curs - colectarea si conservarea materialului didactic

8/16/2019 Curs - Colectarea Si Conservarea Materialului Didactic

http://slidepdf.com/reader/full/curs-colectarea-si-conservarea-materialului-didactic 1/20

COLECTAREA SI CONSERVAREA

MATERIALULUI DIDACTIC

INTRODUCERE

Material didactic - orice material care este destinat istruirii, fiind folosit înînvăţământ.

Câteva exemple de materiale didactice: ierbare cu plante presate, colecţii deseminţe, planşe, mulaje, insectare, preparate microscopice, truse pentru laborator,folii transparente, mijloace audio-video etc.

ncă din cele mai vec!i timpuri, iubitorii de plante şi flori şi-au pus problema păstrării lor cât mai mult timp. n urmă cu circa "## de ani s-a $ăsit un mijloc simplu

şi practic pentru conservarea plantelor prin presare şi uscare, fiind apoi fixate pe ofoaie de !ârtie.

%enumirea de ierbar provine de la cuvântul latin &herba' (iarbă, plantă), iar &herbarium' (colecţie de plante).

Cele mai importante ierbare pe plan mondial sunt pre*entate în tabelul +.

abelul +.

Cele mai importante ierbare pe plan mondial

/01/23 4r. de specii

Mu*eul 4aţional de storie 4aturală, 5aris, 6ranţa 7."##.###

8rădina 0otanică din 4e9 or;, <21 =.>##.###

nstitutul 0otanic ?omarov, <t. 5etersbur$, /usia =.+@#.###

8rădina 0otanică /e$ală, ?e9, 1n$lia =.###.###

8rădina 0otanică din 8eneva, lveţia @.###.###

8rădina 0otanică din Missouri, <t. 3ouis, <21 ".A=#.###

Mu*eul <uede* de storie 4aturală, <toc;!olm, <uedia ".@##.###

Mu*eul 0ritanic de storie 4aturală, 3ondra, 1n$lia ".>##.###

+



Tipuri de ierbare

<e cunosc mai multe tipuri de ierbare, clasificate după următoarele criterii:

/01/

- ierbar cu plante utile omului şi animalelor (cu plante alimentare, furajere,melifere, ornamentale, te!nice, medicinale şi aromatice etc.).

- tematice - cuprind diferite cate$orii de plante, de ex: ciuperci, muşc!i,lic!eni, esenţe lemnoase etc.

- sistematice (taxonomice) - cuprind taxoni ve$etali aranjaţi în ordinesistematică, (taxon - unitate, cate$orie sistematică în clasificarea re$nului ve$etal şianimal, cuprin*ând populaţii cu aceeaşi ori$ine). <istematica plantelor studia*ăasemănările şi deosebirile dintre plante, pe ba*a cărora se stabileşte $radul deînrudire dintre acestea, presupune şi evidenţia*ă ori$inea şi etapele lor de evoluţie şile clasifică într-un sistem natural care are ca unitate fundamentală specia.

- fitocenologice (geobotanice) - cuprind taxoni ve$etali $rupaţi în fitoceno*e,(fitoceno*ă - $rupare naturală a tuturor plantelor care trăiesc într-un anumit mediu şisunt condiţionate de anumiţi factori fi*ici, $eo$rafici şi biolo$ici). 1cest ierbar se vareali*a pe diverse fitoceno*e (de ex. plante de pădure de stejar, fa$, brad etc.).

- ecologice - plantele sunt $rupate în funcţie de biotopul din care au fostcolectate, (biotop - mediu $eo$rafic (!abitatul) în care trăieşte un $rup de plante şianimale în condiţii omo$ene). erbarul ecolo$ic trebuie să scoată în evidenţăle$ăturile ce există între plante şi ecosistemul din care acestea fac parte (de ex. planteiubitoare de lumină - care cresc în bătaia directă a ra*elor soarelui (eufote), plantecare cresc în umbră (afote), plante de mlaştini etc.).

- fenologice - cuprind taxoni ve$etali ordonaţi în funcţie de ciclul lor dede*voltare (de ex. perioada de înflorire). 1cesta se mai numeşte şi ierbarul înfloririi

plantelor şi trebuie să cuprindă plante care înfloresc în anumite perioade.

- biologice - mai poate fi numit şi ierbarul comparativ al plantelor. 1cestierbar se va reali*a astfel încât să scoată în evidenţă anumite particularităţi a plantelor. 5e aceeaşi planşă de ierbar vor fi lipite două exemplare din aceeaşi plantă,dar cu condiţia ca acestea să fi crescut în condiţii diferite (plante crescute la lumină şiumbră, plante crescute în condiţii de umiditate normală şi în secetă etc.).

- morfologice - sunt inserate specii diferite, $rupate după criterii morfolo$ice(tipul de aparat ve$etativ, tipul de or$an ve$etativ (rădăcina, tulpina, frun*a), saureproducător (floarea ş.a.).

- de!olt"rii plantelor B se vor putea reali*a diferite planşe de ierbar cuetapele de*voltării anumitor plante (de ex. ierbarul de*voltării $râului).

>

cu plante utile

tematicesistematice (taxonomice)fitocenologice (geobotanice)ecologicefenologicebiologicemorfologicede!olt"rii plantelor



#ER$ORI%&RE&

(CO'ECT&RE& '&NTE'OR)

erbarul (!erbarul) este o colecţie de plante uscate prin presare, aranjate pe

coli speciale şi ordonate în funcţie de tematica acestuia.

e!nica de întocmire a unui ierbar implică o serie de operaţii succesive:!erbori*area, uscarea prin presare, determinarea (identificarea taxonilor), aranjarea

pe coli şi conservarea plantelor.

5entru !erbori*are sunt necesare o serie de ustensile şi materiale (fi$. +.):

- lupa (cu putere de mărire de +#x şi >#x) este necesară pentru o primăidentificare a plantelor pe teren, facilitând observarea unor caractere morfolo$ice

inaccesibile oc!iului uman- deplantorDdeplantator metalic (lopăţică) - cu ajutorul lui se scot plantelesuperioare tericole împreună cu porţiunea lor subterană

- cuţit cu lama lun$ă şi bine ascuţită (cosor) - util la desprinderea lic!enilor şimuşc!ilor de pe substrat (scoarţa arborilor, pietre, lemne, pământ)

- dalta şi ciocanul - necesare pentru obţinerea unor fra$mente de stâncă pecare se de*voltă unele $rupe taxonomice de lic!eni

- botanieră (cutie specială din tablă, de formă cilindrică) în care sedepo*itea*ă temporar plantele colectate pe teren în lipsa acesteia pot fi utili*ate

pun$i de material plastic- presa de teren este necesară deoarece unele plante trebuiesc introduse în

presă imediat după colectare presa este formată din două plăci de placaj sau carton,de formă dreptun$!iulară (E# x F" cm), ce pot fi strânse cu c!in$i sau ben*i decauciuc, între care se prind colile de su$ativă (sau foile de *iar), intercalându-se şicâteva coli de carton $ofrat pentru a asi$ura aerisirea

- !ârtie su$ativă specială sau în lipsa acesteia !ârtie de *iar, necesară la presarea plantelor pe teren

- etic!ete pe care se vor nota imediat după colectare, denumirea plantei (dacăaceasta poate fi identificată pe teren), localitatea, staţiunea, altitudinea, expo*iţia şidata colectării

- caiet de teren în care se trec toate datele referitoare la plantele colectate- !arta re$iunii în care se face deplasarea şi o busolă - indispensabile pentru

orientarea în teren

E



6i$.+. Ustensile necesare colect"rii plantelor:+ - deplantor > - cosor E - daltă

F - lopăţică " - botanieră @ - presă de teren.

