producerea materialului saditor viticol 2003 1 (1)

8/18/2019 Producerea Materialului Saditor Viticol 2003 1 (1)

1/15

PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITORVITICOL

Reproducerea reprezintăînsu irea fundamentală așorganismelor vii, trăsătură

biologică utilă pentruconservarea i perpetuareașspeciei.

Cunoa terea biologiei înmul irii vi ei de vie i a factorilor deș ț ț șinfluen ă prezintă importan ă teoretică i practică în ob inereaț ț ș țmaterialului săditor viticol.

Înmul irea vi ei de vie se realizează pe caleț ț generativă (sexuată, prin semin e) sau pe caleț vegetativă (asexuată, prin por iuni de plantă).ț


2/15

ÎNMUL IREA VEGETATIVĂ (ASEXUATĂ)ȚLA VI A DE VIEȚ

Acest tip de înmul ire nu presupune participarea a doițindivizi (cum este în cazul înmul irii generative), motiv pentru careținforma ia genetică vine de la un singur individ (Pop, !"!). Plantaț nouob inută de ine relativ acee i zestre ereditară cu cea a planteiț ț ș mamă(#prea, !!").

Înmul irea pe cale vegetativă se realizează prin următoareleț procedee$ bu! "re# $arcoare# pr!bu "re# $"cropropa%are &"'ș ș"ro& " ao"re*ș

%upă metoda folosită la înmul irea vegetativă, plantelețob inute se împart în două grupe$ț

& plante cu rădăcini proprii, atunci c'nd sistemul radicular i celșaerian apar in aceleia i unită i taxonomice (marcota, prăbu ire,ț ș ț ș bută ire i micropropagare)ș ș& plante fără rădăcini proprii, c'nd sistemul radicular i cel aerianșapar in la unită i taxonomice diferite (altoirea).ț ț


3/15

Î'$u "rea pr"'țbu! "reș

În viticultură, no iunea deț buaș reprezintă &o por iune de vegetalț(coardă sau lăstar cu cel pu in un oc*i), care este capabilă în anumitețcondi ii de mediu să dea na tere la o nouă plantă, form'ndu+ i organeleț ș ș lipsă(rădăcini, lăstari) &.

Această metodă era folosită în viticultura prefiloxerică în mod curent,iar în prezent este larg folosită pe terenurile nisipoase unde filoxera nuînt'lnete condi-ii favorabile de dezvoltare, la înmul-irea portaltoilor, a*ibrizilor direct producători, la înmul-irea rapidă a soiurilor i clonelor noi,valoroase (ernaz, !!/).

Ca metodă de înmul-ire, butăirea se spriină pe două principiifiziologice$- principiul re+"u,"e" or%a'eor + o parte vegetativă detaată de planta+mamă, care posedă cel pu-in un mugure, îi reface organele care îi lipsesc- principiul "'depe'de',e" -"."oo%"ce limitate a organelor + organele

detaate de planta+mamă pot să+i desfăoare func-iile vitale în modindependent, pe timpul c't ac-ionează principiul precedent.


4/15


5/15

uta ii scur i se folosesc în cazul c'nd materialul săditor ob inutș ț țurmează a fi plantat pe terenuri la care p'nza de apă freatică se aflăsituată mai aproape de suprafa a solului. În cazul buta ilor scur i,ț ș ț plantele nou formate au sistem radicular bine dezvoltat, etaat sauneetaat i vigoare mare, put'nd să fie c*iar longevive.ș

6aterialul săditor ob inut din buta i milocii i lungi are rădăcinileț ș șdispuse etaat, însă neuniforme. uta ii lungi se folosesc în specialș la

înfiin area planta iilor cu soiuri nobile pe terenurile nisipoase, maiț țuscate (#prea, !!").

uta ii milocii s+au dovedit a fi ceișmai buni, at't sub aspectul lungimii c'ti a grosimii, fiind generaliza i înș ț

practica viticolă (Pop,!"!).


6/15

Î'r!d!c"'area bua0"or (rizogeneza)7ădăcinile ce se dezvoltă pe un buta sunt rădăcini adventive

care îi au originea în stratul rizogen numit periciclu, în dreptul

razelor medulare (Fig.1). 7ădăcinile apar în apropierea bazei butaului, în mod obinuit la nivelul nodurilor, dar pot apărea i peinternod.

