produse sodice si clorosodice.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018 - 147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XIXI - a

MODULUL: PRODUSE SODICE ŞI CLOROSODICE

DOMENIUL: CHIMIE INDUSTRIALĂ NIVEL: 2CALIFICARE: Operator industria chimică anorganică

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI – CNDIPT / UIP

AUTOR: ing. VALERIA CHIRCA - prof. grad did.I, „Grupul Şcolar Oltchim”,

Rm. V âlcea


2

Pag.

I. Introducere ................... ...................... 5II. Unităţi de competenţă tehnice specializate: Produse sodice şi clorosodice …………………....... 6 -

7

III. Informaţii despre specificul agentului economic la care se efectuează ………… …………………………. 7 -

10 IV. Modalitatea de organizare a practicii ►● Deosebirile de organizare a practicii comasate faţă de cea curentă, perioada de organizare ………………………………………………………. 11►● Reglementări privind normele de sănătate şi securitatea muncii ……. 12- 13►● Obligaţiile partenerului de practică ................................. 14

V Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

►FIŞĂ PENTRU LUCRUL ÎN ECHIPĂ ........................................... 15►Jurnalul / Caietul de Practică ............................ 16 - 19►Fişă de observaţie nr. 1 ....................................... 20►Fişă de observaţie nr. 2 ....................................... 22►Fişă de observaţie nr. 3 …………………………… 23 - 24►Metoda cubului - instruire practică ………………... 25- 27■ Fi şă de lucru – nr. 1 laborator tehnologic:

Analiza carbonatului de sodiu anhidru ......... .................................... 28- 29■ Fişă de lucru - nr. 2 laborator tehnologic:

Obţinerea hidroxidului de sodiu prin caustificare ..................... 30 - 31■ Fişă de lucru - nr. 3 laborator tehnologic:Obţinerea acidului clorhidric ........................................................... 32


3

CUPRINS

■ Fi şă de lucru - nr. 4 ,la agentul economic ……………………. 33

■ Fi şă de lucru - nr. 5 , la agentul economic ……………………. 34■ Fi şă de lucru nr. 6 , la agentul economic …………………….. 35 - 36● Fişă tehnică - SODĂ CAUSTICĂ BLOC ................ 37- 38● Fişă tehnică - CLOR LICHID …………………… 39 - 40● Fişă tehnică - ACID CLORHIDRIC DE SINTEZĂ ......... 40- 41♦ Studiu de caz … Securitate şi sănătate în muncă ……. ……… 42- 43- PROIECT NR. 1 TEMA: Comparaţia tehnico – economică între procedeele aplicate industrial, pentru electroliza soluţiei concentrate de Na Cl …… 44 - 45- PROIECT NR. 2 TEMA : Purificarea soluţiei de clorură de sodiu, pentru evitarea degradării conductelor şi aparatelor necesare purificării ……............ 45►●Ce cuprinde PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ AL ELEVILOR ?? ?................ 46►●Organizarea evaluării ……………………………………… 47- 48ANEXA 1. CONVENŢIE CADRU …………………………… 49 - 51ANEXA 2. Fişă de documentare ............................................ 52 - 53ANEXA 3. Fişă de documentare ................................................. 54ANEXA 4. Fişă de documentare .................................................. 55ANEXA 5. Fişă de documentare .............................................. 56ANEXA 6. Fişă de documentare ................................................ 56 - 57ANEXA 7. Fişă de documentare .............................................. 58- 59Glosar de termeni ....................................................... 60 - 61 Bibliografie ……………………………………. 61


4

I. Introducere

Prezentul material se adresează elevilor , din clasa a XI-a, nivelul 2, domeniul:

CHIMIE INDUSTRIALĂ – Operator în chimia anorganică

Practica la locul de muncă implică elevii şcolilor din învăţământul tehnic şi profesional, implică lucrul pe termen scurt în sectorul economic, fapt ce le măreşte experienţa şi gradul de înţelegere a relaţiilor de muncă, mărindu - le în acelaşi timp şansele de angajare.

Elevii observă diversele aspecte ale muncii în sectorul economic şi pot efectua diverse sarcini atribuite de către supraveghetor.

Programele de practică la locul de muncă permit elevilor să dobândească competenţe şi cunoştinţe într- un anume sector economic, ca parte a programului de formare tehnică şi profesională. Cei care participă la calificările profesionale naţionale îşi pot dovedi o parte din competenţe, ceea ce poate fi folosit la acreditarea parţială a calificării lor.

Activităţile, exerciţiile, experimentele propuse urmăresc atingerea majorităţii criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională şi în Curriculum în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă.

Temele lucrărilor practice se vor alege în funcţie de specificul local.Se recomandă împărţirea elevilor în grupe de 2 - 3 elevi la laboratorul

tehnologic sau la agentul economic; fiecare grupă de elevi poate primi o fişă de lucru cuprinzând sarcini concrete, sarcini ce trebuie rezolvate într- un anumit interval de timp care este anunţat de profesor / maistru. Elevii fiecărei grupe caută împreună soluţii pentru sarcinile de lucru cuprinse în fişă. În acest mod se stimulează atât creativitatea individuală, cât şi cea de grup.


5

Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standardele de pregătire profesională

Obţinerea certificatului de calificare pentru fiecare nivel presupune validarea integrală a competenţelor din standardele de pregătire profesională !

Pe de altă parte pregătirea practică permite dobândirea unor abilităţi cheie, cum ar fi: comunicarea, munca în echipă, asumarea rolurilor în echipă etc., necesare în viitoarea meserie.

II. Unităţi de competenţă tehnice specializate: Produse sodice şi clorosodice

În AUXILIARUL CURRICULAR de Pregătire practică sunt cuprinse competenţele specifice legate de conţinutul tematic şi sugestii metodologice, iar în finalul acestuia sunt prezentate sugestii de teme de proiect şi o listă bibliografică pe care profesorul o poate consulta în vederea pregătirii secvenţelor de lecţie. Competenţele dobândite vor face obiectul evaluării, în scopul obţinerii certificatului de competenţe profesionale. Competenţele specifice vor sta la baza formării deprinderilor şi abilităţilor practice a elevilor.

Unităţi de competenţă tehnice specializate: Produse sodice şi clorosodiceC 15.1. Caracterizează materiile prime utilizate la fabricarea sodei şi produselor clorosodiceC 15.2. Caracterizează soda şi produsele clorosodiceC 15.3. Descrie procedee de obţinere a sodei şi produselor clorosodiceC 15.4. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru fabricarea sodei şi produselor clorosodice După parcurgerea unităţilor de competenţă, elevii vor fi capabili să:- Prezinte principalele caracteristici fizico - chimice şi de calitate ale materiilor prime utilizate la obţinerea sodei şi produselor clorosodice;- Enumere operaţiile de pregătire a materiilor prime în vederea prelucrării lor;- Descrie condiţiile de depozitare, manipulare şi transport a materiilor prime.- Clasifice produsele sodice şi clorosodice - Aplice algoritmi de calcul pentru determinarea purităţii şi randamentului, pentru întocmirea bilanţului de materiale - Identifice principalele utilizări ale sodei şi produselor clorosodice- Descrie fluxul tehnologic de obţinere a sodei calcinate, sodei caustice, acidului clorhidric, clorului;- Descrie utilaje specifice fazelor de proces ;- Identifice parametrii tehnologici pe faze de proces .


