cautăsprijinin

Procesul criminalului Leuca a fost amînat• autorul a patru crime, toate com ise cu cuţitul, a fost găsit responsabil din punct de vedere psihic • criminalul a fost curios, In'faza de cercetare, să vadă fotografiile cu cadavrele soţiei şi chiriaşilor ucişi de el • Leuca şi-a tăiat vîrful degetului mic în puşcărie, agifindu-l sub formă de breloc, ca să-i înspăimînte pe colegii de detenţie • se spune că Leuca poartă şi degetul soţiei sale ca amintire •

Sanexcil şi-o l ă s a t a c ţio n a rii la c o a d a

Primăria a ţi să-i omagieze separat pe Aron Pumnul

• Burse• Piaţa mobiliară• Cursuri pe piaţa

f h t tp : / /w w w . d n tc j. r o /a d e v a r u l

z i a r in d e p e n d e n t . ; « |ea|eANUL IX NR. 2445 IS9N/1220-3203

VINERI 27 NOIEMBRIE 1998 16 PAGINI 1.000 LEI

dobînzilor

Nefericitul preşedinte al României...

VA LE R C H IO R E A N U

afă o frază emblematică: “România va deveni o ţară democratică, liberă şi prosperă, ia care am visat întotdeauna". Ea a fost rostită, cu emfază, de Emil

Constantinescu după înfrîngerea lui Ion lliescu in alegerile prezidenţiale din toamna anului 1996. Demagogia şi minciuna care se ascundeau în spatele cuvintelor meşteşugit alese nu au fost sesizate de toţi românii, majoritatea acestora fiind, la rindu-le cuprinşi de încrederea pe care ţi-o dă orice început.

Ce s-a împlinit din angajamentele lui Constantinescu şi din orgoliul care transpira prin toţi porii fiinţei sale in momentele de glorie din Piaţa Universităţii? Praful s-a aşternut peste timpurile părăsite ale României, “ruina"peste fabricile sale şi dezamăgirea s-a cuibărit în sufletele celor care ii aplaudau pe demagogul învingător de acum doi ani. Omul nu vrea însă să-şi accepte înfrîngerea. El aruncă cu învinuiri grele in stîngă şi dreapta, în români şi clasa politică românească, în prietenii din cancelariile occidentale, care i-au supărat foarte tare. Clasa politică l-a sctrbit profund, iar românilor le spune, de pe treapta de sus a Cotroceniului: “Am cedat presiunilor care au impus, chiar imediat după alegeri, să nu se vorbească despre moştenire... Nu sînt răspunzător de ce şi-a închipuit fiecare că va fi". Toate minciuni sau răstălmăciri. Nimeni nu i-a impus să ignore ceea ce el numeşte moştenirea lliescu. Dimpotrivă, ideea a apărut in fiecare dintre discursurile sale: nimic nu s-a făcut tn domeniul reformei în timpul Guvernului Văcăroiu, iotul trebuia luat de la capăt, spunea ei. Pentru ca, la doi ani'de la cîştigarea alegerilor, să se constate că mii de întreprinderi mici şi mijlocii private şi-au închis porţile din cauza politicii economice proaste patronate inclusiv de preşedintele ţării. Pentru toate acestea sînt vinovaţi, în concepţia nefericitului care se plimbă prin saloanele palatului Cotroceni, românii, care şi-au închipuit, naivii, că vor fi mai fericiţi şi că nu va trebui să se aşeze pe scaunul de sacrificiu. 0 vor face, în locul lor, demnitarii - conform discursului preşedintelui. Românilor le poţi spune orice. Ei înţeleg realitatea cu mare întîrziere şi reacţionează cu şi. mai mare întirziere. Străinii însă nu pot fi minţiţi. Reacţia lor este, de cele mai multe ori, promptă. . OrgoliuI de lider regional ăl lui Constantinescu a reuşit să-i irite şi să-i îndepărteze pe cei consideraţi de el ca fiindu-i prieteni. Dorind să dea lecţii politicienilor occidentali, Constantinescu s-a trezit într-o situaţie ce ameninţă să devină penibilă. La un moment dat, el afirma cu toată siguranţa că România nu s-a aflat niciodată într-o situaţie mai bună decît aceea în care se leagănă senină sub oblăduirea sa. Ţara a încheiat acorduri bilaterale şi trilaterale cu vecinii şi nu va trece mult pînă cînd va fi primită în NATO şi Uniunea Europeană. Aşa că românii, oarecum nefericiţi din cauza sărăciei, pot avea încredere în viitorul lor. Ce s-a ales din toate acestea? Dreapta naţionalistă din Ungaria ne şicanează mereu. Bulgaria se lasă greu la iniţiativele economice româneşti. Ucraina nu vrea să înţeleagă, printre altele, că Insula Şerpilor este românească. Cît despre Uniunea Europeană şi NATO, nici nu mai trebuie să vorbim. Acuzaţiile iui Constantinescu la adresa Occidentului insensibil la durerile româneşti sînt considerate scandaloase, pripite, hilare. "Deutsche Welle’ crede că “domnul Constantinescu este obosit, supărat", pentm a'încheia cu o frază emblematică: Preşedintele “este unul dintre cei mai ocupaţi şi dezamăgiţi cetăţeni români. A muncit mult în ultimii ani, şi multe dintre speranţele sale nu au fost împlinite". Seamănă a epitaf scris pe un mormînt politic aceste cuvinte?

S.C.RAMDNA&OANAS.R.L.a deschis un DEPOZIT-MAGAZIN

pe str. Dorobanţilor (lîngă Biserică) de: materiale de construcţii binale ' winstalaţii tehnico-sanitare cauciucuri Ilaminate lacuri şi vopsele 1A T E N Ţ I E ! Pentru valori peste 3 milioane lei

asigurăm transportul gratuit pe raza municipiului Cluj-Napoca şilapreţnegociabilînăfaralocalitătii.

1 5 5 4 0 7 - 0 9 2 / 2 5 8 6 5 0

Salariaţii din Primărie restituie premiile, în rate• primarul are de dat înapoi peste două milioane de lei • convins că ar putea cîştiga în instanţă, Funar le-a recomandat sindicaliştilor să-l dea în judecată •

în prag de sărbători, funcţionarii Primăriei sînt puşi la cheltuieli neaşteptate. în loc de cadouri, M oşul le ia din bănuţi. Toţi cei care au primit premii cu ocazia Crăciunului

...’97 şi Sărbătorilor de Paşte din acest an, trebuie să le restituie. Cu toate câ , după le g e , domniile lor ar trebui să se

L.P.continuare în pagina a 14-a

Bilanţul a doi ani de guvernare haotică a coaliţiei actuale:

R om ânii s-au sătu rat de d em o cra ţie şi s în t

în sp ă im ln ta ti de războ i• U lt im u l s o n d a j.d e o p in ie co m a n d a t de

Funda ţia S o ro s re lie fează că d e re a lib e ră a p o p u la r ită ţ ii C D R ş i a p re şed in te lu i

C o n s ta n t in e s cu •La împlinirea a doi ani de guvernare a coaliţiei CDR-USD-

UDMR, starea de sărăcie şi confuzie a societăţii româneşti s-a agravat într-atît îneît e problematic câ va putea fi stăvilită o explozie socială. Ultim ul barometru de opinie dat publicităţii de M etro M edia Transilvania configurează o societate românească tot m ai sceptică în privinţa şanselor dc redresare democratică a ţării, pregătită să accepte o formulă autoritară dc guvernare.

Majoritatea românilor răspund cu da afirmaţiei că “era mai bine înainte de anul 1989”, în timp c c un procent chiar mai mare al cetăţenilor, 65 la sută, sînt dc părere câ, “ în ţară, lucrurile merg într-o direcţie greşită”. Consecinţa, în plan politic, a stării de spirit defetiste, chiar de spaimă a populaţiei (sondajul arată câ lucrul dc care românii se tem cel mai mult este in război în zonă)

Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 4-a

XDEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM T-*

P-ţa Cipariunr. 15, str. Bariţiu nr. 14 tel. 092 353 029

Î M I © : & A lfa Globial S o lu t io n so rg a m z e a z a

TOMBOLA ANULUI NOU 1999în perioada 27 nov. - 31 dec.

Cumpără produse în valoare de peste sau conectează-te la CONNEX GSM75.000 iei din magazinele CONIS p r i n C U

_ ş i p o ţ i c î ş t i g a :

o Combină muzicală cu CD >. un PachetCF3

s03OX _w Io 5 o£c c*>

2 J vineri, 2 7 noiembrie 1998 AGENDA c 3 e O l u l

• Azi: C a l e n d a r u l o r t o d o x : Sf. Mare M c. lacob Persul; Cuv. Natanail; Sf.Onufrie; C a l e n d a r u l g r e c o - c a t o l i c : Sf. M-. ' lacobPersanul (+422); C a l e n d a r u lr o m a n o - c a t o l i c : Sf. V irg il, ep.

• M îine: C a l e n d a r u l o r t o d o x : Sf. Cuv.Mc. Ştefan cel Nou; Sf.Mc. Irinarh; C a l e n d a r u l g r e c o - c a t o l i c : Cuv.Ştefan . cel Nou(+764); Sf. M. Irinarh (+298); Sf. Caterina Labure (+1876); C a l e n d a r u l . r o m a n o - c a t o l i c :

Sf.Ecaterina Laboure, fc.I i f e l i c i t ă m p e t o ţ i c e i c a r e , î m p ă r

t ă ş i n d t a i n a B o t e z u t u i , p o a r t ă u n u lnit! ttumola r /t n / iM M .V / i I M ..‘ . . . .

Doctor Honoris Causa,Astăzi, cu începere de la ora 12, va avea loc în AulaMagnaaUniveisităţii

“Babeş-Bolyar ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoijs Causa profesorului Richard R. Erast, de la Institutul Federal de Tehnologie din Ziirich, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe anul 1991.Conferinţă

Societatea-Transilvania - Şhimane anunţă publicul interesat că mâne, 28 noiembrie a.c .,la ora 18, la sediul Fundaţiei “Heltai” din Cluj-Napoca (str. Clinicilor nr. 18), conferinţa profesorului H anai Yasuo, de la Şcoala japoneză din Bucureşti, pe tema învăţămîntului gimnazial din Japonia."Unirea, naţiunea a făcat-o"

In cadrul manifestărilor culturale organizate de Despărţămîntul“Dr. Teodor MihalT Dej al ASTREI şi grupate sub genericul Ziiele ASTREI, ieri 26 noiembrie ac., la Cercul Militar Dej s-a desfăşurat simpozionul intitulat “ Unirea, naţiunea a fâcut-o” , dedicat împlinirii a 80 de ani de la Marea Unire. Au susţinut comunicări: prof. univ. dr. Dumitru Pretase (Universitatea ‘ Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca) - Teorii false privitoare Ia istoria românilor; prof. dr. Ioan Câmpeanu, Cluj-Napoca - Discursul lui Vasile Coldiş şi semnificaţia lui istorică; g-ral de brigadă Florian Caba - Arm ata română şi M arca Unire; prof Augustin Pădurean - Triumful unui ideal. Moderatorul simpozionului: prof. Dan Mârza. •

M .V A I D A

P ro g ra m u l c in e m a te c ii la C asa M u n icipa lă d e C u ltu ră C luj-N apoca

Astăzi, 27 noiembrie: ora 16 - Reconstituirea, regia Lucian Pintilie; acelaşi film va" li proiectat şi la orele 18, respectiv 20; mâne, 28 noiembrie: ora 16 - Glissando, regia Mireea Dancliuc; dc la ora 19, tot Glissando; duminică, 29 noiembrie: de la orele 16,18 şi 20 - Patul conjugal, regia Mircea Daneliuc.