7euita butăirii este condi-ionată de factorii genetici (specia isoiul), ecologici, biologici i te*nici (%eeu, !"!).


7/15

Înmul-irea prin bua0" er." se face în condi-ii de seră, pe toată perioadaanului. 8unt înfiin-ate planta-ii speciale 9tip butaieră:, cu densită-i maride plante ("2 !!!+"5 !!!;*a), folosind distan-e de plantare de ,!+,m între r'nduri i !,2+!,1! m pe r'nd. Aceste planta-ii au ca scop

producerea de coarde altoi, în cazul soiurilor nou create sau a celordeficitare la înmul-ire. %in aceste planta-ii se pot recolta "!! !!! +"2! !!! coarde altoi;*a.

Plantele ob-inute din butaiverzi recolta-i în februarie+martie pot fi plantate la locul

definitiv în cursul aceluiai an.Plantele ob-inute din butaiverzi recolta-i mai t'rziu, suntstratificate toamna cu nisip i plantate la locul definitiv în primăvara anului următor

(%eeu, !"!).


8/15

Înmul-irea prin bua0" e$'"-"ca,", răsp'ndită în practica viticolă, are la bazăutilizarea coardelor de un an care înrădăcinează uor.

Confec-ionarea butailor lemnifica-i$

& fragmentarea coardelor în por-iuni de lungimi diferite, în general de 1! < cm& împrospătarea sec-iunii de la bază la !,2 cm sub nodul bazal i păstrarea

unei por-ini de internod la " +",2 cm deasupra oc*iului din v'rf

& extirparea oc*ilor de la bază la butaii milocii i lungi, păstr'nd numai "+oc*i la partea apicală.

Înrădăcinarea butailor se realizează prin plantarea lor în sere, solarii sau directîn c'mp în coala de vi-e (%eeu, !"!).


9/15

Î'$u "rea pr"' $arcoa1ț6arcotaul se deosebete de butăire prin faptul că separarea de planta

mamă, a noii plante se face numai după înrădăcinare (+1 ani).6arcota reprezintă o por-iune viabilă de coardă sau lăstar pusă încondi-ii de înrădăcinare înainte de a fi desprinsă de planta mamă.

Înrădăcinarea se realizează pe por-iunea de coardă sau de lăstar care seacoperă cu păm'nt, unde datorită umidită-ii i lipsei de lumină-esuturile se men-in mai tinere i formează mai uor rădăciniadventive. %acă se marcotează lăstari, acetia trebuie să fie aibă un gradavansat de lignificare, iar coardele trebuie să aibe v'rsta de un an.

6arcotarea a fost apreciată ca formă ini-ială de înmul-ire a vi-ei+de+vie,mai vec*e dec't butăirea.

În practica viticolă marcotaul se folosete mai mult la completarea

golurilor în planta-iile de vii roditoare în primul r'nd, în planta-iilesituate pe nisipuri, în cele de *ibrizi direct producători i în planta-iile de portaltoi (Vitis berlandieri, Vitis rotundifolia), careînrădăcinează mai greu (Pop, !"!).

În planta-iile de vii obinuite, aflate pe terenuri cu filoxeră, marcotaulse folosete numai în viile care au depăit v'rsta de "2 ani.


10/15

Meode de $arcoa1%upă %radu de "%'"-"care distingem marcotaul 2' erde (la care se folosesc

lăstari) i marcota 2' u+ca (cu folosirea coardelor de un an).%upă procedeele de execu-ie a marcotaului deosebim$ $arcoa1 de +upra-a,!

$arcoa1 pr"' $u0uro"rea coardelor sau lăstarilor i $arcoa1 pr"' 2'%roparea coardeor 2' 0a',ur" (%obrei i colab., !!2).ș

Marcotajul de suprafaţă + coarda sau lăstarul se pun în contact cu solul fără a fiîngropate. Acesta are două variante$ marcota de suprafa-ă simplu i marcotade suprafa-ă cu călc'i.