* Colectarea plantelor

Colectarea plantelor se face numai pe vreme frumoasă, uscată (dar nu arşiţă)de preferat înainte de căldura amie*ii, deoarece anumite flori se înc!id ca să se apereîmpotriva uscăciunii. 5lantele colectate trebuie să fie sănătoase, cu toate or$aneleve$etative (cu rădăcină, tulpină, mu$uri, frun*e) şi reproducătoare (spice, conuri,flori) dacă pentru determinare sunt necesare şi fructele, aceeaşi plantă va fi colectată

în diferite stadii fenolo$ice (în perioada de înflorire şi după maturarea fructelor).5entru colectarea plantelor trebuie să se cunoască cu exactitudine planulcalendaristic al apariţiei lor. 1stfel unele plante nu le putem colecta decât primăvaradevreme şi un timp foarte scurt (de ex. $!ioceii, coada calului, ciuboţica cucului,mierea ursului etc.). ot primăvara înfloresc anumiţi arbuşti şi arbori (de ex. alunii,răc!ita, vişinul, cireşul, caisul, piersicul etc.).

Gara se colectea*ă plantele de fâneţe, cele de pe mar$inea apelor, din live*i,din păduri, mărăcinişuri etc.

5lantele monoice (carpen, alun, fa$, stejar, arin etc.) şi cele dioice (salcie, plop etc.) vor fi colectate în etape diferite în funcţie de evoluţia celor două sexe, atâtflorile femele cât şi cele mascule. 3a plantele ierboase dioice se va colecta întrea$a

plantă masculă sau femelă (cânepa, ur*ica mare, !ameiul etc.).

F



5lantele erbacee cu !abitus mic se colectea*ă inte$ral de la plantele erbaceede dimensiuni mari se pot îndepărta acele porţiuni de tulpină care nu pre*intăimportanţă taxonomică.

%e la plantele lemnoase (arbori, arbuşti, subarbuşti) se vor lua doar acele părţicare sunt strict necesare pentru determinarea lor (ramuri tinere cu frun*e şi mu$uri,

flori, fructe, iar uneori şi eşantioane de ritidom), (ritidom - strat extern al scoarţeiarborilor bătrâni, alcătuit din ţesuturi moarte care se desprind în lamele subţiri).<e recomandă a se colecta mai multe exemplare din aceeaşi specie, dar nu se

vor lua niciodată toate plantele întâlnite, iar în ca*ul celor rare şi ocrotite nu se vacolecta nici una pre*enţa plantei va fi notată în caiet şi dacă este posibil i se va faceo foto$rafie.

5lantele mai mici se colectea*ă într-un număr mai mare de exemplare, ca să poată acoperi în intre$ime o planşă de ierbar, iar de la plantele mai mari (caredepăşesc mărimea planşei de ierbar) se colectea*ă doar anumite porţiuni de plantă,iar de fiecare plantă colectată se va ataşa câte o etic!etă.

5lantele pot fi introduse imediat în presă sau depo*itate şi transportate în

botaniere sau pun$i de material plastic.Colectarea materialului botanic se face în mod diferit pentru diversele $rupe

taxonomice.'ic+enii datorită particularităţilor lor biolo$ice, pot fi colectaţi în tot timpul

anului. ste de preferat ca materialul biolo$ic să fie colectat pe timp umed, cândtalurile nu se rup, (tal - or$an ve$etativ rudimentar întâlnit la al$e, ciuperci şi lic!eni,nediferenţiat în rădăcină, tulpină şi frun*e).

Colectarea se face cu un cuţit prin intermediul căruia lic!enii pot fi desprinşide substrat împreună cu o porţiune din acesta. 5entru lic!enii saxicoli (care trăiesc pestânci sau roci), crustoşi se va utili*a dalta şi ciocanul, cu ajutorul cărora se potobţine fra$mente din stânca pe care se de*voltă aceştia iar cei li$nicoli (de pe scoarţacopacilor) se colectea*ă cu tot cu substrat folosind un cuţit.

Obser!a,ii:- fiecare eşantion lic!enic va fi desprins cu o porţiune de substrat, acordându-

se o atenţie deosebită mar$inii talului şi peritecii (or$anul de fructificaţie), caretrebuie să însoţească eşantionul, fiind caractere de determinare

- lic!enii saxicoli şi $elatinoşi fiind foarte fra$ili, trebuie manipulaţi cu multăatenţie pentru lic!enii $elatinoşi, uscaţi se recomandă ca înainte de ambalare să fieuşor umectaţi, ceea ce le conferă elasticitatea necesară.

- probele colectate se ambalea*ă imediat, separat, în pliculeţe numerotate,

confecţionate în prealabil în acest scop.- lic!enii se usucă între două coli de su$ativă, se determină şi se introduc în plicuri transparente, care se vor lipi pe coala de ierbar.

5entru briofite (muşc!i) te!nica de colectare este în $eneral asemănătoare cucea a lic!enilor. xemplarele Hcomplete' se curăţă bine de resturile or$anice şiminerale. 5entru muşc!ii care înma$a*inea*ă multă apă este necesară îndepărtareaacesteia prin tamponare cu !ârtie su$ativă sau lăsându-i să se *vânte la un loc uscat şi

bine aerisit. Muşc!ii presaţi se pun de asemenea în plicuri confecţionate în acest scop(fi$. >.).

"



6i$. >. licuri pentru ambalarea i conser!area lic+enilor i muc+ilor.

>. 5resarea şi uscarea

5entru a se putea păstra un timp cât mai îndelun$at plantele colectate, eletrebuie să fie uscate la o anumită presiune, temperatură şi umiditate. 5entru a se

putea usca plantele în anumite condiţii de presiune vom avea nevoie de un dispo*itivcare se numeşte Hpresă botanică' (sau presă pentru plante) (fi$. E.).

