proces penal.sem.2.rezolvate

8/10/2019 Proces Penal.sem.2.Rezolvate

1/52

Test1 Conditiile generale ale up

1.1 Rolul activ a organelor de urmarire penalaOrganul de urmarire penala este obligat sa i-a toate masurile prevazute de lege pentru cercetatrea sub toate aspectele , completasi obectiva , a circumstantelor cauzei pentru stabilira adevarului .Oup este obligat sa adune probele atit in devavoarea cit si in favoarea, banuitului, invinuitului .Astfel oup trebuie sa aiba un rol activ in procesu probatoriu stabilind toate circumstantele la examinarea plingerelor sidenunturilor referitoare la infractiune, la explicarea dr. si oblg. participantilor la urmarirea penala, deasemenea la asigurarea

securitatii participantilor la proces si a altor personae.Organele de UP intocmesc ordonante a diferitor actiuni care trebuie sa fie motivate.

1.2 Determinati cazurile UP efectuata de mai multi ofiteri de upIn cazul unor cause complicate sau de mari proportii, conducarorul organuluiUP, cu incuviintarea procurorului,dispune efectuareUP de mai multi ofteri de UP care contribuie la descoperirea rapida, deplina si eficienta a tuturor circumstantelor a unei cauze.Deasemenea procurorul poate dispune efectuarea UP de mai multi ofiteri de UP din diferite organe de UP. Dispozitia cu privirela efectuare UP de mai multi ofiteri de UP se face prin ordonanta in care se indica ofiterul care va conduce actiunele celorlantiofiteri. Aceasta ordonanta se adunce la cunostinta banuitului , invinuitului si altor participanti in proces explicinduli-se dr de aface recuzare orcaruia din ofiteri.Ofiterul de UP numit conducator al grupului de ofiteri dirijeaza activitatea celorlalti ofiteri de u.p., le da indicatii orale referitorla efectuarea anumitor procedee probatorii ,stabileste versiunile ce urmaza a fi verificate, facind propuneri de punere sau scoaterede sub invinuire.Demersurile privind autorizarea unor masuri procesule de constringere sau a unor procedee probatorii pot fi facute atit deconducatorul grupului de UP cit de si catre orice ofiter UP din acest grup.In unele cazuri cu multiple infr., unde unele episoade sunt de competenta exclusiva a procurorului , conform cpp procurorulieraric superior poate dispune efectuarea UP de un grup mixt de procurori si ofiteri de UP, in acest caz unul din procurori va finumit in calitate de conducator al grupului de u.p.

1.3 Apreciati importanta prelungirii termenului de UP de catre procurorActualul cpp nu prevede termenul legal de urmarire penala, dar aceasta urmeaza a fi efectuata intr-un termen rezonabil care sefixeaza de procuror prin ordonanta in functie de complexitatea cauzei si de comportamentul participantilor la process, conduitorganului de u.p. !ermenul de UP fixat de procurer este obligatoriu pentru ofiteri de UP si poate fi prelungit la solicitareaacestuia .Prin urmare prelungirea termenului de UP se face numai inauntrul termenului de prescriptie privind tragerea la raspunderepenala stabilite de "P.In cazul cind este necesar a prelungi termenul UP, ofiterul de UP intocmeste un demers motivat in acest sens si il prezintaprocurorului inainte de expirarea termenului fixat de acesta.#ixarea termenului si prelungirea lui se dispune de procuror pina la inaintarea de catre ofiter de UP a dosarului insotit de un

raport cu propunerea terminarii UP.Importanta prelungirii UP poate consta in stabilirea a anumitor circumstante care nu erau cunoscute si care au o importantadeosebita , au aparut noi probe care urmeaza a fi cercetate, deasemenea conduita partilor a tergeversat UP .

Test 2 Competenta organelor de UP

1.1Relatati despre felurile competentei organelor UPPentru a-si pute indeplini atributiile in desfasurarea activitatii de UP organul de UP trebuie sa fie competent a efectua acte deUP in fiecare cauza concreta. Prin competenta se intelege dr si obligatia OUP de a proceda la UP in anumite cazuri penale ,deasemenea prin competenta intelegem repartizarea legala a cauzei penale in cadrul atributiilor unui anumit organ. In functiede anumiti criterii mentionam urmatoarele forme ale competentei OUP$-"ompetenta functionala,-compet. materiala ,-comptenta personala ,

-compt teritoriala ,-compet. alternativa ,- compet derogata.

1.2 Stailiti si caracterizati e!ceptiile de la competenta legala a oup"a exceptie de la competenta OUP este conflictul de competenta care se solutioneaza de procurorul care exercita controlulasupra UP sau dupa caz de procurorul ieraric superior .Procurorul poate sa dispuna , motivat , ca intr-o cauza in care UP trebuie efectuata de un anumit organ UP sa fie efectuat de unalt organ similar . Iar in cazul cind competenta de UP tine de mai multe organe UP, cestiunile legate tine de procurorul ieraricsuperior.In cazurile in care UP se exercita de procuror , acesta poate sa dispuna ca anumite actiuni de UP sa fie efectuate de un altorgan de UP.%& poate intimpla ca efectuare anumitor actiuni de UP sa nu poata fi aminate , dar posibilitatea de a le efectua neintirziat sa oaiba nu organul caruia ii revine competenta, ci un alt organ de UP care nu are aceasta competenta . Aplicarea riguroasa a

regulilor de competenta ar putea compromite intreaga desfasurare a UP . Din aceste considerente lg procesuala obliga organulde UP necompetent sa efectueze actiuni de UP care nu pot fi aminate. Obligatia opereaza indifferent daca este sau nu inceputaUP, precum si in cauzile unde UP este in competenta exclusiva a procurorului. Procesul verbal privind actiunele effectuate in

'


2/52

asemenea cauze se anexeaza la cauza respectiva si se remite procurorului care conduce UP I(&DIA!, DA) *U (AI !I)+IUD& zile, pentru a transmite organului de UP competent sau dupa caz procurorului.

1.3 Apreciati consecintele nerespectarii anumitor feluri de competenta a "UPDac organul de urmrire penal constat c nu este competent a efectua urmrirea penal, imediat, dar nu mai trziu de zile,trimite cauza procurorului care exercit conducerea urmririi penale pentru a o transmite organului competent. "onflictul de competen/ ntre organele de urmrire penal este inadmisibil. "estiunile legate de conflictul de competen/ sesolu/ioneaz de procurorul care exercit controlul asupra urmririi penale sau, dup caz, de procurorul ieraric superior.

Procurorul poate s dispun, motivat, ca ntr-o cauz n care urmrirea penal trebuie efectuat de un anumit organ de urmrirepenal aceast urmrire s fie efectuat de un alt organ similar. 0n cazul n care urmrirea penal /ine de competen/a mai multor organe de urmrire penal, cestiunile legate de competen/ sesolu/ioneaz de procurorul ieraric superior.

0n cazurile n care urmrirea penal se exercit de ctre procuror, acesta poate dispune ca anumite ac/iuni de urmrire penal sfie efectuate de ctre un organ de urmrire penal. Procurorul 1eneral 2i adjunc/ii lui, n caz de necesitate, n scopul asigurrii urmririi complete 2i obiective, sub toate aspectele,pot dispune, prin ordonan/ motivat, efectuarea urmririi penale de ctre orice organ de urmrire penal, indiferent decompeten/.

T#STU$3 Sesizarea organului de UP

1.1 Definiti si caracterizati modalitatile de sesizare a organelor de UP.%esizarea constituie deci punctul de plecare fara de care nu poate incepe UP.

