Productie industriala durabila pentru industria alimentara Bauturi nonalcoolice- sucuri de fructe

Cuprins

I. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.5.1. 1.5.2. 1.5.3. II. 2.1. 2.2. III. 3.1. 3.2.

Caracterizarea industriei Introducere Dimensiune si distributie geografica Tendinte economice Caracterizarea produsului Indicatori de dezvoltare durabila si crestere economica Definitie Clasificare Matrice Descrierea procesului tehnologic Descriere proces Identificarea fluxurilor poluante Surse de poluare si agenti contaminanti Inventarul emisiilor Identificarea poluantilor , surse de poluare si impactul acestora asupra factorilor de mediu IV. Practici pentru prevenirea poluarii pentru productie industriala durabila 4.1. Practici curente 4.2. Recomandari, propuneri Bibliografie

I. Caracterizarea industriei1.1. Introducere

Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA a lansat pe piata in anul 2004 brandul Silva Fruct de nectaruri naturale din fructe specifice tarii noastre, inagurand o noua categorie de nectaruri pe piata, cea de fructe de padure, printr-o sortimentatie bogata: catina, mure, afine, zmeura, macese, coacaze. Prin specificul ei, ROMSILVA exporta anual fructe de padure semiconservate sau prin refrigerare. Din dorinta de a aduce plus valoare materiei prime, s-a hotarat ca se impune valorificarea acestor resurse naturale in nectaruri de fructe. Materia prima (fructele de padure) au ca insusiri faptul ca sunt ecologice, fiind lipsite de poluantii care se gasesc in unele produse similare, si au caracter nutritiv, vitaminizant si valente farmaceutice. Gama Silva Fruct se adreseaza unei palete largi de consumatori, dar in special celor care doresc o alimentatie cat mai sanatoasa cu arome specifice fructelo Misiunea firmei Silva Fruct este un producator de nectar din fructe specifice padurii, a carui buna reputatie in piata romaneasca se bazeaza pe calitatea produselor, orientare catre clienti si profesionalism. Viziunea firmei Silva Fruct va fi un competitor bazat pe onestitate, comunicare, relatii stabile si imbunatatire continua.

1.2.Dimensiune si distributtie geografica In anul 2004 s-a infiintat Centrul de Fructe de Padure Piatra Neamt cu scopul de a valorifica fructele de padure existente in padurile din judetul Neamt prin trimiterea acestora ca produse congelate pe piata interna si la export. In ultimii ani, personalul Directiei Silvice Piatra Neamt a cautat aducerea unui plus valoare acestor fructe prin prelucrarea lor si obtinerea unui produs final. Dorinta de a oferi consumatorului roman produse naturale asemanatoare celor din europa de vest, dar din fructe specifice padurilor tarii noastre, s-a concretizat in 2004 in realizarea unei fabrici de prelucrare a fructelor de padure si a fructelor de livada in produse finale cum ar fi: piureuri, sucuri concentrate, nectaruri si sucuri limpezi. Fabrica este dotata cu camere frigorifice de refrigerare si congelare performante necesare depozitarii in conditii optime a fructelor de padure pana la introducerea lor in procesul de fabricatie. In plus, fabrica este dotata cu instaltii de ultima generatie si este complet automatizata. Aceasta este prima fabrica de sucuri naturale si nectaruri din fructe de padure din Romania. Reteaua tehnologica de la Piatra Neamt cuprinde utilaje de inalta performanta importate din Italia: linie de procesare fructe de padure in piure si ambalare aseptica. Proiectul de modernizare s-a conturat in urma unor analize ale exporturilor pe care Directia Silvica Neamt le realizeaza anual in diferite state ale Uniunii Europene. Cele mai solicitate fructe de padure la export sunt zmeura, murele, afinele, catina si macesele, dar pana acum Directia Silvica Neamt nu putea