@

6i$. E. resa botanic"

http://museum.gov.ns.ca/infos/plants/press.gif





n nici un ca* nu se vor usca plantele în cărţi sau reviste, din cau*a faptului cănu se poate face aerisirea, iar plantele se înne$resc şi muce$ăiesc, devenind astfelinutili*abile pentru ierbar.

5resarea şi uscarea plantelor se face în linii $enerale, în mod similar la toate$rupele de plante. 5lantele colectate trebuiesc presate şi uscate imediat după

colectare, în ca* contrar se ofilesc şi se *bârcesc. %acă această operaţiune trebuieamânată din diverse motive, atunci plantele se pot păstra în fri$ider pentru o perioadăde timp până la presare.

6iecare plantă se curăţă bine de pământ, se aşea*ă pe !ârtia de filtru specială(sau pe !ârtie de *iar).

1lături de plantă (e) pe fiecare coală se aşea*ă şi etic!eta pe care au fostcompletate toate datele menţionate.nainte de a fi aşe*ate pe coli, or$anele tuberi*ate (rădăcini, ri*omi, bulbi şi tuberculi)vor fi secţionate, de re$ulă lon$itudinal, reţinându-se numai părţile esenţiale aleacestora. 5entru inactivarea en*imelor din bulbi aceştia se scufundă în apă clocotităsau soluţie de acid boric (soluţia de acid boric previne putre*irea şi muce$ăirea).

1şe*area plantelor se face într-o po*iţie cât mai naturală. 6run*ele şi florile sevor întinde foarte bine cel puţin una sau două frun*e vor fi răsucite cu +A#I pentruca la determinare să se poată anali*a cu uşurinţă ambele feţe foliare. 6lorile vor fi deasemenea, cât mai mult posibil desfăcute pentru a facilita anali*a detaliată acomponentelor lor.

5lantele mari care depăşesc cadrul !ârtiei de presare se îndoaie făcând >BEcoturi, potrivindu-se pe dimensiunile !ârtiei, cu o aranjare cât mai naturală arădăcinii, frun*elor şi florilor.

5este fiecare coală pe care au fost aranjate plantele, se pune aşa numitul Hstrattampon' format din două sau trei coli de su$ativă sau !ârtie de *iar.5lantele cu spini, $!impi, cele lipicioase (cleioase) şi cele suculente se presea*ăseparat.

5entru plante cu or$ane suculente se recomandă a se aşe*a sub şi pesteacestea un strat subţire de vată !idrofilă care asi$ură o mai rapidă şi mai perfectă

presare a lor.5lantele trebuiesc aranjate în aşa fel, încât în permanenţă pac!etul ce se

formea*ă să aibă o formă perfect paralelipipedică. Când pac!etul are înălţimea deF#B"# cm se introduce între plăcile presei şi se strân$e cu c!in$i. n lipsa presei

poate fi utili*ată o placă de lemn (E" x "# cm) care se aşea*ă peste pac!etul de plante, iar peste aceasta o $reutate corespun*ătoare care să asi$ure presarea optimă.5lantele trebuiesc ţinute în presă până la completa uscare fiindcă altfel se încreţesc

(în special florile şi frun*ele).5lantele se usucă în decurs de mai multe *ile, dar este necesar ca Hstratultampon' să fie sc!imbat în fiecare *i, !ârtia umectată fiind sc!imbată cu alta perfectuscată (fi$. F). 5utem să ne dăm seama dacă plantele sunt complet uscate, prinatin$ere cu mâna.

=



6i$. F. .istemul de sc+imbare a +/rtiei la uscarea plantelor*

0* Determinarea plantelor

5entru determinarea plantelor se porneşte întotdeauna de la $eneral spre particular. n ordine descrescătoare se începe de la: încren$ătură, clasă, ordin,familie, $en, specie, varietate şi soi (dintre acestea, cea mai importantă fiindidentificarea speciei).

5entru determinare se utili*ea*ă: determinatoare, albume, atlase etc. ndeterminatoare sunt incluse c!eile dic!otomice, desenele şi foto$rafiile !abitusuluitaxonilor sau a unor caractere morfolo$ice şi anatomice esenţiale.

C!eia dic!otomică B repre*intă o scurtă descriere a plantelor, a caracterelor diferitelor unităţi taxonomice, în special indicarea caracterelor diferenţiale.

Comparând caracterele morfo-anatomice ale plantei de determinat cu celeincluse în c!ei, desene şi foto$rafii se poate ajun$e în final la cunoaşterea taxonuluicăreia îi aparţine specimenul respectiv.

F. Montarea plantelor pe colile de !erbar

%upă uscarea completă plantele presate se vor aranja pe colile de ierbar.6ixarea plantelor pe colile de ierbar nu se va face prin lipirea acestora direct de foaie,ci folosindu-se bucăţi de !ârtie (cu lipici) sau bandă ade*ivă.

<eminţele colectate se introduc într-un plic transparent care se lipeşte pe coalade ierbar.

n colţul din dreapta-jos al colii se lasă suficient loc pentru lipirea etic!eteicare va cuprinde: denumirea ştiinţifică ($enul şi specia) şi populară, familia, data şilocul cule$erii.

5e fiecare planşă se va lipi o sin$ură plantă, dacă aceasta este mare sau maimulte, în ca*ul celor mai mici. %acă este posibil se vor lipi pe aceeaşi planşă maimulţi indivi*i aflaţi în diferite fa*e fenolo$ice. (6i$. F: >-F).

alofitele (lic!eni, muşc!i) vor fi ambalate în pliculeţe speciale, confecţionatedin coli albe de !ârtie (6i$. E). 1cestea la rândul lor vor fi lipite pe coala de !erbar. n

A



funcţie de mărimea pliculeţelor pe aceeaşi coală pot fi lipite >-A pliculeţe, având însă$rijă ca plicurile de pe o coală să alterne*e cu cele de pe coala anterioară şiurmătoare (fi$. ".).

%upă lipirea tuturor plantelor, colile se $rupea*ă după criterii taxonomice (pe

încren$ături, clase, ordine, familii, $enuri şi specii) sau în alt mod, în funcţie descopul pentru care a fost întocmit ierbarul respectiv.

6i$. ". 1ariante de aran2are a plicule,elor pe colile de +erbar: +a, +b, +c.Modalităţi de aranjare a cormofitelor pe colile de !erbar în ca*ul exemplarelor de

talie mică (>), medie (E) şi mare (F).

"strarea ierbarului5lanşele de ierbar se vor păstra în bibliorafturi, într-un dulap înc!is, în care se

păstrea*ă numai ierbarele.ot în aceste dulapuri se vor pune mici tăviţe cu naftalină (sau produse

similare), care protejea*ă plantele împotriva atacului diferitelor insecte. %ulapurile încare se păstrea*ă ierbarele trebuie să fie în încăperi uscate şi călduţe. n ca*ul

păstrării ierbarelor în încăperi umede şi reci, plantele pot fi atacate de muce$ai.Jdată pe an ierbarele trebuie de*infectate cu vapori de sulfură de carbon.