%esizare presupune instiintarea completa sau mai putin completa a OUP despre savirsirea unei infractiuni si obligarea lui laefectuarea activitatilor prevazute de lege pentru realizarea obiectului UP. OUP poate fi sesizat despre savirsirea infractiunei saupregatirea savirsirii infractiunii prin urmatoarele modalitati$-Plingere-este n2tiin/area fcut de o persoan fizic sau de o persoan juridic creia i s-a cauzat un prejudiciu prin infrac/iune.-Denunt-este n2tiin/area fcut de o persoan fizic sau de o persoan juridic despre svr2irea unei infrac/iuni-Autodenunt- este n2tiin/area benevol fcut de o persoan fizic sau de o persoan juridic despre svr2irea de ctre ea a uneiinfrac/iuni n cazul n care organele de urmrire penal nu snt la curent cu aceast fapt.-Depistarea nemijlocita a infractiunei de OUP- 0n cazul depistrii infrac/iunii nemijlocit de ctre lucrtorul organului de urmrirepenal, acesta ntocme2te un raport n care expune circumstan/ele depistate 2i dispune nregistrarea infrac/iuniiDeasemenea in functie de parvenirea si producerea examinarii sesizarea se clasifica in$-%esizare oficiala despre infr savirsite-%esizari neoficiale 3anonime4

1.2 Stailiti garantiile primirii si e!aminarii sesizarilor privind savirsirea unor infractiuniOrganul de UP este obligat sa primeasca plingerele sau denunturile referitoare la infractiuni savirsite , pregatite sau in curs depregatire ciar si in cazurile cind nu este de competenta lui. Persoanei carea a depus plingerea I se ilebereaza un certificatdespre acest fapt indicindu-se persoana care a depus plingerea sau denutul si timpul inregistrarii.Primirea sesizarilor , indifferent de timpul si locul savirsirei infractiunii se efectueaza zilnic la orele de lucru . sesizarea trebuiedepusa in limba de stat sau in limba pe care o cunoaste.%esizarile si alte informatii parvenite in organul de UP sunt inregistrate in conformitate cu regulile stabilite si raportateorganului care stabileste ordinea solutionarii lor in termen rezonabil. )efuzul OUP de a de a primi plingerea sau denunturilepot fi atacate la judecatorul de instructie , dar nu mai tirziu de 5 zile din momentul refuzului.Astfel organul sesizat face propuneri procurorului de a decide sau , dupa caz , cu acordul acestuia limitele competentei saledispune$de a porni UP , neinceperea UP , prezentarea materialilor despre infr. flagrante si cele ce nu necesita un control special.In concluzie putem mentiona ca examinarea plingerilor , denunturilor si a altor sesizari referitoare la infractiuni include actiunide completare , verificare a informatiilor primite pentru a confirma sau infirma concordanta acestora cu realitatile faptice alecauzei si adoptarea uneia din solutiile cuvenite.

1.3Apreciati importanta unor modalitati speciale de sesizarePutem mentiona ca modalitatile de sesizare au o importanta sporita pentru descoperirea infractiunilor si acordarea garantiilorpersonelor care au pagubit in urma lor.Opurtunitate plingerei o putem descrie prin faptul ca o pers fizica sau juridicacareia I sau cauzat prejudicii prin infractiune poate sesiza OUP in scris desemnid fapta care formeaza obect al acesteia,indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba fiind raspunzatoare de declaratile facute care este un dreptfundamental.Denuntul deasemenea este instiintarea facuta de o pers fiz sau jur despre savirsirea unei infractiune , dar spre deosebire deplingere unde este facuta de victima aici poate fi orice persoana care isi asuma rolul de denuntator al infractiunei pentrucostatarea infractiunii produse.Autodenuntarea fiind instiintarea benevola de producerea sau savirsirea de catre ea a unei infractiuni are o importanta sporitadeoarece prezentarea benevola a faptuitorului in fata OUP si instiintarea despre tentative sau savirsirea infractiunii este oremuscare o parere de rau despre faptele produse..Autosesizarea constituind o modalitate de sesizare cind OUP afla de savirsirea infractiunei din alte surse decit victima sau

denuntatorul, in baza unei infractiuni flagrante sau a unui denunt anonim. OUP sint obligate sa i-a masuri operative deinvestigatie, deasemenea sint obligate sa inregistreze in registrul despre savirsirea infractiunii.Importanta autosesizarii este depistarea tuturor infractinilor care atenteaza la viata si securitatea populatiei si a bunastarii lor.

6


3/52

O modalitate speciala de seizare a OUP este plingerea prealabila care spre deosebire de 7plingere8 poate fi retrasa si produceefectele prevazute de lege,iar plingerea este irevocabila si care nu produce efecte.

T#ST% &nceperea UP

1.1 T#'#&UR&$# D# &(C#P#R# A UPInceperea UP constituie un fapt juridic important ce marceaza declansarea unui proces penal si care presupune ca organelecompetente de stat au cunostinta de savirsirea unei infractiuni si se intreprind toate masurile prevazute de lege pentru constatarea

acestei fapte prejudiciabile.Pentru inceperea UP sunt necesare urmatoarele conditii$'9 din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare trebuie sa rezulte o banuiala rezonabila ca a fost savirsita oinfractiune.Pentru inceperea UP nu se cer date privind cunoasterea tuturor elementelor infractiunii, fiind suficiente informatiile cecaracterizeaza 6 elemente ale infractiunii si anume$obiectul si latura obiectiva.Astfel, UP incepe in rem:in privinta fapteisavirsite, numai dupa ce identitatea faptuitorului se cunoaste cu precizie UP incepe in personam .69sa nu existe vreuna din circumstantele care exclude UP,in cazul cind se depisteaza vreo circumstanta ce exclude UP,organul deUP inainteaza procurorului actele intocmite cu propunerea de a nu porni UP.Daca procurorul considera ca nu sunt circumstantecare impiedica UP, el restituie actele, cu ordonanta sa oragnului mentionat pentr inceperea UP.9 confiramarea actelor de incepere a UP de procuror

1.2Determinati rolul ofiterului de UP si a procurorului la e!aminarea sesizarilor privind inceperea UP0n cazul depistrii infrac/iunii nemijlocit de ctre lucrtorul organului de urmrire penal, acesta ntocme2te un raport n careexpune circumstan/ele depistate 2i dispune nregistrarea infrac/iunii.

In cazul in care OUP se autosesizeaza in privinta inceperei UP el intocmeste un proces verbal in care consemneaza celeconstatate privitor la infractiune depistata , apoi prin ordonanta dispune inceprea UP . Ordonanta de incepere a UP seintocmeste de ofiterul de UP si contine urmatoarele$ data si locul intocmirii , numele si calitatea persoanei care o intocmeste ,descrierea faptei care a constituit obectul sesizarii, rezultatele verificarii plingerilor sau a demersurilor, deasemenea dispozitiade incepere a UP privind fapta savirsirii infractiunii cu indicare art din "P .Ordonanta de incepere a UP , emise de organul de UP in termen de 6; ore de la data inceperii UP trebuie confirmata de procurorcare efectueaza conducerea activitatii de UP prezentindu-i-se totodata si dosarul respectiv, totodata se fixeaza si termenul UP acauzei respective.In cazul cind procurorul considera ca lipsesc temeiuri pentru inceperea UP el nu va confirma ordonanta de incepere a UP siprin ordonanta o va abroga.De regula procurorul poate dispune inceperea UP si de sine statator in cazurile infractiunilor savirsite de$ presedinteletarii,deputati,judecatori,procurori,ofiteri de UP,minori,membri ai 1uvernului.

1.3Proiectati o ordonanta de incepere a UP la plingera prealaila a victemei

"RD"(A()*de +ncepere a urm,ririi penale

or. -riceni 11 iunie 2/Ofi /er de urmrire penal din cadrul "omisariatului de Poli/ie al raionului n art. '@' alin. '9 din "odulpenal, >n temeiul art. 55 alin. ;9 2i art. 6@; alin. '9 din "odul de procedur penal,D&SPU(0'. Bnceperea urmririi penale cu privire la infrac/iunea de viol, prevzut >n art. '@'alin. '9 din "odul penal, sv=r2it de Poparcea !rofi m, nscut la ' martie 'C? >n satul

(rcu/i, raionul


4/52


5/52

In perioada desfasurarii up se emit ordonante de punere sub invinuire a persoanei , inaintarea acuzarii si modificarea acesteia,incetarea up, clasarea cauzei penale , suspendarea conditonata a up.

1.2Stailiti cazurile si conditiile reluarii UPUP poate fi reluata dupa pronuntarea urmatoarelor solutii in faza UP$- de incetare a UP-de clasare a cauzei penale-de scoatere de sub UP.

