Test 11.1Definiti notiunea procesul penal

In literatura de specialitate procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de orgnalele kompetente ku participarea partilor si altor persoane in skopul konstatarii la timp si in mod komplet a acelor fapte care konstituie infractiuni in asa fel incit orice persoana care o savirsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana vinovata sa nu fie atrasa la raspundere penala. Denumirea de proces provine din latinescu procesus. Conform legislatiei in vigoare si anume conform Codului de procedura penala procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu prevederile prezentului cod si are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.

1.2.Ilustrati evolutia formei procesuale in cadrul formelor istorice ale procesului penalFormele procesului penal sint determinate de anumite trasaturi specifice care definesk pe acesat ca un fenomen neomogen. In diferite etape de dezvoltare asocietatii tinind cont de rolul acelor organe care desfasoara anumite activitati procesuale, de mijloacele de proba, si aprecierea acestora, de sarcina pe care o are probatiunea in procesul penal si alti factori deosebim ca forma a procesului penal: privat- acuzatoriala, inkizitoriala, acuzatoriala, contradictoriala, mixta. Pentru fiicare tip istorik de proces penal sint caracteristice mai multe forme iar una dinele este cea dominanta. De exemplu in procesul penal sklavagist- forma privat acuzatoriala, iar in cel feudal- inkizitoriala. Procesul privat acuzatorial – catrasatura specifica acestuia este acea ca ecest proces se deklanseaza iar invinuirea este sustinuta de catre acele persoana care au suferit in urma infractiunii sau de catre orice cetatean. Aici procesul nu poate fi intentat din oficiu de catre judecator kiar si in cadrul infractiunilor evidente. Desfasurarea procesului se efectua cu vointa partilor. Invinuitul se afla de regula in stare de libertate, isi pregatea apararea singur sau prin intermediul judecatorului. Procedura de judecata era deskisa iar partile prezentau acele probe care erau necesare si se desfasura in conditii de contradictorialitate fapt ce se aseamana cu procesul penal actual al RM si anume prin principiul contradictorialitatii si inceperea urmarii penale la plingerea prealabila a victimei. Procesul inkizitorial – aici se exclue egalitatea partilor si se neaga drepturile principale ale invinuitului kare este supus anumitor kinuri. Elementului procesulu inkizitorial se foloseau pentru infractiunile flagrante si infractiunilor de invinuire obsteasca. O trasatura specifica este ca nu se admite incetarea procesului prin impacarea prealabila a partilor kiar si in situatia cind sa pornit procesul in baza plingerii victimei. Recunoasterea vinovatiei decatre invinuit incadrul acestui proces era important si era considerat ca regina probelor iar pentru obtinerea acestora se foloseau kinurile. La fel nu se aplica principiul prezumtiei de nevinovatie iar invinuitul trebuia sa dovedeaska nevinovatia. Acesta exclude contradictorialitatea si exclude participarea aparatorului. Procesul acuzatorial – se acorda procurorului mai multe imputerniciri pentru sustinerea invinuirii. Incadrul acestui proces se trece la probele legale adika la principiul liberei aprecieri a probelor. Sarcina probatiunii le revenea procurorului si partiicivile care aveau obligatia sa dovedeaska savirsirea infractiunii si prejudiciiul cauzat. Daca nu se dovedea invinuitul putea beneficia de prezumtia de nevinovatie. Procesul contradictorial. Urmarireapenala se desfasura de pe pozitia invinuirii si de pe pozitia pararii iar judecatorul avea rolulsa sanctioneze kuo serie de masuri ku karacterde constringere (aducerea fortata, arest). Audierea martorilor la urmarirea penala sa facea in prezenta invinuiului si acuzatorului. Organele de stat care desfasoara urmarirea penala nu au obligatia sa adune probe in favoarea invinuitului. Daca invinuitul recunoaste vina la acuzare anketa judecatoreaska nu se desfasoara. Daca invinuitul nega ca a savirsit iar acuzatorul nu a prezentat probesuficiente

persoana era akitata. Specific mai era posibilitatea de inkeia un akord de rekunoastere a vinovatiei si care presupunea ca akuzarea va califica fapta ca fiind mai usora iar invinuitul sa rekunoaka ka a savirsit aceasta. Forma mixta a procesului care provine de la procesul inkizitorial care este nepublic, scris, lipsea contradictorialitatea si include elementele procesului contradictorial. In RM procesul penal este contradictorial.