6

- Utilizeze echipamentului de protecţie a muncii adecvat lucrului la utilajele pentru fabricarea sodei şi produselor clorosodice- Respecte normele de sănătate şi securitate în muncă specifice utilajelor pentru fabricarea sodei şi produselor clorosodice, respecte normele de protecţie a mediului

►INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENTULUI ECONOMIC LA CARE SE EFECTUEAZĂ PRACTICA:

Principalele secţii: ● Electroliza cu membrană Produse: - soda caustică lichidă - acid clorhidric - clor gaz

● Electroliza - cu MERCUR Produse: - soda caustică lichidă - acid clorhidric - clor gaz - hipoclorit de sodiu

● Concentrare sodă caustică (bloc, fulgi, perle)Produse: - soda bloc - soda fulgi - soda perle


7

Uzine Clorosodice

► ● Sarcinile principale ale operatorului LA PRODUCEREA SODEI ŞI PRODUSELOR CLOROSODICE

• Conduce procesul de electroliză, pentru a calcula randamentul celulelor şi

consumurile de materiale şi utilaje;

• Supraveghează instalaţiile de distilare, coordonează şi conduce procesele de filtrare,

transport sodă şi calcinarea biocarbonatului de sodiu;

• Conduce ansamblul proceselor de ardere a calcarului, de stingere a varului;

• Coordonează şi supraveghează procesul de debicarbonare, caustificare şi evaporare

la secţia causitică;

• Execută analize de control şi schimbă coloanele de carbonatare la fabricarea sodei

amoniacale;

• Conduce procesul de obţinere a sodei grele prin procedeul chimic sau mecanic;

• Pregăteşte şi porneşte instalaţia asigurând menţinerea acesteia în condiţii normale de

funcţionare;

• Evacuează produsele rezultate din prelucrare în cazul proceselor discontinui;

• Cunoaşte şi se asigură de condiţiile de calitate a produselor obţinute;

• Asigură şi menţine în bune condiţii de funcţionare utilajele cu care lucrează (vase de

reacţie,reactoare, baterii de topire, etc.)

Activităţile descrise fiind cuprinse şi în convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere / instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic (Anexa nr. 1, care se va completa de fiecare elev la locul de practică)

► ● Obligaţiile sociale: Stagiul de pregătire practică nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă, ci în cadrul proiectului de parteneriat, iar practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică.

► ● Transportul de la unitatea şcolară al elevilor aflaţi în practică, este facilitatat de agentul economic.

► ● Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului


8

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic

În timpul practicii la locul de muncă, se aşteaptă să urmaţi instrucţiunile date de

angajator şi de supraveghetori, care sunt numiţi pentru a vă veghea experienţa de lucru.

Este foarte important să respectaţi îndeaproape toate instrucţiunile cu

privire la sănătate şi securitate în muncă. Locurile de muncă pot fi

periculoase, mai ales în cazul celor nou - veniţi.

De asemenea, se aşteaptă să fiţi punctuali, la ora şi locul specificate. Angajatorii şi colegii voştri se vor supăra dacă întârziaţi sau dacă absentaţi fără să îi anunţaţi.

La unele locuri de muncă se pune problema confidenţialităţii – de exemplu, este

posibil să aveţi acces la date ale clienţilor cu care intră în contact, şi pe care concurenţa

ar dori să le ştie. Aveţi datoria de a respecta toate aspectele confidenţiale; angajatorul

vă va spune dacă este cazul.


9

►● Comportaţi - vă în mod responsabil

Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă o cerinţă ce intră în responsabilitatea angajatorului.

Prin lege şi voi aveţi însă anumite obligaţii la locul de muncă. Trebuie să aveţi grijă de voi înşivă şi de ceilalţi colegi,

astfel :


10

● Colaborând cu angajatorul în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

●

Respectând procedurile şi instrucţiunile în domeniul securităţii în muncă, pentru a vă proteja pe voi şi pe colegii voştrii;

●

Regulile de securitate referitoare la utilizarea echipamentelor tehnice, a dispozitivelor de securitate sau a echipamentelor individuale de protecţie, aşa cum sunt, de exemplu, mânuşile sau măştile de protecţie

●

Semnalând coordonatorului activităţii, orice pericol pentru securitatea şi sănătatea executantului.

IV. Modalitatea de organizare a practicii:

►● Deosebirile de organizare a practicii comasate fată de cea curentă

Activitatea de Pregătire practică se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract - cadru de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de practică

Activitatea de Pregătire practică comasată se poate realiza în unitatea şcolară în laboratorul tehnologic şi la agentul economic, desfăşurându - se cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice.

Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.


11

Modulul 7Produse sodice şi clorosodice

Modulul se desfăşoară pe parcursul a

2 săptămâni - 60 ore

30 ore instruire practică, prin laborator tehnologic, sub îndrumarea profesorului inginer de specialitate.

30 ore instruire practică, prin atelier

tehnologic, sub îndrumarea maistrului

instructor de specialitate.

► ● Reglementări privind normele de sănătate şi securitatea muncii

● Când se lucrează cu

materiale caustice sau iritante (de ex. acizi, alcalini, vopseluri, solvenţi, agenţi degresanţi, uleiuri minerale), angajatorul trebuie să furnizeze protecţie

adecvată pentru piele şi produse de protecţie a pielii.

Înainte de începerea lucrului - şi după fiecare pauză –

- Aplicaţi protecţia pe pielea curată - Respectaţi ciclul de curăţire: Frecaţi bine şi nu uitaţi pielea ● aplicaţi agent de curăţare pe mâinile uşor dintre degete şi unghii umezite şi frecaţi,

● adăugaţi puţină apă şi continuaţi să spălaţi, clătiţi bine şi uscaţi-vă mâinile

●Utilizaţi numai produsele furnizate de curăţare a pielii. Nu folosiţi solvenţi şi alţi agenţi asemănători

La sfârşitul lucrului, după curăţarea pielii, trebuie aplicate produse de îngrijire grase şi hidratante


Protecţia pielii Spălarea pielii

Îngrijirea pielii

12

Vă recomand să respectaţi normele de sănătate şi securitatea muncii, specifice modulului!!!!

Protecţia pielii

Produsele pentru protecţia pielii trebuie aplicate în următoarea ordine:

● Înainte de selectarea şi utilizarea produselor de protecţie a pielii, trebuie să se

testeze posibilităţi alternative de protecţie a pielii (de ex. schimbarea procedurii de lucru,

înlocuirea cu materiale mai puţin periculoase)

Atenţie produse sodice şi clorosodice! ! Mască completă

OCHELARI

Încălţămintea trebuie să protejeze împotriva:ð pătrunderii de umezeli, ð materialelor fierbinţi topite sau incandescente, ð materialelor toxice, caustice sau iritante, dacă este cazul.• În funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a

alunecărilor şi să fie antistatic


Exemplu – “Pachetul de bază”

13

O societate comercială, o instituţie locală sau orice altă

persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu

specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei,

Cercetării şi Inovării şi care poate participa la procesul de

instruire practică a elevilor.

Partenerul de practică

►●Obligaţiile partenerului de practică:

Costum de protecţie a respiraţiei (costum de protecţie chimică)

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/87/Hazard_C.svg%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5


14

* să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire; * să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la evaluarea desfăşurării practicii elevilor ; * să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00. * de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a semnala eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligaţii de îndeplinit împreună cu reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ). * de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de practică a elevilor ; * de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare. * să instruiască practicantul cu privire la normele de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura. * de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a- i acorda un calificativ la sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de practică, împreună cu organizatorul.

V Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

FIŞĂ PENTRU LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Modulul (unitatea de competenţă): Numele elevului : Numele profesorului :

Care este sarcina voastră comună? (ex. Obiectivele pe care vi s- a spus să le îndepliniţi)Cu cine vei lucra?Cine va face acest lucru?De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi spijin va fi nevoie din partea celorlalţi?Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru?

De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi spijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII:DATA - ORA ÎNCEPERII:DATA - ORA FINALIZĂRII:DURATA ÎNDEPLINIRII SARCINII:

Unde vei lucra?


15

Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului, precum şi

modul de organizare a activităţii, care se desfăşoară în pereche sau în

grup de 3 - 4 elevi


Jurnalul / Caietul de PracticăNume elev: ........................... ............................

An / Secţie: ........................... ............................

An şcolar:.................................................

16

Stagiul de practică: PRODUSE SODICE ŞI CLOROSODICEDescriere de ansamblu Total de ore de activitate practică: 60 ore- Perioda de desfăşurare: de la ……până la ……; total zile: .................... - Program de lucru zilnic: de la ……până la …….; total ore/zi: ................

Firma la care se realizează practica: - denumire: Uzine sodice. - coordonate (adresa sediu, domeniu principal de activitate) ....................... ................................................................................................................................- indrumător desemnat: (nume, funcţie, telefon / adresa de contact): .................................................................................................................................- cadrul de desfăşurare a activităţii: (locaţie, echipa, echipament): ............. .................................................................................................................................Scurtă descriere a activităţii desfăşurate: ................................................................................................................................. Evaluarea activităţii desfăşurate: - deprinderi practice dobândite: ............................................................................................... - cunoştinţe teoretice folosite: ............................................................................................

Stagiul de practică ...... Descriere detaliată

Data Nr. de ore Activitatea Desfăşurată

Observaţii


17

Chestionar De completat de către elev la încheierea fiecărui stagiu de practică* Practicant (nume, an, clasă) .................................................................................................................... Firma gazdă (denumire, adresă) ........................................................................... .............................. Perioada în care s-a desfăşurat stagiul de practică ..................................... ....

Nr. crt

Domeniu Subdomeniu Punctaj (min = 1; max = 5)

1. Relevanţa stagiului de practică pentru formarea ca tehnician

Gradul de încadrare a activităţii desfăşurate în tematica recomandată

În ce masură obiectivele / sarcinile de lucru au fost trasate clar şi s-a urmărit realizarea lor Gradul de folosire a cunoştinţelor dobândite în liceu

În ce măsură sunteţi mulţumit(ă) de abilităţile practice dobândite

2. Condiţiile de desfăşurare a activităţii de practică

Condiţile de lucru (spaţiu, atmosfera, etc.)

In ce măsură echipamentul avut la dispoziţie a corespuns sarcinilor trasate

Nivelul de îndrumare acordat de specialistul desemnat de firma gazdă

Nivelul ajutorului colegial primit 3. Perspective de colaborare

viitoare In ce măsură ar fi util de dorit continuarea activităţii in aceeaşi firmă (eventual ca şi angajat)

In ce măsură poate fi recomandată această firmă unui coleg

A. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei modulelor predate în şcoală ale căror cunoştinţe teoretice le-ati folosit in cadrul stagiului de practică. .................................................................................................................................B. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei , laboratoare pe care le- aţi făcut în şcoală ale caror deprinderi practice le- ati folosit in cadrul stagiului de practică.................................................................................................................................


18

C. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei 3 aspecte pozitive ale stagiului de practică.................................................................................................................................................................................................................................................................D. Menţionaţi eventualele aspecte negative care ar trebui îmbunătăţite

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

*Notă: a. Acest chestionar va fi predat Oficiului de Relaţii cu Industria şi Practică

a Elevilor care îl va trata ca şi date confidentiale, ce NU pot fi comunicate unor terţe părţi, cum ar fi firmei gazdă.

b. Completarea chestionarului este obligatorie pentru luarea in consideraţie a unui stagiu de practică dar cele consemnate nu influenţează în nici un fel nota acordată la practică.


19

►Fişă de observaţie nr. 1

Obsevaţi cu atenţie proprietăţile fizico-chimice şi caracteristicile de calitate a materiilor prime utilizate la obţinerea produselor clorosodice folosite în secţia agentului economic şi completaţi fişa de mai jos.

Produsul Materia primăProprietăţi fizico-chimice

Caracteristici

Carbonatul de sodiu(soda calcinată),Na2CO3 solidHidroxidul de sodiu(soda caustică)NaOH Solid sau soluţii Clorul Cl2 Gaz sau lichefiat

Acidul clorhidric HClGaz sau soluţii de 32,5%

● Eevii lucrează în grup de 4, fiecare rezolvând o sarcină distinctă ( astfel elevul 1 rezolvă sarcina pentru soda calcinată, elevul 2 pentru soda caustică, elevul 3 clorul, elevul 4 acidul clorhidric). ● Pentru rezolvarea sarcinii elevii pot consulta notiţele din caietul de practică , manuale şi cărţi de specialitate, internetul .● După rezolvarea sarcinii, fiecare elev discută cu cei din grup rezolvările şi caută soluţii acolo unde se constată că s-a greşit.● Rezolvările găsite de elevi vor fi confruntate cu anexele fişe de documentare .

Maistrul îndrumă, urmăreşte şi laudă întreaga activitate a elevilor.


Prezentarea principalelor caracteristici fizico-chimice şi de calitate ale materiilor prime utilizate la obţinerea sodei şi produselor

Observaţie

20

►Fişă de observaţie nr. 2

1. Supuneţi atenţiei desenul care reprezintă schema instalaţiei de electroliză a soluţiei de NaCl prin procedeul cu catod de mercur, folosită în secţia agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de practică.

2. Observaţi cu atenţie procesul tehnologic al electolizei soluţiei de NaCl prin procedeul cu catod de mercur.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

21

3. Completaţi fişa de mai jos.

Care sunt materiile prime folosite la obţinerea produşilor de electroliză ?

Care sunt etapele de obţinere a produşilor de electroliză ?

De ce factorii depinde desfăşurarea procesului de electroliză ?

Ce norme de sănătate şi securitatea

muncii sunt

respectate în instalaţiile industriale de electroliză ?

Care sunt măsurile de prevenire a incidentelor în instalaţiile industriale ?

……. ……………… ………….. ………….. ………….

● Consultaţi şi alte surse de informare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. ● Lucraţi câte doi, timp de 3 ore .● Rezolvările găsite de elevi vor fi confruntate cu informaţiile din fişele de documentare.

Produsele de electroliză rezultate sunt: clorul, hidrogenul, hidroxidul de sodiu.




22

Observaţie

►Fişă de observaţie nr. 31. Supuneţi atenţiei desenul care reprezintă schema instalaţiei de fabricare

a sodei calcinate prin procedeul amoniacal (SOLVAY ), folosită în secţia agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de practică.

2. Observaţi cu atenţie procesul tehnologic al instalaţiei de fabricare a sodei calcinate prin procedeul amoniacal.



23

3. Completaţi fişa de mai jos.

Care sunt etapele principale ale procesului tehnologic ?

Care sunt etapele secundare ale procesului tehnologic ?

Ce sunt condiţii de depozitare necesită produsul finit ?

……..………………

……………………

..........….........

………………………………..

.............

.................

............................Ce reacţii chimice au loc ?

Cum se numesc utilajele folosite ?

Ce reacţii chimice au loc ?

Cum se numesc utilajele folosite ?

● Lucraţi câte doi, timp de 2 ore şi confruntaţi rezultatele , cu alte surse de informare găsite in timpul practicii, respectiv fişele de documentare din anexe.