Deasemenea alte modalitati de reluarea a UP %I*!$- )estituirea cauzei procurorului de catre inst de judecata la demersul acestuia privind efectuarea up la o alta infractiunesavirsita de inculpatH-Prezentrea probelor suplimentare in faza judecarii cauzei H-)eluarea up in cazul suspendarii conditionate a upH-)eluarea up dupa clasarea cauzei dupa incetarea up sau dupa scoaterea persoanei de sub invinuire se dispune de procurorulieraric superior prin ordonanta daca, ulterior, se constata ca nu a existat in fapt cauza care a determinat luarea acestor masuri sauca au disparut circumstantele pe care se intemeiaza incetarea up., clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub invinuire.)eluarea up poate fi dispusa si de judecatorul de instructie in cazul admiterii plingerii depuse impotriva ordonantei procuroruluide incetare a up ori clasare sau scoaterea persoanei de sub invinuire.)eluarea up poate avea loc doar daca apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental in cadrul up precedente ,urmarirea nu poate fi reluata mai tirziu de ' an de la intrarea in vigoare a ordonantei de incetare a up.Deasemenea ca un temei de reluare a up este interpretarea gresita a legii, ordonanta de reluare a up trebuie sa fie motivata insensul mentionarii erorilor de fapt.

1.3 Proiectati o ordonanta motivata de reluare a upO)DO*A*!AP)II*D )&GUA)&A UP(U* "FI%I*AU 66 septembrie6??CProcurorul in procuratura sect "entru, mun "isinau "onstantin Deleanu,examinind marerialele cauzei penale nr EC@EE si constatind fapul ca finisarea urmaririi penale efectuata de procurorul(IFAIG "OP!IG&! nu este intemeiata

"O*%!A!AGa data de ?5august 6?? a fost pornita up nr EC@EE in baza art 'E "P )( in urma faptului ca la data 6 iunie 6?? in urmacercetarii la fata locului a fost gasit la domiciliul cet. (acari irgilia bunuri care apartineau cet "ebotari asile in valoare de6?? lei si un mobil.In urma controlului efectuat sa constat ca bunurile aflate la domiciliul cet "ebotari asile nu sunt suficiente pentru constituireainfractiunii. Astfel faptele comise de catre(acari irgilia nu intrunesc elementele infractiunei 'E cp fiind clasata UP.

)eesind din cele expuse conducindu-ne de art..6E cppDispun $'. reluarea UP in privinta banuitei (acari virgilia pe cauza penala nr [email protected] decizia primita a se informa procurorul (iai "optilet

Procuror sec"entru "onstantin Deleanujurist de rangu 6

Test 7 PU(#R#A SU- &(8&(U&R#

1.1R#$ATAT& D#SPR# &'P"RTA(TA PU(#R#& SU- &(8&(U&R#Ofiterul de UP face propunerea de punere sub invinuire cind considera intrunite conditiile#aptuitorul este identificat , in sensul ca exista date despre vinovatia sa , exista probe suficiente care justifica oportunitatea siteminicia tragerei la rapundere in sensul ca sunt stabilite toate cicunstantele laturei objective a unei componente de infr.

)aportu cu materialile cause se imineaza procurorului. In dependenta de circumstantele cauzei punerea sub invinuire se vaefectua in timp de @6J6; ore '? zile , sau luni.Procurorul care conduce UP pentru a pune sub invinuire o persoana apreciaza probele prezentate ofite UP conform propriiconvingeri. Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care pers se considera invinuita.#ara inaintarea acuzarii ,UP nupoate fi terminata si invinuitul nu poate fi judecat.Gipsa aparatorului la inaintarea acuzarii atrage nulitatea acestui act.1.2 Determinati particularitatile ordonantei de punere su invinuire in raport cu ric4izitoriulOrdonanta de punere sub invinuire nu este susceptibila de a fi atacata la judecatorul de instructie in mod special pentru motivulneintemeiat sau illegal,datorita faptului ca ulterior materialile cauzei vor fi inaintate instantei de judecata cu recizitoriul.Ordonanta poate fi modificata de procurorul ieraric superior.Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care persoana se considera invinuita si din momentul adoptarii acesta esteconsiderat tras la raspundere penala.Ordonanta de punere sub invinuire este actul initial si strict personal.astfel in cazul in careexista mai multe personae care au savirsit o infractiune prin coparticipare, se va intocmi cite o ordonanta de punere sub invinuirepentru fiecare invinuit aparte.)ecizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care detemina limitele judecarii cauzei.

)ecizitoriul constituie o totalitate atuturor materialilor urmarirei penale privind toate faptele si episoadele savirsite de catretoti invinuitii cercetati intro cauza penala cu dispozitia de trimiterein judecata in raport cu ordonanta de punere sub invinuire careconstata savirsirea unei infr . de o pesoana care este invinuita.

5


6/52

1.3 Proiectati a ordonanta de punere su invinuireO)DO*A*!AD& PU*&)& %U< I*I*UI)&(U* "FI%I*AU 'E iulie 6?'?Procurorul in procuratura sect "entru, mun "isinau,(oraru &duard, jurist de gradul examinind cauza penala nr '65EC A "O*%!A!A!Popovici adim a comis fapta prejudiciabila prevazuta de legea penala ca infractiune si pasibila de raspundere si pedeapsa

penala in urmatoarele circumstante$Ga 'E iunie 6?'? cet Popovici adim fiind in stare de ebrietate in urma unui conflict verbal cu cet Inur Alexei , in cadrulcaruia s-au numit reciproc cu cuvinte murdare necinzurate , din motiv de razbunare stiind cu certitudine ca ii va provocavictimei moarte, intentionat cu un cutit de bucatarie i-a aplicat lui cet Inur Alexei o lovitura in regiunea gitului insa nu si-a dusintentia pina la capat deoarece in momentul atacului a fost imobilizat de cet "retu &gor."onform expertizei medico :legale plaga taiata in regiunea cevicala se califica ca fiind leziuni corporale usoare.Astfel prin actiunele sale ilegale cet Popovici adim a savirsit o infr actiune prevazuta la art 6@, ';5 "P )()eesind din cele expuse din prevederile art 56 ,655, 6E' "PP )(

DI%PU*A pune sub invinuire pe cet. Popovici adim anul nasterei ?6 '? 5; domicliat pe str (ircea cel


7/52

din "odul penal.6.Aducerea la cunostinta lui (ovila ictor a ordonantei in cauza,explicandu-i continutul ei.Procuror in Procuratura sect. )iscani,jurist de rangul I semnatura Oleg asilace

Prezenta ordonanta mi-a fost adusa la cunostinta, continutul ei mi-a fost explicat in limba moldoveneasca, pe care o cunosc, la 6?noiembrie 6??, ora ?C.;5 .Invinuit semnatura (ovila ictor

Aparator semnaturaProcuror semnatura Oleg asilace

Test ; SC"AT#R# D# SU- UR'AR&R# P#(A$A

1.1 Definiti institutia scoaterii de su UP%coateraea de sub up a invinuitului banuitului constituie o otarire prin care se reabiliteaza aceasta persoana , daca solutia serefera la toate capetele de acuzare. %olutia data se aplica numai in faza UP, in faza judecarii cauzei pentru asemenea temeiuri sedispune acitarea persoanei.Persoana reabilitata prin actul de scoatere de sub urmarire penala are dr sa inainteze o actiuneprivind repararea prejudiciului moral si material pricinuite de actiunele ilicite ale OUP

1.2T#'#&UR&$# SC"AT#R# D# SU- UP!emei de scoatere de sub UP sint$-fapta nu a fost savisita de banuit

-infractiunea a fost savirsita de o alta pesoana si se exclude faptul participarii banuitului, cind nu sint probe suficiente de a punepers banuita sub invinuire,-nu exista faptul infractiunii,-fapta nu e prevazuta de lg penala ca infractiune,-fapta nu intruneste elementele infractiuniiH- fapta e savirsita in conditii de extrema necessitateH- a intervenit termenul de prescriptie sau amnistiaH-n privin/a unei persoane exist o otrre judectoreasc definitiv n legtur cu aceea2i acuza/ie sau prin care s-a constatatimposibilitatea urmririi penale pe acelea2i temeiuriH- n privin/a unei persoane exist o otrre neanulat de nencepere a urmririi penale sau de ncetare a urmririi penale pe

acelea2i acuza/iiHOfiterul de UP are obligatia sa inainteze procurorului propunerea de scoatere de sub invinuire si UP , procurorul dispune prinordonanta scoatrea de sub up daca din probele acumulare rezulta solutia data.