furniza decat fructe de padure in stare proaspata sau refrigerata. Dezvoltarea acestor noi capacitati de prelucrare a fructelor de padure nu poate insemna decat o crestere a exporturilor, implicit recunoasterea pozitiei pe care tara noastra o ocupa pe linia productiei fructelor de padure, care este net superioara altor state europene, atat calitativ, cat si cantitativ. Aceasta cu atat mai mult cu cat produsele prelucrate in noua fabrica sunt 100% ecologice, fara coloranti sau stabilizatori, iar fructele provin numai din zone atestate ecologic din toata tara. Gama de produse din fructe de padure prelucrate de aceasta fabrica a aparut pe piata sub marca Silva Fruct ce este distribuita la nivel national. 1.3. Tendinte economice Cea mai importanta investitie din ultimii ani, destinata productiei, realizata de Directia Silvica este Fabrica de sucuri naturale si nectaruri din fructe de padure infiintata in cadrul Centrului de Fructe Piatra Neamt. Acest obiectiv a fost initiat in anul 2003 si proiectat de Institutul de Studii si Proiectari de Constructii pentru Agricultura si Industrie Alimentara - ISPCAIA S.A. Bucuresti. A fost elaborat un studiu de prefezabilitate avizat de R.N.P. si apoi s-au contactat mai multe firme de prestigiu din tara, in vederea elaborarii unui studiu de marketing. Acest studiu a fost efectuat de firma The Gallup Organisation Romania. Obiectivul a fost inaugurat in cursul anului 2004, investitia insumand peste 7.900.000 RON. In conformitate cu indicatorii tehnico - economici se estimeaza o productie silvica suplimentara de 4.700.000 RON, un profit de 1.600.000 RON si o durata de recuperare a investitiei de 4-5 ani. Fabrica beneficiaza de o dotare moderna, cu instalatii si utilaje fabricate in Italia. In ce priveste capacitatea de procesare, aceasta este de 600 - 1000 tone/an, iar capacitatea de productie se concretizeaza in: y 350 tone/an piure de fructe semifabricat, ambalat aseptic y 700 tone/an nectar ambalat in sticle y 20 tone/an suc concentrat, ambalat aseptic Spre deosebire de alte produse care se gasesc pe piata, piureul, nectarul si concentratele realizate de Directia Silvica sunt in procent de 100% naturale, fara ingredienti sintetici, avind baza de materie prima (fructele de padure), certificate din punct de vedere ecologic, urmind ca acestea sa fie certificate si din punct de vedere biochimic. In acest context, produsele fabricii noastre, vor deveni cele mai apreciate si cautate produse naturale pe piata romaneasca si externa. In anul 2002 a fost receptionata instalatia de frig de la Centrul de Fructe Piatra Neamt. Acest obiectiv, in valoare de 600.000 RON, se distinge prin faptul ca agentul de racire este freonul, inlaturindu-se dezavantajele amoniacului. Tunelurile de racire permit de asemenea pastrarea in stare proaspata a fructelor pina la prelucrare dar si comercializare in stare congelata a produselor semifinite. 1.4. Caracterizarea produsului SILVA FRUCT - Fructele Carpatilor