1.3.Estimati oportunitatea respectarii formei procesuale in cadrul procesului penalFormele reglementate de lege in cadrul careise desfasoara procesul penal se numesk forme procesuale. Forma proceusale a procesului penal include o totalitate de konditii indicate in legea procesuala pe baza carora are lok desfasurarea procesului penal la general si adoptarea a unor hotariri in cauza care determina raportul si succesiunea actiunilor efectuate cu solutiile date. Forma procesuala exclude artibtrariul in proces si stabileste un regim juridik imperativ in kare se desfasoara aceasta activitate incluzinduse ka o garantie contra abuzurilor. Forma generala a procesului penal include efectuarea actiunilor procesuale in baza acelor reguli unice si parcurgerea succesiva a tuturor fazelor obligatorii ale procesului penal pentru a garanta o desfasurare echitabila a procesului. De asemenea este oportun de a respecta formele speciale in cadrul procesului penal.De exemplu in cazul infractiunilor savirsite de catre minori fata de acestia se aplika garantii suplimentare la cele generale. Minorul ca o garantie suplimentara nu poate fi retinut mai mult de 4 luni, audierea acestuia se face doar in prezenta reprezentantului legal, aparatorul si psihologul si nu poate dura mai mult de 2 ore fara intrerupere si 4 ore pe zi pentru a garanta respectarea drepturilor minorilor, pentru a nu fi influentat de exterior, si aflinduse la o virsta frageda sar putea aduce un naumit prejudiciu psihicului minorului. O alta forma speciala este procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale instantelor judecatoresti. Daca ar lipsi forma in cauza sar produce incalcari grave din partea organelor de urmarire penala sau u instanta de judecata fapt care ar influenta justa solutinare a cauzei.

Test 31.1.Definiti garantiile procesuale in procesul penalSunt mijloace juriidce care asigura realizarea drepturilor si obligatiilor in procesul penala ale tuturor subiectilor..Orice elemente carecontribuie la rezolvarea cauzei conform legii,conform adevarului si conform scopului politicii penale.In sens restrins prin garantii procesuale se intelege acele mijloace legale care permit exercitarea reala a drepturilor procesuale in raport cu interesele legitime ale fiecarei persoane.

1.2.Clasificati garantiile procesualeDupa natura lor pot fi clasificate in:

1. mijloace care asigura posibilitatea executarii obligatiilor si imputernicirilor de catre organele statului si persoane cu functie de raspundere pentru realizarea scopului procesului penal.

2. mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale si pararea intereselor si libertatilor legitime ale cetatenilor.

Garantiile ce tin de realizarea scopului procesului penal:a) Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau hotaririlor

instanttei in legatura cu desfasurarea procesului pt toate pers fizice si juridice

b) Atributiile organelor de urmarire penalace actiuni de urmarire penala independent

c) Atributiile org de urmarire dea retine persona 72 ore fara mandatul instantei

d) Atributiile org de urmarire de a cita si ascultia orice persoana ca martor

e) Atributia procurorului de a permiten actiunile de urmarire penala ce limiteaza dreptul de a parasi localitatea

f) Atributiile instantei de a aplica amenda judiciarag) Reglementarea raspunderii penale pentru nerespectarea obligatiilor

procesuale de catre martori,partea vatamata,expertGarantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei:

a) Obligatiile persoanelor care desfasoara procesul penal de a instiint aparticipantii despre dreptuirle procesuale si de a asigur realizarea lor

b) Obligatia org de urmarire de a cerceta circumstantele cauzei sub toate aspectelec) Obligatia org de urmarire si a instantei de a emite hotariri legale,intemiate si

motivated) Exercitarea controlului respectarii legii in fazade urmarire penala de procuror si

instantae) Atributia procurorului de a anula ordonantele ilegale si repunerea in drepturi a

persoanelor lezate de actiunile organelor de urmarire penala si ofiterilor de urmarire penala

f) Atributia instantei de a aanula unele hotariri ilegale ale org de urmarire penalag) Posibilitatea partilor de a ataca hotaririle si actiunile organelor de urmarire penala

la judecatorul de instructie, in instanta si in cea ierarhic superioara.h) Dreptul partilor de a avea aparator sau reprezentant.i) Dreptul partii de lua cunostinta de materialele cauzei si de a intra in posesisa unei

copii a unei hotariri procesualej) Dreptul persoanei la reparare prejudiciului cauzat prin intermediul actiunilor org

de urmarire penala si a instanteik) Reglementarea raspunderii disciplinare si penale in cazul abaterilor disciplinare

care sunt savirsite de persoanele care desfasoara procesul penal.