S im p o z io nUniversitatea “Babeş-Bolyai” , Institutul de Istorie şi Centrul de Studii

Transilvane organizează luni, 30 noiembrie, la ora 11, în Sala de conferinţe a Bibliotecii Centrale Universitare “L. Blaga”, un simpozion dedicat împărţirii a 80 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Programul simpozionului cuprinde: un cuvînt introductiv ce va fi rostit de acad. CamilMureşanu; vor susţine comunicări: Toader Nicoarâ - Istoriografia Unirii din 1918; Nicolae Bccşan - Autodeterminare şi rev oluţie (Atitudini şi comportamente mentale in tnanita anului 1918 in Transilvania); Gheorghe lancu -Aibst Inia de demarcaţie stabilită în 13 noiembrie 1918 o piedica în instituirea vieţii de stat româneşti în Transilvania?; Marcela Sâlăgcan - Despre situaţia socială şi profesională a semnatarilor Marii Uniri din 1918. Vor fi, de asemenea, prezentat publicaţiile Ccntmlui dc Studii Transilvane: Revista Transşlvanian Rcview, numerele 1,2, 3/1998, prezintă: Livm Iteuţhi; volumul Ancheta Krama din M unţi Apuseni (ooord. G. Neanţu, L BolovanX prezinţi Pavel Teodor.

R u b r ic ă r e a l iz a tă dc M . B O C U

S ă rb ă to r i după g ra tiiDeţinuţii din Spitalul Penitenciar Dej

au program artistic de Crăciunîn pregătirea sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou, deţinuţii din Sp&alul

Penitenciar Dej au o activitate diversificată. O echipă de cadre formată de asistenta socială Nicoleta Nebunescu pregăteşte 20 de deţinuţi cu ureche muzicală pentru un program special. La acest program şî a adus contribuţia fiecare cu ce-a putut» inclusiv directoarea instluţiei, d-na Călina Vancea. S-au colectat două chitare, fluiere, două acordeoane, o muzicuţă şi acum se fac demersurile pentru a se obţine o orgă. Programul artistic pregătit de deţinuţi va cuprinde colinde, o scenetă' biblică, recitaluri de poezii compuse de puşcăriaşi, un număr special de cîntat din sotzi. Pe cît se poate, fiecare deţinut va primi cîte un cadou, se vor ţine slujbe religioase, iar mîncarea va fi îmbunătăţită. Oricine poate participa la spectacolul deţinuţilor, programat cu o zi înainte de Crăciun.

C o rin a G Ă M A N

Vineri, 27 noiembrie S M . : 9 : 0 0 , K h O Q , 1 2 $ 0 , 1 5 M , 1 6 4 0 , I ţ h Q Q ; .SiriRK}6M630.11$04Î'3Q> UM 44’30,im-î&30, 21M-21-30.

6:30 Transilvania Matinal. 9:00 -13;00 Patrula de serviciu. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Caf6 Concert. 14:30-18:00 Prob Noblem. 18:30-20:00 Faptul

scrii. 20:00-21:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00.-24:00 Boys & Girls - Selma Dragoş şi Tavi Topan. 1:00-6:00 Music Non-Stop.

. Vineri, 27 noiembrie Programul 1: România: oia.6 fix vă

oferă „Cafeaua de dimineaţă”; 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 De la lume adunate...;12.30 Convieţuiri (magazin); 13,00 Natacha (r); 13,50 Teleshopping; 14,00 TVR Info; 14,10 Spre culmile

, măiestriei (reportaj); 15,00 Ecoturism (magazin); 15,30 Emisiune în limba

. germană; 17,00 Repere vitale; 17,30 Mapamond; 18,00 Animaniacs(desene: animate); Casa plină (serial); 19,00

- Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Film: Titanic

, (Canadâ/SUA 1996); 22,40 Jurnalul de noapte; 22,45 „La mulţi ani!” Radio România!; 23,45 Film: în căutarea dreptăţii (Japohia/SUA 1992).

Programul2: 6,00 România: ora 6 fix vă oferă „Cafeaua de dimineaţă”; 8,00 Delfy .şi prietenii săi; Micuţa Memol (desene animate/r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,00 A i grijă de Jo Jo (r); 9,50 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 Dintre sute de catarge... (r); 11,10 Lumină din lumină (r); 11,30 Timpul Europei (r);12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă sât-i mai spun (r); 13,00 TVR Info; 13,05 Cu ochii’ n 4 (r); 13,45 Tezaur folcloric (r); 14,30 TVR Cluj- Napoca; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine pentru copii; 15,35 Delfy şi prietenii săi (desene animate); 16,00 Serial: Ţiganca; 16,45 Santa Barbara;17.30 Vechi melodii populare cu Traian

=*Jurchela; 17,40 Tribuna partidelorparlamentare; 17,5J) TVR Info; 18,00 Universul cunoaşterii Grafologia; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,40 Dreptul la adevăr;

. 20,10 Natacha; 21,00 Vînare de vînt;22.00 Time out; 22,35 Serial: Căderea vulturilor, 23,30 Conv ieţuiri; 0,00 Ghici * cine vine la mine?; 0,30 TVM Mesager., PRO T V: 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi cîştigi (r); 9,35 Roata norocului (r);\10.00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Fraţii Hardy (serial); 11,05 Aventurile lui NancyDrew (serial); 11,25 Beverly Hills (r); 12, lOMelrose Place (r); 12,55 Ştirile . Pro TV; 13,00 Film: în umbra criminalului (SUA "92); 14,30 Nemuritorul (r); 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Urmărire generală; 17,50 Reforma la români; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 .Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu;19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Efecte speciale; 21,30 Film: După gratii (SUA 189); 23,25 Ştirile Pro TV - Un altfel de jurnal; 23,45 Chestiunea zilei; 23,55 Profit; 0,10 Poltergeist - Moştenirea; 0,50 American Gothic (serial); 1,30 Nemuritorul; 2,15 Detectivi de elită; 3,00 Profil.

Sîmbătă, 28 noiembrie Programul 1: 7,00 Bună dimineaţa

de la...*Jaşi (magazin-matinal); 8,25 Teleshopping; 8,30 Alfa şi Omega;9.00 TVR Info; 9,05 Aladdin (desene animate); 9,30 Tip-top, mini-top!;11.00 Film: Guvernantele (SUA '90);

12,30 Ordinea publică; 13,00 A doua alfabetizare; 13,30 Ecranul (magazin); 14,00 Info Magazin; 14,30 Video Magazin; 16,30 30 de ani de dictatură stalinistă (documentar, p.III): 17,45 Baywatch (serial); 18,30 Sabrina, vrăjitoare Ia- 16 ani; 18,55 Teleenciclopedia; 19,45 Săptămînâ sportivă; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo; 20,30 D-nul şi d-na Smith (serial); 21,20 Cum vă place: Alo, umorul? (div.); 22,20 TVR Info; 22,25 Fraţii Karamazov (SUA 1958, ultima parte);

s p t e a t o r23,40 Arena As (magazin).

Programul 2: 7,00 Cădereavulturilor (r); 7,55 De la Slatina la Olt... (melodii populare); 8,05 Delfy şi prietenii săi (desene animate/r); 8,30 Sporturi extreme (documentar); 8,55 Filmele săptămînii; 9,00 Comorile fumii (documentar); 9,30 Pas cu pas;10.30 Documente culturale (documentar); 11,25 TVR Cluj; 13,30 Actualitatea culturală; 14,00 Gabriela, managerul echipei de fotbal; 14,50 Bijuterii muzicale; 15,00 Reconstrucţia Albaniei; 15,10 Bank-Note (r); 15,35 Delfy şi prietenii săi; T 6,00 Ţiganca (serial); 16,45 Santa Barbara (serial);17.30 Tradiţii (magazin); 18,00 Serata muzicală TV; 19,00 Istorie, memorie, recuperare: memoriile unui ziarist de stînga, Lilly Marcou despre Cârol al Il-lea, Gh.Gheorghhi Dej, Stalin; 19,30 Retro TV: show cu Colea Răutu; 20,30 Club 2020; 21,00 Teatru TV: „Un domn bine” de Walter Hansenclever,23.00 Ateneu; 0,00 Panoramic jazz.

PRO TV: 7,00 Prichindeii (deseneanimate); 7,50 Criticul (desene animate); 8,40 Superman (desene animate); 9,05 Mica Sirenă (desene animate); 9,30 Film: Incredibila aventură a Robinsonilor (SUA ’ 98);11.00 ProMotor; 11,30 Am întîlnit şi. români fericiţi; 12,00 Acapulco -Heat (serial); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Soţul şi soţia (serial); 13,30 Harriet (serial); 14,00 Alo, generaţia Pro; 15,45 Şut şi cîştigi!; 16,20 Lumea filmului; 17,00 Profashion (magazin de modă); 17,30 Conan (serial); 18,30 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Specialiştii (serial); 21,00 Academia de politie; 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Film: Brazii (SUA 1985); 0,30 Amor cu bucluc (serial);1.00 Concert Teachers Jazz; 2,00 Nemuritorul; 2,45 Efecte speciale; 3,30 Crimă cu premeditare; 4,15 Suspect de crimă (serial).

Duminică, 29 noiembrie Programul 1: 7,00 Bună

dimineaţa... de Ia Cluj-Napoca

(magazin); 8,25 Teleshopping; 8,30 TVR Info; 8,35 K ik i R ik i M ik i (magazin pentru copii); 9,05 „ Povestirile lui Donald Răţoiul; 10,45 Lumină din lumină (ediţie specială);12.00 Viaţa satului (magazin); 13,00 Tezaur folcloric; 13,55'Fotbal Divizia A; 15,50 Super Gol Show; 16,45 Video-Magazin; 18,25 Atlas (magazin);8.45 'Seria! de călătorii (documentar); 19,35 Duminica sportivă; 19,45 Rezultatele tragerilor Loto; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo; 20,30 7 zile în România; 21,00 Film: Titanic (Canada/SUA 1996, p.II); 22,30 TVR In fo ;: 22,35 Telesport;-22,40 Pariul trio- cursă hipică internaţională de îa Paris; 22,45' D-na King, agent secret; 23,40 Pop Show nocturn; 0,30 Fotbal Mondial •’98. -

■ Programul 2: 7,00 D-l şi d-na Smith (r); 7,50 Cîntece bănăţene interpretate de Tiberiu Ceia; 8,00 Delfy şi prietenii săi (r); 8,30 Sporturi extreme (documentar); 8,55 Filmele săptămînii; 9,00 Comorile lumii (documentar); 9,30 A doua alfabetizare

. (r); 10,00 Repere vitale (t); 10,30 Cinematograful vremii noastre; 11,15 TVR Iaşi; 13,30 Creanga de Aur;14.00 Gabriela, managerul echipei de fotbal; 14,50 Vitrina personajelor de operă; 15,00 TVR Info; 15,10 Întîlmre cu Gheorghe Zamfir, 15,35 Delfy şi prietenii săi; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Miniaturi instrumentale pentru violoncel şi pian;17.45 Un secol de cinema: Paul Newman; 18,30 Alo, tu alegi!; 19,30 Un poet al taragotului: Dumitru Fărcaş;:19.45 Clepsidra cu imagini; 20,00 Ultimul tren; 21,00 Sportmania: Western Union Footbal 1998; 0,00 Reîntîln iri muzicale; 0,30" TVM. Mesager.

PRO TV: 7,00 Prichindeii; 7,40 Criticul; 8,20 Superman; 8,40 Mica sirenă; 9,00 Super Abracadabra/ Mowgli; 11,00 Doctor în Alaska;12.00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 O propoziţie pe zi - retrospectiva săptămînii; 13,05 Soţul şi soţia; 13,35 Harriet (serial);14.00 Chestiunea z ile i cu Florin Câlinescu; 15,00 Benny H ill (serial);16.00 A l şaptelea cer (serial); 17,00 Bufy, spaima vampirilor; 18,00 Beverly Hills; 19,00 Preţul corect; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00’ A lly McBeal; 21,00 Film: Evadatul (SUA *93); 22,55 Ştirile Pro TV; 23,00 Procesul etapei;1.00 Amor cu bucluc; 1,30 Nemuritorul; 2,15 Legea lui Shannon;3.00 Se întîmplă în Waikiki; 4,30 Ally McBeal (r); 5,15 fJuffy spaima vampirilor (r); 6,15 Preţul corect (r).

R e d a c ţ i a n u î ş i a s u m ă r e s p o n s a b i l i

t a t e a p e n t w s c h i m b ă r i l e i n t e r v e n i t e î n

p r o g r a m e l e p o s t u r i l o r d e t e l e v i z i u n e .

