“Când vrei ceva cu tot dinadinsul, întreg Universul conspiră în favoarea ta”

(Paolo Coelho)

ROLUL ŞCOLII ŞI AL FAMILIEI ÎN ORIENTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR

Orientarea şcolară şi profesională reprezintă ansamblul acţiunilor opţionale şi consultative realizate prin modalităţi pedagogice, generale şi speciale, subordonate, din punctul de vedere al conţinutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educaţiei, iar din perspectiva metodologică activităţii de asistenţă psihopedagogică şi socială a cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, proiectată la nivelul sistemului de învăţământ, în vederea unor opţiuni corecte şcolare şi profesionale. Pe lângă rolurile generale ale unui consilier (consigliere individuală, consiliere de grup, training, consultanţă şi dezvoltare organizaţională), consilierul şcolar mai este pregatit să desfăşoare activităţi de evaluare, asistenţă în carieră, plasament, prevenire a problemelor de dezvoltareOrientarea şcolară şi profesională este o activitate sistematică, de natură educativă,desfăşurată în şcoală în mod periodic şi realizată prin disciplinele şcolare şi activităţile extraşcolare. În alegerea şcolară şi profesională elevul ia în considerare o multitudine defactori posibili interni şi externi care îi pot afecta reuşita. El alege acele studii şi profesiunidespre care crede că îi vor asigura în cel mai mare grad succesul şi îi vor produce cele maimari satisfacţii. Şcoala şi familia faciliteză dezvoltarea personală a elevului pentru luarea unor decizii, în concordanţă cu cerinţele personale şi realităţile sociale.Toate obiectele de învăţământ prevăzute în curriculum au şi pot fi exploatate înfavoarea orientării profesionale a elevilor. În mod concret, atunci când ne referim lavalorificarea potenţialului specific al fiecărei discipline şcolare avem în vedere: oferirea deinformaţii despre ariile profesionale unde cunoştinţele materiei predate sunt necesare, folositeşi dezvoltate; informarea cu privire la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor transmise prin lecţii.Astfel, dirigintele şi părinţii trebuie să aducă la cunoştinţă elevilor, legătura dintre disciplinele şcolare şi profesii, evidenţiind legătura directă a acestora cu anumite meserii sau profesii. De exemplu, dacă cineva obţine rezultate şcolare bune la:

• Limba română /limbi străine, ar putea deveni: profesor, cercetător în lingvistică,învăţător, bibliotecar, educatoare, ghid, translator, diplomat, jurnalist etc.

• Matematică şi informatică ,ar putea deveni: profesor, economist - contabil,inginer, funcţionar bancar, arhitect, astronom, statistician, informatician- programator etc.

•Fizică, chimie, biologie,ar putea deveni: profesor, cercetător, medic uman,medic veterinar, stomatolog, farmacist, biofizician, biolog etc.

• Istorie,ar putea deveni: profesor, scriitor, muzeograf, arheolog etc.

• Educaţie fizică,ar putea deveni: profesor de sport, antrenor sportiv, fizioterapeut, poliţist, ofiţer de armată etc. Desigur, rezultatele şcolare bune la învăţătură la aceste discipline nu poate împiedica un elev, cu nimic, să abordeze alt domeniu profesional, ci putem spune, în aceste cazuri, doar că performanţele şcolare în anumite direcţii duc, cu o probabilitate mai mare, către anumite profesii şi facilitează realizările în carieră sau, altfel spus, exercitarea unor profesii presupune anumite aptitudini care pot fi prezente datorită performanţelor şcolare la unele obiecte de învăţământ

FAMILIE – ŞCOALĂ - COMUNITATE ÎN RELAȚIE DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

"Fiecare copil pe care îl instruim este un OM dăruit societăţii" (N. Iorga)