1.3.Proiectati o situatie in care sunt afectate garantiile procesualeEste situatia cind persoane datorita faptului ca persoana beneficiaza de dreptul la aparare, in cazul retinerii acesteia nu ia sa acordat aparator in termen de o ora de la momentul retinerii.

Test 41.1.Definiti tipurile si sistemul izvoarelor interne si internationale ale dr proc penalPrin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamblu de normejuridiceobligatorii careinintregul lor sau aparte contin reglementari cu privire ladesfasurarea procesului penal, competenta instantelor de judecata, dr si oblig partilor si altor persoane participante la proces. Izvoareledreptului procesual penal se clasifica in 2 mari categorii: interne si externeIzvoarele interne ale dr proc pen sint : Constitutia RM care este legea suprema si nici olege sau alt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica; Codul de procedura penala; Legea cu privire la secretulde stat, secretul comercial, protectia martorilor si altor participanti la process, organizarea judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc. Din izvoarele externefac parte: tratatele internationale la care Rm este parte ( Conventia pt aparare dr omuluisi libertatilor fundamntale)In cazul judecarii cauzelor instantele de judecata trebuie sa verifice daca legea sauactul care urmeaza a fi aplicat si care reglementeaza dr si libertatile garantate de Conventie sint compatibile cu prevederile acesteia, in cazde incompatibilitate instnta va aplica direct prevederile Conventiei mentionind aceasta in hotarirea sa. Conform Constitutiei RM seobliga sa respectecarta ONU si tratatele lacare este parte si sasi bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoskute ale dr international.

1.2.Clasificati si explicati formele de interpretare anormelor juridice procesual penaleDin punct de vedere din punct de vedere care efectueaza interpretarea ea poate fi legala, care este facuta de catre organul care a adoptat legea si care se realizeaza in cadrul actului legislativ in

care se afla norma juridica. Interpretarea legala este obligatorie iar forta normei interpretative este aceasi ca si a normei interpretate. Interpretarea judiciara se realizeaza de instantele judecatoresti la aplicarea normei juridice procesuale fara ca sa aiba un caracter obligatoriu si pentru alte instante judiciare. Aceasta interpretare se face la solutionarea oricarei kauze si are un caracter permanent. Interpretarea doctrinara este realizata de specialisti, cercetatori in domeniul dreptului. Aceasta se bazeaza pe argumente stiintifice si se include in manuale,monografii, articole stiintifice. Din punct devedere a metodei interpretarea poate fi: gramaticala care include explicarea continutului normelor juridice, prin intelegerea exacta a intelesului termenelor folositi. Aceasta include descifrarea sensului etimologic al cuvintelor si legatura dintre partile unei propozitii. Interpretarea sistematica care contribuie la intelegerea continutului unei norme juridice prin raportarea cu alte dispozitii din aceasi ramura sau alte ramuri de drept. Interpretarea logica care include explicarea intelesului unei norme juridice pe baza rationamentelor logice. Dupa rezultat interpretarea poate fi: declarativa- se face prin redarea fixa a textului de lege interpretat daca se constata ca redactarea este corecta si precisa; restrictiva- este atunci kind se konstata ka in textul legii interpretate sa spus mai mult dekit sa dorit; extensiva- este atunci kind se konstata ka textul legii spune mai putin dekit a dorit sa spuna.

1.3.Proiectati o situatie in care sa demonstrati modul de functionare al exceptiei de neconstitutionalitate in procesul penalDacă, în procesul judecării pricinii, se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale, instanţa de judecată este în drept să sesizeze, în conformitate cu prevederile Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională pentru a verifica constituţionalitatea actului respectiv.Sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa de judecată este admisibilă numai încazul în care actul normativ este aplicat sau urmează a fi aplicat conform opiniei instanţei înpricina concretă pe care o examinează. Din momentul emiterii de către instanţă a încheierii cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi pînă la adoptarea hotărîrii de către Curtea Constituţională, procedura de examinare a cazuei sau de executare a sentintei pronunţate se suspendă. Daca Curtea Constitutionala admite exceptia, norma juridica asupra careia a fost ridicata nu va mai fi aplicata in cauza concreta si nu isi va mai produce efectele juridice pentru viitor - textul de lege devine "mort". Test 5 Legalitatea procesului penal1.1.Definiti principiul legalitatii in procesul penalConform principiului legalitatii procesul penal se desfăşoară în strictă conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi ale prezentului cod. Dacă există neconcordanţe între prevederile tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi prevederile prezentului cod, prioritate au reglementările internaţionale. Dacă, în procesul judecării cauzei, instanţa stabileşte că norma juridică naţională ce urmează a fi aplicată contravine prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, instanţa va aplica reglementările internaţionale în direct, motivînd hotărîrea sa şi informînd despre aceasta autoritatea care a adoptat norma naţională respectivă şi Curtea Supremă de Justiţie. Hotărîrile Curţii Constituţionale privind interpretarea Constituţiei

sau privind neconstituţionalitatea unor prevederi legale sînt obligatorii pentru organele de urmărire penală, instanţele de judecată şi pentru persoanele participante la procesul penal.