Teatrul de păpuşi Puckprezintă duminică, ora 10: Capra

cu trei iezi (secţia roţnânâ); ora 12: C enuşăreasa (Secţia maghiară). Spectacolele au loc la Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24. ' .

Vineri^ 27 noiembrie

V£o°0-Ofen»trid«chkSipnkimrii]y e d i t a ţ i i

muzicale; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

V ineri, 27 noiem brie,00

animate; 20,00 Mămica - film artistic; 21,35 Inocenţă pierdută - film scurt metraj; 22,00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 22,30 Şocul morţii - lîm artistic; 0,00 Electric Blue - program erotic. ,

PO RXAL V id eo -EXPORT - IMPORT S.RJ. .t e x t ;

17,00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Tombik &BJ3. - desene animate; 18,00 Norocul începătorilor - film; 19,30 Satul lui Quigley - desene

REPUBLICA - Terminus Paradis, România- premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Salvaţi soldatul Ryan, SUA(11; 14; 17; 20) * ARTĂ - Maiy cea cu vino-ncoa’, SUA (12; Arma mortală4, SUA (11; 13,30,16; 18,30)14,30,17,19,30)’ FAVORIT

MĂRĂŞTI-27-29.11.: Drumul oaselor, România(13; 15; 17; 19); 01-03.12.: Colierul de turcoazc, România (13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - 007 şi Imperiul zilei de miine, SUA DEJ: ARTA-Doctor Dolittle, SUAGHERLA: PACEA - 27.11- 01.12: Masca lui Zorro, SUA; 2.12 -06.12:

007 şi Imperiul zilei de mîine, SUA ~ _____ ______ _

TELEEUROPA NOVA Cluj

V ineri, 27 noiem brie15,00 Preludiu muzical; 15,15 Ieşire

din labirint (reluare); 16,15 Videoclipuri; 17,00 Documentar; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 19,30 Videoclipuri; 20,00 Film: Pas în doi; 21,18 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 Închiderea programului.

O p e r a M a g h ia r ă

pi-vm'.i a/., 77 noiL-mbiic, or.i I9.0C I ivari» de vişini, \ P Ccliov.

jrO i i t S "

i z a m

Vineri, 27 noiembrie Ştiri: 6 , 4 0 , 7 , 7 , 4 0 , 8 , 8 , 4 0 , 9 , 1 0 , 1 3 , 1 4 ,

1 5 , 1 6 , 1 7 , 1 8 . 6,00- 10,00 “Primul salut” . 6,20 Agenda zile i.6,50, 7,50 Horoscop.

7.20 Revista presei locale. 7,27 ”Plus”, pamflet (Adrian Suciu). 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 ”CD Player” . 10,20 Revista preseicentrale. 10,40 "Divertis RadioBlitz”. 10,50 “Plus”,pamflet, Adrian Sucîu, r. 11,20, 13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 12,20”Piaţa de week-end”. 12,40 "Interviul zilei” . 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r.16.20 "Gurmandia”, rubrică culinară (Cristian Grindean şi Emil Crişan). i 7,40 "Divertis Radio B litz” , r. 18,10 ”CD Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare” (Mircea Bucin). 19,00 “Top

remember”, Dan Creta. 21 Retrospectiva ştirilo r z ile i. 23,00 "Rendez-vous nocturn”, emisiune interactivă.

Vineri, 27 noiembrie

OHIPMtwBo

Vineri, 27 noiembrie. : rNrO— 5 *-0 0 j ^ 00

i j y v j / t f ’ Bună dimineaţa! WfWfc# 8 : 0 0 - 1 1 : 0 0

Pauzele de

Ş t i r i : 7 , 9 , 1 2 , 1 5 , 1 6 , 1 7 , 2 0 .P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C : 6 , 0 0 - 6 , 3 0 ;

1 4 . 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 4 5 ; 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 . 6,00-10,00 “Răsărit pe FM ” . 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 7,20, 8,20 Sport; 7,45 Vox Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor. 10,00-11.00 “Anti-Stress”, program Uniplus Bucureşti. 14,30-18,00 "Ordinea de z i” . Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 16,05-17.00 "Co lţu l Evei” - Rona. 17,30- $7,45 Flash economic - Ciprian Palot.19.00-21,00 "Uniplus Ia raport” . Interviuri, Informaţii utile, Sport, 20,45 ”Punct ochit”. 21,30-23,00 ”Top 13 Noroc” - Tania. 23,00-2,00 Party On The Radio." 2,00-6,00 ”Non-Stop Music”.

dimineaţă (meteo,' 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport).11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara Ia Cluj-Napoca. 23:00-5:00 V ineri nu mi-e somn - realizator. Manuel Armând. Un alt fel de party: dedicaţii, concursuri şi muzică de dans.

mare”: Urechile ciulite (comentariul zilei), basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, comentarii. 14,15-15 ^Premiere cinematografice (Paula Măhălean). 15-. 17 ”McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’ s). 17-19 Universitari* (emisiune studenţească). 19-21 ”GreatestHits” (muzică oldies). 21-23 "Sonic in the mix” (mix-uri, Underground, realizator D.J. Sebastian 1394). 22-2 ”Party la Radio Sonic”.

| [ R A D I O C L U J J §

HadioSonicVineri, 27 noiem brie

Ş t i r i : 8 , 1 0 , 1 2 , 1 4 , 1 7 , 1 9 , 2 0 . 6 -

10 "Cafeaua de serviciu” (maximazilei, programul zilei la Radio Sonic, meteo, informaţii utile, programe TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 ”Ziua în amiaza

Vineri, 27 noiembrie 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune

cu informaţii, actualităţi şi muzică, realizată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară. De la Cluj prezintă Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Tranzit, redactor Cristian Zoicaş. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,00 Paralele muzicale. La

microfon ~Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. 60 de minute de actualităţi şi muzică, prezintă Dan Horea. Reportaje, corespondenţe .. din judeţele transilvane. 19,00- Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Internet. Redactor S.M. Ivanes si C. Ivanes. 20,00 Ştiri: 20,05 Top 20+1. Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.-

Sîmbătă, 28 noiembrie l a R a d i o C l u j ;

' 6,00 Bună'dimiheaţa vă spune Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară.

Teatrul Naţionalpro/inlA s îm b iitâ , ?H norem biie, o id 19 T itan ic vals, do ludor M usdluscu, duminică, ^9 nuiort brio, ora 10,30, Iv an T u rb in c ă , de B ogdan UIrnu, d u p ă I. Cruangă

CEKEE022O

CLUJ-NAPOCA str.PROF CIORTBA n r .9

(carter Grigorescu) CONSULTAŢII

Prof.dr. LUCIAN LAZĂP-W(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) fT

L, Mi: 15-18; Ma, J : 16a0- 18 * p

Dr VALENTIN POPESCU ||(Chirurgie, Oncologie) iii

M a, J : 143C-16, V: 1 5 - 1 7 © S : 9 -1 1 jt‘!

Dr.DAN-SORIN P0PESCU:, (Urologie) ©

L,Mi: 18-20; M a,J:ltf°^c '© V: 16-20 ; ©

PROGRAMARE: • ©tel/fax (064) 18.76.04 u ş

în timpul orelor de funcţionare Ţ:'.. a cabinetului

Dr. TOMA T. MUGEA♦ chirurgie plastică I♦ chirurgia sinu lu i ţi♦ abdominoplastie ţ♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr j♦ lifting facial U♦ rinoplastie |CLINICA♦ varice '

♦ tratament chimic al a cnee i ,

STR.PASCALY IMtt * 1 4 - 1 4 - 9 f l

^ POLICLINICA INTERSERVISAISt

str, Fascalynr.5, «att. 6h«STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUR& LOGtE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRIN» LOG3E ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGaOQE ♦ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURCIE ♦ ORTOPEDIE: ♦ O.R.L. ♦ OFTALM0L0QE ♦ GINI-1 COLOGIE ♦ ONCOLOCSE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

, Examinări Doppler - Histerosalpingografii pentru , sterilitate feminină

LABORATOR (Biochimie • Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste dc sarcină - Antigen HBS - Elisa Test • Examinări citologice pentru depistară cancerului de col uterin - Investigaţii peotn sterilitatea feminină p masculini)ZILNIC, inclusiv'DUMINICA

orele 7 - 21 .Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

X la tel. 41.41.63. .

s-c- O en ia ! RO VA-1 SO CO LOV I

} Calea Maţilor 106, ap.5~ţ T ra tam o n to s to m a to lo g ie ;*

comp»»xe:O toapie

. O protetică (cerasucă)O chirurgie (regecpi.impTarsţe)

, Programări la ţel.’. 430028 Zilnic orar: ̂ 19

sîmbătă 10-13P en tru stu d en ţi/ p an şio n şo m eri, reducere 20%

PEOF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 1 1(Jtngâ biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i, V -17-20 S - 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA AHTISUIGID L I F E L I N E i f â

Sufletul ncslniladspaa ţi» j duinneawBSlri. Tdefisnul = de noapte, tdcfoaul vieţii. 3

1 9 16 4 7 îGardă de noapte, orele-20-08. 1

a

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată d e

LABORATORUL DE SĂNĂTATE MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8-22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. ___

'ADEVARULd o CBm ROZA VINTURILOR vineri, 27 noiembrie 1998 52

STATELE UNITE SEM N ALEAZĂ CREŞTEREA PERICOLULUI REPREZENTAT DE ARMELE BIOLOGICE Ş l CHIMICE(Reuters)

... Statele Unite se confruntă cu o ameninţare crescîndâ a armelor

' biologice şi chimice, care acum pot fi folosite pentru atac letal m asiv asupra celei mai populate zone a SUA, a afirmat recent o oficialitate din cadrul CIA. John Gannon, preşedinte al Com isiei pentru Informaţii Naţionale, a afirmat că America nu este pregătită în ceea ce priveşte ameninţările la adresa

. securităţii sale, în următoarele decenii. “Astăzi recunoaştem câ armele biologice şi chimice nu sînt doar o preocupare îh caz de război, ci reprezintă un pericol clar şi prezent pentru noi, atît în ţară, c ît şi în afara ei”, a afirmat Gannon

. încadrai unei conferinţe.“Prestigiul Americii şi statutul

ei de seamă ca putere mondială fac din această ţară cea mai mare şi dispersată ţintă a lum ii”, a adăugat Gannon. John Gannon, înaltă oficialitate a CIA care se ocupă cu analizele, a vorbit la deschiderea unei conferin ţe organizata la U n iversita tea Stanford, tema acesteia fiind ameninţarea pe.care o reprezintă în lum e arm ele b io lo g ic e şi chimice (BCW). John Gannon, care a participat ca reprezentant al

lui G eorge Tenet, directorul CIA, care a fost nevoit să-şi anuleze prezenţa la Stanford din cauza e v en im e n te lo r în curs de desfăşurare în criza din Irak, nu a lăsat nicLo îndoială asupra faptului că W ash in gton u l e s te foarte îngrijorat în privinţa creşterii posibilităţii de obţinere a armelor ch im ice şi bacteriologice, m ai puternice, mai letale şi mai ieftine, “Cîmpul de conflict în viitor poate f i c ea m ai pop u la tă zo n ă a. Am ericii”, a afirmat Gannon.