1.3Proiectati o ordonanta de scoatere de su UP"rdonantade scoatere de su urm,rire penal,or. Ca4ul ; mai 2/Procuror >n Procuratura raionului "aul, jurist de rangul II nceput la '? ianuarie 6?? deorganul de urmrire penal al "omisariatului de Poli/ie al raionului "aul, >n baza semnelorinfrac/iunii prevzute >n art. 6C alin. '9 din "odul penal, pe faptul neglijen/ei >nserviciu sv=r2ite de factorii de decizie ai primriei satul )o2u, raionul "aul.Bn cadrul urmririi penale s-a stabilit c (arcu iorel, activ=nd >n baza Gegii nr. 'Edin noiembrie 'CCE privind administra/ia public local >n func/ia de secretar al primrieisatului )o2u, r-nul "aul, adic fi ind func/ionar public 2i persoan cu func/ie derspundere, 2i-a >ndeplinit necorespunztor obliga/iile de serviciu, aplic=nd 2tampila

cu blazon a Primriei, fr a verifi ca autenticitatea deciziei "onsiliului s. )o2u nr. 6J'@din 6' martie 6??', pe proiectul deciziei nominalizate, inexistent de fapt, prin care lui1eorgi/ !udor i-a fost atribuit un lot de pm=nt pentru construc/ia casei de locuit>n s. )o2u, r-nul "aul, cu suprafa/a de ?,?@ a.Ga C februarie 6?? (arcu iorel, prin ordonan/a ofi /erului de urmrire penal al"omisariatului de Poli/ie al r-nului "aul ictor "iobanu, a fost recunoscut bnuit decomiterea infrac/iunii prevzute >n art. 6C alin. '9 din "odul penal.P=n >n prezent, organul de urmrire penal nu a >naintat procurorului vreun raportcu propunerea de punere sub >nvinuire a persoanei bnuite, de >ncetare a urmririipenale sau, dup caz de clasare a cauzei penale. Bn acela2i timp, organul deurmrire penal nu a acumulat sufi ciente probe pentru ca procurorul s poat adoptadin ofi ciu o ordonan/ de punere sub >nvinuire >n privin/a lui (arcu iorel.Bn conformitate cu prevederile art. alin. 69 pct. 9 din "odul de procedur penal,organul de urmrire penal nu este >n drept s men/in >n calitate de bnuit mai

mult de luni persoana >n privin/a creia a fost emis o ordonan/ de recunoa2tere >naceast calitate.Art. alin. 9 din "odul de procedur penal stipuleaz c la momentul expirriitermenului nominalizat, organul de urmrire penal este obligat s dispun scoaterea

@


8/52

bnuitului de sub urmrire penal.Bn contextul celor expuse, av=nd >n vedere c termenul procedural de luni a expirat,conduc=ndu-m de prevederile art. 56 alin. '9 pct. 669, art. 655, alin. 9 2i 6E;din "odul de procedur penal,D&SPU(0'. %coaterea de sub urmrire penal a bnuitului (arcu iorel Ion, nscut la '6septembrie 'C, originar 2i domiciliat >n s. )o2u, r-nul "aul, moldovean, cstorit,angajat >n func/ia de secretar al Primriei s. )o2u, cet/ean al )epublicii (oldova.

6. )estituirea cauzei penale organului de urmrire penal al "omisariatului de Poli/ieial r-nului "aul pentru continuarea urmririi penale.. %tabilirea termenului urmririi penale p=n la C iunie 6??.;. Aducerea la cuno2tin/a persoanelor interesate a otr=rii adoptate, a modului 2itermenului ei de atac.Procuror


9/52

-fapta nu e prevazuta de lg penala sau nu intruneste elementele infractiunii.

1.2 &mortanta practica a clasarii cauzei"alasarea cauzei fiind efectuata din temeiul ca nu exista fapta infractiunii , fapta nu e prevazuta de lg penala ca infractiune,fapta nu intruneste elementele infractiunei.Din punct de vedere preactic, clasarea cauzei penale se intilneste in situatiile cind autorii infractiunei ramin nedescoperiti, cindrezultatele produse nu pot fi imputate unei personae , in urama distrugerei de bunuri in timpul calamitatilor naturale."lasarea este o institutie proprie UP neavind correspondent in faza judecatii , fiindca trimiterea in judecata se face numai atunci

cind este stbilita cu certitudine o persoana invinuita."lasarea se dispune de catre procurer din oficiu sau la propunerea OUP prin ordonanta motivate, copia ordonantei se imineazavictemei care e in dr sa o atace.Importanta acestei institute este preintimpinarea atragerei la raspundere pentru faprte care nu sunt imputate de lg penala.

1.3 "rdonanta motivate de clasare a cauzeiO)DO*A*!AD& "GA%A)& A "AU+&I P&*AG&(U*."FI%I*AU ?E ?C. 6?'?P)O"U)O)UG I* procuratura sec centru mun "isinau


10/52

fost lovit de o masina .find sesizata infaactine si costatat faptuitorul care se afla in stare grava la spitalul de urgenta confirmat princertificatul medical UP a fost suspendata.Dupa luni invinuitul (" sia revenit si a recunoscut vina sa , astfel in temeiu art 6E@ se va relua UP si stabiliduse temenu UP6? zile DI%PU*&' A relua UP pe cauza penala nr6;E6?; a invinuitului ( " in bazaart 6@ ';5 cp6 a anunta pesoanele interesate despre aceasta otarire

Procurorul procuraturei botanica IO* )U%UT#ST 1% R#'&T#R#A CAU6#& PR"CUR"RU$U& CU PR"PU(#R#A D# T#R'&(AR# A UP1.1conditiile si raportu privind terminarea up"onstatind ca probele administrate sunt concludente si suficiente pentru a termina UP . OUP inainteaza procurorului dosarulinsotit cu un raport , in care consemneaza rezultatele UP si propunerea solutii se UP)aportul trebuie sa contina fapta care a sevit drept temei pentru pornirea UP , informatii cu privire la invinuit , incadrareajuridica afaptei si probele administrate. In cazul cind in UP sint indicate mai multe personae raportul va contine informatiidespre fiecare)aportul trebuie sa contina , corpurile delicate si masurile luate in privinta lor, masuri asiguratoare luate in cursul urmarirei1.2 diversele solutii intreprinse de procurpor in cazul primirii propunerii de UPProcurorul in cel mult '? zile la primirea dosarului trimis de OUP, verifica materialile dosarului si actiunele procesualeeffectuate pronuntindu-se asupra cestora .Daca in termenu verificarei materialilor cauzei expira durata masurei preventive , procuporul va prelungi masura preventiva

si va inainta un demers in acest sens judecatorului de instructieDeasemenea poare inainta urmatoarele solutii , atunci cind din materialile cauzei rezulta ca fapta exista , ca a fost constatatfaptuitorul si ca acesta poarta raspundere penala- pune sub invinuire faptuitorul daca acesta nu a fost pus sub invinuire in cursul UP , apoi intocmeste recizitoriul privindtransmiterea cauzei in judecata- prin ordonanta motivate dispune incetarea UP

1.3 proectati o situatie cind procurorul remite cauza "UPProcurorul constata ca UP nu este copleta sau ca nu s foat respectate dispozitiile legale in desfsurarea urmarirei cazuluiprevazut de art 'EE cp tiaria in care organul de urmarire penala nu aindicat toate circumstantele , procurorul restituie cauzaorganului care a efectuat UP sau trimite cauza altui organ .)estituirea cauzei se face prin ordonanta in care, pe linga elementele se indica actiunele procesuale care trebuie effectuatesau refacute in privinta faptelor si circumstantelor ce urmeaza afi contestate.Organul caruia ea fost restituit cauza este obligat sa se pronunte , in modul prevazut de lg asupra masurelor preventive"a temei de restituire a causei este insuficienta de probe pentru dispunerea unei solutii privind terminarea UP , daca acesteapot fi reparate de procuror nu constitui temei de restituire a cauzei OUO."ind procurorul constata ca UP nu este completa sau nu a fost respectata dispozitiile legale , separa din cauza penalamaterialile cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti si le restitie pentru completarea lor sau dupa caz pentru eliminareaincalcarilor in accest caz sau separarea materialilor nu prevede inceperea unei noi UP . dupa ilaturarea najunsurilor dosarul seprezinta procurorului.