1.2.Distingeti situatii cind jurisprudenta este o parte componenta a sistemului de dreptPrecedentul judiciar poate deveni izvor dedrept in situatia in care acesta nu va contraveni prevederilor legale si va avea ca scop interpretarea detaliata a normelor procesuale si materiale. Cea mai mare importanta precdentul judiciar poate avea in probatiunea penala in special in acele cazuri legate de asigurarea drepturilor acelor subiecti care sint implicati in administrarea probelor si solutionarea problemelor ce tin de aceasta administrare. Precedentul judiciar este eficace din punct devedere al pronuntarii unei solutii in baza unor cauze similare examinate anterior.

Test 6 Prezumtia nevinovatiei1.Stabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatie

Persoana acuzată de săvîrşirea unei infracţiuni este prezumată nevinovată atîta timp cît vinovăţia sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării sale, şi nu va fi constatată printr-o hotărîre judecătorească de condamnare definitivă. Prezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsa obligatieiunei persoane de asi demonstra nevinovatia. Legea procesual penala stabileste ca rasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condiţiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

2.Generalizati constatarile Cedo in cauza Popovici vs MoldovaPetru Popovici (Gâlcă), supranumit „Micu”, a fost arestat în 2001, fiind învinuit că ar fi dirijat o organizaţie criminală ce ar fi comis zece omoruri, 13 tentative de omor şi alte crime grave. Pe parcursul urmarii penale, el a negat categoric că ar cunoaşte pe cineva dintre membrii grupării şi că ar fi participat la infracţiunile incriminate. La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel a RM i-a achitat pe Micu şi pe Guzun - una dintre persoanele loiale acestuia - pe toate capetele de acuzare, din lipsă de probe. Procurorii au atacat decizia de achitare la CSJ, care l-a condamnat pe el şi pe Guzun la detenţie pe viaţă. Ultimul fugise în Germania, ţară care refuză până azi să-l extrădeze. Şi de data asta, Micu a jucat strălucit - a refuzat să asiste la decizia de condamnare, pentru ca să invoce, mai târziu, la CEDO, că dosarul a fost examinat în lipsa lui. La finele lui 2007, CEDO îi dă dreptate lui Micu, inclusiv în privinţa încălcării confidenţialităţii dintre el şi avocaţi, a lipsei de imparţialitate a judecătorilor, a condiţiilor de detenţie degradante, precum şi a lipsei unei audieri în faţa CSJ. Într-adevăr, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, după achitarea unei persoane în prima instanţă, procurorul trebuie să solicite audierea inculpatului şi a principalilor martori în instanţa de recurs şi să prezinte probe noi în susţinerea acuzaţiilor. În cazul Micu, CSJ l-a condamnat pe viaţă doar în baza recitirii declaraţiilor iniţiale ale celor audiaţi. „În baza aceloraşi materiale prin care fusese achitat, CSJ l-a condamnat la detenţie pe viaţă. Surprinzător, în ianuarie 2010, această instanţă l-a achitat pe Micu pe cele mai grave capete de acuzare, învinuindu-l doar de şantaj, samavolnicie şi falsificarea de acte. Iar termenul de detenţie i-a fost scăzut de la închisoare pe viaţă la 13 ani, pe când Guzun a fost achitat totalmente. Hotarirea CtEDO a hotarit ca Popovici se afla in condiţii de detenţie inumane si degradante în IDP Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei. Lipsa motivelor suficiente si rezonabile pentru detenţie, incălcarea dreptului la un proces echitabil pe motiv că CSJ a anulat sentinţa de achitare dată in primă instanţă, fără a-l audia, Declaraţia lui V. Gurbulea că Dl. Popovici (Micu) este şeful unei grupări criminale a constituit o încălcare a prezumţiei nevinovăţiei. Astfel RM a fost condamnata la recuperarea pagubei fata de Popovici in suma de 15.500 euro.