Idealul educaţional constă în formarea şi dezvoltarea integrală a personalităţii din perspectiva exigenţelor culturale, axiologice, social-economice, ştiinţifice şi politice ale societăţii democratice pentru asumarea unui ansamblu de valori necesare propriei dezvoltări, realizării personale şi integrării sociale şi profesionale într-o societate a cunoaşterii, în contextul valorilor europene şi general-umane. Realizarea acestui ideal nu poate fi concepută fără o legătură strînsă între cei trei piloni, care stau la baza educaţiei permanente, de calitate. Aceşti piloni sunt: şcoala, familia, comunitatea - trei surse principale pentru dezvoltarea şi educarea personalităţii umane. Un rol anume în stabilirea relaţiilor de colaborare îi revine managerului instituţiei şcolare, care asigură o implicare activă în lansarea proiectelor de parteneriat educaţional, care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi, profesori şi comunitate, care contribuie la creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali. De faptul cum managerul instituţiei a reuşit să formeze o relaţie de comunicare, relaţionare, cooperare între părţile implicate depinde reuşita parteneriatului educaţional şcoală-familie-comunitate. La naşterea copilului, fiecare părinte visează la fericirea copilului său, speră sa-i asigure o educaţie, tinde să-i ofere ceea ce e mai frumos şi mai bun. Este un fapt cert că sunt din ce în ce mai mulţi părinţi care plasează problemele legate de buna educaţie a copiilor printre cele mai importante preocupări ale lor. Sunt părinţi care ştiu că visurile lor frumoase privitoare la viitorul copiilor nu se înfăptuiesc de la sine. Printre ei sunt părinţi care ţin o strînsă şi permanentă legătură cu şcoala. Ei se străduiesc, îndrumaţi de cadrele didactice, să creeze în mediul familial o ambianţă prielnică unei dezvoltări sănătoase a copilului. În felul acesta, influenţa favorabilă exercitată de şcoală asupra elevului continuă şi acasă. Şcoala oferă acestor părinţi prin intermediul diriginţilor, psihologului, administraţiei, sfaturi preţioase privitor la modul în care trebuie să rezolve probleme educative specifice vîrstei. Cu părere de rău, există şi alt tip de părinţi, care consideră că nu în toate cazurile este necesară menţinerea unei legături permanente cu şcoala. Este o abordare incorectă. Ajutorul calificat al cadrelor didactice este de neînlocuit, fiindcă ei sunt acei a căror profesie este tocmai de educator. De aceea menirea şcolii este de a găsi cît mai multe şi eficiente forme de colaborare, de atragere a părinţilor într-un dialog eficace spre formarea unui cetăţean activ. În acest context de idei distingem următoarele forme de colaborare: - Prin intermediul comitetelor de părinţi, format din 3-5 membri, care are menirea să asigure o influenţă educativă asupra părinţilor, să sprijine informarea şi pregătirea pedagogică a părinţilor pentru participarea eficientă a acestora la activitatea de educaţie; să implice restul părinţilor la soluţionarea unor probleme ale clasei, cum ar fi: probleme de tip gospodăresc; susţinerea morală şi materială a familiilor social-vulnerabile; organizarea şi desfăşurarea unor activităţi comune cu elevii; etc. - Adunările cu părinţii. Prin intermediul adunărilor cu părinţii dirigintele asigură o legătură continuă pe parcursul întregului an şcolar. Este foarte important ca adunările cu părinţii să aibă o tematică psiho-pedagogică orientată spre realizarea schimbului de experienţă, confruntarea opiniilor şi elaborarea soluţiilor pentru rezolvarea situaţiilor de conflict. În cadrul acestor adunări părinţii contribuie la elaborarea şi realizarea unor activităţi care favorizează relaţiile interpersonale armonioase. - Ore de conciliere a psihologului şcolar, oferite atît părinţilor, elevilor cît şi cadrelor didactice, care au ca scop să depisteze problemele, să elucideze motivele, să ajute la soluţionarea lor. - Pedagogizarea părinţilor în cadrul adunărilor generale monitorizate de administraţia instituţiei, care ţin de realităţile şi specificul fiecărei şcoli. - Vizitele la domiciliul elevilor atît a dirigintelui, psihologului şcolar cît şi a directorului adjunct educaţie, care asigură contactul nemijlocit al şcolii cu condiţiile concrete de viaţă şi educaţie a copilului în familie.