în c iu d a c o n v e n ţiilo r internaţionale care au în vedere lim itarea şi în c e le d in urmă interzicerea completă a armelor biologice şi chim ice, acestea se răsp îndesc repede în -lu m e , a afirmat Gannon. Peste 12 ţări, incluzînd Iranul, Irakul, Libia, Coreea de Nord, Sudanul şi Siria, deţin sau produc astfel de arme pentru a le fo lo si în scopuri o fe n s iv e . ' “D u pă cum dem onstrează situaţia Irakului, chiar o cantitate redusă de arme bio log ice sau chim ice poate fi deosebit de periculoasă”, a afirmat G annon, observînd că anii de presiune internaţională nu au avut e fec t în acţiunea de oprire a program elor de înarm are

desfăşurate de Bagdad. Teama a ceea a dus aproape la o confruntare cu Irak, după ce Bagdadul a refuzat să coopereze cu inspectorii O NU. Confruntîn- du-se cu o intensificare a prezenţei militare americane în .regiune, Irakul a cedat în cele din urmă şi a fost de acord să coopereze - dar se menţin îndoielile cu privire la rachetele cu rază lungă de acţiune ş i program ele de înarm are nucleară, chimică şi biologică. în perspectivă, Statele U n ite se confruntă c u o p oten ţia lă ameninţare chiar mai periculoasă din partea grupurilor extremiste şi a “militanţilor singuratici”, care nu sînt supuşfpresiunii internaţionale, a afirmat Gannon. Ca în cazul atentatului cu sarin din metroul din Tokio, întreprins acum patru ani de secta Aum Shinrikyo, oraşele ar putea deveni rapid ţintele unor grupuri re lig io a se şi p o litice separtiste, care îşi manifestă -sub această formă convingerile. “Un număr crescînd de răufăcători pot alege dintr-o gamă largă de agenţi noi şi noi sisteme de .livrare”, a menţionat Gannon, observînd câ cele mai recente generaţii de arme biologice şi chimice sînt mai uşor de fabricat, depozitat, transportat

şi livrat, decît cele aflate deja în * folosire. D eşi serviciul de spionaj

american a căutat să urmărească ameninţarea multiplă pe care o prezintă acum armele biologice şi chimice, această sarcină devine mai dificilă, a observat Gannon. Succesele înregistrate de CIA, în ţâri ca Libia şi într-o măsură mai mică în Irak, au fost contracarate de eşecuri în alte zone. “N e temem că vor m uri o a m en i, m ulţi oam eni”, a a firm at G annon. “Şansele unui atac de succes cresc în ciuda vigilenţei noastre”.

Gannon a afirmat că diversele^ agenţii americane de apărare, de secu rita te ş i d e sp ion aj au accentuat cooperarea în ceea ce p r iv eşte su p ra v eg h erea şi urmărirea ameninţării pe care o reprezintă arm ele ch im ice şi biologice, aducînd specialişti şi experţi din sectorul privat şi cel ştiinţific. Se fac eforturi de a spori cooperarea la nivel internaţional pentru m o n ito r iza rea n o i lo r - pericole. Dar, în ansamblu, situaţia continuă să provoace temeri. “Astăzi, America este mai puţin conştientă ş i pregătită; pentru efectele unui atac b iologic sau chimic decît ar trebui sâ fie”, â subliniat Gannon.

PORTUGALIA: EŞECUL "REGIONALIZARII" ŢARII CONDUCE SPRE O ALIANŢĂ DE CENTRU - DREAPTA

("ABC" şi "El Pais")Portughezii au respins categoric ideea ca ţara

lor să fie împărţită în regiuni. Rezultatul cu care s-a încheiat recentul referendum desfăşurat, în Portugalia constituie o înfrîngere în toată regula a primului ministru socialist, Antonio Guterres, avînd în vedere câ, din totalul celor carc s-au prezentat la urne (circa 50 la sută din populaţie), partizanii lui N U au fost, practic, de două ori mai numeroşi decît cei ai lui D A , cu excepţia regiunii sărace Alentejo.

Acum, cînd împărţirea în regiuni pare a fi un fenomen dc nestăvilit în Europa, rezultatul obţinut în Portugalia constituie un simptom al complexităţii noilor timpuri. Este posibil să fie expresia temerii cetăţenilor dc a-şi vedea patria diluată sau absorbită de Europa sau chiar de Spania, ţară a cărei p o n d ere în v ia ţa portughezilor este pe zi ce trece din ce în ce mai mare.

“Rcgionalizarea” teritoriului continental al Portugaliei (Insulele Azore şi Madeira dispun de autonomie proprie) a constituit unul dintre punctele centrale ale campaniei electorale pentru alegerile din 1995, cîştigatede Guterres, carc a numit-o “-reforma secolului”. Abordînd, acum, acest subiect, primul ministru a com is o gravă greşeală politică. Ei nu ar fi trebuit să convoace un referendum, înainte de a fi avut un amplu consens, care sâ cuprindă un număr cît mai mare posibil de forţe politice, mai ales că împărţirea ţării în regiuni nu era produsul unor revendicări venite de jos.' Guterres şi-a asumat personal înfrîngerea.

Poate că pentru socialişti costul acesteia să nu fie prea mare, avînd în vedere faptul că primul

ministru şe bucură de o popularitate deosebită.. Campania în vederea referendumului a slujit unirii dreptei, iar acest rezultat poate da un nou im puls Partidului Social Democrat şi Partidului Popular pentru a reînvia noua Alianţă Democratică, dar îmbrăcată îhtr-o haină nouă, în vederea următoarelor alegeri, din 1999.

în ce-i priveşte pe socialişti, aceştia vor convoca la începutul anului viitor aşa-numitcle State Generale, o platformă - prilej de a reflecta asupra viitorului ţării, la care vor lua parte independenţi de stîngă şi progresişti.. Liderii Alianţei Democratice au dat asigurări în legătură cu faptul că nu vor provoca o criză politică şfn ic i alegeri anticipate, deşi anumite voci disidente din sînul acesteia au trecut deja Ia strategia agitaţiei. Astfel, liderul social- democrat de Lisabona, Duarte Lima, a cerut demisia primului ministru şi convocarea de urgenţă a alegerilor. Solicitarea acestuia a fost imediat dezminţită de către secretarul general al social-democraţilor.

Pe de altă parte, liderul Partidului Popular, Narana Coissoro, a afirmat câ opoziţia “ar trebui să fie în Parlament exponentul criticii exprimate de popor Ia adresa reformei secolului promovată de Antonio Guterres” .

D eşi rezultatul recentului referendum nu trebuie sâ conducă la alegeri anticipate şi deşi portughezii au respins ideea “regionalizârii”, în Portugalia se resimte nevoia unei profunde transformări a structurilor administrative în vederea realizării unei mai mari descentralizări, şi raţionalizări. Este de înţeles câ o ţară cu zece m ilioane de locuitori sâ nu fie de acord cu crearea a opt noi diviziuni administrative,

cele 17 judeţe sau provincii existente în prezent fiind în stare sâ susţină această reformă inevitabilă, chem ată sâ adapteze puterea publică, inclusiv primăriile, la noile realităţi. Proiectul de a împărţi teritoriul ţării în opt comunităţi autonome urma, în linii generale, modelul spaniol. N u este deloc uşor de aflat dacă sufletul cetăţenilor portughezi a fost apăsat1 - şi în ce măsură - de experienţa Spaniei ca stat al Provinciilor Autonom e. Oricum, este vorba de probleme şi de situaţii pc cît dc asemănătoare, pe atît de diferite. în Spania, modelul statului Autonomiilor - cu calităţile şi cu defectele lui - dorea rezolvarea uneia dintre marile probleme politice în suspensie ale Istoriei contemporane: cea a structurii teritoriale a statului, decurgînd din cererile şi din exigenţele regionaliştilor,,autonomiştilor şi naţionaliştilor. Strategia guvernului lui Guterres şi modul de a pune problema lăsau să sc vadă limpede eşecul confirmat de referendum. Nu erau clare nici capitalele fiecărei regiuni, nici lim ite le .ter itor ia le d in tre reg iu n i, n ic i com petenţele, nu era clar aproape nimic. Ambiguitatea s-a datorat fricii că o mai marc claritate ar putea accentua proporţiile eşecului. Eşecul, suferit de guvernul socialist al lui Guterres nu-1 obligă pe* acesta, fireşte, să-şi dea demisia, dar breşa care a apărut între; iniţiativa lui şi răspunsul popular t într-o chestiune atît de deîicată cum este structura teritorială a statului - lasă să se întrevadă, dacă nu un divorţ definitiv, cel puţin o despărţire. temporară foarte greu de reparat ulterior. La această bufnitură trebuie să ia seam a şi comuniştii, părtaşi la eşuatul proiect.

IN POFIDA INTERDICŢIILOR,AFACERILE ARMATEI CHINEZE PROSPERĂ

(Reuters)La patru lun i după ce

preşedintele Chinei, Jiang Zemin, a ordonat armatei să abandoneze prosperul său imperiu comercial, la multe firme susţinute de militari afacerile îş i continuă cursu l obişnuit. Dar, dacă unele firme s-au angajat să se retragă din afaceri pînă la sfîrşitul anului, multe a lte le îş i m enţin făţiş legăturile cu armata, în dorinţa de a controla operaţiunile din domenii ce se întind de la echipamente de telecomunicaţii la semne rutiere.

Armata s-a instalat în aproape toate dom eniile economiei, avînd peste 15.000, de companii cu sfere de interes de la hoteluri pînă la m otociclete. îh anii ’80, China a limitat cheltuielile pentru apărare şi a permis unităţilor armatei să cîştige bani pentru a-şi acoperi necesităţile. Această politică a dus la apariţia unor im portante corporaţii, dar şi a unei reţele obscure de saloane de masaj, baruri karaoke şi grupuri de contrabandă sprijinite de armată.

P o tr iv it lui G era ld S e g a l,

director de studii Ia Institutul Internaţional de Studii Strategice de Ia Londra, campania menită să scoată armata din afaceri a ajuns într-un b lo ca j. “O ricum era p revăzu t sâ f ie un proces îndelungat. Problema lichidării afacerilor APE este legată pe un plan mai larg şi de reform a întreprinderilor de stat, care stagnează în mod clar”, a arătat Segal,

C hina în c ea r că să reducă p ierd er ile în reg istra te 'de companiile de stat nerentabile prin

c o n c ed ie re a m u n cito r ilo r e x ced en ta r i, în să a n a liştii su b lin iază că a cest program , asemenea planurilor de reformă a co m p a n iilo r m ilita r e , su feră în tîrzieri d in cauza o p o z iţie i politice. în bugetul pe anul viitor, cheltuielile militare ale Beijingului vor creşte probabil substanţial, pentru a com pensa retragerea forţată a armatei din afaceri, a apreciat Segal. Anul acesta China a a locat o f ic ia l apărării 10,9 miliarde dolari, cu 12,8 la sută mai mult fată de 1997.

WASHINGTONUL R E SP IN G E

PRO PU N EREA BONNULUI DE A

MUDIFICA STRATEGIA NUCLEARĂ A NATO

(Reuters, AFP)Statele Unite au respins, la 23 noiembrie, propunerea

norului guvern german ca N A T O să-şi m odifice strategia nucleară şi să declare că nu va recurge prima la arma nucleară în cazul unui conflict. “Considerăm că ambiguitatea în ce priveşte recurgerea primului la arma nucleară contribuie la propria noastră securitate, un potenţial adversar care ar dori să utilizeze arme chim ice sau b iologice neputînd şti ce răspuns va primi”, a afirmat ministrul american al Apărării, William Cohen. Secretarul de stat M adeleine Albright i-a transmis acelaşi mesaj m inistrului germ an al Apărării în timpul convorbirilor de la 23 noiem brie. D-na Albright crede, desigur, câ atunci cînd cancelarul Shroeder a afirmat câ va fi o continuitate în politica externă şi de apărare germană, aceasta este valabil, sperăm noi, şi în ce priveşte un principiu, fundamental cum este strategia NATO”.

Cererea Bonnului ca N A T O să-şi a b a n d o n eze1 strategia de a recurge prima la arma nucleară porneşte de la un punct din programul Verzilor, membri ai coaliţiei care a obţinut puterea în Germania. în revista "Der Spicgel" din 21 noiembrie, ministrul de Externe, Joschka Fischer, precizează că l-a anunţat pe secretarul general al N A TO , Javier Solana, că Germania vrea să aducă în discuţie strategia în cauză, deoarece, “vedem lucrurile în m od diferit”. Potrivit unor oficialităţi americane, chestiunea de a nu recurge primul la arma nucleară urm ează să f ie discutată la întîln irile miniştrilor de Externe şi ai Apărării din N A T O dc la Bruxelles din luna decem brie.. O nouă concepţie strategică a NATO urmează să fie aprobată la summitul Alianţei Programat în aprilie anul viitor la Washington, cînd se vor aniversa 50 de ani dc (a crearea sa. Puterea de convingere a celor trei state “nucleare” din NATO se bazează într-adevâr pc posibila recurgere la atac în caz de c o n flic t în cazul SU A , Marii Britanii şi, deci, al N A T O , aşa-numita convingere cuprinde noţiunea de “ripostă graduală” cu arme tactice, spre deosebire de. F ran ţa , carc preferă “ td tu l sa u n im ic ”. “Ncrccurgcrea primul la arma nucleară reia o teorie veche a ruşilor şi chinezilor”, a subliniat un diplom at Ea sc bazează pe posibilitatea dc a duce un război convenţional înainte dc a sc transforma într-unul nuclear, ceea ce nu convine nici W ashingtonului, nici Londrei, nici Parisului. Cererea Germanici “pune o adevărată problem ă dc fond”, a apreciat un alt diplom at Dacă micii parteneri din cadrul Alianţei sînt uşor de adus la unanimitate, cu Germania va fi “mult mai greu”.