3.Compuneti anumite reguli care trebuie respectate deorganul de urmarire penala in relatiile cumass media astfel ca sa nu sa seincalce prezumtia de nevinovatieOrganul de urmarire penala in relatiile ku mass media trebuia sa actioneze in asa mod incit sa nu incalce prezumtia de nevinovatie a banuitului, invinuitului, inculpatului. Astfel functionarii organului de urmarire penala nu trebuie sa declare ca banuitul, invinuitul, inculpatul este vinovat de comiterea infractiunii la fazadeurmarire . Aceasta poate fi dovedita numai intr-un proces echitabil si numaide catre instantele de judecata.

Test 7 Egalitatea in fata legii si a autoritatilor1.Reproduceti continutul juridic al cerinte egalitatei tuturor in fatalegii si autoritatilorConform principiului egalitatii tuturor in fata legii toţi sînt egali în faţa legii, a organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. Autoritatile publice implicate in procesul penal trebuie sa adopte o atitudine egala fata de toate persoanele fara a face vreo discriminare intre ele. Este interzis de aplica un tratament mai rau fata de unele persoane si manifestarea unei atitudini indulgenet fata de altele.  Condiţiile speciale de urmărire penală şi judecare faţă de anumite categorii de persoane care beneficiază, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigură în baza prevederilor Constituţiei, tratatelor internaţionale, prezentului cod şi altor legi.

2.Demonstrati esenta principiului egalitatii armelorÎn jurisprudenta CEDO, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii în fata unui tribunal, fara ca una din ele sa fie avantajata în raport cu cealalta parte din proces. Acest principiu nu e prevazut expres de legea interna. El rezulta insa, din art. 6 (1), CEDO, fiind impus de necesitatea respectarii echitatii in procesul penal. Aceasta egalitate de arme inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala a oricareia dintre partile procesului. Principiul egalitatii de arme obliga la inserarea in legislatia interna a unor dispo-zitii menite sa garanteze exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale. Egalitatea de arme in procesul penal inseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricare dintre partile procesului penal sa aiba posibilitatea de a-si sustine cazul in mod egal cu partea cu interese contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa in vreo situatie de avantaj sau de dezavantaj fata de partea adversa. O aplicatie practica in materia cailor de atac -; E inechitabil ca o parte sa benefi-cieze de mai multe cai de atac decat cealalta parte.

3.Justificati existenta cazurilor de exceptie de la principiul egalitatiiIn RM ligislatia stabileste mai multe cazuri de aplicare a unui tratament diferentiat. Dat fiind faptul ca anumite persoane in virtutea anumitor circumstante se pot afla intro situatie de inegalitate in comparatie cu altele. De exemplu acelei persoane care nu cunoaste limba in care are lok procesul i se ofera interpret. Exceptiile care fac parte de la regulile generale pentru anumite persoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar de astabili privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuirea activitatii profesionale a acesteia si a garanta buna infaptuire a justitiei. CPP mentioneaza ca condiţiile speciale de urmărire penală şi judecare faţă de anumite categorii de persoane care beneficiază, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigură în baza prevederilor Constituţiei, tratatelor internaţionale, prezentului cod şi altor legi. Dupa parerea mea sint justificate aceste exceptii dat fiind faptul ca anumite persoane care dispun de o anumita functie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera o imunitate pentru aproteja informatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja si statul

Test 8 Respectarea drepturilor,libertatilor si demnitatii umane1.Definiti conceptul de tortura si tratament cu cruzime, inuman si degradant

Tortura este un tratament inuman care are ca scop obtinerea informatiei sau a unor marturisiri sau aplicarea unei pedepse. Tratamentul inuman este acel tratament de asha natura incit poate provoca fara a fi evitate grave suferinte mintale sau fizice. Tratamentul degradant este un tratament care umileste grav pe un indivit in fata altora sau care il determina sa actioneze impotriva vointei sale.

