general al concursului serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă – etapa zonă, lotul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a ocupat locul fruntaş şi anul acesta. locul I: I.S.U. Timiş cu un timp total de 320”67 locul II: I.S.U. Bihor cu un timp total de 329”22 locul III: I.S.U. Arad cu un timp total de 333”03 locul IV: I.S.U. Hunedoara cu un timp total de 367”57 locul V: I.S.U. Alba cu un timp total de 388”12

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a câştigat locul I la aproape toate probele concursurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă.

În perioada 06 august - 08 august 2008, în muni-cipiul Lugoj, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a asigurat organiza-rea şi desfăşurarea concur-surilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. La acest concurs au participat loturile din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, Arad, Alba, Bihor şi Hunedoara şi Timiş.

Conform tradiţiei, competiţia a debutat cu proba „Scara de fereastră”, clasamentul fiind următorul:

Maior Daniela – Oreana LUP

20

Timişul adună cupele

Locotenent colonel ing. Adrian TEODORESCU

Pregătirea pentru intervenţie!

Aş dori să vă întreb dacă anul acesta se mai scot la concurs posturi de subofiţeri în Timişoara?

Această întrebarea este din ce în ce mai frecvent ridicată de cetăţenii care vor să se angajeze în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş. Mulţi sunt atraşi de programul convenabil şi de natura practică a meseriei. Însă odată trecute probele de concurs, apar problemele legate de complexitatea meseriei şi de lipsa de pregătire, fizică şi psihologică, a noilor angajaţi. În acest context, urmează un proces dificil şi de durată, în care aceştia se formează şi încearcă să se adapteze meseriei.

Pregătirea pentru intervenţie este principala modalitate de dobândire a calităţilor psihice şi fizice necesare cadrelor, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă confruntându-se zilnic cu elemente noi, diferite.

Angajatul trebuie să depună efort fizic intens, efort intelectual de învăţare a procedurilor şi tehnicilor de intervenţie, efort de formare a auto-matismelor necesare pentru îndeplinirea diferite-lor sarcini, conform funcţiei îndeplinite şi să exer-seze în vederea coordonării acţiunilor în cadrul echipajului sau gărzii de intervenţie.

Aceste cerinţe sunt cu atât mai greu de îndepli-nit cu cât majoritatea celor nou încadraţi nu au mai avut de înfruntat situaţii extreme, se întâl-nesc pentru prima dată cu tehnica de intervenţie şi li se solicită obţinerea de performanţe ridicate în timp foarte scurt. Acest fapt precum şi schim-barea bruscă a motivaţiei, determină apariţia unor momente de dezechilibru. În unele cazuri, acestea pot depăşi limitele admisibile, iar procesul de reechilibrare nu mai este imediat posibil, deter-minând manifestări de neadaptare (timiditate şi apatie, irascibilitate şi izolarea de colectiv). Uneori, neadaptarea se poate constata urmărind randamentul salvatorului în cadrul pregătirii pentru intervenţie, dificultăţile de învăţare, manifestările de neatenţie, etc. Aceste semnale

trebuie să determine comandantul să caute cauzele neadaptării şi să acţioneze la timp, într-un mod adecvat.

Un aspect important al metodologiei proce-sului de adaptare este stabilirea ritmului optim de acţiune. Există două situaţii

care se cer evitate în practică:

tendinţa de a forţa ritmul pregătirii pentru intervenţie şi de a subordona scopurile educative de perspectivă unor scopuri de moment sau de conjunctură;

tendinţa de a accepta simplificarea pregătirii pentru intervenţie şi a întregului program al turei de serviciu.

Adesea se merge pe principiul că dacă subordonaţii sunt menajaţi, ulterior, se vor simţi obligaţi moral să corespundă aşteptărilor. Însă trebuie ţinut cont de faptul că a vrea nu este acelaşi lucru cu a putea să obţii rezultate eficiente. Numai printr-o pregătire continuă, responsabilă şi profesionistă se formează deprinderi şi priceperi individuale şi colective, necesare pentru a putea face faţă situaţiilor de urgenţă.

În cazul simplificărilor, scopul formativ al pregătirii pentru intervenţie nu se îndeplineşte în totalitate, iar cazurile de neadaptare sunt cu atât mai numeroase, cu cât simplificările sunt mai de substanţa.

Ca urmare, procesul de adaptare comportă, pe lângă factorii menţionaţi anterior, şi un sistem corect de realizare a unor ritmuri individuali-zate la nivel de echipaj şi chiar de servant, care poate duce la rezultate remarcabile, privitor la eficientizarea procesului de pregătire pentru intervenţie, la realizarea mai rapidă a coeziunii subunităţilor si la modul profesionist de intervenţie în situaţii de urgenţă.

21

-

-

Locotenent colonel Corneliu ŞURLIN

Prevenţia la foc - o nouă abordare globală -

Îndeplinirea acquis-ului comunitar impune armonizarea completă a reglementărilor româneşti cu cele europene.

Noua concepţie europeană privind securitatea la incendiu se încadrează în conceptul de liberă circulaţie a mărfurilor.

Concepţia europeană privind securitatea la incendiu va deter-mina modificări majore, esenţiale în ceea ce priveşte fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor pentru construcţii. Aceste materiale sunt clasificate din punct de vedere al comportării la foc pentru a putea servi la elabora-rea unor noi reglementări tehnice privind construcţiile, în special securita-tea la incendiu.

Cunoaşterea documentelor comunitare şi a tendinţelor actuale de abordare şi tratare a problemelor de securitate a utilizatorilor şi construcţiilor, asigură un management eficient al activităţilor specifice apărării împotriva incendii-lor.

Domeniul reglementat al produselor pentru construcţii cu rol în securitatea la incendiu pe piaţa unică europeană, prezintă unele particularităţi şi se realizează prin trei direcţii de acţiune:

aplicarea marcajului CE pe produse pentru construcţii cu rol în securitatea la incendiu;eurocoduri specifice;ingineria securităţii la incendiu.

Armonizarea legislativă precizează cerinţele esenţiale de securitate a produselor (protecţia persoanelor) pe care acestea trebuie să le satisfacă pentru a beneficia de libera circulaţie în cadrul comunităţii. Aceste cerinţe esenţiale sunt stabilite prin elaborarea unui nou tip de directive (directivele Noua Abordare).

Directivele europene din Noua Abordare sunt directive maximale, în sensul că prevederile incluse trebuie aplicate strict de fiecare stat membru, ceea ce implică nu numai existenţa unor acte legislative naţionale unitare între ţările membre, ci şi a unor reglementări tehnice identice şi a unor instituţii care funcţionează după proceduri armonizate.

24

Plutonier adjutant Anatolie TORNOREANU

25

Arson- din experienţa colegilor de peste ocean -

Arson- din experienţa colegilor de peste ocean -

Arson- din experienţa colegilor de peste ocean -

Foarte mulţi dintre cititorii acestei reviste au auzit vorbin-du-se în cazul unui incendiu ca având împrejurarea determinantă „acţiune intenţionată” dar poate puţini dintre dumneavoastră cunosc termenul de ARSON. Acest cuvânt provine din limba engleză şi nu are un corespondent în limba română, aşa că am încercat să-l definesc astfel:

ARSON = acţiunea săvârşită conştient şi premeditat cu ajutorul focului pentru a provoca pagube materiale sau victime ori pentru a ascunde urmele unei infracţiuni.

ARSSENIST = persoana care săvârşeşte infracţiunea numită arson.

Conform administratorului Carrye Brown din cadrul U.S. Fire Administration (Administraţia Incendiilor din SUA) componentă a FEMA (Agenţia Federală de Gestionare a Situaţiilor de Urgenţă) Arsonul nu este o crimă ascunsă, (rar întâlnită) este o ucidere, înfăptuită cu ajuto-rul focului, o crimă săvârşită împotriva proprietăţii şi a oamenilor.

În fiecare an arsonul ucide cel puţin 700 de oameni şi distruge peste 50.000 de maşini şi peste 100.000 de clădiri produ-când pagube de peste 2 miliarde de dolari. Arsonul este a doua cauză de mortalitate a victimelor incendiilor din SUA şi reprezintă aproximativ 25% din numărul total de incendii precum şi 20% din totalul pagubelor materiale.

Motivele invocate de infractori sunt diverse: încercare de fraudare a caselor de asigurări, intimidare, răzbunare, distruge-rea concurenţei, ocazional sinucidere, crimă sau acţiuni teroriste.

Îngrijorător este faptul că, în majoritatea cazurilor, fapta e comisă de copii. Arsonul este infracţiunea cel mai greu de dovedit în faţa justiţiei, cazurile fiind foarte complexe, nece-sitând timp, resurse materiale, tehnică şi un personal extrem de bine pregătit. Charles Evancho, expert în cazurile de arson, şeful secţiei Arson din cadrul Departamentului de Pompieri din Detroit spune: Infracţiunile de arson sunt cele mai dificile cazuri ce pot fi probate în instanţă şi au o rată mică de succes deoarece sistemul american de justiţie penală nu vede în arson un act atât de grav de criminalitate.

Pentru a crea şi susţine un incendiu trebuie să existe „triunghiul de foc” (oxigen, materialul combustibil şi sursa de căldură). În cele mai multe cazuri procentul concentraţiei de oxigen trebuie să depăşească 16%, iar sursa de căldură să se potrivească cu temperatura de aprindere a materialului

combustibil. De obicei arssenist-ul încearcă să mărească cantitatea de oxigen prin deschiderea de ferestre sau practi-carea unor goluri în pereţi, introduce materiale inflamabile sau foloseşte acceleratori cum ar fi kerosenul, benzina sau chiar alcoolul. Ca sursă de aprindere se poate folosi orice: de la un simplu băţ de chibrit până la un complex de produse chimice.