- Corespondenţa cu părinţii poate suplini uneori vizitele la domiciliu. Prin această formă atît dirigintele cît şi directorul instituţiei poate comunica părinţilor despre reuşita şcolară, să-i felicite pentru rezultatele deosebite obţinute de elev, să-i invite la şcoală pentru diverse situaţii. Colaborarea cu familia reprezintă o verigă esenţială în faptul acţiunilor întreprinse în educarea tînărului cetăţean, rolul conducător îi revine totuşi şcolii. Nu mai puţin importantă este şi colaborarea cu comunitatea şi anume: - Alte instituţii care oferă servicii educaţionale; - ONG-uri; - Administraţia Publică Locală; - Organele de drept; - Agenţi economici; - Mass media; etc. În acest context comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare a elevului. Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje: - Crează relaţii de colaborare; - Clarifică diverse probleme educative; - Oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii elevului; - Sporeşte conştientizarea din partea tuturor actorilor implicaţi în educaţie. Colaborarea dintre şcoală şi familie într-un mediu favorizat de comunitatea locală va atinge scopul educaţional propus, printr-o relaţie de echivalenţă dintre şcoala în comunitate şi comunitatea în şcoală. În concluzie, pot afirma că numai printr-o colaborare strînsă, susţinută, familia şi şcoala pot pune în aplicare procesul de educare a copilului, că numai aşa se pot forma copii calmi, într-o viaţă zbuciumată, copii fericiţi, într-o societate în permanentă schimbare.

4 p r o f e s i i n e o b i ș n u i t e ș i i n t e r e s a n t e î n M o l d o v a .

Mulți din noi iși aleg profesiile din diferite criterii : care e mai interesantă, care e mai avantajoasă sau care ne aduce mai multă plăcereă.Dar există profesii de care probabil mulți din noi nici nu au bănuit că există.

  Crescător de struți . Stăpînul grădinei zoologice (cunoscută ca și Ferma de struțti) din satul Bardar, raionul Ialoveni, Igor Baljicov, crește struți africani deja timp de 15 ani :

„A trebuit cu ceva să mă ocup. La început am văzut un material la televizor despre struţi, după care am citit pe Internet despre creşterea struţilor în condiţii de casă. Am primit literatură de specialitate din Statele Unite. Prima dată am cumpărat cinci ouă pe care le-am pus în incubator. Au ieşit doar trei pui de struţi, unul a murit, iar pe ceilalţi i-am vândut. Am văzut că afacerea este profitabilă şi aşa am început creşterea masivă a păsărilor”. Acum Igor Baljicov este propietarul acestei ferme neobișnuite.                                                                                                                                                                       Desenul în cafea

Poate pentru unii poate fi interesant sau poate chiar nou, ca in Moldova se practică picture cu cafeaua.

Pentru tînara pictoriță Anna Pronina, cafeaua reprezintă o unealtă excelentă, pentru a picta. De fapt aici nu se numără prea mulți oameni de artă , care ar putea să folosească in creațiile sale cafeaua, și să o facă atît de bine.

Ea dispune de o tehnică artistică impresionantă. Uneori, unii oameni ramîn a fi uimiți de talentul tinerei, unii însa nici nu banuiau că tehnica picturei în cafea există.

Decorator de măști

Probabil pentru unii sună nou, dar pentru Nicolae Latunov decorarea măștilor reprezintă o pasiune adevărată. El este un decorator de măști, pictor și un sculptor incepător. Toate măștile sale sunt pline de frumusețe şi splendoare,f iece mască avîndu-și propria istorie. Drept inspirație, pictorului îi servesc:Veneția, istoria dar si marii pictori cunoscuți pîna în prezent,  unele măști fiind copiile chipurilor sau artelor acestora:Van Gogh,Salvador Dalli, Pablo Picaso ș.a.

Pentru a confecționa o astfel de frumusețe pictorului îi iau în jur de 10 ore de muncă sîrguincioasă. Unele măști sunt confecționate din:pînză, hîrtie,  ceramic, papier mache, chiar și mici clopoței uneori.

Viermicultura.Prelucrarea deseurilor organice menajere provenite din agricultură precum şi din diverse ramuri ale industriei este o problemă actuală şi de perspectivă în Republica Moldova.

În acest context, viermicultura sau creşterea râmelor este o metodă biologică de prelucrare a deşeurilor organice cu ajutorul râmelor, fiind o metodă sută la sută ecologică de a scăpa de deşeurile care în present au un impact foarte negative asupra mediului.

Ea se bazează pe capacitatea biologică a râmelor de a folosi în calitate de hrană diverse genuri de deşeuri organice, transformându-le în îngrăşăminte organice preţioase – biohumus (biocompost, viermicompost).