2.Corsacov vs MoldovaReclamantul s-a plins de incalcarea articolului 3 al Conventiei, care reglementeaza urmatoarele:“Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”. (a) Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei56. Nu poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s-a aflat sub controlul politiei. De asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul a sustinut ca pe parcursul acelei perioade lui i-au fost cauzate leziuni corporale. 57. Esenta declaratiilor Guvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului cind el a fost aruncat la pamint in drum spre sectia de politie 58. Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre Guvern si considera ca acesta a omis sa prezinte o explicatie plauzibila despre modul cum reclamantului i-au fost cauzate leziuni corporale. Ea noteaza ca expertiza medicala, intocmita de catre o comisie independenta constituita din 4 medici legisti cu experienta, numita de catre procuratura, in mod clar precede faptul ca leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cadere a acestuia, dar prin lovituri cu un obiect contodent. Ea mai noteaza de asemenea ca, constatarile comisiei medicale nu au fost puse la indoiala in procedura nationala si ca Guvernul nu a prezentat nici o proba Curtii, care sa puna la indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea considera ca acest raport are o valoare probatorie puternica in ceea ce priveste modul in care reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale. 60. In baza tuturor materialelor prezentate, Curtea conchide ca Guvernul nu a reusit sa prezinte probe care sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului intr-un alt mod decit aplicarea unui tratament rau pe parcursul aflarii sale in arest. 61. Expertiza medicala arata ca reclamantul a fost batut cu obiecte contodente in cap si la talpa piciorului sau sting. Se pare ca in rezultatul acestor batai reclamantul a suferit o trauma acuta la cap si o contuzie; el avea numeroase vinatai pe fata, in jurul urechii drepte si pe talpa piciorului sau sting; el a avut o perforare a membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate care i-au cauzat surzenie brusc instalata si care a avut drept rezultat scaderea capacitatii de auz Se pare ca, leziunile cauzate reclamantului s-au deteriorat pina la invaliditate de gradul II.Curtea a decis ca statul pirit sa achite reclamantului, in decurs de trei luni de la data la care hotarirea devine definitiva in conformitate cu articolul 44 §2 al Conventiei 20.000 Euro (douazeci de mii de Euro) in calitate de prejudiciu moral si 1.000 Euro (o mie de Euro) in calitate de costuri si cheltuieli, care sa fie convertite in valuta nationala a statului pirit la rata aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa care ar putea fi incasata.

3.Redactati in calitate de avocat o plingere pe numele procurorului despre incalcarea art 3 al CEDO in roivinta clientului dvsConform CPP Plîngerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plîngerii sau denunţului, indicarea făptuitorului, dacă acesta este cunoscut, şi a mijloacelor de probă. Plîngerile împotriva acţiunilor şi inacţiunilor organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii se adresează procurorului care conduce urmărirea penală. În cazul în care plîngerea se referă la procurorul care conduce urmărirea penală sau exercită nemijlocit urmărirea penală în cauza respectivă, acesta este obligat să înainteze plîngerea depusă, însoţită de explicaţiile lui, în termen de pînă la 24 de ore, procurorului ierarhic superior.. Orice declaraţie, plîngere sau alte circumstanţe ce oferă temei de a presupune că persoana a fost supusă acţiunilor de tortură,

tratament inuman sau degradant urmează a fi examinate de către procurer în procedură separată. Plîngerea se examinează de către procurorul ierarhic superior în termenul şi în condiţiile prevăzute de lege.

Test 9 Inviolabilitatea persoanei1.Definiti conceptul de limitare a libertatii indicind conditiile in care limitarea libertatii este legala

Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale :

a. dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de un tribunal competent ; b. dacă a făcut obiectul unei arestări sau deţineri legale pentru nerespectarea unei hotărâri pronunţate de un tribunal, conform legii, ori în vederea garantării executării unei obligaţii prevăzute de lege ; c. dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârşit o infracţiune sau când există motive temeinice ale necesităţii de a-l împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia ; d. dacă este vorba de detenţia legală a unui minor, hotărâtă pentru educaţia sa sub supraveghere sau despre detenţia sa legală, în vederea aducerii sale în faţa autorităţii competente ; e. dacă este vorba despre detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond ; f. dacă este vorba despre arestarea sau detenţia legale ale unei persoane în scopul împiedicării pătrunderii ilegale pe teritoriu sau împotriva căreia se află în