5entru aceasta, în dulapul în care se păstrea*ă ierbarele se va pune o sticluţă (fărădop) cu sulfură de carbon şi se lasă până în *iua următoare, când dulapul se va aerisi.

7



CO'EC3II DE '&NTE RE&R&TE RIN &'TE 4I5'O&CE

Uscarea plantelor 6n nisip5lantele uscate prin această metodă suferă o deformare minimă şi rămân cu

aspectul lor natural.

4isipul trebuie să fie foarte fin, uscat şi curat. 5entru aceasta nisipul trebuiecernut printr-o sită cu oc!iuri de #,E-#,F mm, apoi spălat cu apă de la robinet, iar lasfârşit cu apă distilată.

%upă spălare, nisipul se va calcina prin încăl*irea lui pe o plită electrică (sauo lampă de $a*), până ce nu mai scoate deloc fum. 5rin acest proces, se vor arde şiresturile de substanţe or$anice.

%upă calcinare, nisipul se mai spală odată cu KCl (în proporţie de +:+), ca săse poată distru$e sărurile formate în urma calcinării şi carbonaţii în care unelenisipuri sunt foarte bo$ate. 1poi se mai clăteşte cu apă distilată şi se va usucacomplet.

2scarea plantelor în nisip se poate face în cornete de !ârtie $roasă, sau încutii de carton. Cornetele trebuie să aibă pe o parte laterală nişte fante, care seacoperă în timpul uscării plantelor şi se desc!id pentru scur$erea ulterioară anisipului.

%upă ce plantele au fost acoperite total cu nisip, cornetele sau cutiile seaşea*ă în apropierea unei surse de căldură şi se lasa la uscat cu cca. "-@ *ile mai multdecât în ca*ul uscării prin presare. %upă uscarea plantelor, acestea se scot din nisipcu foarte mare atenţie pentru că se pot rupe foarte uşor.

5lantele uscate prin această metodă trebuie păstrate sub un clopot de sticlă,într-un dulap înc!is (pentru a se evita decolorarea plantelor).2scarea plantelor cu fierul de călcat

1ceastă metodă de uscare se aplică cu succes plantelor mai $roase şi *emoase (de ex.floarea de brusture). 5lanta se pune între mai multe foi de !ârtie su$ativă, peste carese trece de câteva ori cu fierul de călcat (care nu trebuie să fie foarte fierbinte). 5rinacest preocedeu, se face doar o uscare parţială a plantelor, fiind necesară şi o uscareulterioară în presa botanică.

Uscarea plantelor prin op"rireste tot o metodă de uscare parţială a plantelor $roase şi *emoase. 5lantele

(fără flori) se opăresc în apă fierbinte, în care s-au adău$at şi câteva picături de acid boric sau acid acetilsalicilic (pentru a se evita înne$rirea plantelor). %upă +#-+"minute, plantele se scot din apa fierbinte, se şter$ cu o !ârtie su$ativă şi se

completea*ă restul uscării în presa botanică.%easemenea, pentru prevenirea căderii frun*elor de conifere ( Larix,Taxodium, Picea, Abies) ramurile se scufundă timp de E minute în apă adusă lafierbere.

Uscarea plantelor 6n !at" +idrofil"5rin această metodă de uscare se poate păstra bine forma plantelor, deoarece

se pot presa uniform atât părţile $roase cât şi cele subţiri ale plantelor. Gata se aşea*ăîn straturi subţiri în care se aşe*ă plantele la uscat în locul !ârtiei su$ativă.

1cest procedeu se aplică în special florilor de*membrate, care se usucă foarteuşor prin această metodă, iar plantele uscate îşi păstrea*ă culoarea, aproape fără să-şi

sc!imbe nuanţa variată a corolelor (în ca*ul uscării normale, culoarea florilor dispare parţial sau total).

+#



&'TE CO'EC3II DE '&NTE

Colec,ii de plante conser!ate 6n lic+iden afară de colecţiile de plante în stare uscată, se pot reali*a şi colecţii de

plante în diferite lic!ide de conservare (de ex. soluţie de: formol, alcool etilic, clorură

de sodiu, acid acetic, sau alte soluţii complexe). 5lantele preparate în diverse lic!ideîşi pierd total sau parţial culoarea lor naturală. 5entru prevenirea pierderii culorii,

plantele se ţin într-o soluţie de fixare a pi$menţilor şi de întărire a ţesuturilor.5lantele se introduc în soluţii de sulfat de cupru de E#L în apă distilată, sau

apă de i*vor fiartă şi răcită. 5lantele de culoare mai desc!isă se ţin +-> *ile, iar celede culoare înc!isă E-F *ile, după care se spală cu o soluţie de formalină.

<oluţie de formol (de concentraţia EL) se poate utili*a pentru conservareacelor mai diferite plante. Când se lucrea*ă cu formol, trebuie avut în vedere faptul căaceastă substanţă are un miros foarte înţepător.

<oluţie de alcool etilic (de concentraţie 7#). n ca*ul în care se conservăfructe, alcoolul se sc!imbă după E-F *ile, datorită faptului că apa conţinută în fructediluea*ă mult soluţia şi fructele vor putre*i.

<oluţie de clorură de sodiu (sub formă de soluţie saturată). 5entru preparareasoluţiei se pune apă într-un vas la fiert şi se adau$ă clorură de sodiu până cândaceasta nu se mai di*olvă. %upă răcire, soluţia se filtrea*ă şi se poate utili*a.

<oluţie de acid acetic (de concentraţie +#-+"L) se obţine prin diluarea esenţeide oţet

Colec,ii de plante preparate prin macerareMacerarea se foloseşte pentru obţinerea fasciculelor fibrovasculare din

anumite or$ane ale plantelor. %e exemplu, dacă se doreşte obţinerea fasciculelor

fibrovasculare a unei rădăcini, se va lua o rădăcină bătrână şi se va ţine în apă pânăvor putre*i toate părţile moi ale acesteia (apa se sc!imbă cât mai des). %upă ce parteamoale a rădăcinii a putre*it, rădăcina se va spăla şi se va usca. n mod similar se

procedea*ă şi cu alte or$ane ale plantelor.

Colec,ii de plante preparate prin uscare natural"5rin această metodă, se pot conserva plantele ierboase şi lemnoase. 5lantele

se usucă în între$ime la umbră, câte una sau mai multe odată.