T#ST 15 PR#6#(TAR#A 'AT#R&A$&$"R D# UP

1.1R#$ATAT& D#SPR# "RD&(#A PR#6#(TAR#& 'AT#R&A$&$"R D# UPDupa verificare de procuror a materialilor cauzei si adoptarea unei solutii , procurorul comunica invinuitului, reprezentantului,aparatorului , partiii vatamate despre terminarea UP(aterialile UP se aduc la cunostinta invinuitului arestat in prezenta aparatoruluimaterialile se prezinta numerotate in dosar si inborderou, penrtu luare cunostintei cu dosare voluminoase , procurorul printro ordonanta un grapic pentru studiere.

1.2 conditiile limitarii dr de a lua cunostinta de dosarele penale!ermenul pentru a se lua cunostinta de materialile dosarului nu este limitat , insa in cazurile cind persoanele care iau cunostintaabuzeaza , procurorul fixeaza modul si termenul acestei actiuniIn scopul asigurarii secretului de stat , commercial sau al atui secret ocrotit prin lege conform demersului procurorului , poate filimitat dr persoanei de a lua cunostinta de materialile dosarului. In scopul protectii martorului si a altor personae la cerereaacestora , procuroru prezinta spre luare de cunostinta numai continutul acestora acestor declaratii din cadrul urmarirei. Procesulverbal al prezentarii materialilor de up se semneaza de persoana care a luat cunostinta sau de aparator sau reprezentant .

1.3 cerere in calitate de aparator in care se ivoca prezentarea materialilor dosaruluiProcuraturei sec centru(un "isinau ,Procurorului constantin moraru"erere%ubsemnatul


11/52

T#ST1/ R#C:&6&T"R&U$

1.1caracterizati partile constitutive ale rec4izitoriului)ecizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele judecarii cauzei , prin careinst de fond se pronunta prin sentinta.)ecizitoriul constituie totalitatea a tuturor materialilor UP privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de totiinvinuitii intr-o cauza penala)ecizitoriul este compus din 6 parti expunerea care cuprinde informatii despre fapta si persoana in privinta careia sa

efectuatUP , analiza probelor care confirma vinovatiaDispozitivul cuprinde date cu privire la persoana invinuita si formularea invinuirei cu incadrarea juridica a actiunelor

1.2particularitatile rec4izitoriului in raport cu ordonanta de punere su invinuire)ecizitoriul fiind format din 6 parti expunera si dispozitivul el cuprinde totalitatea informatii despre UP . recizitoriul sesemneaza de procurorul care la intocmit , indicinduse locul si data semnarii#ormulrea invinuirei din dispozitioa recizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirei prevazuta de ordonanta sepunere su invinuire , atit prin continutul ei faptic cit si incadrarea juridica .#ormare invinuirei din dispozitivul recizitoriului consta in discrierea succinta a cauzei penale cu dispozitia de invinuire afaptuitorului in comitrea infractiunei)ecizitoriul se semneaza de procurorul care a efectuat UP , &Gpregateste pentru fiecare invinuit si dupa caz pentru fiecarereprezentant legal cite o copie de pe recizitoriu, daca partile nu poseda limba el este tradus .

1.3analiza diverselor poroe din rec4izitoriu"azul tentativa la omor 6@ -';5 cp%e mai dovedeste prin probele accumulate la materialile cauzei penale si anume- instiintarea C?-certificatul de vizita- proceusl verbal de cercetare la fata locului a starii de ebrietate-raportul de expertiza medico-legala-raportul de expertiza medico-legala a corpurilor delicate-proces vrbal de cercetare a corpurilor delicteIn cadrul UP a fost studiata personalitatea invinuitului in care sa constatat- la evidenta medicului narcolog nu se afla ,la evidenta medicului psiiatru- la locul de trai din materialile dosarului penal se caracterizeaza negav"ircumstantele atenuante pentru invinuit conforn art @ cp au fost stabilite-cainta sincera- contribuirea active la comiterea infractiunei"ircumstantele agravante pentru comiterea infractiunei conform art @@cp au fost stabilite savirsirea infractiunei in stare de

ebrietate .In baza celor expuse se invinuieste

Testul 17controlul procurorului irar4ic superior in cauzele primate pentru confirmarea rec4izitoriului

1.1solutiile adoptate de procurorul ira4ic superior la verificarea cauzeiProcurorul iraric superior este obligat in termen de 5 zile , sa examineze cauza primita sis a adopte in privinta ei un dinotarirele' sa confirme prin rezolutia sa, recizitoriul daca constata ca sunt temeiuri pentru a trimite cauza in judecata ,6 sa reia UP si sa restituie cauza persoanei care a efectuat urmarirea cu indicatiile scrise cu efectuarea unei urmaririsuplimentare sa dispuna incetarea UPDaca nu ete de accord cu recizitoriul intocmeste unul nou

1.2 clasificati c4estiunele solutionate de procurorul irar4ic superior in cazurile primate cu rec4izitoriuAstfel primind dosarul pentru confirmarea recizitoriului , procurorul iraric superior este obligat sa verifice-existenta faptei imputate invinuitului si daca aceasta fapta constitue infractiune-daca nu exista vreuna din imprejurarile care ipun incetarea UP-daca UP a fost efectuata sub toate aspectele , complet si obectiv- daca invinurea este confirmata cu probe din dosar-daca invinuirea a fost inaintata pentru toate ifractiunele din dosar-daca lg penala a fost apicata just faptelor savirsite- daca masura preventiva aleasa a fost aleasa just-daca sau clarificat cauzele si conditiile care au contribuit la savirsira infractiunei si daca sau luat masuri pentru inlaturarea lorDaca este de accord cu recizitoriul procurorul iraic superor il confirma daca nu intocmeste un recizitoriu nou , cel intocmitulterior fiind elimenat din dosar si fiind restituit procurorului ce la efectuat cu indicarea greselelor constatateProcurorul iraic superior are dr prin ordonanta sa scoata din recizitoriu anumite capete de cerere sis a aplice lg infractiuneamai usoara

1.3situatie cind peocurorul irar4ic superior restituie rec4izitoriulIn cazu omorului a (" de cate < au fost constatate probele ca faptuitoru < se afla in stare de &


12/52

parcursul controlui recizitoriului procurorul ireic a depistat ca urmarire penala nu fost efectuata calitativ si ca trebuie sascimbe invinuirea in una mai grava si resituie cauza procurorului pentru a se inainta o nou invinuire

T#ST19 TR&'&T#R#A CAU6#& &( 6UD#CATA

1.1 procedura trimiterei cauzei in =udecata"auza se trimite in judecata de procurer care a intocmit recizitoriul. Dupainaintarea copiilor de pe recizitoriu invinuitului si reprezentantului legal , procurorul trimite cauza in judecata competenta fara

intirziere prin intermediul cancelariei procuraturei respective

1.2 comparati trimitere in =udecata conform procedurei generale si celei speciale'9 "auza se trimite n judecat de ctre procurorul care a ntocmit recizitoriul.69 0n cazul n care nvinuitul se ab/ine de a se prezenta pentru a lua cuno2tin/ de materialele cauzei 2i a primi

recizitoriul, procurorul trimite cauza n judecat fr efectuarea acestor ac/iuni procesuale, dar cu anexarea la dosar a probelorcare confirm ab/inerea nvinuitului, iar n cazul sustragerii - 2i a informa/iei despre msurile luate pentru cutarea acestuia, dacjudecarea cauzei este posibil n lipsa nvinuitului.

9 0n situa/ia prevzut n alin.69, copia de pe recizitoriu se nmneaz, n mod obligatoriu, aprtorului nvinuitului 2ireprezentantului lui legal, crora li se prezint 2i materialele cauzei pentru a lua cuno2tin/ de ele.

;9 !oate cererile, plngerile 2i demersurile naintate dup trimiterea cauzei n judecat se solu/ioneaz de ctre instan/acare judec cauza.

59 0n cazul n care inculpatul se afl n stare de arest preventiv sau arest la domiciliu, procurorul va trimite cauza njudecat cu cel pu/in '? zile pn la expirarea termenului de arest stabilit.