Prin definiţie, un incendiu este considerat arson atunci când toate celelalte cauze de incendiu au fost eliminate. Pentru ca un investigator să poată spună cu certitudine că împrejurarea determinantă a unui incendiu a fost arsonul trebuie să aibă suficiente dovezi că cel puţin unul dintre factorii „triunghiului de foc” a fost alterat în mod premeditat.

Investigarea unui arson începe cu observaţiile martorilor şi ale pompierilor ajunşi la faţa locului. Discuţia cu aceştia este edificatoare, focul, apa sau substanţele folosite pentru stinge-rea incendiului putând distruge dovezile incriminatoare.

Anchetatorul va pune mai multe întrebări:

Ce culoare avea fumul? – culoarea indică natura substanţei care a ars. El îşi va pune problema dacă este normal ca substanţa respectivă se găseşte în mod normal în spaţiul incendiat. De exemplu benzina produce o flacără galbenă sau albă cu fum negru, lemnul produce o flacără galbenă sau roşie cu fum gri sau maro. Dacă o casă din lemn arde, degajând o mare cantitate de fum negru, acest lucru ar putea indica prezenţa benzinei, ceea ce ar ridica suspi-

ciunea ca benzina să fie folosită pe post de accelerator.

Care au fost starea uşilor şi a ferestrelor? Au existat semne de intrare forţată? Au existat mai multe focare de incendiu? Ţi s-a părut ceva ciudat în modul cum ardea focul? Acesta s-a extins repede? Ai văzut un chip familiar la locul incen-diului pe care l-ai remarcat şi la alte intervenţii ? La faţa locului se aflau obiecte de uz casnic sau echipamente folosite în afaceri? Absenţa acestora într-o încăpere ar putea sugera că acestea au fost scoase în mod deliberat ceea ce ar putea indica că focul a fost premeditat.

Anchetarea unui arson are loc într-o ordine diferită decât cea a unei anchete penale. Cu toate acestea investigatorul este obligat să urmeze toţi paşii şi să interpreteze cu măiestrie probele avute pentru a-şi susţine argumentele în faţa instanţei.

26

Sisteme de avertizare la incendiuSisteme de avertizare la incendiuSisteme de avertizare la incendiu

Sergent major Claudia - Liliana RUSU

Incendiile şi exploziile pot cauza pierderi de vieţi şi bunuri, precum şi întreruperea proce-sului de producţie sau a prestării de servicii. Chiar dacă pagubele sunt compensate de asigurări, absenţa comercianţilor de pe piaţă, uneori pe termen lung, duce la pierderea clienţilor şi a contractelor. În plus, incendiile şi exploziile au un impact sever asupra mediului prin emisiile de substanţe solide, lichide şi gazoase, poluează solul, aerul, apa şi implicit, atacă viaţa.

Din toate aceste motive, protecţia la incen-diu nu trebuie considerată ca fiind o obligaţie împovărătoare prevăzută de lege, ci o investiţie de viitor, în echipamente de averti-zare şi de stingere a incendiilor.

În funcţie de echipamentele folosite, un sistem de avertizare la incendiu poate fi convenţional sau adresabil. În mod convenţional, un incendiu se anunţă prin telefon, radio sau computer. Însă, această metodă nu mai corespunde cerinţelor actuale. Odată cu evoluţia tehnologiei, a preţurilor, a ideilor despre rolul unui astfel de sistem, variantele de avertizare adresabile au câştigat tot mai mult teren pe piaţă.

Scopul instalării unui astfel de sistem este depistarea promptă a unui incident care poate conduce la declanşarea unui incendiu. Un sistem adresabil de avertizare la incendiu este compus din:

unitate centrală: care gestionează informaţiile primite de la detectori şi iniţializează semnalizarea incidentelor;

detectori: care, în funcţie de necesităţile spaţiului respectiv, pot fi de fum, de temperatură, gradient de temperatură, de flacără, gaz (monoxid de carbon, gaz metan etc.);

butoane de incendiu: fac posibilă declanşarea sistemului de avertizare de către o persoană care a identificat o sursă de incendiu într-o locaţie în care nu a fost prevăzut un detector sau înainte ca aceasta să fie depistată de către detectori;

elemente de semnalizare: sirenă internă, externă, lampă stroboscopică etc., care semnalizează acustic şi vizual declanşarea sistemului.

Utilizarea acestor sisteme adresabile permite accesarea unor baze de date care dau informaţii complete şi actualizate asupra stării de fapt din obiectiv. Integrarea sisteme-lor de detectare a incendiilor în managemen-tul centralizat al clădirilor permite o mai bună corelare a instalaţiilor, eliminarea unor elemente inutile din instalaţii, şi nu în ultimul rând, economisirea de materiale şi de energie.

-

-

-

-

Căpitan Florin POTARNICHIE

BUM!Pericol de explozie....

27

În negura pădurilor, prin desişuri ascunse, la suprafaţa pământului sau îngropate, în zidăriile construcţiilor de pe timpul războiului, în râuri, lacuri sau bălţi, zilnic se găsesc muniţii neexplodate, rămase din conflictele armate. Fie că este vorba de atacuri aeriene, operaţiuni militare terestre, explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materii explozive, accidente de transport muniţii sau trageri de instrucţie în poligoane special amenajate, muniţia neidentificată de serviciile profesio-niste pentru situaţii de urgenţă reprezintă un real peri-col pentru societate.

Muniţiile neexplodate nu trebuie confundate cu muniţiile care nu explodează. Ele sunt muniţii utilizate în scop militar, care au fost lansate sau iniţiate, însă nu au avut efect final prin nefuncţionare sau muniţii care nu au fost distruse şi sau rătăcit pe timpul războiului.

Asanarea terenurilor şi neutralizarea muniţiei se execută de către subunităţi specializate şi specialişti pirotehnicieni din Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau din serviciile de urgenţă profe-sioniste, după caz. Odată ce terenul a fost cercetat şi a fost detectată muniţia, se procedează la executarea lucrărilor de dezgropare, degajare şi dezvelire a acesteia, se realizează distrugerea pe loc sau neutralizarea prin dezamorsare şi transportul la locul de depozitare sau distrugere a muniţiilor.

În judeţul nostru, cele mai frecvent întâlnite sunt bombele de aruncător, de calibru 82 mm şi proiectilele de artilerie, de diferite calibre. În ultimul timp s-a înmulţit muniţia de infanterie de exerciţiu – grenadele de mână defensive şi ofensive.

În situaţia în care cetăţenii descoperă muniţii rămase neexplodate, trebuie luate o serie de măsuri:

- neatingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte;- interzicerea lovirii sau mişcării muniţiilor descoperite în pământ sau la suprafaţă;- neintroducerea muniţiilor descoperite în foc;- nedemontarea focoaselor sau a altor părţi componente şi nesecţionarea acestora;- interzicerea jocurilor cu diferite muniţii neexplodate;- interzicerea ridicării, transportului şi folosirii muniţiilor pentru diferite activităţi sau confecţionarea unor ornamente;- apelarea numărului de telefon pentru situaţii de urgenţă 112, pentru a anunţa evenimentul.

În judeţul Timiş nu s-au produs accidente pirotehnice care să provoace mutilări sau pierderi de vieţi omeneşti.

Stadiul implementării Directivei SEVESO în judeţul Timiş

28

Activitatea de control a operatorilor economici deţinători de substanţe chimice periculoase, clasificaţi astfel potrivit directivelor europene SEVESO este un atribut comun al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş şi al Comisariatului Judeţean Timiş - Garda Naţională de Mediu, activitate ce a debutat în anul 2005.Directivele au fost elaborate după câteva accidente care au

afectat grav locuitorii, mediul înconjurător pe termen lung şi bineînţeles diferite construcţii, astfel încât se poate vorbi de un istoric al acestora :Accidentul de la SEVESO s-a produs în anul 1976 la o

întreprindere din domeniul industriei chimice, având ca obiect de activitate producerea pesticidelor şi ierbicidelor. Peste 600 de persoane au fost evacuate din casele lor şi mai mult de 2000 au fost tratate în urma intoxicării cu dioxină. Ca urmare a acestui eveniment, în anul 1982 a fost adoptată Directiva Consiliului nr. 85/501/CEE privind accidentele majore înregistrate de anumite activităţi industriale.Pentru că trebuiau excluse anumite activităţi, cum ar fi:- amplasamentele militare;- transportul substanţelor periculoase (rutier, feroviar, maritim, căi navigabile interioare, aer);- transportul substanţelor periculoase prin conducte etc.;

în anul 1996 a fost adoptată Directiva Consiliului nr.

96/82/CE privind controlul accidentelor majore produse de substanţe periculoase.O serie de accidente tehnologice cu impact transfrontalier şi

ecou internaţional au condus la modificarea directivei, prin luarea în considerare şi a altor activităţi, inclusiv cele legate de industria minieră (Baia Mare, 2000) şi astfel a fost elaborată Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/105/CE sau Tolouse I şi care a intrat în vigoare în ţările UE în anul 2005.

Scopul directivelor SEVESO are două dimensiuni impor-tante:1. prevenirea producerii accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;2. limitarea consecinţelor asupra sănătăţii şi siguranţei persoanelor şi mediului înconjurător, în cazul producerii accidentelor majore.În activităţile specifice ale fostului Grup de Pompieri al

judeţului Timiş, prevenirea incendiilor şi a celorlalte tipuri de riscuri au fost o preocupare permanentă încă de la apariţia operatorilor cu profil de activitate în domeniul chimiei şi petrochimiei. Implementarea acestor directive este de fapt o continuare la un alt nivel al activităţii anterioare. Faptul că puţinele intervenţii pentru localizarea şi lichidarea unor incen-dii s-au desfăşurat numai în limitele incintelor demonstrează că a funcţionat şi funcţionează o colaborare eficientă între aceste tipuri de obiective şi instituţia noastră.

