procesul bugetar

4
PROCESUL BUGETAR Elemente de analiză: Elaborarea proiectului de buget. Aprobarea proiectului de buget . Execuţia bugetară. Încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară. Controlul bugetar. 1.Elaborarea bugetului de stat: - bugetul de stat se elaboreaza ca proiect de puterea executivă, având în vedere faptul că doar guvernul are iniţiativă legislativă în domeniul finanţelor publice. - proiectul de buget se elaborează de către Ministerul Finanţelor. - elaborarea proiectului de buget începe de la jumătatea anului precedent, deoarece se cunoaşte executia bugetului din penultimul an. - se face concomitent pentru toate structurile organizatorice ale statului. - are la bază: obiectivele programului de guvernământ al partidului, analizele Ministerului Finanţelor. - documentele elaborate şi trimise Parlamentului cuprind prevederile privind mărimea veniturilor şi a creditelor bugetare, anexele la proiectul de lege, propuneri de modificări legislative, expunerea de motive şi proiectul de lege pentru aprobarea bugetului (art.15-Legea 500/2002). 2.Aprobarea bugetului: - proiectul de buget se prezintă Parlamentului şi se aprobă de către acesta. - Rolul Parlamentului: - Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare.

Upload: laurentiur5

Post on 29-Dec-2015

23 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

procesul bugetar

TRANSCRIPT

Page 1: PROCESUL BUGETAR

PROCESUL BUGETAR

Elemente de analiză:    

Elaborarea proiectului de buget.

Aprobarea proiectului de buget .

Execuţia bugetară.

Încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară.

Controlul bugetar.

1.Elaborarea bugetului de stat:

- bugetul de stat se elaboreaza ca proiect de puterea executivă, având în vedere faptul că doar

guvernul are iniţiativă legislativă în domeniul finanţelor publice.

- proiectul de buget se elaborează de către Ministerul Finanţelor.

- elaborarea proiectului de buget începe de la jumătatea anului precedent, deoarece se cunoaşte

executia bugetului din penultimul an.

- se face concomitent pentru toate structurile organizatorice ale statului.

- are la bază: obiectivele programului de guvernământ al partidului, analizele Ministerului Finanţelor.

- documentele elaborate şi trimise Parlamentului cuprind prevederile privind mărimea veniturilor şi a

creditelor bugetare, anexele la proiectul de lege, propuneri de modificări legislative, expunerea de

motive şi proiectul de lege pentru aprobarea bugetului (art.15-Legea 500/2002).

2.Aprobarea bugetului:

- proiectul de buget se prezintă Parlamentului şi se aprobă de către acesta.

- Rolul Parlamentului:

- Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare.

- în cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către

Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă

proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă.

- în timpul dezbaterilor Parlamentul nu poate aproba amendamente la legile bugetare anuale, care

determină majorarea nivelului deficitului bugetar.

- adoptă legile contului general anual de execuţie.

- dezbaterea şi aprobarea proiectului de buget in Parlament presupun, parcurgerea următoarelor

etape:

1. prezentarea de către primul ministru sau ministrul finantelor, a proiectului de buget în

Parlament;

2. analiza proiectului de buget în comisiile parlamentare de specialitate;

3. concilierea amendamentelor (modificărilor) propuse la proiectul de buget;

Page 2: PROCESUL BUGETAR

4. aprobarea proiectului de buget în Parlament;

5. ratificarea bugetului de preşedintele republicii.

3. Execuţia bugetului:

-execuţia bugetară se realizează de către Ministerul Finanţelor şi de către administraţiile financiare.

-execuţia bugetară se referă la realizarea veniturilor prevăzute şi efectuarea cheltuielilor bugetare.

-prevederile de venituri sunt sarcini minime (cu execpţia împrumuturilor care sunt sarcini maxime)

iar cheltuielile sunt limite maxime.

-pentru a asigura executia parţii de cheltuieli s-a organizat sistemul ordonatorilor de credite.

Ordonatorul este o persoană care are dreptul de a repartiza creditele bugetare.

Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor

publice.

-Ordonatori secundari sau terţiari de credite sunt după caz, conducătorii instituţiilor publice cu

personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite.

-Ordonatorii terţiari sunt spre exemplu rectorii, inspectorii generali în învaţâmântul preuniversitar,

etc.

Pentru bugetele locale exista doar ordonatori principali si secundari sau tertiari, dupa caz. Ordonatori

principali: presedintii consiliilor locale judetene si primarii, iar ordonatori secundari sau tertiari, dupa

caz, conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridical din subordinea organelui de decizie al

fiecarei unitati administrative – teritoriale.

Ordonatorii răspund de execuţia bugetului de stat în domeniul lor.

Ordonatorii de credite răspund (art.22 Legea 500/2002), de:

a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi

aprobate;

b) realizarea veniturilor;

c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra

situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de

lucrări de investiţii publice;

g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

-Executia cheltuielilor presupune următoarele tipuri de operatiuni:

I. angajarea cheltuielilor , presupune asumarea unei obligaţii viitoare de plată a unei instituţii

publice către un terţ. Ea trebuie să aibă temei legal şi se realizează prin semnarea unui

Page 3: PROCESUL BUGETAR

contract , acceptarea unei oferte, trimiterea unei comenzi, decizie ministerială, hotărâre

judecătoarească, etc

II. lichidarea , reprezintă constatarea operaţiunilor angajate şi stabilirea sumei de plată.Se face

pe baza unor acte justificative sau prin constatare faptică.

III. ordonantarea – reprezintă emiterea unei dispoziţii de plată ce trebuie să poarte viza de

control financiar preventiv. Ea reprezintă acea fază în procesul execuţiei bugetare în care se

confirmă că livrările de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost

verificate şi că plata poate fi realizată. (Legea 500/2002)

IV. plata – reprezintă actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi.

-Execuţia veniturilor- etape:

-aşezarea impozitului-identificarea materieiimpozabile şi determinarea mărimii acesteia.

-lichidarea impozitului – stabileşte cuantumul impozitului şi se deschide rolul pentru persoana

fizică sau juridică (adică se înscrie suma datorată ca impozit în debitul persoanei în cauză).

-emiterea titlului de percepere aimpozitului- înscrierea cuantumului impozitului într-un act

pe baza căruia se autorizează perceperea unui anumit venit (el poate fi titlu de încasare sau ordin de

încasare- după cum contribuabilul achită spontan sau silit datoria sa).

-perceperea impozitului- încasarea efectivă a sumei datorate.