1.3proectati o situatie cind este posiil trimiterea in =udecata c4iar daca invinuitului nu & sa iminat su recipisa copiarec4izitoriului din cauza sustragerei"etateanul (. savirsind infractinea prevazuta la art ' cp sa sustras de la urmarirea penala . OUP au luat toate masurilepentru cautare a acestuia . procurorul timite cauza in instanta de judecata fara aducerea la cunostinta a invinuitului arecizitoriului, dar cu anexarea la dosar a probelor care confirma sustragera faptuitorului de la UP si masurele luate pentrugasirea lui. Deasemenea invinuitului I sau inaintat pentru unele fapte , si pentru altele nu informatia de punerei sub invinuire

T#ST 1; PR"C#DURA SUSP#(DAR#& C"(D&T&"(AT# A UP CU $&-#RAR# D# RASPU(D#R# P#(A$A

1.1 C"(D&T&&$# SUSP#(DAR&&& C"(D&T"(AT#"onditiile suspendarei conditionate pot fi clasificate in "onditii positive : in privinta personae puse sub invinuire pentru o inf. Usoara sau mai putin grava , care isi recunoastevinovatia , nu prezinta pericol social si poate fi reeducate fara pedeapsa, UP poate fi suspendata cu liberarea ulterior de

rapundere penala"onditii negative pesona nu prezinta pericol social*u are antecedente penale , nu sint dependente de alcool, nu exista persona cu functie de raspundere care a comis infractiunea"onditii privind comportamentul post infractional%a nu paraseasca localitatea unde isi are domiciliu , sa comuniceOUP orce scimbare a doniciliului, sa nu savirseasca infractiunisau contraventii, sa continue lucrul sau studiile

'.2stailiti rolul partii vatamate si partii civile in cazul suspendarei conditionatePentru respectarea prevederelor legii despre suspendarea conditionata a UP , P)O"U)O)UG va anunta partea vatamata ,partea civila sau reprezentantii lor legali . concomitant , lor li se explica dr de a primi gratuit, la solicitare, o copie de pe cererede suspendare conditonata a UP ca si dr dea de a constata aceasta otarire.

1.3ordonanta de suspendare conditonata

T#ST 2 PR"C#DURA D# UR'AR&R# S& >UD#CAR# A U("R &(RACT&U(& $A?RA(T#'.1C"(D&T&&$# D# AP$&CAR# AU("R &(RACT&U(& $A?RA(T#%e considera flagranta infractiunea decopeita in momentul savirsirei ei sau inainte ca efectele ei sa se fi consumat , astfelinfractiunea flagranta este o infractiune evidenta cazurile se aplica in cadrul infactiunelor usoare si mai putin grave, si nu se apicain cazul copiilor minori se va efactua procedura urgenta

1.2constatare si verificarea infractiunelor flagrante8"onstatarea infrac/iunii'9 0n cazul infrac/iunii flagrante, organul de urmrire penal ntocme2te un proces-verbal n care consemneaz cele

constatate privitor la fapta svr2it, declara/iile bnuitului, dac acesta accept s le fac, 2i declara/iile celorlalte persoaneaudiate. Dup caz, pot fi administrate 2i alte probe care se consemneaz n procesul-verbal.

69 Procesul-verbal se ntocme2te 2i se aduce la cuno2tin/ persoanelor audiate, conform dispozi/iilor art.6? 2i 6', 2impreun cu celelalte materiale se prezint procurorului imediat, dar nu mai trziu de 6; ore de la momentul ntocmirii.

erificarea materialelor de urmrire penal'9 Procurorul, primind materialul de urmrire penal, verific corespunderea acestuia prevederilor legale 2i, dac snt

probe suficiente, pune fptuitorul sub nvinuire, conform dispozi/iilor art.6E' 2i 6E6, fr ntocmirea recizitoriului, dispunndtrimiterea cauzei n judecat.

'6


13/52

69 0n cazul n care procurorul consider c nu snt suficiente probe de a pune persoana sub nvinuire, el dispunecontinuarea urmririi penale, cu indicarea ac/iunilor care urmeaz s fie efectuate, 2i fixeaz termene reduse necesare pentruaceasta, care nu vor dep2i '? zile, cu excep/ia cazurilor n care efectuarea actelor de urmrire penal necesit un termen deexecutare mai mare.

9 Dac procurorul a dispus continuarea urmririi penale 2i fptuitorul este re/inut, procurorul decide 2i asupra aplicriimsurii preventive n condi/iile prezentului cod.

1.3 "purtunitatea procedurei simplificate in cadrul infractiune flagrante

OUP are mai multe probe care sunt concludente si pertinente, se efectueaza up mai repede si ea este o procedura simplificatadeoarece persoana este prinsa in flagrant si persoana se pune automat sub invinuire si conform cpp se face fara intocmirearecizitorului dispunind trimiterea cauzei in judecata de catre procuror.!otoadata prevede o procedura urgenta prin care se reducedoar durata activitatii de constatare a circumstantelor infractiunii si examinarii cauzei in instanta de judecatai.

Testul 21 PR"C#DURA R#PARAR&& PR#>UD&C&U$U& CAU6AT PR&( ACT&U(#$# &$&C&T# A$# "R?A(U$U&D# UP S& A$# &(STA(T#& >UD#CAT"R#ST&

1.1natura =uridica a repararii pre=udiciului cauzat prin actiunele ilicite ale "UP si &(ST D# >UD#CATADr. la repararea prejudiciului este conditionata de existenta unor erori savirsite in procesul penal de OUP si instantele dejudecata . lg procesul penala acorda dr victimei in urma infractiunelor si abuzurilor de seviciu dr la reparatia acestor fapte cuconditia ca eroarea sa se manifeste prin anumite actiuni procesuale sau extraprocesuale sis a fie constatate printro otarire

1.2 conditii si temeiurile repararii pre=udiciului

"onditiile repararii prejudiciului sunt existenta erorii care se manifesta prin anumite actiuni procesuale si extraprocesuale ,orce abatere de la principiul legalitatii care urmeaja a fi reparat , deasemenea caracterul illicit al actiunelor procesuale.!emeiul repararii prejudiciului sunt :retinerea ilegala , tinerea sub arrest, tragerei ilegale la raspundere, condamnari ilegale ,confiscari ilegale , efectuarea ilegala apercezitiii, punerea ilegala sub secestru , supunerei ilegale la arrest administrative,masurilor operative de investigatii, ridicarea ilegala a documentelor contabile. Deasemenea repararea prejudiciului apare insituatile pronuntarei sentintei de acitare , scoaterei persoanei de sub UP, adoptarii de catre instanta de judecata a otarirei cuprivire la anularea sanctiuneiPrin urmare caracterul illicit al actiunelor effectuate in cursul UP sau a judecarii cauzei se constata prin unul din actelementionate

1.3proectati o cerere de reparare a pre=udiciului in calitate de aparatorudecatorii sec . ciocanaudecatorul (-%+>;?-;.++.- art.>


41/52

Prin declararea recursului nu se provoaca o reiterare, o repetare, o reluare de la inceput a judecatii ci o verificare multilateral indrept a otaririi, pe baza lucrarilor si materialelor de la dosarul cauzei.*u se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei anterioare&fectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a acestuia in proces.%imilar, efectul devolutiv al apeleului este limitatL la persoana care la declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel sinumai in raport cu calitatea pe care o are apelantul in process*ici prin declararea apelului nu se provoaca o reluare a judecatii care s-a inceiat prin pronuntarea otaririi, ci o verificareemultilateral de fapt si de drept, instant neputiond judeca decit in limitele sentintei de care a fost legata sesizarea.Avind dreptul de

a scimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se poate pronunta asupra altor fapte sau altor personae decitasupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in prima instanta

Test3;2.1*otiune de 7extensive8 se defineste ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a de asi largi sfera de actiune. Potrivitart ;'' "Pc, instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu serefera, avind dreptul de a otari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea

2.2 Prin &fectul devolutiv, avind dreptul de a scimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se poate pronuntaasupra altor fapte sau altor personae decit asupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in prima instant*u se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei anterioare&fectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a acestuia in proces.

!otusi efectul extensive presupune o derogare de la aceste reguli generale$ daca prima instant nu s-a pronuntat asupra unor faptesau personae incluse in recizitoriu si sustinute de procurer in cadrul dezbaterilor, instant de apel va avea dreptul de a se pronuntasi asupra lorinstant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, avinddreptul de a otari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea%e poate intimpla ca un inculpate, sau reprez acestuia9 atacind otarirea, sa obtina modificarea ei, iar alt inculpate din aceeasicauza penala nu a atacat-o, situatia lui raminind nescimbata, ciar daca prima instanta a comis erori de fapt sau de drept, cevizau ambii inculpate. Astfel apare pericolul de a fi pronuntate doua otariri contradictorii in aceeasi cauza. 1arantia excluderiiacestui pericol o constiuie efectul extensive.