Colonel Dănuţ ILIELocotenent colonel ing. Mircea VICĂ

Stadiul implementării Directivei SEVESO în judeţul Timiş

29

Adversarul numărul 1 nu este o substanţă chimică periculoasă cu caracteristici fizico - chimice deosebite. Din păcate toate evenimentele au fost provocate în primul rând de erorile şi neglijenţa umană în toate fazele – producţie – stocare – transport – utilizare – distrugere.Identificarea obiectivelor din judeţul Timiş, cu risc major

de producere a accidentelor în care sunt implicate substanţele periculoase are la bază o procedură reglementată prin:* Ordin comun nr. 59257/7002/1520/IGSU/GNM/ANPM

din 08/09/10.11.2007;* Ordin nr. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea şi

funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;* Hotărârea Guvernului României nr. 804 din 25 iulie

2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.Printr-o activitate comună a Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, a Comi-sariatului judeţean Timiş al Gărzii Naţionale de Mediu şi a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş au fost identi-ficate:

Obiective cu RISC MAJOR:S.C. BUTAN GAS ROMÂNIA S.A. - Sucursala Lugoj, Staţia de îmbuteliere GPL (R.M.) – stocarea, îmbutelierea, transportul şi desfacerea de GPL;S.C. BEGA CHIM S.A. Timişoara (R.M.) - producţia şi comercializarea detergenţilor lichizi, auxiliari pentru industria textilă, constructoare de maşini, pielărie, cosmetice etc.;S.C. PETROM S.A. – Membru OMV Group, Staţia de Degazolinare Calacea (R.M.) - valorificarea superioară a gazelor de sondă cu conţinut bogat de substanţe volatile;S.C. PETROM S.A. – Membru OMV Group, Zona PECO Timiş (R.M.) - depozitarea şi comercializarea produselor petroliere;S.C. CRIMBO GAS S.R.L. – Depozit de GPL Timişoara (R.M.) - stocarea, transportul şi desfacerea de GPL;S.C. SHELL GAS ROMANIA S.A. - Timişoara,

Staţia de îmbuteliere GPL (R.M.) – stocarea, îmbute-lierea, transportul şi desfacerea de GPL;S.C. PROCTER & GAMBLE MMR S.R.L. Timişoara

(R.M.) – producţie de detergenţi solizi şi lichizi.

Obiective cu risc minor:S.C. AZUR S.A. Timişoara (r.m) – producţia şi comer-cializarea lacurilor şi vopselelor, săpunului, reperelor din poliester armat cu fibră de sticlă şi a aromelor alimen-tare;S.C. PETROM S.A. – Membru OMV Group, Depo-zitul central de ţiţei Satchinez (r.m) - stocarea şi trans-portul ţiţeiului prin conducte;S.C. SPUMOTIM S.A. Timişoara (r.m) – producţie de spume poliuretanice;S.C. LINDE GAZ ROMANIA S.R.L. Timişoara (r.m) - producţia şi comercializarea gazelor tehnice inflamabile, neinflamabile şi netoxice;S.C. VALKIRIA INVEST S.R.L. Timişoara (r.m) – depozitare de deşeuri periculoase pentru om, mediu;S.C. SMITHFIELD FERME S.R.L. Timişoara (r.m) – depozit de GPL;S.C. SISTEMGAS S.R.L. Timişoara (r.m) – depozit de GPL.

Un colectiv mixt al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş şi al Comisariatului Judeţean Timiş - Garda Naţională de Mediu au stabilit un grafic de audit pentru aceşti operatori economici în care este afectat un număr de zile pentru fiecare inspecţie. Procedurile de audit sunt foarte complexe şi presupun o activitate laborioasă în care mai pot fi angrenate şi alte instituţii cu atribuţiuni în domeniul sănătăţii, protecţiei muncii, siguranţei construcţiilor etc.Fiecare operator economic în parte are anumite

particularităţi şi se depun eforturi pentru a minimaliza posibilele tipuri de riscuri ( riscurile nu se pot elimina în totalitate).Vrem să asigurăm cetăţenii judeţului Timiş că le stăm la

dispoziţie cu toate informaţiile care nu au caracter de confidenţialitate despre riscurile pe care le prezintă aceste obiective şi măsurile de securitate întreprinse prin eforturi proprii şi de către autorităţile locale.

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Căpitan Mihai RĂDULESCU

Transportatorii de substanţe periculoase– Bombele pe roţi –

30

Aproximativ 10 milioane de substanţe sunt cunoscute astăzi în întreaga lume. Dintre acestea, între 50.000 şi 70.000 sunt produse, comercializate, transportate şi utilizate în cantităţi mari. Multe dintre aceste substanţe, dacă sunt eliberate accidental, sunt potenţial periculoase pentru viaţă şi mediu.Cele mai bune servicii de răspuns la urgenţe şi cele mai

extinse măsuri de protecţie luate de cei în drept vor fi insuficiente dacă nu sunt

susţinute de fiecare cetăţean în parte şi dacă, în ciuda tuturor eforturilor de reducere a riscurilor, situaţiile de criză încă mai apar sau poluanţii sunt în continuare eliberaţi. Nu trebuie să uităm un lucru: există căi de a ne proteja, într-o mare măsură, împotriva acestor pericole. De aceea trebuie să fim pregătiţi să facem faţă acestor situaţii.Întâlnite în diferite forme, substanţele periculoase pot

cauza moarte, răniri grave, boli cronice, etc. Multe produse

conţinând substanţe periculoase sunt transportate zilnic în diverse depozite ale firmelor private.Substanţele periculoase sunt transportate cel mai

frecvent pe şosele, dar şi pe căi ferate, fluviale şi maritime.Accidentele pe timpul transportului de substanţe pericu-

loase reprezintă un risc deosebit, mai cu seamă pentru zonele care, în mod normal, nu sunt supuse ameninţărilor unor accidente industriale şi, prin urmare, pregătirea şi reacţia populaţiei sunt deficitare.Pentru identificarea tipurilor de substanţe periculoase

transportate, se foloseşte un sistem de etichetare şi afişare, astfel:• La autovehicule, în partea din faţă şi spate;• La mijloacele de transport pe calea ferată şi la autocis-

ternele cu mai multe compartimente: lateral şi pe ambele părţi.Pe indicator sunt înscrise 2 numere sub formă de fracţie

- la numărător 2-4 cifre, care reprezintă tipul de pericol, iar la numitor 4 cifre, care reprezintă tipul substanţei periculoase.

Semnificaţia cifrelor care indicã tipul pericolului:Conform Sistemului internaţional de clasificare a

substanţelor periculoase, clasele şi subclasele de substanţe periculoase indică tipul pericolului, astfel:

1. Explozie;2. Emisie/scăpări de gaze sau vapori, datorate: presiunii

din recipient, unor reacţii chimice sau altor factori;3. Inflamabilitatea lichidelor, vaporilor şi/sau gazelor;4. Inflamabilitatea substanţelor solide;5. Efectele datorate oxidării sau arderilor;6. Toxicitate;7. Radioactivitate;8. Efecte datorate acţiunilor corosive şi/sau caustice;9. Pericolul unei reacţii puternice, spontane;10. Reacţie periculoasă cu apa;11. Pericol de extindere a efectului distructiv.

Deoarece responsabilitatea protejării în situaţii de urgenţă nu revine numai autorităţilor, este foarte impor-tant ca fiecare cetăţean în parte să cunoască aceşti indica-tori.

Sublocotenent Nicoleta NEGREI

Un serviciu voluntar profesionist!

31

Oraşul Jimbolia este situat în partea de vest a judeţului Timiş, la o distanţă de 5 km faţă de graniţa cu Republica Serbia şi de 39 km faţă de municipiul Timişoara, reşedinţa judeţului. Dezvoltarea economică şi urbanistică a localităţii a dus la înfiinţarea, în anul 1875, a primei formaţiuni de intervenţie în caz de incendiu, denumită „Reuniunea Pompierilor Voluntari”, compusă din 70 de membri şi 10 muzicanţi.De-a lungul timpului formaţiunea a fost dotată cu diverse utilaje de intervenţie, unele încă în stare de funcţionare, altele conservate şi păstrate în cadrul muzeului tehnic al serviciului.În ultimii 5 ani (perioada 2003 – 2007) S.V.S.U. al oraşului Jimbolia a intervenit pentru stingerea a 50 de incendii, din care 23 produse în sectorul propriu de competenţă şi 27 produse în sectoare de competenţă ale localităţilor înveci-nate. În afara acestor intervenţii, pe timpul inundaţiilor din anul 2005 a intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile clădirilor din oraşul Jimbolia, participând totodată la transpor-tul apei potabile necesară populaţiei sinistrate din locali-tatea Otelec. Activitatea serviciu-lui se desfăşoară în clădirea special destinată S.V.S.U., aflată în proprietatea primăriei oraşului Jimbolia, iar spaţiile existente asigură condiţii optime de garare a autospecialelor şi echipamentelor necesare, săli pentru pregătirea de specialitate, precum şi pentru prezen-tarea exponatelor Muzeului pompierilor „Florian”, înfiinţat în anul 1992.Muzeul pompierilor „Florian” este punct de atracţie pentru persoanele care tranzitează oraşul, astfel că în anul 2006 a fost vizitat de aproximativ 700 de persoane din care un număr însemnat de elevi în cadrul unor activităţi organi-zate de către instituţiile de învăţământ. Activitatea serviciu-lui voluntar pentru situaţii de urgenţă se bucură de o atenţie deosebită din partea administraţiei publice locale, care asigură finanţarea integrală a cheltuielilor necesare funcţionării acestui serviciu, fără a fi instituite taxe speciale în acest sens.Anual, în ultima sâmbătă a lunii februarie se organizează „Balul pompierilor”, iar în a doua sâmbătă a lunii mai se sărbătoreşte „Pomul de mai”, manifestare tradiţională în