Regia Nationala a Padurilor a lansat pe piata in acest an brandul Silva Fruct de nectaruri naturale din fructe specifice tarii noastre inagurand o noua categorie de nectaruri pe piata cea de fructe de padure printr-o sortimentatie bogata: y Catina y Mure y Afine y Zmeura y Macese y Coacaze Silva Fruct este: y un produs premium care contine pulpa de fruct de mimim 40% si este disponibila in 12 sortimente y un brand inovativ pe piata nectarurilor prin introducerea unei game variate de fructe de padure Silva Fruct acopera o bresa existenta in piata nectarurilor. In prezent acest produs se gaseste in varianta de sticla de 0,3 L. Piesele de rezistenta a gamei Silva Fruct sunt: Nectarul de catina cu un important rol vitaminizant si remineralizant si Nectarul de afina ce se caracterizeaza prin exceptionale calitati dietetice, medicinale si alimentare. Gama Silva Fruct se adreseaza unei palete largi de consumatori, dar in specal se adreseaza celor care doresc o almentatie cat mai sanatoasa cu arome specifice fructelor tarii nostre. Silva Fruct lanseaza in premiera in Romania o gama completa de fructe de padure specifice tarii noastre. Prin specificul ei Regia Nationala exporta anual fructe de padure semiconservate sau prin refrigerare. Din dorinta de a aduce plus valare materiei prime s-a hotarit ca se impune valorificarea acestor resurse naturale in nectaruri de fructe. Materia prima (fructele de padure) au ca insusiri faptul ca sunt ecologice, fiind lipsite de poluantii care se gasesc in unele produse similare si au caracter nutritiv, vitaminizant si valente farmaceutice. Gama Silva Fruct este sustinuta in piata printr-o campanie de marketing la nivel national. In prezent avem o acoperire nationala pe cre dorim sa o dezvoltam cat mai mult in perioada urmatoare. Recoltarea fructelor de padure se face printr-un sistem de achizitie organizat, care este constituit din ocoalele silvice din teritoriu ce au la nivel local si organizat o retea de puncte de achizitie pentru fructele de padure existente in unitatile silvicole. Fructele de padure constituie un aliment complex compus din H2 O, zaharuri, acizi organici,saruri minerale, substante pectice. Aceste produse alimentare au o compozitie complexa si pot fi pastrate cu ajutorul frigului natural sau artificial fara a se diminua calitatile avute. Din punct de vedere igienico sanitar produsul este verificat si testat avind totodata calitati nutritive si dietetice. RNP a initiat la nivel national o campanie de marketing pentru nectarurile Silva Fruct, campanie denumita Numa' Fructe Stoarse. Pentru diversificarea si completarea sortimentatiei de nectaruri naturale producm si nectaruri din fructe de livada (mere, pere, visine, capsuni, caise, piersici) si suc de rosii. Producem si nectaruri light ce se adreseza in exclusivitate persoanelor afectate de diabet. Nectarurile Silva Fruct se adreseaza unei palete largi de consumatori.

Datorita provenientei materiei prime, respectiv: zmeura, catina, mura, maceasa, coacaze,afine, care se regaseste in fondul forestier national fac interesante nectarurile Silva Fruct deoarece suntem unici in ceea ce priveste detinerea unei astefel de resurse de materii prime. Putem sa afirmam fara modestie ca detinem cea mai interesanta baza de materii prime, Fructele Carpatilor pe care le putem oferi consumatorilor finali in conditii naturale, ecologice si dietetice. Nectarul obtinut din fructe de padure este un produs rafinat, aromatizat si vitaminizat si care raspunde celor mai exigente gusturi si pretentii ale consumatorilor. Nectarurile din fructe de padure este un produs complet care armonizeaza un echilibru perfect intre arome, dulceata si aciditate. Nectarul din fructe de padure este un produs preparat in conditii tehnice avansate si este oferit consumatorului pe masura exigentelor care sunt satisfacute in concordanta cu testarea permaneneta a pietii. Produsele Silva Fruct nu sunt mai prejos, ci la acelasi nivel cu produsele celor mai performante firme cu renume in domeniu. Suplimentar putem remarca calitatea ecologica deosebita a materiei prime folosite cum ar fi fructele de padure si apa de izvor. Nectarul din fructe de padure pastreaza calitatile fructelor din punct de vedere alimentar, dietetic, medicinal si ecologic fiind lipsite de poluantii care se gasesc in produsele cultivate. 1.5. Indicatori de dezvoltare durabila si crestere economica 1.5.1. Definitie Indicator de dezvoltare durabila si crestere economica- un parametru sau o valoare derivata dintr-un parametru care ofera informatii despre un fenomen ce poate influenta in mod negativ mediul. 1.5.2. Clasificare Exista trei tipuri de indicatori: a. Indicatori de presiune- evidentiaza presiunile activitatilor economice si sociale asupra mediului ( emisiile). Aceasta clasa de indicatori prezinta probabilitati pe care le genereaza anumite activitati asupra mediului. b. Indicatori de stare- evidentiaza schimbul sau evolutia starii fizice a mediului. c. Indicatori de raspuns- evidentiaza eforturile companiei pentru imbunatatirea calitatii mediului.