24

Materiile prime folosite pentru fabricarea sodei calcinate sunt: sare, calcar, cocs, amoniac !REŢINE !

►METODA CUBULUI –instruire practică

Observaţie

FEŢELE CUBULUI



25

La parcurgerea conţinutului tematic ,, Coordonarea activităţii echipelor de lucru,, la orele de pregătire practică se poate aplica metoda cubului.

Tema propusă este,, OPERAŢII PREGĂTITOARE ÎN VEDEREA FOLOSIRII MATERIILOR PRIME,, necesare obţinerii fabricării carbonatului de sodiu, prin

procedeul amoniacal.

* Elevii sunt împărţiţi în 6 subgrupe, fiecare subgrupă va realiza operaţia/

operaţiile precizate pe faţa cubului.

* Sarcinile corespunzătoare pentru operaţiile de pe feţele cubului sunt prezentate

elevilor prin fişa de documentare.

* Fiecare grupă va alege un reprezentant care va coordona şi supraveghea

activitatea grupei. Fiecare coordonator va completa o fişă de observare.

* Maistrul instructor evaluează activitatea fiecărei grupe prin completarea fişei de

evaluare, apreciind activitatea depusă de fiecare grup, elev in parte.

* După efectuarea sarcinilor de lucru coordonatorul fiecărei grupe prezintă

rezultatul evaluării operaţiei, care este comparat cu rezultatul din fişa de evaluare a

maistrului instructor.

În final , elevii vor completa următorul chestionar:

● De ce este nevoie ca grupul să aibă un lider ?

să facă toată munca;

să-i ajute pe toţi membrii grupului să - şi îndeplinească sarcinile;

să preia o parte din sarcini.

● Răspundeţi prin adevărat sau fals.

Liderul nu are nevoie de cooperarea voastră.

Lucrul în echipă presupune să - i ascultaţi pe alţii în aceeaşi măsură

Grupa:Numele şi prenumele elevului:



● Descrie şi caracterizează materiile prime utilizate la fabricarea carbonatului de sodiu

● Urmăresc parametrii de obţinere a dioxidului de carbon la cuptorul vertical de var.

● Verifică concentraţia clorurii de sodiu extrasă cu ajutorul sondei şi conţinutul de săruri de calciu , magneziu din soluţie.

● Menţionează părţile componente a instalaţiei de absobţie a amoniacului în saramură, explică procesul tehnologic.

● Urmăresc parametrii la instalaţia de carbonatare precipitare, filtrare,explică mecanismele de obţinere a produşilor necesari Na2CO3

● Argumentează obţinerea Na2CO3

, prin calcinarea Na HCO3 în calcinator

26

Numele şi prenumele elevului coordonatorului de grup:

OPERAŢIA SARCINI DE LUCRU REZULTATUL EVALUĂRII( +/- )

Obţinerea dioxidului de carbon

●Urmăreşte fazele de lucru- urmăreşte granulometria calcarului care variază între 100- 200mm, cu cât bulgării de calcar sunt mai mici, cu atât arderea este mai rapidă- urmăreşte temperatura de preîncălzire care nu trebuie să depăşească 850°C- urmăreşte temperatura de ardere din cuptorul vertical de var, care nu trebuie să depăşească 1200°C, pentru a nu provoca supraarderea varului- urmăreşte temperatura de răcire de ≈ 100°C- reglează aerul necesar arderii astfel încât conţinutul de oxigen din gazele care părăsesc cuptorul să nu depăşească 0.5%.conţinutul de dioxid de carbon variază între 39- 40%.● respectă normele de securitatea şi igiena muncii- în secţiile unde se vehiculează gaze toxice,trebuie să se asigure o ventilaţie corespunzătoare,- in caz de necesitate se va folosi masca cu cartuş filtrant

ELEV

1 2 3



27

Fişă de observare: exemplu

Pentru coordonator de grup

■ Fi şă de lucru – nr.1 laborator tehnologic:

Analiza carbonatului de sodiu anhidru


28

Etapele de obţinere a soluţiei pentru analiză :

● fixarea temperaturii de calcinare la 250- 300C şi calcinarea probei

● cântărirea unei probe de 25 g substanţă de analizat

● filtrarea soluţiei pe hârtie de filtru de porozitate medie

● dizolvarea probei calcinate în 200ml apă la temperatura de 50C, folosind pahar berzelius

● spălarea cu apă caldă (aprox. 50C) până la dispariţia alcalinităţii (se verifică cu soluţie de bromtimol în apele de spălare)

colectatrea apelor şi filtratului in balon cotat de 500ml

răcirea soluţiei se aduce la semn cu apă

Elevii lucrează in grupe de câte doi şi au următoarele sarcini, pe care le pot roti:a. Determină conţinutul de carbonat de sodiu anhidru din proba obţinută

conform etapelor date;b. Determină conţinutul de carbonat de sodiu hidratat; c. Determină clorura de sodiu din probă.


a. Determinarea conţinutului de carbonat de sodiu anhidruElevii pipetează 50 ml soluţie din balonul cotat ce se trec într-un pahar

conic de 200 ml şi se titrează cu HCl în prezenţă de metiloranj.b. Determinarea conţinutului de carbonat de sodiu cristalizat.Elevii pipetează 50 ml soluţie din balonul cotat, ce se trec într-un

paharconic de 200 ml, se adaugă 2- 3 picături de metilorange şi se titrează cu acid clorhidric 1n până la apariţia culorii portocalii. Se fierbe pentru îndepărtareabioxidului de carbon, iar după răcire când apare culoarea galben, se titrează în continuare cu acid clorhidric 1n, până la virarea în portocaliu.

c. Determinarea clorurii de sodiu din probăElevii pipetează 50 ml soluţie din balonul cotat ce se trec într-un pahar

conic de 200 ml , se adaugă 2-3 picături de fenolftaleină şi se neutralizează cu acid azotic până la dispariţia culorii roz. Apoi se adaugă câteva picături de soluţie de cromat de potasiu şi se titrează cu soluţie de azotat de argint până când precipitatul de cromat de argint nu mai dispare prin agitare.


Elevul:................. Data:.......... Grupa:.......... Clasa:.........

PRODUŞI Formula de calcul:

Precizarea termenilor Rezultat

carbonat de sodiu anhidru (Na2CO3)carbonat de sodiu cristalizat(Na2CO3 . 10H2O)

clorura de sodiu (NaCl)

29

Completarea fişei de lucru:a. obţin proba conform etapelor date;b. scriu formulele de calcul pentru determinăric. expliciteză termenii din formuled. calculează conţinutul de Na2CO3 , Na2CO3 . 10H2O, NaCl


30

Comparaţi rezultatele obţinute cu cele din fişele de prezentare a produsului, pe care le găsiţi pe internet sau STASURI.