2.Stepuleac vs MoldovaÎn cauza Stepuleac c. Moldovei, reclamantul, Gheorghe STEPULEAC, este directorul Tantal SRL, o companie ce oferă servicii de securitate. Reclamantul a fost arestat, arestul fiind motivat prin faptul că reclamantul a fost identificat de către o victimă şi că el putea influenţa martorii sau victima. După eliberarea sa, reclamantul a dat un interviu în care a menţionat că arestul şi detenţia sa au constituit rezultatul eforturilor Ministerului Afacerilor Interne de a monopoliza piaţa serviciilor de securitate.Reclamantul a fost arestat din nou şi deţinut până la 23 mai 2006.Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO în privinţa condiţiilor de detenţie în IDP al Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei al MAI, a insuficienţei asistenţei medicale acordate reclamantului în acest centru de detenţie şi a lipsei unei anchete adecvate din partea autorităţilor privind pretinsa intimidare a reclamantului în celulă; şi violarea art. 5 § 1 CEDO (legalitatea detenţiei) deoarece cele două arestări ale reclamantului au avut loc fără a exista motive verosimile că el ar fi comis o infracţiune. Curtea a acordat reclamantului EUR 12,000 cu titlu de daune morale şi EUR 3,000 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Test 10 Inviolabilitatea domiciliului1.Definiti inviolabilitatea domiciliului Inviolabilitatea domiciliului este garantată de lege. În cursul procesului penal, nimeni nu este în drept să pătrundă în domiciliu contrar voinţei persoanelor care locuiesc sau deţin sediu în ele, cu excepţia cazurilor şi modului prevăzute de prezentul cod.    (2) Percheziţiile, cercetările domiciliului, precum şi alte acţiuni de urmărire penală la domiciliu, pot fi ordonate şi efectuate în baza unui mandat judiciar, cu excepţia cazurilor şi modului prevăzute de prezentul cod. În cazul efectuării acţiunilor procesuale fără mandat judiciar, organul abilitat să efectueze aceste acţiuni, imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea acţiunii, prezintă instanţei de judecată materialele respective pentru controlul legalităţii acestor acţiuni.

2.Gutu contra MoldoveiÎn cauza Guţu c. Moldovei reclamanta, Tatiana GUŢU,. Fiul său minor M., care avea 12 ani la acea dată, era adesea bănuit de comiterea unor furturi mici şi era des luat la secţia de poliţie. Nici o procedură penală nu a fost iniţiată împotriva lui din cauza vârstei. El s-a plâns de câteva ori că a fost bătut de poliţişti. şi mama sa a depus plângeri contra acestora. Reclamanta a adresat o cerere Procurorului General în care solicita atragerea la răspundere a poliţiştilor pentru maltratarea fiului său la. Ea susţinea că ei au intrat în grădina casei sale şi că au supus-o tratamentelor inumane şi degradante, solicitând Procurorului General de a iniţia proceduri penale împotriva acestora. Procurorul General a refuzat iniţierea procedurilor penale contra celor doi ofiţeri de poliţie deoarece exista o hotărâre judecătorească definitivă în care a fost constatată comiterea contravenţiei administrative prevăzută de art. 174 § 1 al CCA, astfel acţiunile poliţiştilor nu puteau fi considerate ilegale.În faţa Curţii, reclamanta s-a plâns de violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) în urma maltratării de către poliţişti care au împins-o jos în noroi şi ulterior au încătuşat-o, datorită condiţiilor din celula în care a fost reţinută şi a fost impusă de a apărea a doua zi în faţa judecătorului în aceleaşi haine murdare. Reclamanta mai pretindea violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (dreptul la libertate) deoarece a fost reţinută timp de aproximativ 12 ore fără temeiuri legale; a art. 6 § 1 al Convenţiei deoarece nu a fost citată pentru şedinţa de judecată şi deoarece pe parcursul procedurii nu i-a fost permis să propună citarea martorilor şi nu a fost asigurată cu un avocat. Curtea Europeană a constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei. Curtea a notat că reclamanta a refuzat să-i însoţească pe poliţişti deoarece nu a fost citată, reclamanta şi fiul său puteau fi aduşi silit la secţia de poliţie doar dacă ei refuzau să se prezinte după citare. Mai mult, potrivit prevederilor CPP, ancheta preliminară urma să fie efectuată numai după  pornirea procesului penal. Prin urmare, reţinerea reclamantei pe motiv că ea nu s-a supus ordinelor legale ale poliţiştilor nu poate fi considerată „legală”.Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei deoarece reclamanta nu a fost citată pentru prezentare la şedinţa; violarea art. 8 al Convenţiei deoarece intrarea poliţiştilor în ograda casei reclamantei a constituit o ingerinţă în dreptul ei la respectarea domiciliului şi nu a urmărit nici un scop legitim. Curtea a mai constatat, în unanimitate, violarea art. 13 al Convenţiei în privinţa drepturilor garantate de art. 5 şi 8 ale Convenţiei. Pretenţiile reclamantei privind violarea art. 3 în conjuncţie cu art. 13 ale Convenţiei şi 6 § 2 al Convenţiei au fost respinse ca neîntemeiate.Curtea a acordat reclamantei EUR 5,000 cu titlu de daune morale şi EUR 1,500 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