Colec,ii de alge1l$ele sunt plante acvatice care se $ăsesc în apele dulci, mări şi oceane. le

pot fi de culoare verde, roşie, brună etc. 5entru conservarea acestor plante se folosescsoluţii speciale.

Colec,ii de lic+eni3ic!enii sunt plante de talie mică, de câţiva centimetrii şi diverse culori, care

se fixea*ă pe scoarţa arborilor, stânci, sol etc. <e pot face foarte uşor colecţii delic!eni, prin uscare naturală, sin$ura problemă fiind faptul că aceştia sunt foartesfărâmicioşi. 3ic!enii se păstrea*ă pe planşe de ierbar (în plicuri transparente) sau încutii acoperite cu sticlă.

++



Colec,ii de muc+iMuşc!ii sunt foarte răspândiţi în păduri pe scoarţa copacilor, pietre sol etc.

1ceştia se colectea*ă primăvara, împreună cu sporo$onul (or$an, de forma unei urne,în care se formea*ă sporii).

Muşc!ii presaţi se păstrea*ă în plicuri (ca lic!enii), sau se pot fixa mai multe

exemplare pe planşe (ca la celelalte plante superioare).

Colec,ii de esen,e lemnoase5entru reali*area acestor colecţii, se fac secţiuni transversale ale tulpinilor

(împreună cu scoarţa) la diverşi arbori şi arbuşti, cu dimensiuni de >#->" cm. nca*ul apariţiei unor dăunători, lemnul se tratea*ă cu alcool te!nic de A"-7#. <e potface diverse colecţii de arbori fructiferi, ornamentali, forestieri, esenţe tari, moi etc.

1ceste esenţe lemnoase se păstrea*ă în locuri uscate, ferite de ra*ele solare.

Colec,ii de bure,i usca,i de copaci (iasc")1ceşti bureţi cresc pe trunc!iurile copacilor bătrâni sau în curs de putre*ire,

sub formă de excrescenţe semicirculare. 5entru combaterea insectelor din interiorulcorpului ciupercii, aceasta se ţine +#-+" minute într-un vas cu alcool etilic denaturatde A"-7# , după care se va usca.

Colec,ii de fructe5entru păstrare, fructele se recoltea*ă după ce au ajuns la maturitate (de

obicei toamna). <e pot face diverse colecţii de fructe (de!iscente, inde!iscente,cărnoase, uscate, simple, compuse etc.).

6ructele cărnoase se păstrea*ă în borcane (în soluţii de conservare), care se ţinîn dulapuri înc!ise. 6ructele uscate se pot păstra în diverse vase de sticlă, sau cutii,după ce se usucă bine în prealabil.

Colec,ii de semin,e5entru păstrare, seminţele se colectea*ă de la plante care au fost deja

determinate, datorită faptului că la unele specii, semniţele sunt foarte asemănătoare şise pot confunda uşor. %upă recoltare, seminţele se curăţă de impurităţi şi se lasă lauscat. <e pot face diverse colecţii de seminţe (la plante cultivate, alimentare, furajere,silvice, medicinale şi aromatice etc.).

<emniţele se păstrea*ă în eprubete, sau alte vase de sticlă etic!etate şi bineînc!ise pentru a proteja seminţele de diverşi dăunători.

Colec,ii de fitopatologie1ceste colecţii se pot $rupa în funcţie de: plantele atacate, tipul de or$anatacat etc. 5lantele atacate de diverse boli, se conservă similar cu cele care suntsănătoase (prin presare, sau în lic!ide de conservare).

Colec,ii de plante atacate de di!eri d"un"tori<e pot face şi colecţii de plante care au fost atacate de insecte dăunătoare.

8ruparea colecţiilor se poate face în funcţie de: dăunători, plantele sau or$aneleatacate.

0ulbii, tuberculii şi rădăcinoasele, după spălare, se păstrea*ă în soluţie de sulfatde sodiu şi acid sulfuric. 3a unele preparate ver*i, li se poate conserva pi$mentul

clorofilian prin ţinerea lor timp de F-" *ile în soluţie de sulfit de sodiu şi acid sulfuric.<eminţele, boabele, mu$urii, bobocii florali atacaţi pot fi uscaţi şi păstraţi în eprubete,

+>



borcane, cutii cu capac de sticlă etc. 6run*ele atacate se introduc în presa botanică, iar după uscare acestea se pot fixa pe planşe de ierbar.

Colec,ii de ciuperci cu p"l"rieMarea majoritate a ciupercilor sunt saprofite (se de*voltă pe resturile altor

or$anisme ve$etale moarte), altele sunt para*ite (se de*voltă pe seama altor or$anisme vii). %acă ciuperca este li$nicolă sau foliicolă, se recoltea*ă împreună cuo porţiune din substratul pe care se de*voltă.

n momentul colectării, este necesar să se note*e următoarele date: !abitatulciupercii, localitatea şi data. %easemenea se fac câteva foto$rafii în mediul natural şiobservaţii asupra unor caractere foarte importante, pentru determinarea speciilor demacromicete, precum: culoarea pălăriei, piciorului, culoarea lamelor etc. %upăcolectare, macromicetele se împac!etea*ă individual în pun$i de !ârtie, care seintroduc în: botaniere sau cutii.

3a determinarea macromicetelor, pe lân$ă cercetarea caracterelor macroscopice, este necesar să se facă examenul microscopic al sporilor în acest

scop, trebuie să se obţină o sporo$ramă. Ciuperca se aşea*ă în po*iţie verticală pe ofoaie de !ârtie (sau pe o placă de sticlă) şi se acoperă cu un clopot de sticlă câtevaore, până se obţine sporo$rama (fi$. @). 3a speciile cu spori albi sau incolori, se poatefolosi !ârtie nea$ră sau colorată, iar la speciile cu spori coloraţi, se va folosi !ârtiealbă. %in sporo$rama astfel obţinută, se folosesc spori pentru obţinerea de preparatemicroscopice, în vederea examinării la microscop şi determinării speciilor.

Macromicetele se pot conserva prin mai multe metode: prin uscare (laspeciile care conţin mai puţină apă), prin injectare, sau în soluţii de conservare.

Conservarea ciupercilor prin uscare se poate face pe cale naturală, sau înnisip, cu ajutorul unor surse de căldură (sobe, becuri etc.) sau prin expunerea lasoare, timp de câteva *ile. emperatura cea mai potrivită pentru uscarea ciupercilor

este de E"-F#C. 5rin uscare, se pot conserva atât corpuri fructifere între$i, cât şiciuperci secţionate lon$itudinal, cu o $rosime de circa + cm, care se pun în presa

botanică. %upă uscare, în condiţii corespun*ătoare, materialul se poate folosi pentrureali*area !erbarului micolo$ic.