1.5.3. Matrice Probleme de mediu Idicator de presiune Puberi Indicator de stare3

Indicator de raspuns

3 mg/m

Poluarea aerului

COV NOx SO2 CO pH Materii in suspensie

3

100 mg/m3

250 mg/m3

Cheltuieli pentru protectie Legislatie si conventii internationale

23 mg/m3

55 mg/m 7,23

42 mg/m3

Consum chimic de 65 mg O /m 2 oxigen(CCO-Cr) Polurea apei CBO5 NH4 Ptotal Substante extractibile cu eter de petrol Detergenti sintetici biodegradabili pH Materii in suspensie Polurare apa pluviala CCO-Cr CBO5 NH4 44 mg O /m2 3

3

2,5 mg/m3

1 mg/m3

6 mg/m3

Cheltuieli pentru protectie Legislatie si conventii internationale Populatie racordata la canalizare, cheltuieli pentru canalizare si epurare

7 mg/m 7,23

2,9 mg/m3

15 mg O /m2 3

3,5 mg O /m2 3

0,1 mg/m3

Cheltuieli pentru protectie Legislatie si conventii internationale

Subst. extractibile cu 5 mg/m eter de petrol 3 Detergenti sintetici 1 mg/m biodegradabili 1000mg/kg substanta Cheltuieli pentru protectie uscata( prag alerta Legislatie si conventii 100mg/kg substanta internationale uscata)

Poluare sol

Hidrocarburi din petrol

II.Descrierea procesului tehnologic2.1. Descriere proces

Pentru a obtine un randament bun la prelucrarea fructelor, respectiv cantitatea maxima de suc dintr-o anumita cantitate de fructe, in afara de rolul pe care il are tehnologia aplicata, de mare importanta este si soiul de fructe si starea lor de maturitate. Fructele materie prima pentru sucuri se recolteaza atunci.cind sint complet coapte, sanatoase si neofilite. La aceasta stare de maturitate ele contin cantitatile maxime , de zaharuri, arome, sint placute la gust, bine echilibrate din punct de vedere al compozitiei, cu insusirile specifice de soi. Incepind de la aceasta stare de maturitate, fructele devin din ce in ce mai perisabile pentru transport si pe perioada pastrarii lor temporare. Pastrarea fructelor Este cunoscut ca o data cu desprinderea din pom, in fructe au loc procese biochimice si chimice care in final conduc, mai devreme sau mai tirziu, la degradarea lor completa. Totul depinde de starea fructelor si de conditiile de pastrare. Lumina solara si caldura, care au fost elemente esentiale pentru obtinerea fructelor, incep sa actioneze asupra acestora, imediat ce au fost desprinse din pom, in mod distructiv. Pentru pastrare, fructele se pun in strat subtire in ladite si in cosuri. Acestea, la riadul lor, se asaza pe podele curate in spatii racoroase cu ventilatie naturala. La asezarea laditelor si cosurilor cu fructe pe podele se va avea in vedere posibilitatea circularii libere a aerului printre ele. Se vor feri fructele de depuneri de praf, expunere la razele solare sau de ploaie. Pastrarea temporara a fructelor aflate in faza optima de maturare, mentionata anterior, se poate face pentru circa o saptamina in cazul fructelor mai putin perisabile (mere, pere, gutui), pentru 34 zile la caise, visine, cirese, prune si pentru maximum 2 zile la cele foarte perisabile cum sint fructele de padure si capsunele. Aceste durate pot fi depasite in cazul' unor recolte sanatoase, a unui transport bun si a unei depozitari efectuate cu grija, sau se reduce cind se constata ca starea lor nu permite nici o aminare a prelucrarii, pentru a nu inregistra pierderi de fructe sau suc. Sortarea Fructele se sorteaza in vederea indepartarii celor alterate (mucegaite, fermentate, putrezite etc). Se vor indeparta din fructe portiunile alterate si strivite, mai ales acele portiuni care au capatat culoare bruna (oxidate). La aceasta faza principiul de baza este sa se indeparteze toate fructele si portiunile din fructe care nu se pot consuma ca atare, in stare proaspata. Printr-o sortare severa a fructelor se asigura obtinerea de sucuri fara gusturi si mirosuri straine, neplacute. In acest sens, trebuie retinut ca foarte mici cantitati de fructe alterate pot imprima sucurilor insusiri organoleptice neplacute. Spalarea fructelor Se realizeaza cu apa potabila si se efectueaza cu scopul indepartarii ele pe suprafata fructelor a impuritatilor cum sint : pamintul, nisipul, resturile vegetale si microorganismele. Este foarte