!est;?2.1 Definii noiunea de efect al neagrav,rii situaieie +n propria cale de atac.0n practica judectoreasc este posibil situa/ia cnd instan/a a fost sesizat cu declara/ia de recurs s constate c solu/iapronun/at de instan/a desesizat constituie unele vicii 2i necesit a fi reformat n defavoarea pr/ii care a utilizat calea de atac.

Aceast situa/ie ar impune stingerirea pr/ilor de a ataca otrrile judectore2ti 2i nerealizarea drepturilor sale n procesul penal.1ra/ie acestui fapt, "odul de procedur penal art.;65 expres revede c instan/a de recurs solu/ionnd cauza nu poate crea osituaie mai grav, pentru persoana +n favoarea c,reia a fost declarat recursDeci, pe baza cii de atac utilizat de titular,otrrea poate fi reformat numai n favoarea lui.

#fectul neagrav,rii situaiei +n propria cale de atac"onform acestui efect, instan/a de control judiciar nu poate crea o situa/ie mai grea decRt cea otrRt de prima instan/, pentru celcare a declarat apel ori recurs sau n favoarea cruia a fost declarat apelul ori recursul.&fectul se produce nu numai la judecarea cauzei n apel sau n recurs ci 2i la rejudecarea cauzei ca urmare a desfiin/rii o trRriin apel cu trimitere sau a casrii n recurscu trimitere 2i la reluarea urmririi penale ca urmare a restituirii cauzeila procuror dectre instan/a de apel ori de cea de recurs.Dac procurorul a declarat apel sau recurs n favoarea unei dintre pr/ile n proces, nusepoate agrava situa/ia acestei pr/i cu condi/ia ca precizarea rezervr ii cii de atac n favoarea pr/ii s fie expres 2i neecivoc2i s fie fcut n declara/ia de apel ori de recurs. .0n materia recursului, 2i gse2te aplicare regula potrivit creia nu se poate agrava situa/ia pr/ii n propria cale de atac, cunoscutsub denumirea de non reformatio in pe=us.)egula Knon reformatio in pejus8 are ca scop nengrdirea voin/ei pr/ii de a ataca otrrea judectoreasc. )egula neagravriisitua/iei 2i va gsi realizare n cazul n care nu exist un recurs contrar prin care s se urmreasc promovarea unor intereseopuse..

Articolul %1.(eagravarea situaiei +n propriul apel

'. Art. ;'? stabile2te c instan/a de apel solu/ionRnd cauza nu poate crea o situa/ie mai grav pentru persoanacare a declarat apel. Potrivit alin. 6 al art. ;'? dispozi/ia se aplic 2i n cazul n care apelul a fost declarat n favoareaunei pr/i de ctre procuror. "u alte cuvinte, n calea de atac otrRrea poate fi modificat numai n favoarea celui carea exercitat-o.6. &sen/a 2i importan/a acestui principiu const n faptul de a asigura 2i a garanta libertatea folosirii cii de atacde ctre pr/i fr teama c o dat exercitat calea de atac le poate nrut/i situa/ia.

. 0n sfera de aplicare, acest principiu este supus anumitor reguli. 0n primul rRnd, se cere de men/ionat c acestprincipiu este limitat n folosirea cii proprii de atac. &ste imposibil agravarea situa/iei pr/ii numai n cazul cRndexist un singur apel al su sau mai multe apeluri dar ntre pr/i nu exist interese contrarii. De exemplu, apelul declaratde mai mul/i inculpa/i sau de mai multe pr/i civilmente responsabile.

;'


42/52

;. Dac n cauz exist un apel al altei pr/i opuse, situa/ia pr/ii care a declarat apel poate fi nrut/it carezultat al admiterii apelului pr/ii opuse. De pild exist apelul inculpatului 2i apelul n defavoare al procurorului. 0nasemenea situa/ii o dat cu admiterea apelului procurorului 2i agravarea situa/iei inculpatului nu se va considera c esteo nclcare a acestei reguli.5. )egula neagravrii situa/iei se aplic tuturor titularilor dreptului de apel, cu excep/ia procurorului. Aceastansemn c odat ce procurorul a atacat otrRrea n defavoarea inculpatului, instan/a de apel avRnd dreptul de a-iagrava situa/ia n orice sens, va putea lua 2i o otrRre care s atenueze situa/ia inculpatului, ns n cazul cRnd apelulprocurorului a fost declarat n favoarea unei pr/i, instan/a de apel nu va avea dreptul s agraveze situa/ia ei.

. Instan/a nu va putea recunoa2te starea de recidiv a inculpatului ca urmare a admiterii apelului acestuia, ciardac prima instan/ n mod gre2it nu a recunoscut-o. Instan/a nu poate recunoa2te alte circumstan/e agravante, sau nupoate nltura alte circumstan/e atenuante ca rezultat al admiterii apelului inculpatului, ciar dac prima instan/ acomis o eroare n acest sens.@. %e va considera agravare a situa/iei dac se va scimba ncadrarea juridic a faptei ntr-o infrac/iune mai grean urma apelului declarat de inculpat, ciar dac durata pedepsei nu se va majora.E. Partea civil atacRnd otrRrea pe motivul c de prima instan/ a fost respins sau nesolu/ionat ac/iuneacivil sau au fost acordate despgubiri civile ntr-o sum mai inferioar decRt cea la care s-a pretins nu poate ob/ine nurma examinrii n apel, ca rezultat al admiterii apelului acestuia o mic2orare a despgubirilor. a fi o agravare asitua/iei pr/ii civile nlturarea solidarit/ii inculpa/ilor de la plata despgubirilor civile.C. Apelul pr/ii civilmente responsabile poate viza obligarea gre2it la despgubirile materiale. 0n asemeneasitua/ii va fi o nclcare a principiului neagravrii situa/iei 2i majorarea despgubirilor acordate pr/ii civile, ca rezultatal admiterii apelului pr/ii civilmente responsabile.'?. )egula neagravrii situa/iei, se aplic 2i la al/i subiec/i procesuali, martorul, expertul, interpretul, traductorul2i aprtorul care au atacat otrRrea cu privire la celtuielile judiciare ce li se cuvin. 0n acest sens se interzice de areduce celtuielile ce s-au acordat de prima instan/ acestor subiec/i, dac n urma apelului lor instan/a superioar vaconsidera c au fost nejustificat majorate.

2.2 #fectul e!tensiv&fectul extensiv al cilor de atac ordinare oblig instan/a de control judiciar sexamineze cauza, prin extindere,2i cu privire la persoanele care nu au uzat de calea de atac sau la care aceasta nu se refer ,putRnd otr 2i n privin/a acestora f r ns a le putea crea o situa/ie mai grea.&xtinderea examinrii nu poate avea loc decRt fa

/ de persoanele din acela 2i grup procesual cu cel care a declarat apelul ori recursul sau la carese refer declara/ia de apel orirecurs.

*o/iunea de He!tensivIse define2te ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a-2i lrgi sfera de ac/iune. Dinprevederile art.;6 "PP )( se subn/elege c instan/a de recurs este oligat, s, e!aminezecauza prin extindere cu privire lapersoanele n privin/a crora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se refer. Din acela2i articol reiese, de asemenea, cinstan/a nu este oligat, s, ia 4ot,r+rea @i +n privina lor, ci este n drept. adic ciar dac instan/a va examina cauza nprivin/a altor persoane din acela2i grup procesual, ea nu va decide ntotdeauna 2i asupra lor. Pentru a decide 2i asupra altorpersoane din acela2i grup procesual sunt necesare anumite condi/ii$

&xtinderea efectului cilor de atac s nu agraveze situa/ia pr/ilor, dac acestea nu au declarat recurssau la care acesta nu se refer dac s-a decis admisibilitatea recursului. 0n cazul admiterii recursului unui inculpat 2i reducerii pedepsei, instan/a poate reduce 2i pedeapsaaplicat coinculpatului condamnat pentru aceea2i fapt, care nu a utilizat calea de atac, dac situa/ia lor estesimilar din punct de vedere al circumstan/elor reale 2i datelor personale. De asemenea, instan/a de control judiciar trebuie s acite 2i pe inculpatul care nu a utilizat calea deatac, dac situa/ia lui este identic inculpa/ilor recuren/i acita/i. Gegea art.;6 "PP )(9

A2adar, de calea de atac declarat de o parte, profit 2i celelalte p,ri din acela@i grup procesual, ciar dac acestea nu audeclarat-o. ele vor profita 2i n situa/ia cnd pentru cel care a atacat otrrea, calea de atac este nefondat, neputndu-sesubordona situa/ia pr/ilor care nu au declarat-o, temeiniciei recursului pr/ii care a utilizat calea de atac.