Conservarea prin injectare. Ciupercile se menţin timp de +-> ore în alcooletilic (de concentraţie 7#L), apoi se injectea*ă în corpul ciupercii (cu o serin$ă cuacul mai $ros) o soluţie concentrată de silicat de sodiu sau potasiu, după care se un$eşi întrea$a ciupercă cu această soluţie (în special lamele pălăriei). 1poi se expun lacăldură uşoară, până se usucă silicatul, iar ciupercile se întăresc.

Conservarea în soluţii. 1ceastă metodă se foloseşte în special la ciupercile cu

corpul moale şi cărnos, care nu se pot păstra bine prin uscare. Ciupercile se curăţă şise lasă la uscat +-> *ile pentru a pierde o parte din apa conţinută.5entru conservare se folosesc lic!ide conservante, precum:<oluţie alcoolică cu sulfat de cupru. <e prepară din apă distilată (@## ml),

alcool etilic de 7#L (E## ml) şi sulfat de cupru (>" $).<oluţie formol-sulfat de *inc. <e prepară din apă distilată (+### ml), formol

F#L (" ml) şi sulfat de *inc (+> $).1pă formolată. ste o soluţie de formol F-+#L. 1ceasta are de*avantajul că

produce, în timp, înmuierea ciupercilor cărnoase.1lcool etilic diluat. <e foloseşte soluţie alcoolică de @#-A#L. 5re*intă

inconvenientul că decolorea*ă multe specii de ciuperci.

1mestecul de alcool etilic-formol. <e obţine din + parte alcool etilic 7# L la E părţi de formol "L.

+E



1mestecul alcool-formol-acid acetic. <e obţine din +A părţi de alcool etilic=#L, > părţi formol şi + parte acid acetic.

<e mai poate folosi pentru conservare şi soluţie saturată de clorură de sodiu,la care se adau$ă câteva picături de acid boric.

Ciupercile conservate prin uscare şi injectare se păstrea*ă în dulapuri înc!ise

(eventual vitrine), iar borcanele cu ciupercile conservate în soluţii trebuie înc!iseermetic şi păstrate la întuneric, pentru a se evita decolorarea ciupercilor.

+F

6i$. @. .porogram":

a - carton de !ârtie b - clopot de sticlăc - carpo*om

d - praf sporifere - aspectul microscopic alunor ba*idiospori



Colec,ii de plante medicinaleJrientările actuale în medicină sunt $refate tot mai mult pe utili*area

fitoterapiei (tratamentul cu produse farmaceutice obţinute din plante).5este jumătate din produsele farmaceutice au la ba*ă plante medicinale, sau

au în compo*iţia lor principii active extrase din plante (alcaloi*i, $lico*i*i, uleiuri

volatile etc.). 5lantele medicinale şi aromatice cultivate repre*intă surse inepui*abilede materii prime pentru industria farmaceutică, alimentară, cosmetică, a săpunurilor,coloranţilor etc.

2nele plante (coriandrul, levănţica etc.) au utili*are mixtă (medicinală şiaromatică), altele au numai utili*ări terapeutice (de$eţelul, mătră$una etc.).

%e la plantele medicinale se recoltea*ă unul sau mai multe or$ane de lasuprafaţa solului (frun*e, flori, inflorescenţe, fructe, seminţe, mu$uri, scoarţa sau

planta întrea$ă în diferite fa*e de ve$etaţie) şi or$ane subterane (ri*omi, rădăcini,tuberculi, bulbi), care constituie materia primă ve$etală ce conţine principii active(uleiuri volatile, $lico*i*i, alcaloi*i etc.).

Materia primă ve$etală poartă denumirea $enului şi a or$anului recoltat (deex: Gentianae radix, Melissae herba, Salviae folium, Lavandulae flos, Carvi fructus,

Sinapis semen etc.).Momentul recoltării materiei prime (tab. >.) se stabileşte în funcţie de

produsul care se recoltea*ă, de fenofa*a plantei, de condiţiile climatice şi perioadadin *i.

/ecoltarea se face pe timp frumos, mai pretenţioase din acest punct de vederefiind speciile de la care se recoltea*ă florile, frun*ele şi !erba. n ca*ul or$anelor subterane, recoltarea nu este aşa de mult influenţată de condiţiile climatice.

Materia primă ve$etală se poate usca pe cale naturală:- la soare (pentru plantele ce conţin alcaloi*i şi materii tanante),- la umbră (pentru cele mai multe plante).2scarea la umbră se reali*ea*ă în încăperi speciale, curate şi bine aerisite,

amenajate în acest scop (rame suprapuse sau suprafeţe acoperite cu prelate, !ârtiietc.). /amele se confecţionea*ă din lemn, interiorul lor fiind din pân*ă de sac sau

plasă metalică (preferabilă, deoarece nu reţine mirosul ca pân*a). n timpul uscării produsul se întoarce (excepţie fac florile şi frun*ele subţiri), pentru a evitadecolorarea (înne$rirea), încin$erea şi deprecierea calităţii.

2scarea artificială se face la diferite temperaturi în funcţie de produs şicompuşii activi (cele cu uleiuri volatile la cca. E#IC, cu $lico*ide la E"-F#IC, cu

alcaloi*i la F#-@#IC etc.).%upă uscarere, materia primă ve$etală se păstrea*ă de obicei în cutii decarton (sau de lemn) cu capacul de sticlă. 5e cutie se lipeşte o etic!etă cu denumirealatină şi populară a speciei. %easemenea se pot face şi ierbare cu plante medicinale şiaromatice, care pot fi $rupate în funcţie de familie, conţinutul în principii active,utili*ări etc.

+"



abelul >.4omentele prielnice pentru recoltarea materiei prime !egetale

la plantele medicinale i aromatice

5artea care se

recoltea*ă

5erioada recoltării

Mu$urii ( gemmae)

<e recoltea*ă primavara, odată cu începerea circulaţiei sevei,uneori c!iar de la sfârşitul lunii februarie se recoltea*ă cândsunt complet de*voltaţi, înainte de desc!idere (ex.: mu$uri de

brad, plop, nuc, coacă* etc.)

<coarţa (cortex )

<e recoltea*ă tot primavara, după începerea circulaţiei sevei,deoarece în această perioadă se desprinde mai uşor de obicei

scoarţa se recoltea*ă de pe ramurile şi tulpinile plantelor decel puţin E ani, prin inci*ii circulare practicate la distanţe de>#-E# cm şi apoi lon$itudinale (ex: cruşin, salcie etc.)

6run*ele ( folium)

<e recoltea*ă în perioada de dinainte şi pe durata înfloririi plantei se urmăreşte recoltarea fru*elor în ve$etaţie, ajunse lamaturitate, între$i, neatacate de boli şi dăunători (ex:

pătla$ină, potbal, păpădie, mentă etc.)

arba (herba)<e recoltea*ă în special la începutul perioadei de înflorire. %ela speciile anuale se colectea*ă toată partea aeriană, iar de lacele perene iarba va fi tăiată deasupra părţii li$nificate (ex:sunătoare, sulfina, şovârv, rostopască, coada şoricelului etc.)