Astăzi în Republica Moldova este în derulare proiectul de inovare şi transfer tehnologic „Implementarea tehnologiei pilot de producere a biohumusului prin controlul şi reglarea condiţiilor termice a procesului tehnologic şi folosirea lui în agricultură”, proiect derulat cu suportul financiar al Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a AŞM. În cadrul proiectului va fi implementă o nouă tehnologie de producere a biohumusului prin vermicultivare.

Potenţialii beneficiari ai acestei tehnologii sunt: posesorii de ferme zootehnice, proprietarii fermelor vegetale, producătorii din agricultura ecologică vegetală.

La începutul anilor ’90, viermicultura era răspândită pe larg în Republica Moldova ,însă odată cu desfiinţarea fermelor, ramura a cunoscut o dezvoltare slabă. Astăzi, viermicultura este dezvoltată în cadrul câtorva companii private, precum şi în cadrul Institutului Naţional de Zootehnie si Medicină

Despre apicultură

Apicultura - provine de la latinescu apis (albină) + cultura (creştere, cultură) şi este o ramură a zoologiei care se ocupă cu studierea particularităţilor creşterii şi exploatării familiilor de albine.

În urma practicării apiculturii se pot obţine o serie de produse valoroase, atât pentru alimentaţie, cât şi pentru sănătate. Cele mai preţioase produse apicole sunt: mierea şi ceara, recoltate de majoritatea apicultorilor, precum şi alte produse apicole ca: propolis, polen, păstură, lăptişor de matcă, venin de albine, apilarnil, etc., care sunt preparate curative de valoare, folosite în medicina umană şi cea veterinară.

În afară de produsele recoltate, albinele aduc un aport considerabil la producţia agricolă, ca urmare a polenizării plantelor agricole. Datorită procesului de polenizare sporeşte producţia agricolă şi este ca un factor determinativ pentru obţinerea recoltei maxime atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Expertul social, o nouă profesie în Republica Moldova

La 25 mai curent, în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova a avut loc o conferință de presă pentru a informa publicul despre modernizarea serviciilor sociale în Moldova prin intermediul implementării unei noi profesii - expert social.

Iniţiativa de a introduce noua profesie pe piaţa muncii din ţară aparţine proiectului „Casa Mare”, în colaborare cu profesorii şi studenţii de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, cei de la City University of New York (SUA) şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. În cadrul unei conferinţe de presă, specialiştii în asistenţă socială din cadrul acestor instituţii, au remarcat că serviciul de protecţie socială din Republica Moldova nu reuşeşte să facă faţă problemelor existente, iar nevoile cetăţenilor sunt tot mai complicate şi necesită rezolvări imediate. Astfel, se cere implementarea unei profesii noi, cea de expert social, care va avea o viziune amplă asupra sistemului şi va veni cu acţiuni concrete şi rapide pentru soluţionarea problemelor individuale, interpersonale, organizatorice.

Ex-ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, a făcut parte din prima promoţie a acestui program. „Trebuie să înţelegem importanţa unui asemenea specialist pentru ţara noastră. Asistentul social este persoana care vine să ajute nemijlocit o familie sau o persoană, pe când expertul social este cel care are o viziune de sistem asupra localităţii, raionului. El trebuie să asigure şi să participe activ la monitorizarea calităţii serviciilor sociale, să propună metode de dezvoltare a acestor servicii în funcţie de nevoile existente. Este o persoană

cu o pregătire foarte bună care cunoaşte sistemul de asistenţă socială la nivel de comunitate, raion şi ţară”, a declarat Valentina Buliga.

Buliga mai precizează că această nouă meserie va fi implementată total în anul 2017, iar până atunci urmează a fi modificate cadrele legislative şi normative. „Legislaţia naţională trebuie completată cu această nouă profesie. Trebuie completat şi clasificatorul ocupaţiilor, inclusiv nomenclatorul meseriilor. Pregătirea profesională în cadrul unui program special, de asemenea, va dura. Cred că în 2017 vom avea primii experţi sociali. Avem specialişti buni care trebuie să-şi aprofundeze cunoştinţele şi să fie pregătiţi foarte bine pentru a li se oferi acest nou statut, de expert social”, a adăugat Valentina Buliga. Şi Tatiana Gribincea, doctor conferenţiar universitar la ULIM, a beneficiat de programul de masterat în Expertiză Socială. „A fost o experienţă inedită. Practic, programul este adus din SUA, testat în Europa şi implementat în Republica Moldova. Cursurile au durat doi ani. Majoritatea participanţilor la curs au făcut licenţa în asistenţă socială. Cursurile sunt diferite ca şi conţinut de cele predate la o facultate obişnuită de asistenţă socială. Am lucrat cu profesori universitari din Statele Unite”, a menţionat Tatiana Gribincea.