cadrul căreia în semn de respect al comunităţii pentru voluntarul cel mai merituos al formaţiunii, îi este instalată în gospodărie o cunună şi un buchet de flori, pe un suport cu o înălţime de 6 metri, iar la baza acestuia se îngroapă o sticlă cu vin. Sărbătoarea „Pomului de mai” prilejuieşte întâlnirea membrilor serviciului şi a familiilor acestora, prilej de creştere a coeziunii şi spiritului de echipă.De remarcat este faptul că, în cadrul Asociaţiei Pompierilor Civili „Florian” Jimbolia înfiinţată în anul 1992, începând din anul 2001 funcţionează corul „Floris” care s-a remarcat în cadrul unor activităţi culturale, atât în ţară cât şi în străinătate. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Jimbolia a fost permanent o prezenţă activă în cadrul competiţiilor ocazionate de concursurile profesionale ale

serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, obţinând de-a lungul anilor locuri fruntaşe la nivel j u d e ţ e a n , interjudeţean şi naţional. Totodată, sprijină din punct de vedere material şi al pregătirii de specia-litate cercul tehnico-aplicativ „Prietenii pompieri-lor” organizat în cadrul şcolii generale a oraşului Jimbolia, elevii acestuia repre-

zentând baza de selecţie a viitorilor voluntari din cadrul serviciului.Pe parcursul ultimilor ani au fost organizate şi desfăşurate exerciţii şi aplicaţii de pregătire a personalului de intervenţie, din care cea mai semnificativă s-a derulat în cooperare cu forţe similare din Serbia şi Ungaria intitulată „Jimbolia – 2003” cu tema „accident chimic produs în urma unui accident pe căile de comunicaţii”.Conform statisticilor din ultimii 20 de ani, în sectorul de competenţă al oraşului Jimbolia intervenţiile în situaţii de urgenţă (incendii şi inundaţii) au fost asigurate în exclusivi-tate de S.V.S.U. al localităţii, fără participarea forţelor de intervenţie ale structurilor profesioniste în domeniu. Deşi nu sunt încheiate contracte sau convenţii cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă din localităţile înveci-nate, S.V.S.U. al oraşului Jimbolia participă la intervenţiile din sectoarele de competenţă ale localităţilor respective.

Plutonier major Aurora DĂESCU

Pericolul te pândeşte! Eşti pregătit?

32

Constantin N., în vârstă de 13 ani, a găsit pe câmp un proiectil de artilerie de calibru 76mm. Bănuia el despre ce este vorba, dar nu conştientiza pericolul. L-a luat acasă cu intenţia de a-l preda, a doua zi, la un centru de colec-tare a fierului vechi. Mânat de curiozitate, noaptea, fără ştirea părinţilor, copilul a mers într-un garaj şi a încercat demontarea focosului de la proiectil. Acesta a explodat, iar copilul a fost grav rănit la mână şi la cap.

Seara pe munte. Era vară. Un grup de 9 tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 23 de ani, aflaţi la cabană, au dorit să facă focul pentru un grătar. Printre lemnele de grătar se afla şi un proiectil exploziv de 75 - 76mm, din al doilea război mondial. Unul dintre tineri a luat proiectilul şi a dorit să-l arate celorlalţi. Apoi l-a aruncat iar proiectilul s-a lovit de o piatră direct în focos explo-dând. În urma exploziei un tânăr a decedat (Ştefan F., în vârstă de 20 de ani), iar ceilalţi 8 tineri au fost grav răniţi.

Accidente, incendii, explozii, inundaţii sau seisme. Pentru un dezastru nu eşti niciodată destul de pregătit. Totuşi, întocmirea din vreme a unui plan de acţiune şi stabilirea responsabilităţilor este vitală pentru limitarea şi înlăturarea pagubelor. Evenimen-tele care provoacă daune materiale şi pierderi de vieţi omeneşti pot fi evitate sau cel puţin preîntâmpinate.

Indiferent de cauzele determinante de rolul factoru-lui uman, material, tehnic sau conjunctural, toate aceste situaţii fac trimitere la o componentă comună: prevenirea - respectiv pregătirea populaţiei în dome-niul situaţiilor de urgenţă.

Din acest motiv, în cadrul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă a fost creat un nou compar-timent, Pregătirea populaţiei şi coordonarea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, al cărui beneficiar este cetăţeanul şi familia lui.

Pregătirea se face la nivelul personalului de condu-cere din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale, al membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, centrelor operative şi celulelor de urgenţă, al inspectorilor şi personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, pentru ca aceştia să devină, la rândul lor, preparatori. Mai departe, prevenirea eficientă presupune pregătirea cetăţenilor de rând, a salariaţilor şi a populaţiei neîn-cadrate în muncă, a elevilor şi studenţilor, prin

cursuri, convocări, instructaje, antrenamente de specialitate, aplicaţii, exerciţii şi concursuri organizate de către inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă în colaborare cu alte instituţii.

În conformitate cu art. 27, 28 şi 33 din Legea nr. 481 din 2004 privind protecţia civilă, respectiv art.14 din Legea nr. 307 din 2006 privind apărarea împo-triva incendiilor, la nivelul fiecărei localităţi, primarul are obligaţia planificării, organizării şi pregătirii populaţiei, a salariaţilor şi a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, conform planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, avizat de către inspectorul şef al inspectoratului judeţean, în a cărui zonă de competenţă se află unitatea administrativă.

Şi în şcoli, pregătirea se face pe scară ierarhică, pornind de la conducere spre cei mici, prin parcurge-rea temelor de specialitate şi prin activităţi

extraşcolare, în funcţie de vârstă. Pregătirea studenţilor şi cursanţilor colegiilor se organizează şi se desfăşoară conform protocolului încheiat între fiecare universitate şi inspectoratul judeţean, prin activităţi de antrenare privind modul de protecţie şi de acţiune în cazul producerii situaţiilor de urgenţă generate de principalele tipuri de risc.

Toate aceste forme de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă fac ca gradul de responsabilizare al cetăţenilor să crească, ca oamenii să cunoască şi să respecte obligaţiile ce le revin şi acţiunile care se întreprind înainte, în timpul şi după producerea unei situaţii de urgenţă în vederea limitării sau înlăturării efectelor negative ale acestora.

Prin urmare, dacă nu putem împiedica producerea dezastrelor, cel puţin vom reduce semnificativ efectele distructive ale acestora!

Sergent major Paulina – Eliza GREBLĂ

Pompieri talentaţi

Orice colectiv de valoare este format din oameni care deţin pe lângă abilităţi profesionale alte talente sau înclinaţii care îi fac deosebiţi. Fie că este vorba de artă, muzică sau sport acestor oameni trebuie să li se acorde o şansă pentru a fi remarcaţi şi odată ieşiţi în faţă trebuie susţinuţi pentru a-şi putea demonstra adevărata valoare.

Cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş au arătat că au mari aptitudini, fapt dovedit prin performanţele reprezentative obţinute la concursurile profesionale sportive şi culturale la care au participat. Cel mai elocvent exemplu îl constituie rezultatele obţinute în ultimi ani, perioadă în care colectivul şi-a însuşit numeroase diplome şi premii. Amintim şi de talen-tul artistic al tânărului Andrei MOGA, care a aşternut pe şevalet, în culori vii şi expansive, o filă din viaţa pompierilor. Un aport remarcabil la palmaresul competiţiilor sportive îl are plutonierul Cosmin ILIE, alături de colegii lui care formează o echipă cu numeroase performanţe.

Din palmaresul bogat al sportivilor Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş amintim următoarele participări:

• locul I (individual), proba scară de fereastră – etapa finală a concursurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă – Plutonier Cosmin ILIE;

• locul III (individual), proba pista cu obstacole – etapa finală a concursurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă - Plutonier Cosmin ILIE;

• locul I (echipă), proba realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă – etapa finală a concursurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;

• locul II (echipă), proba scara de fereastră - etapa finală a concursurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;

• locul I (individual), proba 800m – Concurs desfăşurat la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - plutonier adjutant Adriana PARASCHIV;

• locul III (individual), proba săritura în lungime - Concurs desfăşurat la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Adminis-trative – sergent major Mihaela Sorina POPII;

• locul II (individual), proba săritura în lungime - sergent major Mihaela Sorina POPII - Concurs desfăşurat la nivelul Inspectoratului Gene-ral pentru Situaţii de Urgenţă;

• locul III (individual), proba rezistenţă pe 1500m – maistru militar principal –Claudiu JALBĂ - Concurs desfăşurat la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

• locul IV (individual), proba desfăşurat pe 1500m – maistru militar principal –Claudiu JALBĂ - Concurs desfăşurat la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Şi mai sunt…

33

Plutonier Cosmin ILIE

Plutonier adjuntantAdriana PARASCHIV

Sergent majorMihaela Sorina POPII

Maistru militar principalClaudiu JALBĂ

Sergent majorAndrei MOGA

ADMITEREAîn instituţiile de învăţământ din structura

Ministerului Internelor şi Reformei Administrativepentru inspectoratele pentru situaţii de urgenţă

ADMITEREAîn instituţiile de învăţământ din structura

Ministerului Internelor şi Reformei Administrativepentru inspectoratele pentru situaţii de urgenţă

ADMITEREAîn instituţiile de învăţământ din structura

Ministerului Internelor şi Reformei Administrativepentru inspectoratele pentru situaţii de urgenţă

Pentru a accede în structurile inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă tinerii pot urma următoarele instituţii militare de învăţământ:

Facultatea de Pompieri (4 ani) din cadrul Acad-emiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, asigură formarea ofiţerilor pompieri.

* Contact: Bucureşti, Cartier Băneasa, Aleea Privighetorilor, nr. 1, Sector 1,

Telefon: 021 3175523.

Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” (2 ani) asigură formarea subofiţerilor pompieri şi maiştrilor mili-tari auto.

* Contact: judeţul Prahova, localitatea Boldeşti, strada Poligonului, nr. 2,

Telefon 0244 522150.

Academia Tehnică Militară Bucureşti (4 ani) asigură pregătirea ofiţerilor pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în următoarele specialităţi:

1. Transmisiuni;2. Echipamente pentru modelare, simulare şi conducere informatizată a acţiunilor de luptă;3. Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi securitate naţională.