O oficialitate din Departamentul de Stat a menţionat câ argumentele Germanici în favoarea renunţării la actuala strategie n u 'sîn t ju stif ica te . “ D c pildă, principalul argument este câ adoptarea unei politici dc a nu recurge primul la arma nucleară va spori şansele ca alte ţări ale lum ii sâ nu se doteze cu armament nuclear. Noi sîntem dc părere câ opţiunea nucleară a N A TO nu arc influenţă, cel puţin una semnificativă; asupra deciziilor Indici, Pakistanului sau ale altor state asiatice” în ce priveşte politica nucleară. O . ser ie de oficia lităţi au avertizat câ , dacă sc răspîndcşte percepţia câ umbrela nucleară â SU A va fi ajustată, ţări prietene ca Japonia, carc sc bazează pe această protecţie ar putea sim ţi nevoia să-şi dezvolte arsenale nucleare. M adeleine A lbright i-a spus ministrului Scharping câ “nu ar fi înţelept să schimbăm actuala atitudine strategică a NATO, întrucît ne-a servit foarte b ine” , a afirmat un înalt responsabil din diplomaţia americană.

Forţa de descurajare nucleară a Alianţei se bazează In primul rînd pe armele nucleare americane, strategice şi tactice, aflate în principal pe nave de luptă. .După' 1990, toate armele nucleare sol-sol cu rază de acţiune

| m edie şi m ică a le Statelor U nite au fost retrase din | Europa. Potrivit unor experţi independenţi, americanii I m ai au pe. teritoriul european circa 150 de arme I nucleare aer-sol (amplasate pe avioane), în comparaţie | cu cele aproximativ 6.000, cît era arsenalul am erican. I în 1985. Potrivit aceloraşi surse, respectivele arme | sînt depozitate în prezent în şapte ţări membre ale | Alianţei, dar modul de desfăşurare şi numărul lor sînt | secrete. Cele şapte state sînt Germania, Marea Britanie,| Italia, Turcia, Olanda, Grecia şi Belgia. Subliniind că i nici nu se pune problema să-şi asume rolul de “cavaler 1 solitar” al unei revizuiri a doctrinei strategice, Bonnul | a declarat la 23 noiembrie, că obiectivul său este şi de I a reduce dispozitivul nuclear al N A T O din Germania.I A cesta a fost de altfel redus considerabil după 1990.

'^»M e»WWI»vwiWI«iw

vineri, 2 7 noiem brie 1998 P O L IT IC A

Rom ân ii s -au săturat de dem ocraţie ş i s în t înspă im ln taţi de războiDacăduminicaviitoare ar GH. FUNAR

avea loc P, ROMANalegeri T. MELEŞCANUpentrupreşedinte, C.V* TUDOR

dvs. pe L ILIESCUcine ati E.vota? CONSTANTINESCU

]% Procente din totalul opţiunilor exprimate

9%.46%

nehotărâţi ş i - nu ar vota

18% 1

22% I

34% I

0% 5% 10% 15%' 20% 25% 30% 35% 40%

urmare din pagina 1este căderea liberă a popularităţii C D R ş i a preşed intelu i C o n sta n tin escu ; însoţită de ascensiunea energică a PRM,' partid care prom ite să g u v e r n e ze d ic ta to r ia l, în a fara r e g u li lo r democraţiei.

De altfel, se mai poate vorbi de voinţă pentru democraţie la finele unui an în care 45 la sută dintre români spun că trăiesc m ai prost sau m ult m ai prost decît -anul trecut? Răspunsurile date întrebării din sondaj “Carc este cuvîntul cel mai potrivit pentru a caracteriza situaţia generală din R om ân ia de astăzi?” nu sună prea încurajator. Fără sâ Ii sc sugereze răspunsul, opin ia subiecţilor sondajului despre situaţia

ţării este: Dezastru, 22 la sută, Sărăcie, 2 4 la sută, C o ru p ţie , 10 la sută; Dezordine, 9 la sută. Abia 9 la sută d in tre rom âni g ă se sc că este satisfăcătoare starea de astăzi a naţiunii.

Experienţa a opt ani de practicare a democraţiei în sărăcie îi îndeamnă pe tot mai mulţi români să fie sceptici că un astfel de regim politic poate fi profitabil. Zece la sută dintre ei spun deschis că România nu ar trebui să se integreze în Uniunea Europeană şi în NATO. Procentul celor care cred în continuare că privatizarea va duce în viitor la creşterea bunăstării rămîne majoritar, însă 20 la sută dintre români sînt de părerea contrară, în timp ce 18 Ia sută nu ştiu ce sâ răspundă. Aceasta

pe fondul unei păreri cvasiunanime câ privatizarea se face cel mai adesea necinstit şi a opiniei majoritare că averile acumulate în România s-au făcut cu încălcarea legii. ' -_ Sondajul realizat de Metro Media Transilvania, la cererea Fundaţiei Soros, arată că ,societatea românească este: pregătită să se conformeze visului tainic al preşedintelui Constantinescu de a prelua frîiele unei guvernări autoritare. Peste 70 la sută dintre români consideră că e mai bine sâ fie în fruntea ţării un singur om hotărît, decît mai mulţi cu idei diferite. D in nefericire pentru ambiţiile preşedintelui, se împuţinează sensib il numărul celor care îl vor conducător pe el. într-un singur an, E m il Constantinescu a pierdut 17 procente electorale, coborînd la cota de 34 la sută. Pe locul doi în opţiunile e lectoratu lu i răm îne Ion I lie scu , constant la procentul de 22 la sută. Urcă opt procente liderul PRM, Corneliu V ăd im T udor, care este insta la t confortabil pe locul trei cu 18 la sută. Urmează Teodor Meleşcanu, 10 la sută, şi Petre Roman cu 9 la sută. în afara lor, doar Gheorghe Funar atinge pragul de 1 Ia sută care oferă posibilitatea de. a fi cuprins în sondaj.

Clasamentul real rămîne însă deschis, în condiţiile în care 50 la sută dintre alegători sînt nehotărîţi în/privinţa votului. în cazul unor alegeri, voinţa

acestor electori indecişi poate da peste cap rezultatele sondajelor. A celaşi procent de alegători se declară nehotărîţi şi cînd sînt puşi să aleagă un partid. Indecişii par să provină din electoratul CDR, care scade dramatic, în timp ce PDSR rămîne la nivelul de anul trecut. Convenţia a pierdut 22 de procente din martie 1997 pînă în noiembrie 1998. Sondajul Metro Media cotează CDR la 29 de procente, PDSR la 26, cu patru procente mai mult decît în , iunie, şi PRM la 16, în urcare cu 12 procente d in 'm a rtie 1996 . în c lasam en tu l

-partidelor, încă trei form aţiuni se situează deasupra pragului probabil care va fi stabilit înaintea alegerilor viitoare:

Partidul Dem ocrat, cu 14 la suta UDM R şi ApR, cu cîte cinci la sută1 ' Rezultatele le pot părea unor oamefc politici încurajatoare, altora alarmante, însă sondajul relevă şi o stare de fas

• îngrijorătoare pentru toţi politicieni români. D e doi ani, evoluţia gradul' de în cred ere; a românilor personalităţile politice este constau negativă. 77, respectiv 74 la sută dintr- români afirmă câ nu au încredere fc partidele p o litice şi în Parlament Oamenii au în schimb încredere fc Biserică şi Armată, instituţii pe cai; orice lider cu veleităţi dictatoriale st b azează atun ci , c înd încearcă si instaureze un regim autoritar.

Altele

UDMRAPR

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, ■"PD; dvs. cu ce prm partid sau alianţăipolitică aţi vota? . . o%

PDSRCDR

5% i

"5% ]

Procente din totalul : opţiunilor exprimate

14%!. 4 5 %

nehotărâţi şi nu ar vota

J6%j

26% ■

29%!

10% 20% 30% 40%

L id erii P S M C lu j - d e c iş i s ă nu se m ai la se în şe la ţi de PR M s i Funar

i iDupă criticile şi acuzaţiile

aduse organizatorilor mitingului - de sîmbătă, desfăşurat la Cluj- Napoca, formulate exclusiv de politicieni din sfera Puterii, liderii locali ai PSM au decis‘ ieri, oarecum surprinzător, sâ adopte o atitudine mult mai rezervată decît pînă acum faţă de astfel de evenimente. PSM Cluj acuză cu prioritate Primăria Cluj- Napoca de transformarea unei manifestări aniversare în miting electoral, liderii organizaţiei indicînd că au fost dezinformaţi de către Gheorghe Funar în privinţa scopurilor “marii adunări' de sîmbătă.

Preşedintele PSM Cluj, Grigore Verebei, spune că socialiştii nu au fost lăsaţi să se apropie de microfoane pentru a-şi transmite mesajul, cum s-a convenit anterior cu organizatorii. Ei au fost siliţi astfel să lase locul unor personalităţi politice “din

altă parte', deşi, arată Verebei, "trebuia să fie o manifestare în primul rînd a clujenilor'..

Liderul PSM Cluj spune că mulţi membri şi simpatizanţi ai partidului au fost aduşi din alte localităţi ale judeţului pentru a îngroşa rîndurile manifestanţilor. Insă, afirmă Verebei, prezenţa lor a fost ignorată. “Sperăm ca organizarea festivităţilor de la Alba-lulia să fie făcută altfel decît manifestarea desfăşurată sîmbătă la Cluj. Am dori sâ. existe posibilitatea pentru toate categoriile sociale, pentru fiecare partid politic, să îşi exprime opinia referitoare la momentul Unirii' - declară Grigore Verebei.

PSM Cluj intenţionează să se' implice şi în organizarea festivităţilor de la Alba-lulia, în pofida eşecului în demersul similar de la Cluj-Napoca. Ieri, liderii locali ai PSM au adresat un mesaj Ministerului

Transporturilor, solicitînd suplimentarea numărului de trenuri şi autobuze către Alba- lulia în ziua de 1 Decembrie. Ei propun, de asemenea, ca tarifele pe mijloacele de transport către Alba-lulia să fie înjumătăţite. “Este vorba de realizarea aşa- ziselor curse muncitoreşti - cum se numeau în trecut - cu orarul de plecare-sosire corelat-cu orarul festivităţilor” - explică Gheorghe Mudura,vicepreşedintele PSM Cluj cu probleme de propagandă.

Liderii PSM Cluj afirmă că, potrivit semnalelor primite la partid, se intenţionează marginalizarea festivităţilor de la Alba-lulia. Reamintim că partidele coaliţiei au decis să aniverseze la Bucureşti Marea Unire, în'vreme ce Opoziţia a optat pentru Âlba-luiia.