Marcotajul prin muşuroire constă înacoperirea lăstarilor sau coardelor dela baza butucului cu un muuroi de

păm'nt înalt de circa 1!+12 cm (=ig. 1.).

Coardele se muuroiesc primăvara

devreme imediat după tăierea vi-ei+de+vie, iarlăstarii se muuroiesc în timpul verii (iulie+august) în faza de semilemnificare (De1eu#3454)* Pe por,"u'ea de coard! +au !+ara-a! 2' $u0uro"u de păm'nt

=ig. 1. Marcoa1u pr"' $u0uro"re (dup! De1eu L*# 3454)


11/15

se formează rădăcinile adventive.


12/15

Marcotajul prin îngroparea coardelor în şanţuri poate fi ad'nc (1!+3!cm) (=ig. 3.) sau semiad'nc ("2+! cm), în func-ie de ad'ncimea lacare se îngroapă coardele (=ig. 2.). 8e execută toamna, imediat dupăcăderea frunzelor, sau primăvara înainte de intrarea în vegeta-ie avi-ei+de+vie.

În toamna următoare marcotele înrădăcinate se pot detaa de plantamamă. În practică se recomandă folosirea marcotelor nedetaate de planta mamă, deoarece au o via-ă mai lungă i rodesc sus-inut c*iar din primii ani (%eeu, !"!) .

=ig. 3. 6arcota ad'nc (după %eeu 0., !"!)


13/15

=ig. 5. 6arcota semiad'nc (după %eeu 0., !"!)


14/15

Î'$u "rea pr"' pr!bu "reț șÎn practica viticolă, prăbu irea reprezintă o metodă indirectă de înmul ire,ș ț

fiind mai mult o medodă de regenerare a viilor bătr'ne (Pop, !"!).În primul r'nd, este o măsură de reîngropare a butucilor dezgoli i în urmaț

procesului de eroziune, specific terenurilor în pantă neamenaateantierozional, apoi de refacere a potentialului vegetativ i de produc ieș ț acelor intra i în declin i, în ultimă instan ă, de completare a golurilorț ș ț din

imediata apropiere a butucilor prăbu i i de pe acela i r'nd sau de peș ț șr'nduri învecinate.Principiile fiziologice, mecanismul formării rădăcinilor i factorii deș

influen ă sunt relativ asemănători cu cei de la înmul irea prin marcotaț ț(#prea, !!").

8ub aspect te*nic, prăbu irea se realizează prin săparea unei gropi în urulș

butucului p'nă la ad'ncimea nivelului rădăcinilor bazale, în care se prăbu e te butucul în pozi ie orizontală, lăs'nd o coardă lacomă care seș ș țscoate cu +1 muguri la suprafa ă (Pop, !"!).ț

=iind o metodă bazată pe multă muncă manuală i fără posibilită i deș țmecanizare, metoda de înmul ire a vi ei de vie prin prăbu ire seț ț ș

practică tot mai rar.


15/15

6"b"o%ra-"e

ernaz 4*., !!/ + Cultura vi ei de vie. >ditura 6.A.8.?., ucureti. %eeuț0., !"! + @iticultură. >ditura Ceres, ucureti.%obrei, A., 7otaru, 0iliana, 6ustea, 6.,!!2 + Cultura vi-ei+de+vie. >d.

8olnes, ?imioara.#prea, %. %., "52 + 0ucrări practice de viticultură, >ditura %idactică i

Pedagogică, ucureti.#prea ., !!" + @iticultură. >ditura AcademicPres, Clu+Bapoca.ȘPop Bastasia, !"! + Curs de viticultură generală. >ditura >ion, Clu+Bapoca.& *ttp$;;vita+de+vie.g*idularadean.ro;categoria;"1/;butasi+de+vita+de+vie+

.*tml& *ttp$;;DDD.*orticultura+

bucuresti.ro;fisiere;file;E%;6anualeF!E%;@iticultura.pdf& *ttp$;;DDD.pietroasavec*e.ro;material+saditor+viticol& *ttp$;;DDD.scritube.com;economie;agricultura;P7#%GC>7>A+

6A?>7EA0G0GE+8A%E?#/532.p*p

producerea materialului saditor viticol 2003 1 (1)

Documents