* Contact: Bucureşti, Bulevardul George Coşbuc nr. 81 - 83, Sector 5,

Telefon: 021 3354660.

Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu (3 ani) asigură pregătirea ofiţerilor pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în următoarele specialităţi:

1. Comunicaţii şi informatică - transmisiuni;

2. Apărare NBC şi geniu.* Contact: Sibiu, Bulevardul Revoluţiei nr. 3-5,Telefon: 0269 432990.

Pentru a putea participa la admiterea în instituţiile de învăţământ din structura Ministeru-lui Internelor şi Reformei Administrative – Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România;2. să cunoască limba română - scris şi vorbit;3. să fie absolvenţi de liceu, cu diplomă de baca-laureat;4. să nu fi fost exmatriculaţi, pentru abateri disciplinare, dintr-o instituţie de învăţământ;5. să aibă vârsta de până la 25 de ani (limita maximă de vârstă împlinită în cursul anului în care participă la concurs);6. să aibă înălţimea de minim 170 cm;7. să aibă media generală la purtare de mini-mum 8,00 în perioada şcolarizării liceale;8. să fie apţi medical, fizic şi psihologic;9. să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;10. să nu aibă antecedente penale şi să nu fie aflat în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni.

Pentru recrutare, fiecare candidat va depune la structura de management resurse umane a inspec-toratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti un dosar plic cuprinzând următoarele documente:

34

Cerere de înscriere;Declaraţie de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;Diplomă de bacalaureat (copie legalizată) – pentru absolvenţii din seriile anterioare sau adeverinţă care atestă absolvirea liceului cu diplomă de bacalaureat (trebuie menţionate media generală obţinută la examenul de baca-laureat, mediile obţinute pe fiecare an de studiu şi media la purtare) pentru candidaţii care au absolvit în anul 2008;Foaie matricolă clasele IX –XII / IX – XIII (copie legalizată);Fişă medicală tip de încadrare în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;Copii după următoarele documente: actul de identitate ( C.I. / B.I.), livretul militar, carnet de muncă;Caracterizare de la ultimul loc de muncă (şcoală sau unitatea militară);Următoarele documente în copii legalizate: certificat de căsătorie, certificat de naştere pentru candidat, soţ/soţie şi pentru fiecare copil;Autobiografie şi tabel nominal cu rudele candi-datului;Cazier judiciar;Certificat de examinare psihologică sau nota compartimentului de resurse umane, în cazul în care rezultatele examenului psihologic s-au comunicat pe bază de tabel nominal;Trei fotografii ¾ cm, color. Fiecare fotografie va avea înscrisă pe verso, cu majuscule, următoarele date: numele, prenumele tatălui, prenumele şi codul numeric personal.

1.2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.11.

12.

1.2.

3.

4.

5.

6.7.

Absolvirea unei instituţii de învăţământ din structura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative conferă o serie de avantaje cum ar fi:

o carieră onorabilă într-un domeniu dinamic;o pregătire profesională solidă, în spirit europe an;condiţii adecvate de pregătire (echipament, cazare, masă şi asistenţă medicală gratuită);obţinerea de acte de studii recunoscute pe plan naţional;asigurarea unui loc de muncă stabil după absol-vire;şanse deosebite de promovare;o salarizare atractivă.

Selecţionarea şi recrutarea candidaţilor are loc în perioada martie – mai pentru anul în care se doreşte susţinerea examenului de admitere.

Pentru relaţii suplimentare candidaţii se pot adresa Biroului Resurse umane din cadrul Inspec-toratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, la numerele de telefon: 0256/434 870; 0256/434 871; 0256/494 045; 0256/494 046 sau prin prezentarea la sediul „B” al instituţiei situat pe strada Cluj, nr. 14.

Colonel Viorel PREDA

35

Informaţia Manifestul mileniului IIIInformaţia Manifestul mileniului IIIInformaţia Manifestul mileniului IIIDe ce e bine să fiu informat?

E bine să ştiu că posesia informaţiei de interes public e un drept neîngrădit al meu, că „a ştii” reprezintă un principiu fundamental al relaţiilor interpersonale, şi că, atât Constituţia României, cât şi documente internaţionale ratificate de Parlamentul României, îmi garantează acest lucru.

Ce trebuie să ştiu legat de informaţiile de interes public?

1. Ce pot înţelege prin informaţie de interes public?Orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei reprezintă o informaţie de interes public.

2. Cum pot interpreta termenul autoritate sau instituţie publică?

După lege, reprezintă orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financi-are publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autori-tatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majori-tar.

3. Care este scopul accesului la informaţie?a) contribuie la sensibilizarea cetăţenilor faţă de „subiectul public” şi faţă de participarea la procesul decizional în domenii de interes comun, formându-le o opinie asupra stării societăţii în care trăiesc şi asupra autorităţilor care îi guvernează. O autoritate administrativă, operând într-un context de accesibilitate, va fi mult mai eficientă, deoarece ştie că rezultatul muncii sale ar putea fi examinat de către toţi şi, prin urmare, mai bine înţeles;b) poate contribui la evitarea devierilor din partea autorităţilor administrative, prea des favorizate prin ceea ce numim „cultura tainei”. Această „cultură” trebuie să fie înlocuită printr-o cultură de accesibili-tate, indispensabilă pentru afirmarea legitimităţii autorităţii administrative în calitatea sa de serviciu public, pentru dezvoltarea unor raporturi de încre-dere între autorităţile publice şi cetăţeni şi pentru supravegherea integrităţii funcţionarilor, astfel evitând riscul corupţiei.

4. Cine poate cere informaţii?Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice informaţii de interes public.

5. Cum mi se asigură accesul la informaţii de interes public de către o instituţie publică?

Asigurarea accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul comparti-mentului pentru relaţii publice sau al persoanei desem-nate în acest scop şi se realizează astfel:

a) prin afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi pe pagina de internet proprie;b) prin asigurarea consultării lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop.

6. Cum pot solicita unei instituţii informaţii de interes public?

Informaţiile de interes public pot fi solicitate în scris sau verbal.Totodată, solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se poate realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.Pentru informaţiile solicitate verbal persoanele desem-nate au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate.

7. Care este termenul legal în care trebuie să mi se ofere un răspuns?

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor docu-mentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt, în termen de 10 zile.Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.

8. Ce înseamnă informaţii „din oficiu”?În scopul facilitării liberului acces la informaţie, furni-zorul de informaţii va publica sau va face şi în alt mod general, direct accesibile populaţiei, informaţiile ce conţin:

a) descrierea structurii instituţiei şi adresa acesteia;b) descrierea funcţiilor, direcţiilor şi formelor de activitate ale instituţiei;

36

c) descrierea subdiviziunilor cu competenţele lor, programului de lucru al acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor responsabili de furnizarea informaţiilor sau a documentelor oficiale;d) deciziile finale asupra principalelor probleme examinate.

9. Cum solicit o informaţie?În baza unei cereri scrise sau verbale. Cererea scrisă va conţine: detalii suficiente şi concludente pentru identi-ficarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia), modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate cât şi date de identificare ale solicitantului.Cererea poate fi înaintată verbal în cazurile în care este posibil răspunsul pozitiv, cu satisfacerea imediată a cererii de furnizare a informaţiei. În cazul în care furni-zorul intenţionează să refuze accesul la informaţia solicitată, el va informa solicitantul despre aceasta şi despre posibilitatea depunerii unei cereri scrise.Cu excepţia cazurilor solicitării informaţiilor cu carac-ter personal, solicitantul poate să nu indice în cerere datele sale de identificare.

10. Cum îmi pot apăra dreptul la informaţie?Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informaţii poate ataca acţiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât şi direct în instanţa de contencios administrativ competentă. Persoana, de asemenea, se poate adresa pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime avocatului parlamentar.Petiţionarul, în cazul accesului la informaţie, se poate adresa direct în instanţa de judecată.

Ce trebuie să înţeleg legat de contrastul dintre informaţiile de interes public şi informaţiile

clasificate?

1. Care este diferenţa dintre informaţii şi informaţii clasificate?

a) Informaţii - orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de expri-mare sau de punere în circulaţie;b) Informaţii clasificate - informaţiile, datele, docu-mentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.

2. Ce prevede legea în privinţa clasificării unor informaţii care pot fi de interes public?

Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul

ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreu-nei persoane sau lezării altor interese legitime.Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea naţională.

3. Ce măsură pot lua, ca cetăţean, împotriva clasificării unor informaţii cu caracter public?

Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată în condiţiile legii contenciosului administrativ.

4. Lectura căror acte normative ar putea aduce un plus de înţelegere comparaţiei dintre informaţiile de interes

public şi informaţiile clasificate?• CONSTITUŢIA ROMÂNIEI (art. 31);• LEGEA Nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;• HOTĂRÂREA Guvernului nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;• LEGEA nr.161 din 19.04.2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;• LEGEA nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate;• HOTĂRÂREA Guvernului nr. 585 din 13.06.2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România;• CODUL PENAL AL ROMÂNIEI, Republicat (art. 176, art. 178, art. 180, art. 184, art. 204, art. 225, art. 259, art. 261, art. 304, art. 311 şi art. 344).