Dan BRIE

T in e r i i l ib e r a l i c lu je n i îş i d e f in i t i v e a z ă p r o g r a m u l p e l u n a d e c e m b r ie

Biroul Municipal Permanent al organizaţiei de tineret a Partidului Naţional Liberal, şi-a definitivat programul de acţiune politică pe luna decembrie. Astfel, pentru data de 2 decembrie TNL Cluj-Napoca a mijlocit o întîlnire a domnului consilier municipal Romulus ZAMFIR; vicepreşedinte al PNL Cluj-Napoca, cu reprezentanţii organizaţiei studenţilor din Universitatea Babeş-Bolyai. în data de 3 decembrie, la ora 16, va avea loc dezbaterea publică “Constituţia României între acceptabil şi perfectibil". Dorim să punem în discuţie publică o serie de probleme cum ar fi: 'garantarea proprietăţii de către stat, oportunitatea unui parlament unicameral, lărgirea drepturilor cetăţeneşti etc. în data de 1 1 decembrie, în cadrul unei întîlniri cu oameni de afaceri, vom analiza măsurile economice anticriză ale PNL. în cadrul unui seminar “Extremismul şi fanatismul politic - pericole pentru statul de drept", în 29 decembrie, vom comemora 65 de ani de la asasinarea lui I.G. Duca, preşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedinte al PNL, vom analiza aderenţa acestor mişcări la electoratul român etc. Tot în luna decembrie vor fi date publicităţii programe de susţinere şi încurajare a activităţii studenţilor. în încheiere dorim să urăm tuturor cetăţenilor Clujului “SĂRBĂTORI FERICITE!".

B irou l d e p re să a l T N L

Măgureanu vine astăzi Ia ClujFostul director al SRI, Virgil Măgureanu, are

astăzi programată o vizită la Cluj. El va discuta cu liderii locali ai PNR, partid pe care îl conduce din fimeţia de secretar general. PlTR se află în căutare de parteneri politici cu care să poată trece pragul electoral la viitoarele alegeri. Tratativele cu PUNR şi A pR merg greu din pricina unor neînţelegeri privind repartizarea funcţiilor într-un eventual partid rezultat din fuziune. (C.C.)

UFP sfătuieşte guvernanţii sâ declanşeze alegerile

anticipate• Fostul senator PUNR Adrian Moţiu se va înregimenta într-un

partid de dreapta •Biroul Operativ a l UFP consideră câ alegerile

anticipate sînt aşteptate cu nerăbdare de populaţie şi văzute ca un coşmar dc actuala coaliţie. Constantin Marinciu, responsabilul PSM pe T ransilvania şi reprezentant al UFP, afirmă că dacă partidele de la putere vor să depăşească pragul electoral de 5 la sută, trebuie să declanşeze urgent procedura alegerilor anticipate. Marinciu susţine câ actuala coaliţie guvernamentală este împotriva naturii, partidele componente avînd doctrine diametral opuse. D e asemenea, liderul PSM cere opoziţiei parlamentare şi neparlamcntare să acţioneze în aceeaşi direcţie, „pînă nu-i prea tîrziu”.

Marinciu susţine că electoratul ştie că liderii partidelor din coaliţie nu sînt în stare să facă reformă, ci doar să

. lupte pentru recuperarea şi achiziţionarea proprietăţilor lor. '

în numele Biroului Operativ al UFP, prof. Adrian Moţiu a făcut apel Ia un „efort naţional” de debarasare .a'partidelor politice de ideologii şi docţrine, pentru „ieşirea din impas”. ■

Moţiu, fost senator PUNR, demisionat din acest partid în primăvara acestui an, .a anunţat câ va reintra în viaţa politică prin înscrierea într-un partid de dreapta. Dînsul a refuzat să specifice care este acest partid şi care este data la care se va înregimenta. Amintim câ UFP este o uniune Cu caracter preponderent social, dar nu se poate ignora tendinţa politică a declaraţiilor reprezentanţilor. formaţiunii, care este de centru-stînga.

\ A . M.

V i c e p r e ş e d i n t e l e P D B o g d a n N i c u l e s c u D u v ă z c o n s i d e r ă

c ă P R M a r t r e b u i i z o l a t p e s c e n a p o l i t i c ă

PNL şi UVR f string legăturile |

la nivel judeţean

PNL şi , Uniunea “Vatra Românească” se apropie de un acord ia nivel judeţean privind colaborarea pe probleme diverse. Reprezentanţi din conducerea celor două grupări au conveni! zilele trecute să strîngă relaţiile, cu prioritate “pe tăcîm cultural, social şi economic”.

Cu puţin timp în urmă, liderul PNL Cluj - deputatul Anton lonescu - declara public câ partidul său este interesat de o colaborare cu UVR. Deputatul Anton lonescu, membru în conducerea pe ţară a PNL, declara atunci că UVR a izbutit să scape de etichetările anterioare, care plasau “Vatra" în rîndul grupărilor extremiste.

Reamintim, însă, că ultima întrunire a liderilor UVR - Consiliul Naţional de Coordonare, reunit la Tîrgu-Mureş pe 17 octombrie a.c - a determinat luări de poziţie extrem de dură la adresa partidelor. din coaliţia guvernamentală. “Coaliţia a încălcat grosolan Constituţia României, luînd hotărîri aberante numai pentru a se menţine la putere” - se arată în declaraţia oficială a Consiliului Naţional de | Coordonare UVR.

: I (D.B!- r

Partidul România Mare âr trebui să fie izolat pe scena politică, deoarece un partid care ameninţă cu naţionalizare şi procese politice nu poate fi democrat, chiar dacă primeşte în sondajele electorale15-16 %. a declarat, ieri, într-o : conferinţă de presă, vicepreşedintele PD Bogdan Niculescu DUvăz, referindu-se la afirmaţiile făcute la sfîrşitul săptămînii trecute, la Cluj,

de liderul PRM, Corneliu Vădim Tudor, potrivit cărora, odată ajuns la putere, va cere condamnarea preşedintelui Constantinescu şi îi va întemniţa pe colaboratorii UDMR.

Vicepreşedintele PD a afirmat că modul în care se manifestă Corneliu Vădim Tudor aminteşte de partidele fasciste, jar formaţiunea pe care o conduce nu poate fi un partener de dialog şi este absolut necesar ca

orice nouă coaliţie care ar conduce România să nu includă sub nici o formă acest partid.

Duvăz a mai spus că nimeni responsabil nu se poate alia cu- PRM, indiferent de scopul acestei alianţe, liderul PD punîndu-şi problema dacă PDSR îşi dă seama ce risc îşi asumă colaborînd cu partidul lui Corneliu Vădim Tudor în cazul grevei parlamentare. ~

Opoziţia a participat la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 8 0 de ani de la unirea Bucovinei cu România

Opoziţia parlamentară a participat, ieri, la şedinţa festivă a Parlamentului, consacrată împlinirii a 80 de ani de la unirea Bucovinei cu România, criticînd coaliţia de guvernămînt pentru modul în care urmăreşte

aplicarea prevederilor referitoare la minorităţi dirrTratatul cu Ucraina. Preşedintele PUNR, Valeriu Tabără, a susţinut că şi Preşedinţia este responsabilă de respectarea acestor prevederi şi a apreciat că ambasadorul României la Kiev face o politică de “slabă calitate”. Senatorul PDSR Gheorghi Prisăcaru a spus- că, “deocamdată", românii din nordul Bucovinei sînt “condamnaţi” să rămînă în Ucraina şi a apreciat că “sacrificiile istorice" făcute de România în relaţia cu Ucraina au fost “inutile".

P S D R Cluj o fe ră c o n s u l ta ţ i i ju r id ic a g ra tu i ta

Specialiştii din cadrul PSDR Cluj oferă consultaţii juridice în domeniul legislaţiei muncii. Potrivit unui comunicat primit la redacţie, consultaţiile sînt - gratuite. De acestea pot beneficia şi persoane care nu fac parte dintrejnembrii PSDR. .

Consultaţiile vor avea lor în ultima zi de luni din fiecare lună între’ orele 14 şi 15, ia sediul partidului din strada Iuliu Maniu numărul 3, apartamentul 5 etaj I- Prima consultaţie juridică va f oferită pe 30 noiembrie 1998. ora 14.

i

h

'A D E V A R U L .d e C B u i A R T A - C U L T U R A

vineri, 2 7 noiem brie 1 9 9 8

T R A V I A T ACu 145 de ani în urmă, la 6 martie 1853, la Teatrul Fenice

din Veneţia, premiera operei Traviata de G. Verdi a suferit un eşec neaşteptat. Verdi era în culmea gloriei de compozitor de operă; cu puţin timp înainte, II T rovatore avusese un mare succes. Şi totuşi, subiectul acestei opere după piesa Dama cu camelii de Al.

r

t

Dumas-fiul, n-a plăcut publicului veneţian .Spectacolul a fost un fiasco. Chiar 'Verdi declara, după' spectacol:“Am suferit un fiasco!”.Pentru ca, tot c l, să declare, în continuare:“Timpul va. arăta dacă vina este a mea sau...”. De ce acest in su cces al Traviatei? De ce publicul veneţian a făcut ca această operă să cadă? Explicaţia

■ este destul de simplă: întotdeauna noul şochează. Spectatorii veneţieni erau obişnuiţi cu subiecte care_ nu tratau | slumea de jos. în plus faţă dc subiect, Traviata eraprima operă în care personajele apăreau pe scena lirică îmbrăcate în acord cu moda timpului. Şi culmea, subiectul trata un crîmpei din viaţa unei femei uşoare, respinse dc societatea bună. însăşi cuvîntul T raviata înseamnă o femeie decăzută. Şi iată, timpul pe care Verdi îl aştepta, a venit nu peste multe luni de zile, iar astăzi, după aproape un secol şi jumătate, pe scenele lumii, Traviata cucereşte publicul. :

Şi pc scena clujeană, Traviata are şi astăzi succes. La recentul spectacol, în carc tînărul tenor Şerban Bărilă a Sâmpetldebutaţ în rolul Alfredo Germont, sala era aproape plină. -Şi ce este mai îmbucurător decît faptul că mulţi spectatori erau tineri? Desigur, afluenţa de public s-a datorat şi revenirii pe scena clujeană dc operă a talentatului Şerban Băcilă - o voce laureată la Concursul internaţional de la Brăila, organizat sub auspiciile marii cîntăreţe de origine română Mariana

N icolcsco. Spectacolul cu opera Traviata, dirijat dc Cristian O roşanu, care a dorit să imprime tempouri toscaniniene, a avut o distribuţie onorabilă: Doina Neculce Sâm petrean (Violetta Valery), Şerban Băcilă (Alfredo Germont), Fulop M artin (GiorgioGermont), chiar şi în rolurile de mai mică

- întindere au figurat nume importante ale Operei s„ Române: T itus Pauliuc, M ircea M oisa, Petre

G hilea , M arius C h ioreanu şi alţii. D ebutul tenorului Şerban Băcilă în rolul Alfredo Germont ă fost o reuşită. Aplauzele prelungi au fost'motivate de o voce plăcută, cu un timbru tenoral de metal fin, strălucitor, şi cu un joc de scenă presărat cu multe accente dramatice. Poate un plus de culoare catifelată în pasajele “calde” ale rolului i-ar fi adus

II un calificativ în plus. Frumoasă a fost şi evoluţia sopranei Doina Neculce Sâmpetrean (dar cu un

- plus de susţinere,■ § U p necesar în registrul l l l l l l acut). Salutăm şi t l l l l l l evoluţia mai bună a

baritonului F u lop M a rtin în ro lu l G erm ont -r ta tă l. Regretăm însă că spectacolul a mai avut, mai a les în actu l în t î i ,

j inexactităţi la com - I partimcntul corului.! N e întrebăm cu

leg itim ă uim ire;■: cunosc foarte bine

toţi coriştii Operei I R om âne, teh n ica « solfegiului? Oare nu

Dotna Neculce aceasta este una dincauzele problemelor corului? A cest lucru

s-ar putea verifica... Am asistat, totuşi, la un spectacol frumos. Verdi a avut dreptate. N u a fost vina lui la insuccesul de la premieră. .

- E m iliu D R A G E A Foto: I. PETC U

F i l m F i l m

M a r e l e P r e m i u S p e c i a l a l J u r i u l u i

d e l a V e n e ţ i a 1 9 9 8

Terminus ParadisA devenit o modă,

supărătoare e drept, de a vedea filme româneşti după prezenţa lor în f e s t i v a l u r i in ternaţionale , după r e c u n o a ş t e r i internaţionale, după ...N ic i T erm in u s P a r a d is nu fa ce excepţie de la această r e g u la r e i p u ţin d :fi v ă z u t pe ecran ele româneşti după laurii obţinuţi la M ostra In te r n a z io n a le D ’A r te C in e m atografica di Venezia 1998, festival care i-a adus lui L ucian P in tilie o importantă distincţie M arele Prem iu Special al Juriului.