6lorile ( flores)

<e recoltea*ă de la începutul până în toiul înfloritului, la unanumit stadiu de îmbobocire, determinat în funcţie de nivelulde principii active acumulat (ex: trandafir, salcâm, lavandă,soc, păducel etc.)

6ructele ( fructus)şi seminţele (semen)

<e recoltea*ă aproape de maturitatea deplină (la cele care sescutură) sau la maturitate (la cele care nu se scutură), momentrecunoscut după culoare şi formă (ex: coriandru, c!imion,măceş, dracilă etc.)

/adacinile (radix ),ri*omi (rhizoma), bulbi (bulbus)

şi tuberculii (tubera)

<e recoltea*ă toamna la sfârşitul perioadei de ve$etaţie, cândsunt mai bo$ate în principii active sau primăvara, înainte deintrarea în ve$etaţie (ex: tătăneasa, brusture, cicoare, lemn

dulce etc.)

+@



CO'EC3II DE IN.ECTE

nsectarul - colecţie de insecte conservate prin anumite procedee şi clasateîntr-o anumită ordine după anumite criterii.

1ceastă colecţie se păstrea*ă într-o cutie specială, de forme şi mărimi diferite,

care se confecţionea*ă de obicei din lemn, acoperită cu un capac de sticlă. 5e fundulcutiei se fixea*ă o placă de plută, turbă, pâslă sau !ârtie ondulată, de +#-+" mm$rosime, în care se înfi$ acele cu insecte. 1cele entomolo$ice sunt ace din oţel de cca.F# mm lun$ime, având diverse $rosimi. 5entru a înc!ide cât mai perfect insectarul,cutiile se căptuşesc cu catifea.

nsectele uscate, se pot conserva şi în cutii din lemn sau carton, în care insectelese aşea*ă pe straturi alternative de vată.

5entru selectarea, manipularea şi pre$ătirea insectelor, trebuie să avem pre$ătite:lupe de mână, pensete fine, pensule, ace simple sau spatulate, ace entomolo$ice, plăcide plută sau turbă, eprubete, sticle de conservare etc.

Colectarea insectelor se poate face cu: plasa (sau fileul), fotoelectorul, saucursa luminoasă pentru captarea insectelor nocturne.

5lasa (sau fileul), se confecţionea*ă din pân*ă, tifon sau pân*ă de mătase, carese fixea*ă pe un inel metalic, inoxidabil, de F-" mm $rosime. 6orma plasei este a unuicon, cu ba*a de E#-F# cm şi adâncimea de două ori diametrul. 3ateral inelul pre*intă undispo*itiv de fixare a unui mâner, cu ajutorul căruia se manipulea*ă.

6otoelectorul, este aparatul care serveşte la ale$erea, cu ajutorul luminii, ainsectelor din frun*ar, muşc!i sau pământ. l poate avea mărimi şi forme variate, înfuncţie de necesităţi. 2n astfel de aparat poate fii construit dintr-o cutie pătrată saucilindrică din tablă $alvani*ată, cu diametrul de E#-F# cm şi înălţimea de F#-"# cm.Capacul cutiei este prevă*ut cu un bec electric, montat în interiorul cutiei. 3a partea

inferioară, acest re*ervor este prelun$it cu o pâlnie îndreptată în jos şi terminată cu untub desc!is. n cutie se introduc site cu oc!i de diferite mărimi pe care se aşea*ămaterialul de triat.

Cursa luminoasă pentru captarea insectelor nocturne. 5e un stâlp sau sc!eletmetalic este suspendată o cursă având un bec puternic şi un colector pe fundul căruia se$ăseşte un tampon de vată îmbibată în cloroform (sau eter etilic). n lipsa acestora,

putem folosi lampa cu acetilen, lampa petromax, sub care se instalea*ă un vas cu apă, petrol sau formol.

Te+nica colect"rii insectelor Colectarea insectelor din cultura mare se face cu ajutorul plasei sau fileului,

aceasta fiind acţionată prin intermediul mânerului, imitând operaţia de cosire. %e obiceidensitatea insectelor se aprecia*ă în funcţie de numărul acestora capturat într-o colectăde +## NcosiriN cu plasa asupra plantelor. impul cel mai potrivit de colectare este întreorele +#-+=, pe vreme însorită şi fără ume*eală.

6ileul poate fi de diverse mărimi şi lun$imi, în funcţie de $rupul ţintă. 5entruinsectele terestre fra$ile (fluturii) se vor folosi filee fine de mătase, cu oc!iuri relativmari, care să permită trecerea aerului cât mai uşor. 5entru insectele ri$ide sau cele cuaparat bucal pentru rupt şi mestecat (cum sunt coleopterele sau ortopterele) suntrecomandate filee mai aspre. nsectele acvatice se capturea*ă cu filee din plasănOlon, re*istentă la de$radare.

Colectarea insectelor din sectorul pomicol, se poate reali*a prin scuturarea

pomilor în orele matinale pe prelate sau în umbrele din pân*ă tare, desc!ise sub coroana pomilor.

+=



Capcana luminoasăcu sac de colectare

Colectarea insectelor din sol, se face prin efectuarea de sondaje, la o adâncime de+#-+" cm. 5ământul se fărâmiţea*ă şi se anali*ea*ă pe loc, ale$ând larvele şi insecteledin probele de sol sau acestea se aduc în laborator, se cern printr-un sistem de site sau seintroduc în fotoelector.

<e pot folosi pentru colectare şi diverse variante de atra$ere a insectelor

(capcane entomolo$ice), fie cu lumină artificială fie cu diferite substanţe de tipul!ormonilor sexuali (fi$. =). <e cunosc o mare varietate de capcane, pentru insecteleterestrese folosesc frecvent capcanele 0arber, care sunt de fapt vase umplute directcu substanţe de conservare şi amplasate la nivelul solului. <e pot folosi diferitesubstanţe de atracţie. 5entru a evita evaporarea alcoolului se va turna un strat deaproximativ F cm de $licerină.

2n alt tip de capcană sunt capcanele luminoase, care pot atra$e insectele saule pot colecta simultan. <e foloseşte pentru insectele *burătoare J altă metodădeosebit de practică pentru unele $rupe este capturarea şi plasarea insectei direct înrecipientul ce conţine atât aneste*icul cât şi conservantul.