important ca fructele sa fie bine spalate si de substantele fito-sanitare cu oare au fost tratate in livezi. Pe suprafata fructelor se pot afla milioane de celule de drojdii diverse, bacterii si mucegaiuri. Ele nu pot fi vazute cu ochiul liber, dar efectul lor de distrugere se poate constata cu usurinta acolo unde integritatea fructelor a avut de suferit, unde sunt loviri, crapaturi. Prin spalaretemeinica se poate indeparta cea mai mare parte din incarcatura microbiana de pe suprafata fructelor. Modul de spalare este determinat de specia de fructe ; merele, perele si alte fructe cu textura tare se spala cu jeturi de apa sau prin scufundare repetata, cu schimbarea apei de cite ori este nevoie. Practic, spalarea continua pina cind, prin compararea in doua pahare a apei de la ultima spalare cu apa potabila, nu se constata nici o diferenta, in cazul fructelor perisabile, cum sint zmeura, capsunele, coacazele si altele, care nu pot suporta multe manipulari acestea se spala prin scufundarea de 23 ori, in apa proaspata, cu ajutorul unui cos. Fructele care plutesc, cum sint fragii si altele, sint introduse in apa, se agita apa si apoi se scot cu o strecuratoare ; pamintul si nisipul de pe ele cad pe fundul vasului. Toate fructele se mai pot spala punindu-le in strecuratori si lasind sa curga apa peste ele, de preferat sub forma de ploaie. Atunci cind nu se schimba apa de spalare de cite ori este nevoie, astfel ca in final ultima apa de clatire sa ramina curata, se ajunge ca spalarea neglijenta sa fie o sursa de murdarire si de infectare a fructelor. Dupa spalare, fructele sint lasate sa se scurga apa de pe ele. Este bine sa fie puse pe site. In timpul spalarii se urmareste ca sa nu se distruga integritatea fructelor, in caz contrar se vor inregistra pierderi de suc prin antrenarea lui de catre apa. In cazul fructelor foarte coapte sau plesnite, rupte din timpul transportului, acestea se vor spala repede, cu grija, evitindu-se mentinerea lor in apa, pentru a nu avea pierderi de suc. Indepartarea coditelor, simburilor, dezbrobonirea Fructele spalate si zvintate sint supuse in continuare unor operatii premergatoare celei de zdrobire si extragere a sucului. Aceste operatii sint determinate de specia de fructe si de masura in care dorim sa obtinem sucuri in conditii cit mai usoare si mai bune. La capsune, coacaze, struguri si alte fructe asemanatoare se procedeaza mai intii la indepartarea coditelor, caliciului, sau se dezbroboneaza. Prin executarea acestor operatii, la extragerea sucului va fi evitata imbogatirea lor cu substante straine ca cele care se afla in codite, ciorchini, rahis etc, care, in general, imprima gusturi aspre, astringente, gusturi imprimate de substantele taninoase. Aceste substante trec usor din diferite parti ale fructelor in suc, in timpul extragerii sucului. Operatiile de indepartare a coditelor, caliciului, rahi-sului si ciorchinilor se fac manual. Dezbrobonirea, mai ales in cazul strugurilor, se poate realiza prin frecarea ciorchinilor cu palma deasupra unei site. Ochiurile acestei site vor fi de marimea boabelor de fructe. Este bine ca sita sa fie confectionata din materiale rezistente la acizii organici din fructe asa cum sint substantele