„Casa Mare” este un proiect iniţiat de Vadim Moldovan, cetăţean al Republici Moldova care este profesor la City University of New York (SUA). Proiectul are scopul de a cerceta problemele sociale din Republic

Astfel, pentru societate apicultura are o importanţă primordială, atât prin aportul pe care-l aduce la menţinerea echilibrului ecologic şi biologic în natură, cât şi prin produsele directe ale stupului.

În Republica Moldova apicultura este una dintre cele mai vechi ocupaţii care s-a dezvoltat în condiţii naturale favorabile privind clima, relieful şi vegetaţia.

Apicultura este practicată în Republica Moldova din pasiune de circa 4500 de apicultori de diferite profesii şi categorii profesionale.

Astăzi, în ţară există în jur de 75-80 mii familii de albine, ce produc anual în jurul la 2-2,3 mii tone de miere-marfă şi importante cantităţi de alte produse apicole

CELE MAI POPULARE PROFESII ÎN MOLDOVA

În Republica Moldova, șomajul rămâne mereu o temă actuală, chiar şi atunci când economia dă vreo impresie de ascensiune. Plecările în masă în țările europene şi în Rusia întru găsirea unui loc de muncă, descriu foarte bine, la modul indirect, situația din câmpul muncii de la noi. Găsirea unui loc de muncă decent în Republica Moldova nu este tocmai ușor, mai ales pentru tinerii profesioniști. Pentru a reuși, aceștia au nevoie de experiență de minim un an, uneori chiar de persoane cunoscute, care i-ar putea ajuta, şi de ce nu - de noroc. Universitățile produc în masă: juriști, profesioniști din sfera marketingului, manageri, economiști - majoritatea dintre ei intrând în șomaj pe termen lung imediat după absolvire.

Aceste probleme apar, deoarece piața muncii nu se dezvoltă natural, ci suferă din cauza unui decalaj între cerere şi ofertă. Cererea pentru profesii precum medici, profesori, ingineri etc. este mare şi nesatisfăcută de fluxul de tineri absolvenți, care după statistici, își doresc, mai degrabă, să dezvolte o carieră în economie, drept, limbi străine, relații internaționale, politologie, arhitectură etc. - oferta la aceste profesii devenind prea mare. Și respectiv, pe piața muncii instaurându-se dezechilibrul.

CELE MAI SOLICITATE PROFESII ÎN 2016

Vânzătorii, muncitorii industriali şi specialiștii IT sunt cei mai solicitați muncitori ai acestui an. Experții menționează că în acest an, maseurul terapeut şi specialiștii în team building ar putea deveni profesii foarte populare. Acesta este un trend ce vine din occident şi este corelat cu stilul de viață al oamenilor mai înstăriți şi a companiilor care au o abordare prietenoasă față de echipa de lucrători.

Dintre cei care au absolvit scoli profesionale: vânzătorii, bucătarii şi croitorii sunt cei mai solicitați pe piața muncii din Republica Moldova. La rândul său, topul celor mai solicitați specialiști care au absolvit universitățile ar începe cu specialiști IT, contabili, economiști şi medici. Absolvenții universităților, colegiilor şi ai școlilor profesionale au parte de o treime din locurile vacante din câmpul muncii.

CEA MAI PRESTIGIOASĂ PROFESIEDacă ar fi să facem referire la prestigiu, atunci moldovenii ar dori să devină, în primul rând, oameni de afaceri, datorită profitabilității. La finalul topului sunt profesii precum șofer, constructor şi asistent social. Studiul care ne oferă aceste date a fost organizat de către CBS AXA pe un eșantion de 1228 oameni de peste 18 ani, din diferite localități ale țării noastre. Conform acestui studiu - doctorii, avocații, economiștii şi jurnaliștii - ar fi cele mai populare profesii ale actualității.