■ Fişă de lucru nr.2 laborator tehnologic:Obţinerea hidroxidului de sodiu prin caustificareHidroxidul de sodiu sau soda caustică are formula chimică NaOH, ca formă de agregare este un corp solid de culoare albă, higroscopică. hidroxidului de sodiu se obţine prin

caustificarea carbonatului de sodiu, conform reacţiei:Na2CO3 + Ca(OH)2 2NaOH + CaCO3

g CaO Na2CO3 -200g/l.

a. Determinarea cantităţii de NaOH format


Etapele de obţinere a soluţiei pentru analiză :

Vas de reacţie Încălzire la 80-90 C.La 20 minute se

recoltează probe pentru a

determina conţinutul de

NaOH ş Na2CO3ihidroxid

de sodiu şi carbonat de

sodiu

Caustificarea este terminată când 2 probe

consecutive au aceeaşi concentraţie în

NaOH şi Na2CO3

Separarea soluţiei de CaCO3 ,prin filtrare

Elevii lucrează in grupe de câte doi şi au următoarele sarcini:1. Obţin proba pentru analiză conform etapelor date2. Analizează amestecul de NaOH format şi Na2CO3 nereacţiont din proba obţinută ;2. Calculează randamentul pentru fiecare probă;

31


● Din vasul de reacţie se iau 2ml soluţie, care se introduc într- un pahar Erlenmayer de 200ml; ● Se adaugă un exces de BaCl2 soluţie 10% şi se aduce la fierbere, apoi se răceşte, se lasă în repaus 10 minute pentru a precipita BaCO3 insolubil.● Se adaugă 2- 3 picături de fenolftaleină;● Se tirtrează cu HCl 0,1 n până la la decolorare, agitând uşor soluţia în timpul titrării.

b. Determinarea cantităţii de Na2CO3 nereacţionat● Din vasul de reacţie se iau 2ml soluţie, care se introduc într- un pahar Erlenmayer de 200ml;● Se adaugă 2- 3 picături metiloranj;● Se tirtrează cu HCl 0,1 n .

Elevul:................. Data:.......... Grupa:............ Clasa:.........

PRODUŞI Formula de calcul: Precizarea termenilor Rezultatcarbonat de sodiu nereacţionat (Na2CO3)Hidroxidul de sodiu (Na OH) format

Se cântăresc 100 g CaO şi se calculează cantitatea corespunzătoare de Na2CO3 soluţie de concentraţie 200 g/l necesară caustificării !


Comparaţi rezultatele obţinute cu cele din fişele de prezentare a produsului, pe care le găsiţi pe internet sau

Completarea fişei de lucru:a. obţin proba conform etapelor date;b. scriu formulele de calcul pentru determinări

c. precizează termenilor din formule

c. calculul randamentului de NaOH, Na2CO3

OBSERVAŢIE

32

■ Fişă de lucru nr. 3laborator tehnologic:Obţinerea ACIDULUI CLORHIDRIC

1. Identificaţi reactivii şi ustensilele necesare obţinerii acidului clorhidric şi cantităţile acestora .

2. Obţineţi HCl, necesar luşrii probei.3. Calculaţi cantitatea de HCl obţinută din proba luată.

PENTRU SPRIJIN ÎN DERULAREA ACTIVITĂŢII ELEVII SOLICITĂ AJUTORUL PROFESORULUI / MAISTRULUI DE PRACTICĂ SAU CONSULTĂ BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE INDICATĂ ÎN ORELE DE CURS.

DATA.. Clasa.. Grupa.. Elevul..

Obţinerea ACIDULUI CLORHIDRIC

reactivii ustensile Cantităţi luate în lucru

calcul

■ Fi şă de lucru nr.4 ,la agentul economic


ATENŢIE

33


Elevii studiază schema instalaţiei de electroliză a soluţiilor de NaCl prin procedeul cu diafragmă, folosec notiţele din jurnalul de practică, şi vor fi capabili să

răspundă cerinţelor din fişa de lucru:

Produşi obţinuţi Ecuaţia de obţinere a produşilor

Materiale folosite pentru obţinerea

Reacţiile care au loc la electrozi

anodului catodului

..... .... ... .......... .........


Eevii se împart în grupe de 2, ajutându - se reciproc, dar rezolvând sarcini diferite.

Completarea fişei de lucru:a. Indicaţi principalii produşii obţinuţi în procesul de electroliză cu diafragmă;b. Scrieţi ecuaţia (schematică) de obţinere a produşilor c. Precizaţi materialul din care este confecţionat anodul şi catodul;d. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor care au loc la electrozi.

34

■ Fi şă de lucru nr.5, la agentul economic Elevii urmăresc desenele care reprezintă electrolizorul cu diafragmă

utilizat în electroliza soluţiilor de NaCl - procedeul cu diafragmă , consultă cartea tehnică sau alte surse de informare pentru a rezolva sarcinile din fişa de lucru.


Componentele electolizorului

Rolul diafragmei

Reacţiile care au loc la electroziEcuaţia schematică a procesului global

anod catod

.....

Electrolizor cu diafragmă

Completarea fişei de lucru:

● identificaţi componentele electrolizorului;

● precizaţi rolul diafragmei ;

● scrieţi reacţiile principale la electrozi.

Lucraţi în perechi sau individual

35

■ Fi şă de lucru nr.6 ,la agentul economic

Elevii studiază desenul ce reprezintă Schema instalaţiei de electroliză cu catod de mercur , consultă cartea tehnică sau alte surse de informare, pentru a rezolva sarcinile din fişa de lucru.


Lucraţi în grupe de 2 – 3, rotiţi sarcinile şi comparaţi informaţiile, obţinute cu cele din fişele de prezentare a produsului, pe care le găsiţi pe internet sau STASURI,. Timp de lucru 5 ore.

36

URMĂRIREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI

UTILAJE(MATERIALE)

INDICI FUNCŢIONALI

U.M. VALORILE NORME SPECIFICE UTILAJELOR

.....

● Maistrul îndrumă, urmăreşte şi laudă întreaga activitate a elevilor.


Produse obţinute: clor, hidrogen, soluţie de NaOH (50 - 75%).

Completarea fişei de lucru:● clasificaţi tipurile de utilaje, materialele din care sunt confecţionate;

● urmăriţi valorile indicilor funcţionali pe utilajele de la locul de instruire practică sau din cartea tehnică;

● indicaţi normele de sănătate şi securitatea muncii specifice utilajelor din secţie;

ATENŢIE

37

■ Fişă - tehnică SODĂ CAUSTICĂ BLOC

- Descriere generală:Soda caustică bloc este obţinută din hidroxid de sodiu tehnic electrolitic. Este o substanţă solidă albă, higroscopică, fără miros. Se dizolvă uşor în apă cu degajare de căldură. Este solubil în alcool metilic şi etilic. Hidroxidul de sodiu este un electrolit tare (atât în stare cristalină , cât şi în soluţie este complet ionizat). Nu este volatil, dar se ridică uşor în aer sub formă de aerosoli. Este insolubil în eter etilic.

- Condiţii tehnice de calitate:

Caracteristici U.M. Valori Metode de încercare

Hidroxid de sodiu (NaOH), min

% 98 STAS 3068-80

Carbonat de sodiu (Na2CO3), max.

% 0,5 STAS 3068-80

Clorură de sodiu (NaCl), max.

% 0,15 STAS 3068-80

Oxizi de fier (Fe2O3), max.

% 0,01 STAS 3068-80

- Proprietăţi specifice:

pH puternic alcalin

Punct de fierbere 1390°C

Temperatura de aprindere nu se aprinde

Densitate relativă(apă=1) 2,13 la 25°C

Punct de topire 318°C

*Valorile acestor caracteristici sunt aproximative, au numai caracter informativ general şi nu sunt parte a condiţiilor tehnice de calitate.


38

- Utilizări:Industria de prelucrare a ţiţeiului, la rafinarea produselor petroliere;Industria chimică la fabricarea coloranţilor;Metalurgia aluminiului, la regenerarea cauciucului, la uscarea şi decarbonatarea gazelor, etc.;Industria celulozei, la tratarea chimică a lemnului;Industria de fabricare a săpunului şi detergenţilor;Producerea fibrelor textile celulozice prin procedeul vâscoză

- Ambalare şi depozitare:Soda caustică bloc se livrează în butoaie din tablă ondulată sau netedă, grosime de 0,5 mm, nevopsite, capacitate maximă de 400 kg net (toleranţa maximă admisă ± 4 kg).Pentru export via terra, când este cazul, S.C. OLTCHIM S.A. va asigura vopsirea şi marcarea butoaielor. Depozitarea sodei caustice se face în magazii uscate.