2nele specii de insecte se pot creşte în captivitate până la maturitatea lor. 1cest

procedeu se poate folosi cu re*ultate bune în ca*ul fluturilor, care *boară astfel foarte puţin sau deloc şi putem să-i colectăm în cele mai bune condiţii. %easemenea se potobţine în captivitate insecte prin recoltarea diverselor părţi ale plantelor care au fostatacate de larve (capitule, păstăi sau seminţe) şi păstrarea lor în condiţii favorabile dede*voltare, până când insectele ajun$ la maturitate.

Te+nica conser!"rii i prepar"rii insectelornsectele colectate vor fi conservate. Modul în care sunt conservate depinde de

modul în care acestea trebuiesc prelucrate pentru identificare. xistă colecţii uscate şicolecţii umede. Conservarea repre*intă trecerea materialului entomolo$ic din stare

biode$radabilă într-o stare ce poate fi păstrată în timp. <ubstanţele de conservare suntfoarte variate, se execută uneori manevre de disecţie şi re*ecţie a ţesuturilor moi, caîn ca*ul omi*ilor sau al insectelor cu abdomen moale şi mare. 1desea este folosit

+A

Capcană de tip 0arber

6i$. =. Capcane entomologice



acetatul de etil, substanţă ce aneste*ia*ă şi conservă în acelaşi timp insecta. 1vantajulacetatului constă în faptul că menţine specimenele umede şi astfel nu mai trebuiescînmuiate înainte de preparare.

Conservarea în mediu umed este folosită mai ales la insectele acvatice, la larvesau insecte care au corpul moale. 5repararea înseamnă etalarea exemplarelor în

scopul determinării speciei sau doar estetic. 2n preparat estetic trebuie să păstre*eintactă insecta şi să permită la nevoie identificarea ei.5reparatele ce trebuiesc executate depind de $rupul de insecte şi de elementele

importante în determinare. 1cestea pot fi piesele bucale, piesele $enitale, apendiciietc. talarea acestora se face pe lame de microscop sau !ârtie albă. <e foloseşte

pentru insectele *burătoare face sub lupă binoculară sau microscop optic. steabsolut important ca piesele aparţinând unui exemplar să fie păstrate independent,etic!etat cu data, locaţia şi numele colectorului. ste de recomandat ca după etalarea

pieselor importante în identificare cercetătorul (mai ales începător) să reali*e*efoto$rafii. 1cestea vor ajuta în sc!imbul de informaţii şi vor fi utile pentrueventualele pre*entări ulterioare. nsectarele repre*intă depo*ite special amenajate în

care se expun preparate etalate şi etic!etate. 4u toate insectele se pretea*ă laexpunerea în insectare.

3arvele care au fost colectate sau crescute în captivitate pot fi conservate în alcooletilic (de concentraţie =#-7"L) sau formol (de concentraţie >-FL). 5entru colecţii,larvele se pre$ătesc după un procedeu special, prin $olirea conţinutului corpului, apoiumflarea şi uscarea prin încăl*ire, a te$umentului cu ajutorul aparatului de pre$ătitomi*i.

nsectele adulte capturate pot fi omorâte prin asfixiere în borcane cu atmosferătoxică de acid cian!idric, cloroform, eter sulfuric, alcool sau formol. 5re$ătireainsectelor poate fi efectuată imediat după omorâre sau după o perioadă de timp. Când se

pre$ătesc insectele omorâte cu mult timp înainte, ele trebuiesc înmuiate, prin ţinerea lor timp de >-E *ile într-un exicator cu atmosferă umedă.

0orcanul de omorât insecte. 5e fundul unui borcan se aşea*ă un strat de rume$uş,în care se introduc mici bul$ări de cianură. %easupra stratului de rume$uş, se aşea*ă uncarton rotund, uniform şi perforat, peste care se toarnă apoi o pastă de $ips, careîntărindu-se, fixea*ă conţinutul borcanului. 1pa din stratul de $ips străbate rume$uşul şiajun$e la cianură, care în pre*enţa apei, de$ajă acid cian!idric şi care iese prin stratul de$ips întărit în spatiul din borcan, formând o atmosferă toxică.

ot pentru omorârea insectelor mai poate fi folosit şi un borcan înc!is ermetic (cuun dop de cauciuc sau de plută), în interiorul căruia se introduce o bucăţică de tifon (saude vată) îmbibată în: cloroform, eter sulfuric, alcool (de concentraţie =#L) sau formol

(de concentraţie >-FL). 1ceste substanţe se evaporă formând o atmosferă toxică.%ispo*itivul pentru întinderea laterală a aripilor. <e construieşte din > scânduri delemn moale (cu latura de "#-+## mm), dispuse astfel încât să se poată apropia sauîndepărta, în funcţie de dimensiunile corpului insectei ce urmea*ă a fi pre$ătită. 5efundul j$!eabului dintre scânduri, se pune un strat de plută în care înfin$e acul cuinsecta de pre$ătit. 5este aripile întinse se pun ben*i de !ârtie transparentă, fixate cu acede $ămălie.

nsectele mai mari de " mm se înfin$ în ace entomolo$ice. 3a coleoptere acul seînfin$e în treimea anterioară a elitrei drepte la unele !eteroptere, în treimea anterioară a!emielitrei drepte iar la alte !eteroptere şi unele !omoptere, în scutel lepidoptera,diptere şi !imenoptere, acul se înfin$e central în me*onot. 3a partea dorsală a corpului

insectei, acul rămâne neânfipt aproximativ +DE din lun$imea lui la partea ventrală, eliese central între picioarele medii şi cele posterioare (fi$. A).

+7



nsecte mai mici de " mm se lipesc, cu un clei special, pe cartonaşe de formădreptun$!iulară sau triun$!iulară, apoi cartonaşele se prind pe ace. nsectele foarte micise înţeapă în ace foarte fine, fără $ămălie, apoi acestea se înfin$ în fra$mentedreptun$!ilare de măduvă de soc, după care plăcile se prind în ace entomolo$ice.

1ntenele insectelor se întind paralel cu mar$inile anterioare ale aripilor la

speciile cosaşi şi croitori, antenele lor lun$i se întind înapoi, arcuite deasupra corpuluiinsectei, paralel cu mar$inea costală a aripei anterioare5icioarele se întind astfel încât ele să redea po*iţia naturală de stare pe loc a

insectelor. 5icioarele anterioare se întind pe înainte, iar cele medii şi posterioare, înapoişi se fixea*ă cu ace.

1ripile la fluturi, viespi, lăcuste, cosaşi, se întind pe suprafaţa scândurelelor de ladispo*itivul special, astfel ca mar$inile posterioare ale aripilor anterioare să fie

perpendiculare pe direcţia corpului insectei.tic!eta purtând denumirea insectei, data şi locul de colectare, se înfi$e la partea

inferioară, ceva mai jos de nivelul picioarelor insectei şi este orientată în direcţiacorpului.

6i$. A. Insectare

curs - colectarea si conservarea materialului didactic

Documents