Lucian Pintilie nu se află la primul prem iu, film ografia sa înrcgistrînd su cc e se rem arcabile. M ă refer la D um inică la ora 6 (film de d e b u t , 1965, premii la festivalurile d e la Mamaia, Mar del Plata şi A capulco), S a lo n u l n r . 6 (r ea liz a t pentru Televiziunea iugoslavă în 1973, Premiul O ficiului Internaţional de la Cannes), Reconstituirea (1969, retras la cîteva săptămîni de la premieră), D e ce trag clopotele, M itică? (realizare oprită şi sab ota tă de p o litr u c ii r e g im u lu i comunist), Balanţa (1992), O v ară de neuitat (1994), Prea tîrziu (1995).

Term inus Paradis este o poveste de dragoste într-o lume imposibilă, tot mai imposibilă. Viaţa pc carc o duce Mitu (Costel Caşcaval) devine un iad, un iad care l-a transformat pc Mitu într-un sălbatec. Pe Norica, o tînârâ aproape

un copil, o întîlneşte în drumurile Iui şi o antrenează într-o aventură periculoasă. Mitu trebuie să execute doi ani de armată obligatorie, dar dezertează fiind permanent urmărit de poliţişti.JNorica e ste a lături d e e l în fu g a lu i deznădăjduită, în cursul căreia va ucide şi se va îndrepta şi el spre moarte. Sub ameninţare, un preot îi cunună pe cei doi, n u n t a l o r î n t r - o b i s e r i c ă d e v e n i n d punctul terminus al unui paradis, un paradis pierdut care ar trebui, poate, recreat

Terminus Paradis, producţie Franţa - România, scenariul Lucian Pintilie, Răsvan Popescu, Radu Aldulescu, regia Lucian Pintilie, imaginea Călin Ghibu, montajul Victoria Nae, decorurile Călin Papură, costum ele Cătălina Ghibu, sunetul Andrei Pap, Jean Bamard, în rolurile principale:. C ostel Caşcaval (Mitu), Dorina Chiriac (Norina), Râzvan Vasilescu (cpt. Burci), Ghcorghc Visu (Vâtâşcscu), V ictor Rcbcngiuc, Dan Tudor, Cornel Scripcaru, Doru Ana (C inem atograf R E PU B L IC A ).

D em ostene SOFRON

A L U L I A T I O N A L - D IOrganizatori: Primăria municipiului CIuj-Napoca,

Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Cluj, Fundaţia Culturală Forum CIuj-Napoca.

Astăzi, 27 noiembrie 1998, de la ora 14, in sala mare de şedinţe a Primăriei (str. Moţilor, nr. 1-3,. intrare din str. Petru Maior) se va desfăşura cea de-a treia ediţie a Festivalului Naţional de Poezie "Orfeu”, CIuj-Napoca 1998, după următorul program: -

1. Festivitatea de premiere a ciştigătorilor secţiunii « c o n c u rs» ; ; .

- prezintă dr. Irina Petraş - preşedintele juriului;Juriul, format, din: dr. Irina Petraş, membru al Uniunii

Scriitorilor din România - preşedinte; Ion Cristofor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Cema, membru al Uniunii Scriitorilor din România, loan Pavel Azâp şi lonuţ Ţene - membri şi Ligia Mihaiu - secretar, a hotărît acordarea următoarelor premii: Premiul A.E. Baconsky - Angela Ribinciuc (Galaţi), Premiul Radu Stanca - loan M. Cioba (Bistriţa), Premiul Eta Boeriu - Şerban Morcovescu (Baia Mare), Premiul Aurel Gurghianu - Liviu loan Copos (Oradea), Premiul Al. Căprariu - Mihaela Micuţa (Timişoara), Premiul Victor Felea - Marius

vSeptimiu Avram (CIuj-Napoca), Premiul Teohar Mihadaş - Lucreţia Baltă (Arad), Premiu! Augustin Pop - loan Jorz (Caransebeş).

2. Lansarea caietului festivalului: “Dicp'onar de poep. Clujul contemporan", autor Petru Poantă, Ed. Fundaţia Culturală Forum, 1998;

- prezintă prof. dr. Liviu. Petrescu, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Cluj; , ;

3. Lansarea volumelor de poezie şi recitalul autorilor:• Marcel Mureşeanu, "Pe mine mă caută",, Ed. Casa

Cărţii de Ştiinţă, CIuj-Napoca, 1998, cu o prefaţă de Irina Petraş - prezintă dr.-Irina Petraş; • Dumitru Cerna, “Pasărea Ibis şi Agresorul", Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1998, colecţia Akademoş, prefaţă de Irina Petraş; - prezintă dr. Irina Petraş; • Constantin Cubleşan, “Itinerarii lirice", Ed.- Fundaţia Culturală Forum, CIuj- Napoca, 1998; prezintă Ion Cristofor; ■ Tudor Ştefan, "Poeme", Ed. Fundaţia Culturală Forum, CIuj-Napoca, 1998; prezintă prof. dr. Mircea Popa; • Demostene Şofron, "Eu, de asemenea, cint America", Ed. Fundaţia Culturală Forum, CIuj-Napoca, 1998 - prezintă Ion Cristofor;

4. Premiile Festivalului: Petru Poantă, ".Dicţionar de poeţi. Clujul cdntemporan”, loan Cristofor, pentru traducere de poezie, Fundaţia Culturală Forum, pentru editarea seriei de poezie “Forum"; Mircea Popa. pentru contribuţia la promovarea tinerilor poe(i, Demostene Şofron, pentru antologia Eu, de asemenea, cint America. - prezintă Dumitru Cema

I I »

, Premiul “A.E. Baconsky”ANGELA RIBINCIUC (GALAŢI)

it- vUcU tyzh. c *c*fXc.Fereastra de sus din cubul meu de

aer. Cea care dă spre cer. îmi înalţ sufletul pe vîrfuri. Tu mă întrebi c u m s e vede afară, iar eu îţi spun că tocmai s-a întunecat. în visele mele întotdeauna e noapte. Trebuie să stăm de vorbă, îmi spui. Trebuie, ştiu. Pereţii

-cubului sînt foarte subţiri. Se aude tot, de cealaltă parte. Chiar şi respiraţia ta. Viaţa are rost în măsura în care lipsa vieţii duce la pierderea sensului. Aşteptarea aceea. Orele cînd ştiu că oricît m-aş ruga, tu vii tot atunci, cînd trebuie să vii. Nici mai devreme, dar nici mai tîrziu. Mă ajută gîndul că eşti şi că vii, orice s-ar întîmpla. Puţine certitudini avem; pe lumea asta. Tu faci

' parte din incertitudinile mele. Oameni care vin şi oameni care pleacă. Atît de puţini oameni care rămîn. La urma urmelor şi unui e de-ajuns.

Premiul “Radu Stanca”IOAN M. CIOBA (Bistriţa)

A Mulîn ochi diamante fluide se-mbină Lucind enigmatic, cu multă tristeţe Şi chiar sub această perdea cristalină îmi par ireali de-o aşa frumuseţe.

Buimac şi surprins de acea întîmplare Pe urmele ei cu avînt se porneşte, îl văd alergînd după visu-i de mare, Speranţa-i se-aprinde, tot creşte şi

creşte.Dar flăcări albastre'încerc să-l

oprească -Din goana-i nebună ce zguduie

mareaîn noapte şi-n suflet încep să se

nască 'Fiori care fac mai fierbinte chemarea

Şi-aleargă-nainte, mereu mai departe Spre visul cel straniu pierdut într-o

mare

Purtînd prin adîncuri un dor fără moarte ...

Şi-o ploaie întreagă de lacrimi ariiare.

j Premiul “Eta Boeriu”ŞERBAN MORCOVESCU (Baia Mare) .1*ILc4» ^Era îneîntat să urmărească din ochisilueta ei sălbatică sfidînd - ' înserarea

_în urma ei persista un tablou de lumină împletit .cu liliac proaspăt ^

1 şi tîrziu, foarte tîrziu, ' în noapte , se născu s în ecoul de carne, ' . _ în şoapte

Premiul “Aurel Gurghianu" LIVIU IOAN COPOS (ORADEA)

.Cînd trec prin nopţile valahe

, visînd cai Lipiţani ..agonizînd lung în stilete şi sfinţii cu coroane de spini coborînd din ninsori şi invazia de balene sinucigaşe frîngîndu-mă în pleoape şi femeia despletită dormind ca o larvă şi rotirea planetei rupîndu-mă cîte un pic pentru.haita de lupi

. şi val... • ‘din cuşca lui Timur Lenk mîna mea dreaptă ' impiorîndu-mă

Premiul “Al. Căprariu” - ' <MIHAELA M1CULA (Timişoara)C* U+. Vv*

' Lipeşte-ţi urechea, rDe tropul meu,Amforă la Ora sevelor

Sînt o scoicăîn care tuAi închis armoniaAcelui flux, VUn fir de nisip

Şi ceasuri de noapte,Să- crească perla

Premiul “Victor Felea”MARIUS SEPTIMIU AVRAM (CIuj-Napoca) . . .

m-am ridicat şicu mărul pe care-l aveam în mînă l-am atins pe Dumnezeu i-am întins mărul iar eimi-a spus că pomul nu mai există, că l-au înghiţit rădăcinile « m-am trezit într-uri tîrziir lung dimineaţa

iar mărul pe care-l ţineam strîns lîngă tîmplă avea formă de

' inimă

Premiul "Teohar Mihadaş" ” LUCREŢIA BALTĂ (ARAD)

Umbra lacrimei : peste tăcerea

macilor însîngerînd cămaşa verii a rămas să mă mai plîngăla marginea .dinspre copilărie a holdei de grîu ' .

P r e m i u l “ A u g u s t i n P o p ”IOAN JORZ .(Caransebeş, Caraş-Severin)

/e. f-eeth.Ce frig ne era în mansarda golită de

vise .încremeniţi în degerâtura timpului

eram _ două contururi seci • •călătorind înconjurul fiinţei noastre şi paşii noştri desperechiaţi însîngerau trotuarul ehei!şi ce cîntec de petrecere cîntam mai trist decît scîncetul frunzelor dezgolit pînă la urlet ne era cîntecul şi răstigneam prin cîrciumi absintul îmbătîndu-ne prin pustiile pieţe

■ cu alcooiuri destilate din fructele putrede ale deceselor de anotimpuri schelălăind după un azimut eram crăpelniţă timpului fragil pol în care cosmosul lovea cir neinventate cuvinte ehei! ' 'ce frig ne era în mansarda golită de

vise atît de frigîneît ni se sleiau pe buze . cuvintele

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

. în presa locală şi centrală m a i v

s i m p l u

n u se p o a te !

instanţa

ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

. T E L E V IZ O A R E L E S A M S U N G !

A L E G E R E A ID EA LA !

Televizau) Samsung cu diagonala- 7 56 cm este singurul cfin aceâsiă Vamă care vă rferă raportul reaT al

;v ^ , imagirâdetdevţătfift’’ * ' |§ |1 Astfel,Imagineanu \ * 1

- y - -. . . .... ( - D o a r a 5 t e p a n l e . ^ ^ i w a ţ » f r §

M p H i l■«A ^ .a A i l a a â j

CTRONIC

ADEVARUL Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!