- Măsuri de protecţie:Soda caustică este un produs coroziv. Înainte de a manipula şi utiliza acest produs, personalul trebuie să fie familiarizat cu informaţiile referitoare la pericolele la care este expus. Aceste informaţii sunt disponibile în mai multe forme de exemplu MSDS şi etichete ale produsului


39

■ Fişă tehnică - CLOR LICHID

- Descriere generală:Clorul este un gaz verde-gălbui, cu miros specific, iritant şi sufocant. Se lichefiază uşor sub presiune, chiar la temperatura ambiantă. Este mai greu decât aerul şi se acumulează în părţile joase. Se dizolvă uşor în apă, formând o soluţie galben-verzuie - apa de clor, instabilă la lumină. Se dizolvă uşor în solvenţi organici cloruraţi: cloroform, tetraclorură de carbon, dicloretan, etc

- Condiţii tehnice de calitate:

Caracteristici U.M. Valori Metode de încercare

Clor (Cl2 ), min. % 99,8 SF 23- 2003

Apă, max.(w/w) ppm 35 SF 23- 2003

Triclorură de azot (NCl3), max.

ppm 12 SF 23- 2003

Proprietăţi specifice:

Masa moleculară 70,914

Punct de fierbere -33,6°C

Presiunea de vapori la 20°C 6860 mmHg

Densitatea în stare gazoasă la 0°C şi 760 mmHg

3,214 g/cm3

Densitatea în stare lichidă la 0°C şi 3,65 atm.

1,47 g/cm3

*Valorile acestor caracteristici sunt aproximative, au numai caracter informativ general şi nu sunt parte a condiţiilor tehnice de calitate.

- Utilizări:


40

La fabricarea acidului clorhidricLa epurarea apelorSinteza unor produse chimice

- Ambalare şi depozitare:Se ambalează în cisterne speciale ale furnizorului sau clientului şi în butelii sau containere ale clientului. Se depozitează în rezervoare special amenajate.Transportul auto se face cu maşini special amenajate, însoţite de un delegat autorizat şi instruit în acest sens. Cisternele CF sunt însoţite de un delegat autorizat până la graniţă.

- Măsuri de protecţie:Clorul este un produs toxic.Înainte de a manipula şi utiliza acest produs, personalul trebuie să fie familiarizat cu informaţiile referitoare la pericolele la care este expus. Aceste informaţii sunt disponibile în mai multe forme de exemplu MSDS şi etichete ale produsului.

■ Fişă tehnică – ACD CLORHIDRIC - DESCRIERE GENERALĂ:

Acidul clorhidric este un lichid incolor până la slab gălbui, cu miros înţepător şi gust acru. Se amestecă în orice proporţii cu apa, acidul acetic, alcoolul etilic, cloroformul, acetona, etc. Acidul clorhidric este un acid tare şi în acelaşi timp un compus foarte stabil. Sub acţiunea căldurii (peste 1500°C) se descompune în hidrogen şi clor.

- CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE:

Caracteristici U.M. ValoriMetode de încercare

Aspect - lichid limpede vizual

Culoare -incolor până la slab gălbui

vizual


41

Acid clorhidric (HCl ), min.

% 32 STAS 339-80

Fier (Fe), max. % 0,001 STAS 339-80

Clor (Cl2), max. % 0,01 STAS 339-80

- PROPRIETĂŢI SPECIFICE:

pH 0,1 (soluţie 4%)

Punct de fierbere -84°C

Densitate , g/cm3 1,19

Temperatura de aprindere nu se aprinde*Valorile acestor caracteristici sunt aproximative, au numai caracter informativ general şi nu sunt parte a condiţiilor tehnice de calitate.- UTILIZĂRI:Industria chimică organică şi anorganică ca materie primăIndustria chimică, petrolieră ca agent de neutralizareStaţiile de demineralizare apă ca agent de regenerare a răşinilor schimbătoare de ioniIndustria metalurgică şi constructoare de maşini ca agent degresant - AMBALARE ŞI DEPOZITARE:Se ambalează în cisterne de oţel căptuşite în interior cu ebonită, ale furnizorului sau beneficiarului. Se depozitează în rezervoare de oţel ebonitate, prevăzute cu conducte de degazare.- MĂSURI DE PROTECŢIE:Acidul clorhidric este un produs agresiv şi toxic.Înainte de a manipula şi utiliza acest produs, personalul trebuie să fie familiarizat cu informaţiile referitoare la pericolele la care este expus. Aceste informaţii sunt disponibile în mai multe forme, de exemplu MSDS şi etichete ale produsului.


ATENŢIEPentru informaţii suplimentare contactaţi Serv. Tehnic din cadrul SC OLTCHIM SA., pentru oricare produs care vă interesează.

42

♦ Studiu de cazSecuritate şi sănătate în muncă

Analizaţi şi precizaţi : a. Care este echipamentul de protecţia muncii ce trebuie folosit de elevi, când lucrează în instalaţii de produse sodice

şi clorosodice? b. Ce norme de protecţie trebuie respectate ? c. Agenţii chimici specifici, care pot pătrunde în organism.

Veţi lucra împreună cu colegul de bancă şi vă veţi ajuta reciproc, în caz de nevoie, apelaţi la ajutorul profesorului vostru.


43


■ Ingestia accidentală, din neatenţie sau datorită nerespectăii normelor de securitate şi sănătate în muncă.

44

CUM POT PĂTRUNDE AGENŢII CHIMICI ÎN ORGANISM?

■ Inhalarea, care reprezintă inspirarea substanţelor sub formă de vapori, gaze, pulberi;

■ Contactul materialelor şi echipamentelor individuale de

protecţie contaminate cu pielea şi mucoasele;

inhalare ingerare contact

-PROIECT NR. 1TEMA: Comparaţia tehnico – economică între procedeele aplicate industrial pentru electroliza soluţiei concentrate de Na Cl

Principalele secţii: ● Electroliza cu membranăProduse: - soda caustică lichidă

- acid clorhidric - clor gaz

● Electroliza - cu MERCURProduse: - soda caustică lichidă

- acid clorhidric - clor gaz


45

◊ Analizaţi procedeul de electroliză a soluţiilor de NaCl, cu diafragmă (cu catod solid) şi cu catod de mercur (cu catod lichid)

◊ Urmăriţi produsele rezultate sunt aceleaşi(clorul, hidrogenul, hidroxid de sodiu soluţie).

◊ Urmăriţi parametrii de obţinere a produşilor;

◊ Precizaţi avantajele şi dezavantajele fiecărui procedeu de electroliză,

◊ Respectaţi normele de securitate a muncii

◊ Distribuiţi responsabilităţi pe grupe sau individuale membrilor grupului

◊ Discutaţi şi completaţi informaţiile găsite

- hipoclorit de sodiu

● Concentrare sodă caustică(bloc, fulgi, perle)

Produse: - soda bloc - soda fulgi

- soda perle

Atenţie ! Pentru realizarea proiectului aveţi la dispoziţie 7 zile, folosiţi fişele de documenare din anexe.

SUCCES!