plastice, inoxidabile sau bronzul. In timpul dezbrobonirii, boabele de fructe se pot lasa sa se sparga, atunci cind sint fortate sa treaca prin sita, deoarece in faza urmatoare se efectueaza chiar zdrobirea fructelor; La cirese si visine se indeparteaza manual coditele si li se scot simburii sau sint trecute la zdrobire cu simburi in ele. Atunci cind se prelucreaza cantitati mari de fructe, nu se mai practica desimburirea dar este recomandabil sa se efectueze in cazul in care se prelucreaza cantitati mici de fructe, deoarece operatia se executa manual, cu dispozitive care se gasesc in comert si productivitatea este foarte mica. Zdrobirea fructelor Fructele se zdrobesc pentru inlesnirea extragerii sucului. Deoarece la executarea acestei operatii se cere sa se evite tinerea in contact prelungit al fructelor zdrobite cu aerul, se recomanda ca zdrobirea fructelor sa se faca numai pe masura trecerii lor in faza urmatoare de prelucrare. In general, toate fructele se zdrobesc, mai putin capsunele si zmeura. Pentru zdrobirea fructelor se pot folosi urmatoarele tipuri de zdrobitoare : a) cutie pentru zdrobire (piua de scinduri) ; b) zdrobitoare cu valturi; c) zdrobitoare razuitoare. Extragerea sucului Presarea este metoda cea mai folosita pentru obtinerea sucului. Inaintea operatiei de presare, majoritatea fructelor sufera o serie de tratamente preliminare, constand in divizarea mai mult sau mai putin avansata si uneori un tratament enzimatic preliminar cu scopul distrugerii substantelor pectice. Gradul de maruntire influenteaza in mare masura asupra randamentului presarii. Operatia de presare depinde de presiunea aplicata si de durata ei. Factorii care influenteaza presarea sunt: - suculenta materiei prime; - grosimea stratului de material; - consistenta si structura stratului de presare; - variatia in timp a presiunii; - materialele auxiliare folosite; - metoda de prelucrare prealabila a fructelor. Exista un foarte mare numar de tipuri de prese utilizate pentru obtinerea sucului, dar indiferent de tipul folosit, sucul trebuie sa aiba un continut de substante solide insolubile care sa fie usor eliminate prin decantare. 2.2. Identificarea fluxurilor poluante

MATERIA PRIMA

Combustibil ---

Transport

--- NOx , CO

Sortare

Apa ---

Spalare

--- Apa uzata

Sortare

Maruntire

Pretratare pulpa

Adaugare de materii auxiliare pentru presare Tescovina Presare(sau centrifugare) Epuizare tescovina SUC

Ambalare

Ambalaje /PET uri -Depozitare

--- deseuri plasticeTescovina epuizata

III. Surse de poluare si agenti contaminanti3.1. Inventarul emisiilor

Reziduu

Aer Pulberi- 3 mg/m COV- 100 mg/m NOx- 250 mg/m SO2- 23 mg/m CO- 55mg/m Apa Ape evacuate in canalizare pH- 7,2 Materii in suspensie- 42mg/m Consum chimic de oxigen ( CCO- Cr)- 65mgO/m CBO5- 44mgO/m NH4- 2,5 mg/m Ptotal- 1mg/m Substan e extractibile cu eter de petrol- 6 mg/m Detergenti sintetici biodegradabili- 7mg/m Ape pluviale pH- 7,2 Materii in suspensie- 2,9mg/m Consum chimic de oxigen ( CCO- Cr)- 15mgO/m CBO5- 3,5 mgO/m NH4- 0,1mg/m Substan e extractibile cu eter de petrol- 5 mg/m Detergenti sintetici biodegradabili- 1 mg/m Sol Hidrocarburi din petrol- 1000 mg/kg substan a uscata ( prag de alerta 1000 mg/kg substan a uscata)