Sergent major Alexandru HUSARU

37

La poarta vestuluiLa poarta vestuluiLa poarta vestului

Sublocotenent Diana Sindia VLAIA

Explozii, alunecări de teren, inundaţii...De fiecare dată când România a

trecut prin situaţii de criză şi evenimentele au depăşit, prin amploare şi intensitate, efectivele interne, s-a apelat la ajutorul altor naţiuni. În repetate rânduri, Austria, Cehia, Elveţia, Finlanda, Olanda, Franţa, Germania, Spania, Suedia şi Ungaria au participat cu forţe şi mijloace pentru a limita efectele produse de situaţii de urgenţă şi pentru a asigura protecţia populaţiei, a mediului şi a bunurilor materiale.Însă colaborări cu ţările mai avansate, în ceea ce priveşte

tehnica de intervenţie şi logistica, ar trebui realizate nu doar la nevoie, în situaţii de criză, ci şi în perioadele în care nu există evenimente deosebite.Pornind de la acest principiu şi de la poziţia geografică

deosebit de avantajoasă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a înţeles importanţa relaţiilor profesionale internaţionale. În contextul noului statut internaţional al României şi al evoluţiilor europene, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a încercat să dezvolte colaborări dinamice cu alte ţări şi să identifice oportunităţi şi modalităţi de dezvoltare la nivel regional, în vederea valorificării potenţialul uman şi a îmbunătăţirii tehnicii de luptă şi intervenţie.În acest sens, au fost stabilite două mari direcţii de dezvol-

tare - una orientată spre profesionalizare şi schimb de experienţă şi o alta spre cooperare şi întrajutorare transfrontalieră în situaţii de urgenţă. În ceea ce priveşte prima direcţie, cadrele din conducerea actualului Inspecto-rat pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş (fost Grup de Pompieri „BANAT” al judeţului Timiş) au iniţiat, încă din anul 2000, acţiuni de colaborare cu Franţa, Germania şi Ungaria. Cea mai stabilă relaţie de colaborare este cea cu Franţa şi are la bază relaţia de înfrăţire dintre oraşele Timişoara şi Mulhouse. Protocolul de colaborare presupune cel puţin două întâlniri anuale, în Franţa, respectiv România, şi are ca scop schimbul de experienţă şi diversificarea strategiilor de luptă cu focul. În cadrul acestor sesiuni, profesioniştii francezi susţin cursuri teoretice şi desfăşoară exerciţii tactice cu cadrele din conducere şi cu formatorii de formatori în asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare. Alte schimburi de experienţă au avut la bază relaţiile dintre Consiliul Judeţean Timiş şi autorităţile locale ale oraşului Rosenheim, Germania, precum şi o colaborare între Detaşamentul de

Pompieri Lugoj şi Grupul de Pompieri Profesionişti din Jena, Germania. Cel mai recent protocol încheiat este cel dintre Detaşamentul 1 de Pompieri Timişoara şi pompierii din oraşul Gyula, Ungaria.Pe lângă avantajul diversificării şi

îmbunătăţirii tehnicii de intervenţie, prin intermediul relaţiilor cu străinii, se obţin diferite echipamente şi accesorii, sau chiar maşini de intervenţie, venite sub formă de donaţii şi

sponsorizări care îmbunătăţesc baza logistică a unităţii. Este foarte important ca, în timp ce România depune eforturi pe toate planurile pentru a se alinia la standardele europene, şi în domeniul nostru să căutăm să evoluăm şi să ne aliniem cerinţelor specifice. Acest lucru se poate realiza prin apropierea de cei care deţin o tehnică de intervenţie avansată şi printr-un interes continuu manifestat în vede-rea perfecţionării cunoştinţelor şi deprinderii tehnicilor de intervenţie.O altă direcţie importantă priveşte încheierea unor relaţii

de colaborare transfrontalieră cu ţările vecine, care pot fi afectate de eventualele situaţii de urgenţă produse în România sau, care, la rândul lor, pot afecta starea de echili-bru din ţara noastră. În acest sens, Agenţia de Dezvoltare a Euroregiunii DKMT (Dunăre – Criş – Mureş – Tisa) a pus bazele proiectului transfrontalier „Crearea unei echipe de intervenţie pentru gestionarea în comun a problemelor legate de inundaţii”, la care au participat patru judeţe din România, printre care şi Timişul. În cadrul acestui program, echipele din ţara noastră, împreună cu cele din Ungaria şi Serbia au urmat cursuri de iniţiere în metodolo-gia INSARAG şi au desfăşurat exerciţii tactice pentru cunoaşterea problemelor regionale specifice şi pentru a facilita o cooperare internaţională cu impact decisiv în limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă cu impact major.Datorită poziţiei geografice avantajoase, mentalităţii

evolutive a conducerii, datorită deschiderii spre tot ceea ce înseamnă nou şi inovator, cu o voinţă acerbă pentru dezvol-

tare şi un personal dinamic şi bine pregătit, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş s-a aliniat standar-delor internaţionale în domeniul situaţiilor de urgenţă, căutând să-şi aducă propriul aport în dezvoltarea profesională de specialitate, stabi-lind astfel, la poarta vestului, o nouă graniţă a evoluţiei.

38

Impactul psihologic al incendiilor asupra victimelor şi personalului de intervenţieImpactul psihologic al incendiilor asupra victimelor şi personalului de intervenţieImpactul psihologic al incendiilor asupra victimelor şi personalului de intervenţie

În zilele noastre ne întâlnim din ce în ce mai des cu diferite situaţii de urgenţă. O tipologie aparte, cu implicaţii de natură economică, socială şi psihologică, o consti-tuie incendiile. Acestea par să se dezlănţuie în cele mai cumplite moduri punând la grea încercare personalul de intervenţie. Deşi incendiile ridică prob-leme din ce în ce mai complexe în vederea lichidării acestora, profesionalismul şi forţa cu care se acţionează la intervenţii dovedesc că reprezentăm un adversar redutabil, aflat într-o perfecţionare continuă.

Toate aceste eveni-mente au un puternic impact psihologic asupra persoanelor implicate direct şi indirect, dând naştere unui puternic parteneriat în lupta cu focul.

Profesioniştii direct implicaţi în gestionarea incendiului sunt supuşi la un risc crescut de a dezvolta un stres acut, depresie sau stres post-traumatic, datorită empatiei faţă de trăirile victimelor incen-diilor.

Traumele secundare reprezintă acum o bine cunoscută entitate şi pot avea influenţe negative asupra celor implicaţi în eforturile de salvare, în orice dezastre sau evenimente traumatizante. Pentru a înţelege conceptul de „traumă secundară”, o să ne concentrăm asupra zonei de dezastru.

În această arie a dezastrului se află două categorii de victime: supravieţuitori şi salva-tori.

Supravieţuitorii sunt cei cu expunere maximă la evenimentul traumatic, iar cei veniţi să salveze dezvoltă o relaţie de sprijin psihologic faţă de aceştia, pompierii deve-nind astfel victime directe. Ei sunt cei care lucrează cu supravieţuitorii traumatizaţi şi asistă la o serie de imagini teribile şi

înspăimântătoare. Această muncă are potenţialul de a afecta în planul subconştientului pe aceia care sunt angajaţi în acţiunile de salvare.

Trauma secundară a person-alului trebuie recunoscută încă de la primele etape şi trebuie tratată atât la nivel individual, cât şi la nivel organizaţional. Ea nu poate să se instaureze în rândul personalului, afectând astfel promptitudinea şi siguranţa acţiunilor de salvare. Cheia prevenirii unei

astfel de situaţii poate fi suportul social, adaptarea unor mecanisme de vârf pozitive şi căutarea ulterioară a consultaţiilor de speci-alitate.

Ne bucurăm să afirmăm că în cadrul colec-tivului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş aceste probleme sunt conştientizate la nivelul con-ducerii, punându-se mare accent pe starea mentală a personalului de intervenţie, ceea ce determină o disponibilitate maximă şi o prestaţie profesională de excepţie.

39

Sergent major Paulina - Eliza GREBLĂ

Locotenent Caius Ştefan SĂCEANU

40

Centrul pentru Formarea Formatorilor în Descarce-rare şi Asistenţă Medicală de Urgenţă organizează, pregăteşte şi desfăşoară cursuri de formare în acordarea primului ajutor calificat, în efectuarea procedurilor de descarcerare şi alte operaţiuni de salvare, pe durata a 4 săptămâni. Aceste cursuri se desfăşoară pentru persona-lul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în special al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene din partea de vest a ţării (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „VASILE GOLDIŞ” al judeţului Arad, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „CRIŞANA” al judeţului Bihor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „IANCU DE HUNEDOARA” al judeţului Hunedoara şi Inspectora-tul pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” al judeţului Caraş - Severin).

Pregătirea efectivelor se execută în baza solicitărilor adresate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, în temeiul ordinelor emise de Inspectorul General pentru Situaţii de Urgenţă şi a planificării elaborată de acesta.

Pregătirea efectivelor se efectuează de către personal calificat şi atestat în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi al descarcerării, după cum urmează: comisar şef dr. Augustin HAMZA, medici specialişti cu

competenţe în urgenţe din cadrul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Timiş, asistenţi medicali cu competenţe în urgenţe, ofiţeri din cadrul Centrului Operaţional, ofiţeri şi subofiţeri atestaţi ca formatori în urgenţe medicale şi descarcerare şi medici specialişti din cadrul Spitalului Judeţean Timiş şi Spita-lului Municipal Timişoara.

La finalizarea cursului candidaţii sunt examinaţi de către comisia pentru pregătirea şi desfăşurarea examenu-lui de absolvire a cursului, compusă din: preşedinte (inspectorul şef, primul adjunct sau înlocuitorul legal la comandă), 4 membrii (un medic şi 3 instructori atestaţi) şi un secretar (ofiţerul cu activitatea de resurse umane).

Cursurile se desfăşoară la Centrul pentru formarea formatorilor în descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă din cadrul Detaşamentului 2 de Pompieri Timişoara al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş.

Activitatea Centrului pentru formarea formatorilor în descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă a început în luna august 2006. De atunci şi până în luna iulie a anului 2008, s-au desfăşurat un număr de 17 cursuri, la care au participat 364 de cadre militare, subofiţeri din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă ale Judeţelor Timiş, Bihor, Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Vâlcea, Olt şi Sibiu.