- PROIECT NR. 2TEMA : Purificarea soluţiei de clorură de sodiu, pentru evitarea degradării conductelor şi aparatelor necesare a. Indicaţi procedeele de purificare a saramurii;b. Scrieţi reacţiile care au loc pentru procedeele indicate( r. precipitare) ;c. Numiţi utilajele folosite pentru realizarea purificării saramurii:d. Precizaţi care sunt condiţiile normale pentru realizarea precipitării impurităţilor.

Pentru realizarea proiectului aveţi la dispoziţie 3 zile, folosiţi fişele de documentare din anexe, fişele tehnice


46

Clorura de sodiu din zăcămintele naturale se numeşte:

REŢIN

SUCCES!


►●Ce cuprinde PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ AL ELEVILOR ?? ?

47

◊ referate ale elevilor la diferite discipline

◊ fişe de lucru

◊ chestionare

◊ fişe de evaluare

◊ teze

◊ lucrări de control

◊ referate ale elevilor la sesiuni stiinţifice

◊ articole în revista scolii

◊ în general orice dovezi ale activităţii lor, inclusiv în format electronic( dischete, CD- URI)

◊ proiect

►●Organizarea evaluării

Formele de evaluare, pentru activitatea de practică sunt cuprinse în planul de învăţământ şi cuprind:


48

METODELE FORMĂRII ŞI INSTRUIRII PARTICIPATIVE -TRADIŢIONALE ŞI MODERNE

Programele moderne includ metode active de instruire care se Programele moderne includ metode active de instruire care se

îndepărtează mai mult sau mai puţin de predarea tradiţională sau de îndepărtează mai mult sau mai puţin de predarea tradiţională sau de

transmiterea convenţională a informaţiilor, pentru a obţine o participaretransmiterea convenţională a informaţiilor, pentru a obţine o participare

activă a celor prezenţi, şi rezolvarea problemei puse în discuţie.activă a celor prezenţi, şi rezolvarea problemei puse în discuţie. Metodele participative cel mai frecvent utilizate sunt: jocul de rol, studiul Metodele participative cel mai frecvent utilizate sunt: jocul de rol, studiul

de caz, problematizarea, brainstormingul, brainwriting - ul, metoda phillips 66, de caz, problematizarea, brainstormingul, brainwriting - ul, metoda phillips 66,

dezbaterea, acvariul, cubul, mozaicul, K-W-L.dezbaterea, acvariul, cubul, mozaicul, K-W-L.

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându - se cont de finalităţile urmărite şi anume de realizarea competenţelor impuse de Standardul de Pregătire Profesională. Se realizează pe măsura parcurgerii modulului, prin evaluare se poate urmări traiectoria de formare a elevului.

Nivelul de performanţă se apreciază la orele de instruire practică, prin:● realizarea lucrărilor de laborator în conformitate cu fişele de laborator;● întocmirea corectă a fişelor de lucru;● prezentarea lucrărilor efectuate;● rezolvarea problemelor ce pot să apară în timpul efectuării lucrării practice;● comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru (lucrul în echipă, asumarea responsabilităţilor, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru).

Nr.crt Activităţile desfăşurate1. Alegerea materialelor şi aparaturii necesare lucrării

2. Efectuarea propriu - zisă a lucrării

3. Notarea şi prelucrarea datelor obţinute experimental

4. Întocmirea şi prezentarea fişei de lucru

5. Comportamentul în cadrul echipei

6. Păstrarea ordinii la locul de muncă

7. Utilizarea echipamentului de protecţie şi respectarea normelor de protecţia muncii


49

Observaţie. La evaluarea practică a elevilor se vor avea în vedere:

ATENŢIEPUTEŢI UTILIZA CA MATERIAL INFORMATIV ŞI FIŞELE DE DOCUMENTARE DIN ANEXE, CONFORM CERINŢELOR VOASRE.

CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic Anexa nr. 1 la OMECT nr. 1702 / 06.08.2007Prezenta convenţie se încheie între:Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de DirectorDl/Dna……………………………………………..Adresa organizatorului de practică:……………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….şiÎntreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită în continuare partener de practică)reprezentată de (numele şi calitatea)Dl/Dna…………………………………………….Adresa partenerului de practică:…………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..Obiectul convenţiei

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:


50

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.

Anexa pedagogică

Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Durata totală a pregătirii practice

Calendarul pregătirii

Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):

Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):

Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică


51

Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere

Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică

Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________

Unitatea de competenţe

Competenţa

Modulul de pregătire

Locul de muncă

Activităţi planificate

Observaţii

Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore Practicant Data

Semnătura


52

ANEXA 2. Fişa de documentare


53

MATERII

PRIME

CLORURA DE SODIU sau (sare

de

bucătărie,

sare gemă,

halit)

Proprietăţi fizico - chimice ,caracteristici : este mineral şi

rocă, sau este o rocă monominerală, care s-a format alături

de alte roci prin sedimentare sau se află în apa mărilor şi

oceanelor, substanţă cristalizată, culoare albă

caracteristici.

- este solubilă în apă, puritate 97- 99%, pentru obţinerea

carbonatului de sodiu

- puritate 97-99%, soluţii saturate 310g/l pentru electroliză

Materie primă:- obţinerea NaOH prin electroliză

- Na2SO4 în prezenţă de H2SO

- Na2CO3 în procedeul Solvay

CARBONATUL DE CALCIU sub

denumirea de

(calcar, cretă

calcit, marmură)

Proprietăţi fizico - chimice

Calcarul:- are conţinut mare de mare de CaCO3,

bulgării de calcar să aibă dimensiuni intre 80 -

160mm, fără praf şi părţi mărunte, substanţă solidă,

insolubilă în apă.

caracteristici.

puritate 95-97% , sursă de CO2 şi CaO

Materie primă:- obţinerea sodei

Caracterizează materiile prime utilizate la fabricarea sodei şi produselor clorosodice


54

Hidrogen

COCS

Proprietăţi fizico – chimice : substanţă solidă culoare

neagră

caracteristici : cocs metalurgic de înaltă puritate

Materie primă: obţinerea carbonatului de sodiu

Hidroxid de calciu

Proprietăţi fizico – chimice: substanţă solidă,culoare

albă, parţial solubilă în apă

caracteristici : soluţie de lapte devar

Materie primă: obţinerea hidroxidului de sodiu

Proprietăţi fizico – chimice : Gaz, incolor, inodor care

arde dar nu întreţine arderea

caracteristici : electrolitic de puritate 99%

temperatură 2000-2500C în flacără

Materie primă :obţinerea acidului clorhidric

Catalizatori , cărbune, platină, cuarţ

Proprietăţi fizico – chimice:

substanţe solide, insolubile în

apă

AMONIACUL Proprietăţi fizico - chimice

- Se foloseşte sub formă de soluţie 25% NH3 iarna,

- sub formă de NH3 comprimat vara, 20%

- gaz, miros înţepător

caracteristici. gaze cu 65% NH3 , temperatură 55C

Materie primă:- obţinerea sodei amoniacale


SAREA se extrage din zăcăminte :● pe cale uscată (prin minerit) ● pe cale umedă (cu ajutorul sondelor). Saramura folosită la fabricarea sodei amoniacale trebuie să fie limpede , fără impurităţi, cu o concentraţie de 310 – 315 g/l.