3.149.900 leiTelevizorColor54cm

Cel m ai n o u s is t e m d e rate

p an a la 1 8 r a te lu n are

5 ani g a r a n ţie s i d e la

5 m ilio a n e fa c tu ra p u te t i

b e n e f ic ia d e o r e d u c e r e d e 5%Memorie 100 -

I programe Sistem . PAUSECAM I BG/DK

I programe | Programe’

pentru rufe | sintetice sf

I Capacitate 5 Kg uscateI Turaţie prin control

electronic:

| 600rot/mîn Termostat| cu reglaj NE 3320

3.535.900 lei

Memorie 100 programe Sistem PAL/SECAM BG/DK Sistem video

' PAL/SECAM/NTS | C 3.58/4.43 Doua Ieşiri video, FASTEXT Ieşiri difuzoare externe s i casti Sunet b ifon ic

Tele vîzorC oi or 54cm Dimensiuni

CLUJ: Str. 22 Decembrie 1918, nr.81, telefon 064-419.351 CLUJ: Str. Memorandumului, nr.11-13, telefon 064-195.970 îhm TURDA: Str. Republicii, nr.26, telefon 064-313.028

tc lc fa x : 0 6 4 / 4 3 7 4 3 4 ,4 3 7 6 0 1

prin^NOUlSsău M Â G A Z i N “ “

va desch ide accesu l sp re produsele companiilor:

«S tea»*gca'

411911 r u m

3 E T Z & .

UNI VOLT BKONTAVIU* M H SIMOVILLT U N G S R A M ? ■ A E n a a a i A . 1*

G a rtzK K

^liŞs

I a r n a n u b a t e l a u s a . . .■ ■ ..9

ai grijă să nu te prindă fără:

acumulatoare, bujii,

duze, termostat, filtre,

curele. Neapărat BOSCH . di str i buito rautorizatBOS C H Nu uita de: faruri,

amortizoare, bucşe,

rotule, ulei, aditivi. ?

PROTON ■AUTO

c o m e n z f g g g r p s

a t ^ i W t i m 7 i | 7 0 j

£2a P U B L I C I T A T E : CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA;? ? luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-74 vineri, 27 noiembrie 1 998Aveţi probleme

financiare? Doriţi o soluţie/ . /

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

T e l e f o n ^ F a x * !

4 / i ^ / n V Î n z ă t o r i - g e s t i o n a r i ,

bărbaţi, cu stag iu l m ilita r sa tis fă c u t ş i fem e i (lim ita de v îrstă 3 5 a n i) cu d o m ic iliu l sta b il în C luj-N apoca.

Vă aşteptăm s î m b ă t ă , 2 8 . 1 1 . 1 9 9 8

în tre orele 10-13 Ia

Magazinul Elcctro-Daniella ̂din P-ta Unirii nr. 23. I

Societatea comercială ~ j\

j u r m e e s A .

Cluj-Napoca str. H. Barbusse nr. 16,organizează concurs pentru ocuparea a două posturi de:

C O N T A B I L S E F »

pentru subunităţile: SC Farpxec - M ase P lastice şi SC Farm ec - MEA. ^ .C ondiţii de p a rtic ipare:

- absolvent studii superioare econom ice de specialitate; v

- minim 5 ani vechime în domeniul financiar- contabil.

Cererile însoţite de curriculumy itae se vor depune la sediul societăţii, biroul Personal, pînă la data de11.12.1998. Informaţii suplimentare se pot obţine de la biroul Personal - telefon: 43.28.84 int. 180;

s.c.t s j a n a

cu sediul în

C lu j-N a p o c a , ju d e ţu l C lu j, P ia ţa 1 M a i 4 -5

anunţă licitaţie in data de 2 decembrie 1998, ora 10 pentru vînzarea de utilaje d isp on ib ile .

L ic ita ţia se va repeta în fiecare săptăm înă, m iercuri ora 10, pentru utilajele n ev în d u te.

R e la ţii su p lim e n ta r e la te le fo a n ele ; g0 6 4 /4 3 .7 1 .4 0 in t. 1 4 1 ,3 4 1 ,3 3 0 . 1

CENTRALE TERMICESI

R A D I A T O A R E D I N A L U M I N I U

F B H H J UM

d e la c e l m a i m a re p ro d u c ă to r d in I T A L I A

d irec t d in s to c ş i la ce le m a i b u n e p r e ţ u r i !

1 v • , _ .

Soluţii com plete pentru locuinţe individuale, blocuri, grupuri de blocuri.

V ânzare, instalare, service autorizat prin:

, SANCO IMPEX S.R.L. î Tel./Fax,064-414968

S . C . I n d u s t r i a S î r m e i S . A .

cu sed iu l în Cîmpia Turzii, str. Laminoriştilor nr. 145, ju d . C lu j anu n ţă p en tru d ata d e1 8 .1 2 .1 9 9 8 , o r a 12 , la sed iu l societă ţii, v înzarea prin lic ita ţie p u b lic ă cu str ig a re a dreptului lit ig io s asupra im ob ilu lu i situat în B u cu reşti, str. N ico la e F ilip escu nr. 3 9 -4 1 , sector 2 drept c e face obiectu l dosarului cu nr. 1 6 1 9 8 /1 9 9 8 , p e rol la Judecătoria Sector 2 Bucureşti.

D e ta l i i le p riv ito a rea la situ a ţia ju r id ic ă a im ob ilu lu i, preţul de pornire şi m od alită ţile de plată sînt cuprinse în caietu l de sarcin i c e p oate fi procurat de la sed iu l societăţii, D epartam entul Juridic, contra cost. .

Taxa de participare este de 60 m ilio a n e le i, care se va achita în contu l 2 5 1 1 0 1 4 2 1 4 0 1 3 6 0 0 0 0 0 6 d esch is la B A N C O R E X Cluj. ^ 522;

î n a t e n ţ i a p u b l i c u l u i c ă l ă t o r !

RATUC Clty-Napoca face cu n o scu t program ul de tran sp ort p en tru p e r io a d a 28.11.1998 -01.12.1998

S îm b ă tă 2 8 .1 1 .1 9 9 8Ca urmare a solicitărilor venite din partea SC Clujana respectiv Terapia programul de transport începe la ora 5,00 pentru următoarele linii:1 de troleibuze; 2 6 ,3 4 , 4 1 ,4 8 ş i 5 0 d e autobuze, 100 şi 101 d e tram vaie.Menţionăm că pe liniile 2 6 ,3 1 ,4 1 , 5 0 transportul se vadesfăşuramtreorele5,00-8,00,12,00-15,00,20,00- 23,00. ’ v . V ’Pentru celelalte linii programul de transport se va desfaşuraîntre orele 5,30-23,00-, conform repartizării pentru zilele de sîmbătă.

D u m in ic ă , 2 9 .1 1 .1 9 9 8 Programul normal unei zile de duminică 6,00-23,00.

L u n i, 3 0 .1 1 .1 9 9 8 Transportul se va desfăşura între orele 4,45-23,00 pe toate liniile. ‘

M a r ţi, 0 1 .1 2 .1 9 9 8 Transportul în comun se va desfăşura în intervalul 5,00-23,00 pe următoarele linii:

- autobuze: 8 ,2 7 ,2 8 ,2 9 ,3 0 ,3 1 ,3 2 ,32B , 3 3 ,3 5 ,3 6 , 3 7 ,3 8 ,3 9 ,4 2 ,4 3 ,4 8 ;

- troleibuze: 1, 3 , 4, 6, 9 ,2 5 ; ,-tram va ie: 1 0 0 ,1 0 1 .

Consiliul de Administraţie al

s c OMNICONŞTRUCT S AC L U J - N A P O C A

convoacă A d u n a r e a Q e n e r a | ă

E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r

la d ata de 14.12.1998, ora 13 ,00 , la sediul societăţii din B-dul _21 D ecem brie 1 989 n r.104, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfârşitul zilei de7 .12 .1998 , cu u rm ătoarea ORDINE DE ZI:

1. A naliza activităţii econom ico-financiare la d ata de 3 0 .10 .1 9 9 8 ;

2. M odificarea statutului societăţii şi a com ponenţei Consiliului d e Adm inistraţie.

3. D iverse. . ■.. 'în cazul în care la d ata primei convocări nu se întruneşte

cvorumul legal, u rm ătoarea convocare v a a v e a loc în data de 15 .12 .1998 , o ra 13 ,00 , înăce laş i loc.

Form ele d e m andatare , m aterialele inform ative şi alte informaţii se pot primi la secretariatul societăţii, telefon 064/197541. (1359762) e 's a v-p.M.

s c N A P O C A P R E S S saA n g a je a ză u rg e n t p erso a n e p e n tru

încasarea ş i d ifuzarea d e ab on am en te presă.

R ela ţii la teL 196 .858 o re le 8-16.

f î Z O T f I T 7 1 .0 0 0 /sa c

C O M P L E X 9 7 .000 /sac

ATENŢIE!C upoanele sîn tva lab îlep înâ la data de 3 0 .1 1 .9 8 orele 10,00. ....

> Depozit ^C l u j , str. P levnei 61:

G i l ă u , str. S co lii 1 0 9 4 A .a

ADEVĂRULd e C l u j

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

( ş ) vineri, 27 noiembrie 1998 P U B L I C I T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tci/f«x 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: A I 3 j E V Â , R U | | * luni-vineri 8-16; tei/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. , — * * ■ - - =£ V A R U L 1|

CD R A D IO A ÎN R E G IS TR A T C E A M A I S P E C TA C U LO A S Ă CREŞTERE

A A U D IE N Ţ E I ÎN U L T IM U L ANIn p er io a d a 10 - 16 o c to m b r ie 1 9 9 8 Institutul d e Sondare a O pin iei P ub lice M etro

M ed ia T ransilvan ia d in C luj a rea liza t o cercetare d e p iaţă în d o m en iu l m ass-m ed ia p e un eşa n tio n d e 110 0 de p erso a n e d in C luj c u v îrsta p este 14 a n i . M eto d a de eşantionare a fo st c e a m ultistad ia lă , p ro b a b ilistic a lea to r sim plă . E şan tion u l asigură o marjă de eroare de + / - 2 , 8 % c u o probab ilitate d e 95 % . r

R e zu lta te le acestui stu d iu d e a u d ien ţă au fost p rezentate în cadrul conferinţei d e presădin data d e 3 no iem brie su b u rm ătoarea form ă grafică:

Barometru Media

□ Ate posturi kx=fe

în c o n c lu z ie , conform son d a ju lu i M etro M ed ia T ran silvan ia , C D R adio ocu p ă prim ul lo c în p referin ţele ascu ltătorilor leg a te d e p osturile lo ca le , p e tron soan ele orare 1 2 -1 5 ,1 5 - 18 şi 21 -2 4 . în aceste in terv a le , C D R a d io este ascu lta t d e 2 1 ,1 %,• 2 4 ,7 % şi, respectiv , 2 4 ,8 % din totalul p op u la ţie i p e ste 14 an i. A c este rezu lta te l-au determ inat pe so c io lo g u l V a s ile D in eu , directorul In stitu tu lu i M etro M ed ia T ra n silv a n ia să declare, în cadrul co n ferin ţe i d e presă, c ă C D R a d io a înregistrat, în u ltim u l an, c e a m ai sp ectacu loasă creştere a audientei în rîndu l p o stu r ilo r lo ca le de radio .

( 2 9 5 7 1 0 )

2. Ceramică specială

3. Centrală Term ică

B u r s a ' R o m â n ă d e M ă r f u r i S . A .

Pţa Presei Libere 1, Bucureşti Tel: 2232167. Fax: 223217B .R.M. organizează la sed iu l său l ic ita ţ ie p u b lică , d esch isă , c u str ig a re , competitivă sau

olandeză, în care EL E C T R O C E R A M IC A S .A . T urda, cu sed iu l în Turda, str. Ştefan cel M are nr. 19 o feră în vederea vînzării activele: NDen. activului Ob. activului Adresa Preţ de pornire1. Cămin nefam ilişti Cazare Turda, str. Tineretului 3 8 550.000.000 lei

Prod.izolatori Turda’, str. Ştefan cel Mare nr. 19 1.972.000.000 lei electriciProd.energie Turda, str. Ştefan ce l Mare nr. 19 . 260.000.000 lei

- '■ term icăîn preţul d e pornire e ste inclusă valoarea terenului aferent activu lu i, dar nu conţine TVA.

L a preţul de adjudecare se adaugă T V A suportată d e cumpărător. în cazu l persoanelor fizice sau juridice străine, terenul se închiriază sau se con cesion ează , iar valoarea lui se va scade din preţul de adjudecare.

A ctivu l "Centrala term ică” are suprafaţa construită d e 5 7 0 ,4 4 m p, com pusă din: clădire parter cu înălţim ea 8 m , fundaţie din beton armat continuu , structura d e rezistenţă din stîlpi şi grinzi prefabricate de beton armat; pardo