Centrul pentru FormareaFormatorilor în Descarcerare şiAsistenţă Medicală de Urgenţă

Odată cu globalizarea, transporturile trebuie să facă faţă la tot mai multe încercări şi provocări (trasee, competitivitate, compatibilitate). De multe ori se omite introducerea factorului de siguranţa ecologic în formulele de calcul al multor elemente. Se vorbeşte mult de poluarea produsa de motoare, dar prea puţin de periculozitatea transportului. Transportatorii sunt obligaţi sa facă faţă tuturor provocărilor care apar. Dar pentru a fi pregătiţi să depăşească aceste obstacole, sau provocări, este necesar să cunoască cât mai bine caracteristica mărfurilor, caracteristica care de multe ori nu este cunoscută de producător sau este ignorată.

De ani de zile, îngrăşămintele chimice au fost transportate, manipulate şi utilizate fără nici cele mai mici probleme. La prima vedere totul pare corect, dar… să luăm câteva exemple:

a) orice azotat de amoniu care ajunge în contact cu un carburant poate deveni un explozibil puternic. În ţară am avut suficiente întâmplări grave – cazul vasului abandonat de la Galaţi, explozia de la Mihăileşti, dar am avut şi avem şi situaţii relativ pozitive. Azotatul de amoniu se utilizează în cadrul unor lucrări de dislocare de anrocamente – drumuri forestiere, clădiri supuse demolării, cazuri în care nu se aplică Normativele de Protecţie a Muncii, dar încă nu au fost semnalate accidente.b) îngrăşămintele superfosfatice şi NPK-urile, cele complexe, au un conţinut ridicat de radioactivitate, datorită elementelor pe care le conţin. Nici transportatorii şi nici utilizatorii nu aplică normativele caracteris-tice de manipulare. De fapt şi finalul utilizării acestor produse nu este tocmai pozitiv. Intr-un raport al Institutului de Sănătate Publică, Direcţia de Sănătate Publică şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davilla (toate din Bucureşti), referitor la Radioacti-vitatea naturală a unor alimente provenite din zona fertilizată chimic a Sectorului Agricol Ilfov, se specifică că sunt valori mari de radioactivitate naturală în cazul morco-vilor, fructelor şi ceaiurilor. Raportul se bazează pe un studiu mai îndelungat dar aprofundat, din anii 1999 – 2000. Nivele de 2,6 βq/Kg au fost frecvente, la multe dintre produse.

Un alt caz este cel al materialelor de construcţie, care sunt fabricate, transportate şi utilizate, fără respectarea normelor de radioprotecţie.

c) toate rocile granitice care vin din import, au în cadrul fisei de import, o rubrică rezervată valorilor radiometrice. Aceasta rubrică nu este evidenţiata în lanţul de procesare.d) în ţară au fost abandonate multe exploatări miniere, atât de minereuri radioactive, cât şi neradioactive. De obicei, în cazul minereurilor considerate neradioactive, situaţia este alarmantă. Sunt însă nenumărate cazuri de utilizare ale haldelor, în diferite scopuri (construcţii de fundaţii pentru case, repararea unor drumuri locale, transformarea în cribluri pentru şosele naţionale). Pentru a evita consecinţele negative

ale utilizării unor materiale radioactive, avem normative în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 381/05/04/2004. Normele sanitare de baza pentru desfăşurarea în siguranţa a activităţilor nucleare (publicata in MO – Partea I nr. 527 din 11.06.2004) se specifică: “Se interzice producerea, importul şi furnizarea de materiale pentru construcţia de locuinţe şi alte clădiri sociale, având în produsul finit concentraţii în Ra 226, Th 232 şi K 40 care să nu respecte anumite valori (radonul nu trebuie sa depăşească 200 βq/m3). e) transportul şi utilizarea cărbunilor fosili şi a cenuşii de termocentrale este un factor de poluare care iniţiază contro-verse. Cărbunele, ţiţeiul şi gazul de sondă din anumite zone, au un conţinut ridicat de radionuclizi. De aceea este bine să se respecte normativele şi în acest domeniu. Paleta de utilizare este mare (cenuşile se utilizează în agricultură şi la prepararea unor materiale pentru acoperiri asfaltice, cărbunii sunt încă folosiţi în zone cu aglomerări urbane ridicate, iar eliminarea radionuclizilor din incintele de preparare a alimentelor nu este bine pus la punct).f ) fabricarea, transportul şi utilizarea plăcilor de rigips este o problemă deosebită. Materia primă pentru îngrăşăminte chimice fosfatice (rocile fosfatice) au conţinutul de radiul de cele mai multe ori, foarte ridicat. În timpul procesului de fabricaţie, radiul se poate concentra în subprodus – fosfogips

(care este un bun înlocuitor al gipsului). Acest material mai este utilizat la fabricarea unor suporturi pentru machete. Cimentul prezintă un nivel de radioactivitate ridicat, datorat atât cenuşii şi zgurii (care conţine uraniu, thoriu, stronţiu) dar şi a piritei (care face parte din procesul de fabricaţie şi care poate fi însoţită şi de alte elemente radio-active).g) în ultimii ani, prin dezafectarea utilajelor siderurgice şi metalurgice,

a fost vehiculată multă cărămida refractară – şamota. O mare parte este folosită în scopuri domestice. Acest tip de cărămida, datorită cobaltului marcator, prezintă un risc major de contaminare radioactivă.

Acestea sunt doar câteva exemple la care transportatorii trebuie să le facă faţă. Au început însă să apară şi alte cazuri: furt şi transport de substanţe radioactive, trafic ilegal (de la pastile de uraniu, la fier vechi), dezafectarea unor depozite militare şi civile abandonate, intervenţia în cazul situaţiilor de urgenţă în zone contaminate.

Este adevărat că dozele primite de cei care lucrau cu aceste materiale sunt de multe ori sub valorile de atenţionare. Norma-tivele de expunere nu sunt încălcate. Dar şi aceste valori, oricât de mici, au influenţe negative asupra sănătăţii. Şi apoi, cine ştie exact la ce doze s-au făcut expunerile şi mai ales frecvenţa expunerilor.

Căpitan Lucian - Vasile MIHOCLocotenent Codruţ - Gheorghe BRÎNDUŞOIU

Ing. Mircea GOLOȘIE

Siguranţa ecologică a transporturilor

41

Vineri 13.06.2008. Pentru multe persoane superstiţioase poate însemna o zi fatidică, plină de ghinion. Pentru pompieri este, însă, o nouă zi în slujba cetăţenilor. Este ora 07.30, Detaşamentul de Pompieri Lugoj se află adunat pe platoul subunităţii pentru organizarea serviciului operativ şi de zi. Se citeşte ordinea de luptă. Este ora 07.32 când activitatea este întreruptă de sunetul strident al alarmei. Toată lumea se deplasează în viteza cea mai mare la autospeciale. Se echipează. Autospecialele pornesc şi sunt scoase pe platou. Servanţii se îmbarcă. Telefonistul coboară cu nota de anunţare. Este vorba despre un accident rutier pe drumul european E70 între Găvojdia şi Jena. Pleacă autospeciala de descarcerare. Restul efectivului continuă activitatea întreruptă. Mulţi se gândesc că este doar începutul acestei zile nefaste.

Autospeciala goneşte spre locul intervenţiei. Participanţii la traficul aglomerat al începutului de zi eliberează calea la auzul strident al sirenei. Probabil şi ei gândesc că cineva a avut deja ghinion. În cabina autospecialei atmosfera este încordată.

Tot echipajul îşi imaginează scena accidentului, solicitarea echipajului fiind pentru descarcerarea unei victime ca urmare a coliziunii între un autoturism şi o autoutilitară. Şi ei se gândesc la ziua de vineri 13. Comandantul intervenţiei sparge liniştea dând ultimele indicaţii înainte de ajungerea la locul intervenţiei.

Odată cu ajungerea la locul intervenţiei scena accidentului îşi înfăţişează ororile. Autoturismul Opel Vectra este complet contorsionat, izbit de autoutilitară, ambele ajunse în afara părţii carosabile în şanţul de pe marginea drumului, şoferul autoturismului era decedat fiind ieşit cu capul prin geamul lateral, peste tot era plin de sânge, circulaţia era oprită. Părinţii deja ajunşi îşi plângeau disperaţi fiul. Ce poate fi mai dureros decât jalea mama care îşi plânge fiul? Fiecare servant însă îşi îndeplineşte atribuţiile. Se folosesc utilajele specifice de descar-cerare. După aproximativ 12 minute trupul victimei este scos. Avea 18 ani, era elev la un liceu din oraş şi se grăbea spre şcoală

pentru a participa la festivitatea de premiere. Trebuia să primească menţiune la terminarea clasei a XI-a. A fost însă ultimul său drum, din cauza lipsei de experienţă a pierdut controlul volanului intrând pe contrasens izbindu-se de autout-ilitara ce venea din sens opus. Nu a mai ajuns.

Ne întoarcem la subunitate marcaţi de cele văzute. Cu toată experienţa avută nu poţi să rămâi nepăsător. Ne gândim la ziua de vineri 13. Până la sfârşitul serviciului însă nu s-a mai produs nici un eveniment. Ziua a decurs liniştit, noi desfăşurându-ne activităţile conform programului. Nu a mai avut nimeni ghinion. Rămânem însă cu amintirea faptului că viaţa unui

tânăr a fost curmată brusc în urma unui accident rutier din cauza vitezei şi lipsei de experienţă într-o zi de vineri 13.

Maior Silviu BĂRBUŢĂ

42

Sergent major Claudia - Melania MOIŞStaţia de Pompieri Sânnicolau Mare

„Facem tot posibilul să nu îi dezamăgim, să le fim alături la greu, să-i salvăm, atât pe ei cât şi proprietăţile, bunurile şi, în special, pe cei dragi lor. Aceasta este misiunea noastră şi trebuie să o ducem la bun sfârşit.”

Plutonier major Cristian SORINDetaşamentul 1 de Pompieri Timişoara

„Îmi place acţiunea şi genul de intervenţie rapidă. Chiar dacă în această meserie există şi riscuri, faptul că reuşim mă face să uit de orice temeri şi riscuri.”