55

Extragerea sării din zăcăminte cu ajutorul sondelor

ANEXA 4 Fişa de documentare

NaCl CaCO3

NH3 cocs

H2O NH3

CO2

CaCl2

la canal

NaCO3


56

Descrierea fluxului tehnologic pentru obţinerea sodei calcinate prin procedeul amoniacal

Extracţia soluţiilor de NaCl

Absorbţia NH3

Carbonatarea

Dizolvare şi depozitare

Recuperarea NH3

Exploatare

calcar

Purificare soluţieCalcinarea

CaCO3

Stingerea varului

Filtrarea

Calcinarea NaHCO3

Purificare gaze CO2


Procedeul de obţinere a clorului , hidroxidului de sodiu şi hidrogenului prin acest procedeu poate fi redat schematic prin ecuaţia :

Schema generală :

Soluţie HCl 32% Na2CO3

Soluţie NaCl 310 g/ l

soluţie NaCl Imp.(Ca, Mg ) de recuperare (1 – 2 g /l NaOH ) Cl2 H2

Apă NaCl ieşire - NaOH 120g/l solidă - NaCl 160g/l


57

electroliză( NaCI + H2O) Cl2 + H2 + (NaOH + H2O+NaCI) soluţie concentrată soluţie

PREÎNCĂLZIRE PURIFICARE NEUTRALIZARE

PREÎNCĂLZIRE

EVAPORAREDIZOLVARE

ELECTROLIZĂ

Electroliza saramurii - procedeul cu diafragmă

- schema generală a fluxului :

leşie NaOH 50%

ANEXA 6. Fişa dedocumentare

Procesul de obţinere a produselor de electroliză are loc în două etape şi poate fi redat schematic prin ecuaţia: electroliză(NaCl + H2O) + Hg + H2O Cl2 + H2 + Hg + (NaOH + H2O) + (NaCl + H2O) NaOH Saramură

Na2CO3

ABUR

CONDENS

pp CaCO3

Mg(OH)2

NaOH Na2CO3 BaCO3

Cl 2 apă demin. H2 H2

Apă de clor

H2SO4 98 % H2SO4 80 % NaOH 50%

La consumatori

La concentrare Clor comprimat


58

PURIFICARE

SEPARARE EVAPORARE

CENTRIFUGARE

DIZOLVARE

FILTRARE

PURIFICARE

FILTRARE

ELECTROLIOZĂ DESCOMPUNERE RĂCIREDECLORURARE

RĂCIRE

USCARE

COMPRIMARE

FILTRARE

RĂCIRE

Descrierea fluxului tehnologic pentru obţinerea sodei caustice

şi a clorului prin electroliza saramurii – procedeul cu catod de mercur

Clor lichid

ANEXA 7.

Fişa de documentare

URMĂRIREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI

UTILAJE INDICI FUNCŢIONALI U.M. VALORILE

celule de electroliză:- electrolizoare orizontale complet protejate şi cu fund metalic neprotejat - electrolizoare verticale cu discuri montate pe ax sau pe tobă. Anodul este din grafit iar catodul este mercurul.

Concentraţia saramurii de alimentare a electrolizorului g / l 310

- Intensitatea A 8000- 10000- Densitatea de curent catodică A / m2 1250- 1750

- Temperatura saramurii ºC 55 – 60- Tensiunea medie pe celulă V 4,0 – 4,5

- Randamentul de curent % 90- 92- Consumul de curent electrolitic continuu

kwh / t clor

3750- 3940

- Cantitatea de mercur a celulei kg 1100- 1300- Grafitul anodului cât mai puţin poros

- Catodul fără impurităţi chimice- Debitul de alimentare cu mercur să fie constant

Dezamalgamatoare:- pilele orizontale formate din cuvă de oţel dreoptunghiulare, neprotejată sau protejată cu cauciuc

Concentraţia ionilor de calciu g / l 0,1- 1,5Concentraţia ionilor de magneziu g / l 0,1

Concentraţia saramurii care părăseşte celula

g / l 265- 270

- in pilele cu o treaptă → NaOH 50%- in pilele cu două treapte → NaOH 70 - 75%- încărcătura de grafit este catodul - amalgamul de sodiu este anodul.


59

LICHEFIERE

- pilele verticale, pot fi cu una sau două trepte de descompunere, au forma unei coloane de oţel cu manta şi încărcătură din granule de grafitPompa de mercur - pompă centrifugă care aspiră

mercurul direct din dezamalgamator sau dintr-un rezervor intermediar şi îl -- refulează în celula de electroliză confecţionate din materiale care nu formează amalgame cu mercurul, - putere mare pentru a asigura pomparea mercurului care are densitate mare


60

Produse obţinute: clor, hidrogen, soluţie de NaOH (50-75%).

V. Glosar de termeniCalcinare A transforma o substanţă chimică în alta prin încălzirea ei la o

temperatură înaltă în scopul eliminării apei, a înlăturării unor compuşi volatili, al oxidării

CMA Concentaţia maximă admisă

Electrolit Compus chimic care, prin dizolvare sau prin topire, se disociază în ioni

Electroliză Procesul de descompunere a unui electrolit cu ajutorul curentului electric

Leşie Soluţie alcalină folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale, obţinută prin dizolvarea în apă a hidroxidului de sodiu sau de potasiu sau prin fierberea cenuşii de lemn

Lichefiere Acţiunea de transformare a unei substanţe în lichid

Saramură Soluţie de clorură de sodiu

Sare gemă Clorura de sodiu extrasă din zăcământ

Sodă calcinatăSodă de rufe

Carbonat de sodiu anhidru sau cristalizat folosit pentru spălatul rufelor, vaselor

Sodă caustică Hidroxid de sodiu, sub formă de soluţie sau solid

Soluţie saturată O soluţie în care nu se mai poate dizolva o cantitate suplimentară de solvat (substanţă dizolvată)

Precipitare Operaţie de trecere a unui component solubil într-o formă insolubilă folosind un reactiv potrivit

Anioni ioni cu sarcină electrică negativă

Cationi ioni cu sarcină electrică pozitivă

Practica Activitatea desfăşurată de elevi în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.

Practicantul Elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.

Flux tehnologic circulaţia continuă a materiei prime, a semifabricatelor, etc. în succesiunea operaţiilor dintr-un proces tehnologic


61

Filtrare

trecerea unui fluid printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curăţa de impurităţi

Fabricaţietotalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finitetotalitatea uneltelor, aparatelor, maşinilor etc. necesare pentru

Utilaj efectuarea unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de lucru într-o întreprindere, într-un laborator, etc.

Bibliografie * Buchman, A., Lupei, E., Marincescu, M., Auxiliar Curricular pentru clasa a XI-a SAM, Domeniul: Chimie industrială, elaborat în cadrul CNDIPT-MEC, 2005, Bucureşti, * Brener, C., Dan, I., Bumbu, S., 1977, ndrumător pentru lucrări în laboratorul tehnologic şi staţii pilot, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, * Cojocaru, I. , Fiera M., Frăţilă M., Bucur I., 2002, NFO Craiova, Indreptar de laborator tehnologic..* Cojocaru, I. Standard de pregătire profesională, clasa a XI-a , an de completare, domeniul: Chimie Industrială, 2005, Bucureşti,*Curriculum, clasa a XI-a , an de completare, domeniul: Chimie Industrială, calificare: Operator în chimia anorganică, 2005, Bucureşti, * Ignatovitz, E., Haerring, G., 1994, Chemie für Schule und Beruf, Verlag Nournez VolimarGMBH, Europa Lernmitel, * Pincovschi, E., Mihai, I. , 1990, Tehnologia chimică anorganică, Bucureşti , Editura Didactică şi Pedagogică, * Teodorescu, M., 1995, Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, * Tomiţă, I., Oniţiu, V., 1983, Instruire practică în laboratorul de chimie analitică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, * www.oltchim.ro


62

... .....poate fi continuat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal!

http://www.oltchim.ro/

produse sodice si clorosodice.doc

Documents