3.2. Identificarea poluan ilor, surse de poluare mediu Surse de poluare Poluan i

i impactul acestora asupra factorilor de

Impactul poluantilor asupra factorilor de mediu

Instalatie de transport fructe de la buncarul de receptie Fazele de spalare , separare si filtrare a fructelor Centrala termica

Pulberi COV

Pulberi NOx

SO2

CO

-se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii. - emisiile de COV au impact asupra aerului, solului si panzei freatice - se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii. - oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental -expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora - contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului - cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor - La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

IV.Practici pentru prevenirea poluarii pentru productie industriala durabila4.1.Practici curente

Aparitia legilor de prevenire a poluarii a redirectionat industria spre managementul mediului; prevenirea poluarii a devenit astfel, optiunea secolului. In timp ce strategiile tipice de management a deseurilor se concentreaza asupra controlului end-of-pipe al poluarii, prevenirea poluarii incearca sa rezolve problema, pornind de la sursa, prin reducerea sursei poluante. In timp ce costurile pentru operatiile de debarasare si utilizare a deseurilor cresc, aplicarea masurilor de prevenire a poluarii devin tot mai atractive. In prezent, industria exploreazaavantajele reducerii deseurilor, fata de tratarea acestora. Exista mari avantaje, atat pentru industrie, cat si pentru persoanele fizice, in cazul prevenirii generarii deseurilor; intr-adevar, prevenirea poluarii este astazi, in primul rand stimulata de industrie, legislatie si de cresterea beneficiilor legate de manipulari ale deseurilor, incepand de la sursa. Legile de prevenire a poluarii fac parte din politica nationala, pornind de la premiza ca deseurile trebuie eliminate sau reduse de la sursa cat de mult posibil, in timp ce produsii poluanti, a caror aparitie nu poate fi prevenita, trebuie reciclati. Se poate spune ca existaurmatoarea ierarhie in managementul deseurilor: reducerea sursei; reciclare / refolosire; tratare; debarasare finala. S-a facut aceasta clasificare ierarhica, astfel incat sa se promoveze examinarea fiecarei alternative, inainte de a trece la urmatoarea. Practicile care diminueaza, evita sau elimina generarea deseurilor sunt considerate ca apartinand categoriei de tehnici pentru reducerea sursei si pot include chiar implementarea unor proceduri simple, cum ar fi curatenia generala. Reciclarea reprezinta folosirea, refolosirea sau recuperarea de deseuri si/sau materiale implicate in tehnicile de recuperare a deseurilor (de exemplu distilarea, filtrarea). Reciclarea poate fi realizata la instalatiile sursa (la locul producerii deseurilor) sau la instalatiile de tratare a deseurilor. Tratarea implica descompunerea sau detoxificarea deseurilor in materiale, care sunt mai putin sau deloc toxice, prin metode chimice, biologice, fizice sau printr-o combinare a acestor metode. Debarasarea a fost inclusa in aceasta ierarhie deoarece s-a acceptat ca vor exista deseuri reziduale. Asa-numitele optiuni de debarasare finala includ: ingroparea deseurilor, folosirea acestora ca ingrasamant, aruncarea lor in oceane si injectia prin puturi de adancime

4.2.Recomandari, propuneri

a) realizarea lucrarilor, dotarilor si aplicarea masurilor pentru ncadrarea in normele, standardele si alte reglementari n vigoare privind protectia mediului; b) lucrari pentru prevenirea poluarilor accidentale prin avarii la instalatii tehnologice, mijloace de transport; c) introducerea unor tehnologii nepoluante sau mai putin poluante si modernizarea celor existente; d) indeplinirea masurilor stabilite de catre autoritati, in scopul diminuarii impactului produs de activitate pna la nivelul de suportabilitate ecologica a zonei; e) valorificarea bazei de materii prime secundare prin refolosirea materiilor utile, a deseurilor, ambalajelor si produselor secundare; f) realizarea lucrarilor de reconstructie ecologica stabilite si aprobate;