Plutonier Paul Laurenţiu BEZUŞDetaşamentul 1 de Pompieri Timişoara

„În meseria de pompier orice intervenţie poate fi un îndrumător sau un ghid pentru intervenţia care poate urma, deoarece nicio intervenţie nu este la fel cu anterioara sau următoarea.”

Sergent major Cosmin - Valentin BÎZDÎCDetaşamentul 1 de Pompieri Timişoara

„Statutul de pompier îţi întăreşte caracterul, te ajută să îţi formezi o personalitate. Înainte de a intra în acest sistem nu am ştiut ce înseamnă munca în echipă, ce înseamnă să depinzi de omul de lângă tine şi totodată să îl priveşti ca pe sprijinul tău.”

Plutonier Liviu Petru NATEADetaşamentul 1 de Pompieri Timişoara

„Pompierii sunt angrenaţi în situaţii variate, practic orice eveniment care necesită o intervenţie de urgenţă. Ne diversificăm activitatea, trebuie să ne adaptăm pentru a face faţă oricărui fel de eveniment.”

Sergent major Florentin - Cristian BELTECHIStaţia de pompieri Deta

„Între colegi există un spirit de camaraderie dezvoltat, spirit care a devenit esenţial pentru desfăşurarea eficientă a lucrului în echipă, contribuind la menţinerea unei atmosfere plăcute în cadrul relaţiilor interumane.”

Gândurile unui pompierGândurile unui pompier

43

Sergent major Ciprian JURCĂ

Subsemnatul, Petre IFTIMIE, domi-ciliat în Timişoara, vin în faţa dumneavoastră prin intermediul acestei scrisori de mulţumire, pentru a-mi exprima profundul respect pentru activi-tatea pe care angajaţii din unitatea dumneavoastră o desfăşoară, cu înalt profesionalism şi dăruire şi, nu în ultimul rând, spre a adresa, pe această cale, toată gratitudinea şi recunoştinţa de care dispun, domnului Ciprian JURCĂ, omul şi profesionis-tul care mi-a salvat viaţa.

Pentru mine este povestea vieţii mele, de fapt a revenirii la viaţă, o viaţă ce se frânsese brusc, în luna iunie a anului 2008, în mijlocul străzii, un spirit ce mă părăsise şi ce se îndrepta spre lumi necunoscute şi un

tânăr alături de soţia lui prin furnicarul de oameni, un salvator care şi-a pus, pentru o jumătate de oră, toată priceperea şi forţa ca să mă readucă la viaţă, Ciprian JURCĂ - „pompierul care v-a resuscitat” - după cum s-a prezentat când am vorbit pentru prima dată cu dumnealui.

Aş dori ca puterea cuvintelor să fie atât de mare încât să audă toată lumea cum se revarsă mulţumirea dintr-o inimă ce a reînceput să bată.

Mulţumesc, Ciprian!

Cu respect şi consideraţie pentru munca şi dăruirea dumneavoastră,

Petre IFTIMIE

„Eram cu familia în piaţa Doina. Am văzut o mulţime de oameni în jurul unei maşini. M-am dat jos din maşina mea, nu neapărat cu intenţia de a face ceva concret. Nu mă gândeam ca voi salva o viaţă. Pur şi simplu m-am gândit că pot ajuta la mutarea victimei. Mai mult am fost împins de curiozitate. Mă gândeam că poate pot ajuta, în orice fel... Dânsul era la volan, cu capul pe spate. Lângă victimă, se aflau două doamne, care îl udau cu apă. Am între-bat ce s-a întâmplat, dar nu au ştiut ce să îmi spună... „Cred că îi este rău la domnul...” Atunci m-am gândit... noi la descarcerare am învăţat că primul lucru care se face este controlul pulsului. L-am verificat la mână, la carotidă. Am verificat toate semnele vitale... Dânsul nu mai avea nimic. Ochii erau daţi peste cap, era vânăt la faţă... La faţa locului a ajuns şi o asistentă de la Spitalul Judeţean. Lucra la cardiologie. I-am spus că nu mai are puls. Atunci, la îndrumările asistentei, l-am scos afară din maşină şi i-am făcut resuscitarea.

Ea mi-a dat impulsul acela de moment. Era pentru prima dată când făceam lucrul acesta pe un caz real. M-am gândit că eu am învăţat anumite lucruri, ceva pot să fac, pot să îi controlez funcţiile vitale măcar. Acum am curaj să intervin în orice situaţie, atunci am avut însă o ezitare... era pentru prima dată. Mă gândeam „Dacă omul ăsta moare, îl am pe conştiinţă... dacă moare e din vina mea, că nu am făcut tot ceea ce trebuia.”

L-am scos afară din maşină, l-am pus pe asfalt, am desfăcut cămaşa. Am făcut evaluarea primară a victimei. Ştiam că nu e cazul de traumatisme. Şi am făcut masajul cardiac timp de 15 -20 de minute. În primele minute nu s-a întâmplat nimic. Abia după aproxima-tiv 10 minute victima a început să dea semne de respiraţie. Atunci am prins curaj şi mi-am dat seama că fac ceea ce trebuie, că munca mea dă roade. În scurt timp a venit şi un echipaj SMURD care l-a preluat având toate funcţiile vitale. Victima a ajuns în

condiţii de siguranţă la spital.După ce l-am resuscitat, m-am între-

bat dacă totuşi va supravieţui la spital. Îmi doream să merg spre seară la spital... măcar să îl văd sau să întreb de el. Simţeam o bucurie enormă în suflet, o satisfacţie care nu poate fi descrisă în cuvinte. Eram eu acela care a fost în stare să redea viaţa unui om. Am simţit pentru prima dată că meseria mea are un sens. Sunt sigur că dacă nu aş fi fost pompier , nu aş fi făcut cursul de prim ajutor... nu aş fi ştiut ce să fac... aş fi reacţionat ca toţi ceilalţi oameni... îl udam cu apă, deschideam uşile la maşină... lucruri bine intenţionate dar fără rezultat, deoarece omul nu avea funcţii vitale.

Sunt mândru că am putut să salvez o viaţă, că mi-am făcut datoria de profe-sionist şi de om, în primul rând. Cred că oricare dintre colegii mei, în situaţia aceasta, ar fi făcut exact acelaşi lucru... Aşa a vrut Dumnezeu să fie.”

Domnule comandant,

44

S.C. MAREBLU & CO S.R.L. TimişoaraS.C. TIMLIBRIS S.A. TimişoaraS.C. TIMIOR COLLANT TimişoaraS.C. RIENOS S.R.L. TimişoaraS.C. TIM - CARDENAS S.R.L. TimişoaraS.C. ELBROMPLAST S.A. TimişoaraS.C. SO - HO S.R.L. TimişoaraS.C. METALTIM S.A. TimişoaraS.C. STANDARD VIG COMPANY S.R.L. TimişoaraS.C. IMPEX TIBET S.R.L. TimişoaraS.C. VOGT ELECTRONIC S.A. JimboliaS.C. AUTOCLUB S.R.L. TimişoaraS.C. TITUS S.R.L. TimişoaraSOCIETATEA AGRICOLĂ BANCOM Comloşu MareSOCIETATEA COOPERATIVĂ PROGRESUL TimişoaraS.C. CONSTRUCTA S.R.L. TimişoaraSOCIETATEA AGRICOLĂ COMLOŞANA Comloşu MareS.C. COLUMIROM S.R.L. LungaSOCIETATEA COOPERATIVĂ TIMIŞS.C. LEONARD COLLECTION S.R.L. TimişoaraS.C. KATHREIN ROMÂNIA S.R.L. TimişoaraS.C. BABY CADOU IMPEX S.R.L. TimişoaraSOCIETATEA COOPERATIVĂ MODEX GRUP TimişoaraS.C. UNIUNEA TEHNOLOGIILOR TEXTILE S.R.L. TimişoaraS.C. CĂRĂMIDARU PROIECT S.R.L. TimişoaraS.C. P.S.G. GROUP S.R.L. TimişoaraS.C. SMITHFIELD FERME S.R.L. TimişoaraS.C. GRUP MAPAN S.R.L. Periam

S.C. PASCA S.R.L. Becicherecu MicS.C. PIA VISS GROUP - 4 S.R.L. TimişoaraS.C. HELICON BANAT S.A. TimişoaraS.C. PUMPP OIL S.R.L. GiarmataS.C. RSD CONSTRUCT S.R.L. DumbrăviţaS.C. SORATI S.R.L. TimişoaraS.C. ZLOOP S.R.L. TimişoaraS.C. VITAFOAM ROMÂNIA S.R.L. TimişoaraS.C. INFORM MEDIA S.R.L. TimişoaraS.C. LOGISTIC SERVICES DANUBIUS TimişoaraSOCIETATEA COOPERATIVĂ UNIREA TimişoaraS.C. SPATIAL TimişoaraS.C. DISTRY FAMILY S.R.L.S.C. BALKAN RO TRADE & CONSTRUCTION S.R.L. TimişoaraS.C. ECO HORTIMEX S.R.L. TimişoaraS.C. BIONDA S.R.L. TimişoaraS.C. PRO DOOR S.R.L. TimişoaraS.C. BANTEX S.R.L. TimişoaraS.C. K & K S.R.L. TimişoaraS.C. MOB CONFORT S.R.L. TimişoaraS.C. LUNEX S.R.L. TimişoaraS.C. TEHNOREX S.R.L. TimişoaraS.C. TERMOPORT S.R.L. TimişoaraSOCIETATEA COOPERATIVĂ ÎNCĂLŢĂMINTEA TimişoaraSOCIETATEA COOPERATIVĂ BIJUTERIA TimişoaraS.C. PROFI ROM FOOD S.R.L. TimişoaraS.C. LUMI - COM S.R.L. JebelS.C. POPESCU PROTECŢIA MUNCII S.R.L. TimişoaraS.C. PIMAR PRODUCTION S.R.L. Ciacova