Asemanari$%unt ambele efecte ale declararii apelului sau recursului

Articolul %11. #fectul e!tensiv al apelului

'. Prin extindere se n/elege fenomenul care are capacitatea de a-2i lrgi sfera de ac/iune. &fectul extensiv d posibilitateaca instan/a de apel s examineze 2i situa/ia altor pr/i fa/ de care otrRrea a rmas definitiv prin neatacare. Instan/a aredreptul 2i nu este obligat de a examina situa/ia altor pr/i.6. &fectul extensiv este caracteristic numai cilor ordinare de atac 2i se aplic n situa/ia cRnd exist o solidaritateprocesual, adic exist mai mul/i inculpa/i, sau exist mai multe pr/i vtmate, sau mai multe pr/i civile care au interesecomune n proces.. &sen/a efectului extensiv este de a asigura drepturile persoanei din acela2i grup procesual, de a se bucura demodificarea otrRrii n favoarea sa n caz cRnd el nsu2i nu a atacat-o, dar n urma atacrii de ctre un alt subiect din acela2i

grup procesual s-au depistat erori n ce prive2te to/i subiec/ii procesuali din acela2i grup. 0n cazul cRnd nu ar exista efectextensiv, ar putea exista situa/ia cRnd un inculpat atacRnd otrRrea ob/ine modificarea ei, iar alt inculpat din aceea2i cauzneatacRnd-o rmRne la situa/ia stabilit de instan/a de fond, ciar dac prima instan/ a comis anumite erori de fapt sau dedrept ce vizau ambii inculpa/i.

;6


43/52

;. &fectul extensiv se va realiza cu respectarea anumitor condi/ii$- existen/a unui apel declarat de o persoan care este n drept de a-l naintaH- pr/ile care au declarat apel s aib aceia2i calitate n procesH- apelul declarat s creeze o situa/ie mai bun pr/ilor care nu au declarat apel sau pr/ilor la care acesta nu serefer FotrRrea nr. 69.

5. Din prevederile art. ''' reiese c instan/a de apel este obligat s examineze cauza prin extindere 2i cu privire la pr/ilecare nu au declarat apel, sau la care acestea nu se refer, dar instan/a nu este obligat s ia otrRrea 2i n privin/a lor, ci esten drept, adic ciar dac instan/a va examina situa/ia altor persoane din acela2i grup procesual, ea nu n toate cazurile va

decide 2i asupra lor. Pentru a decide 2i asupra altor persoane din acela2i grup procesual sunt necesare anumite condi/ii.Aceste condi/ii sunt determinate de particularit/ile cauzei penale examinate. De exemplu$ n cazul admiterii apelului unuiinculpat 2i reducerii pedepsei instan/a poate reduce 2i pedeapsa aplicat inculpatului condamnat pentru aceea2i fapt, care nuau utilizat calea de atac, dac situa/ia lor este similar din punct de vedere a circumstan/elor reale 2i datelor personale.Aceea2i situa/ia poate exista 2i n cazul n care instan/a acit un inculpat 2i constat c situa/ia altor inculpa/i este identic.. Art. ;'' cere ca extinderea efectului apelului s nu agraveze situa/ia pr/ilor care nu au declarat apel, sau la care acestanu se refer vezi comentariul la art. ;'?9.

Subiectul 43. Recursul ordinar.

o Defini/i no/iunea de recurs ordinar.o "aracteriza/i titularii dreptului la recurs 2i otrrile supuse recursului.o Proiecta/i o decizie de respingere a recursului din motivul nclcrii art. ;6? Fotrrile supuse recursului9.

6.')ecursul este o cale ordinar de atac care poate fi folosit mpotriva otrrilor pronun/ate asupra fondului cauzei de ctreinstan/ele inferioare. &ste o cale ordinar pentru c apar/ine desf2urrii obi2nuite a procesului penal.

6.6"odul de procedur penal determin cu precizie, prin art.;6? "PP )( oiectul recursului, adic otrrile ce pot fi atacate curecurs. &ste foarte important ca otrrile susceptibile de recurs s fie complete 2i cu claritate artate n cuprinsul legii, pentru ca,pe de o parte, persoanele ndrept/ite s atace otrrea s aib cuno2tin/ de dreptul lor 2i, de pe alt parte, s evite declararea unorrecursuri inadmisibile, ceea ce ar conduce la punerea n executare a otrrii cu ntrziere, iar pentru pr/i ar nsemna timp pierdut 2iceltuieli inutile.Fotrrea prin care instan/a se pronun/ asupra apelului, recursului, recursului n anulare, precum 2i otrrea pronun/at deinstan/a de recurs n rejudecarea cauzei se nume2te decizie. !oate celelalte otrri date de instan/e n cursul judec/ii se numescnceieri. Pot fi atacate cu recurs deciziile @i +nc4eierile pronunate de curile de apel ca instane de apel.Pot fi atacate cu recurs att latura penal ct 2i latura civil a cauzei.De asemenea, este posibil atacarea separat cu recurs a laturii penale sau a laturii civile a cauzei, n dependen/ de persoanelecare 2i volorific acest drept. 0n conformitate cu prevederile alin.' art.;6? "PP )( pot fi atacate cu recursdeciziile pronun/ate decur/ile de apel ca instan/e de apel.Acestea sunt deciziile prin care se solu/ioneaz cauza n fond n apel, asigurndu-se un control de drept asupra otrrilor decondamnare, de acitare sau de ncetare a procesului penal, ct 2i deciziile prin care se solu/ioneaz, n apel, orice cerere introdusn baza unor dispozi/ii, referitoare la punerea n executare a otrrii penale cum sunt deciziile instan/ei de apel pronun/ate ncazul cererii de amnare sau ntrerupere a executrii pedepsei, ori n privin/a unor scimbri necesare n executarea unor otrrisau n rezolvarea unor incidente ce se pot ivi n cazul punerii n executare a unor msuri de siguran/ sau educative9. (u sunt supuse recursului urm,toarele decizii$

- deciziile instan/ei de apel prin care s-a dispus rejudecarea cauzeiH- deciziile prin care s-a luat act de retragere a apelului, dac legea prevede aceast cale de atacH- deciziile instan/ei de recursH- deciziile instan/ei de recurs n anulare sau revizuireH- deciziile prin care au fost solu/ionate conflictele de competen/.

nc4eierilepot fi atacate cu recurs, de regul, numai odat cu decizia recurat, ciar dac au fost datedup pronun/area otrrii.0n aceast categorie sunt incluse$

- nceieri care solu/ioneaz cestiuni premergtoare fondului cauzei 2i au fost date n timpul judec/ii

2i anume$ nceieri prin care instan/a dispune asupra administrrii probelor sau cererilor formulate de pr/iHnceieri prin care instan/a ia msuri pentru buna desf2urare a procesului penal, cum sunt cele privindrespingerea cererii de recuzare a unui membru al completului de judecat ori cele privind extinderea ac/iuniipenale sau a procesului penalH- nceieri care au fost date dup pronun/area deciziei recurate de nlturare a unor omisiuni vditesau de interpretare a erorilor materiale9.

nc4eierilecare nu pot fi atacate cu recurs sunt $- nceierile prin care s-a admis ori s-a respins ab/inerea sau s-a admis recuzarea art.5 alin. "PP)(9H- nceierile date n cauzele penale n care s-au pronun/at decizii nesusceptibile de a fi atacate curecurs.

*u pot fi atacate cu recurs sentin/ele$- n privin/a crora persoanele prevzute n art. ;?' "PP nu au folosit calea apeluluiH- cnd apelul a fost retras dac legea prevede aceast cale.

!otdat, persoanele care nu au declarat apel mpotriva sentin/ei, pot declara recurs mpotriva deciziei date n apelul de larat de altpersoan, prin care i s-a ntrut/it situa/ia.Procurorul, care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea aprrii.

;


44/52

proces penal.sem.2.rezolvate

Documents