3.Proiectati o situatie in care perchezitia la domiciliu este posibilafara mandat judiciarConform CPP in caz de delict flagrant, percheziţia se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate fără autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei efectuate, indicîndu-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucţie verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale. O situatie in care perkezitia la domiciliului este posibila fara mandat judiciar ar fi cazul kind un functionar al organului de urmarire penala deplasinduse la serviciu a auzit 2 impuskaturi. Convinginduse ca impusakturile proveneau din casa lui X a intrat in domiciliul acestuia cu scopul de a verifica arma din care a fost efectuata impuskatura. In urma perkezitiei s-a constat ca arma lui X nu era inregistrata si ca posesorul o detinea ilegal. In virtutea celor descoperite impotriva lui X a fost pornit un dosarpenal fiind invinuit de comiterea infractiunii prevazaute de art 290 CP si anume Pastrarea si utilizarea ilegalaa armelor. In acest sens persoana care a efectuat perkezitia in termen de 3 ore a prezentat materialele obtinute in urma perkezitiei judecatorului de instructie.

Test 11 inviolabilitatea proprietatii

1.Enumerati mijloacele procesuale prin intermediul carora persoana poate fi limitata in exercitarea dr la proprietate sau privata de proprietatePersoana fizică sau juridică nu poate fi lipsită în mod arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decît din motive de utilitate publică şi în condiţiile CPP şi conform principiilor generale ale dreptului internaţional. Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrîngere, care constă în inventarierea bunurilor şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. Bunurile pot fi puse sub sechestru numai în baza hotărîrii judecătoreşti. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare sînt încetate orice operaţiuni în privinţa acestora prin care. Prin urmare punerea subseckestru a bunurlor limiteaza dr deproprietate in directia ca se interzice instrainarea acestora iar atuncikind bunurile sechestrate sint ridicate sau sigilate este interdictia de a folosi acestea. Bunurile ridicate în cursul acţiunii procesuale se descriu în procesul-verbal al acţiunii respective, iar persoanei de la care acestea au fost ridicate i se înmînează copia de pe procesul-verbal al acestei acţiuni.

2.Cebotari contra MoldoveiÎn cauza Cebotari c. Moldovei, reclamantul, Mihail CEBOTARI, era directorul întreprinderii de stat „Moldtranselectro”. el a fost recunoscut în calitate de bănuit într-un dosar penal instrumentat de către CCCEC cu privire la pretinsa sustragere a avutului statului în proporţii deosebit de mari de către SRL „Oferta Plus”. Reclamantul a fost bănuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu prin faptul că a cerut Guvernului Republicii Moldova să emită pe numele SRL „Oferta Plus” o obligaţiune trezorerială nominativă (OTN) în valoare de MDL 20,000,000 pentru energia electrică consumată de către instituţiile bugetare. pe numele reclamantului a fost eliberat mandat de arest şi el a fost deţinut sub arrest pina, când a fost eliberat pe cauţiune. O perioadă din detenţia sa el a fost deţinut în Izolatorul de Detenţie Provizorie al CCCEC. Camera pentru întrevederi între avocat şi client din IDP al CCCEC era dotată cu un perete de sticlă care îi separa. În timpul întâlnirilor în această cameră, avocatul nu putea transmite sau primi documente de la client. Datorită imposibilităţii de a o semna personal fără a fi citită de angajaţii IDP, cererea reclamantului la CtEDO a fost semnată de către soţia lui. La 27 iulie 2007, dl Cebotari a fost achitat integral de către Judecătoria Centru.  În faţa CtEDO, reclamantul pretindea violarea art. 5 § 1 CEDO (legalitatea detenţiei) combinat cu art. 18 CEDO (limitarea drepturilor pentru un alt scop decât cel prevăzut de CEDO), deoarece lipsirea sa de libertate a reprezentat o consecinţă a refuzului său de a da depoziţii convenabile urmăririi penale şi a fost abuzivă. CtEDO a constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, pe motiv că urmărirea penală împotriva dlui Cebotari nu putea fi disociată de cea intentată împotriva directorului SRL „Oferta Plus”, aceste două proceduri penale au coincis în timp şi au fost instrumentate de aceiaşi anchetatori penali. Din acest motiv, constatările din hotărârea „Oferta Plus” SRL c. Moldovei sunt valabile şi pentru această cauză. Prin urmare, arestarea reclamantului a fost făcută în lipsa unor motive verosimile de a bănui reclamantul că a săvârşit o infracţiune. În lumina constatărilor prin prisma art. 5 § 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, Curtea nu a găsit necesar să examineze separat pretenţiile reclamantului formulate în temeiul art. 5 §§ 3 şi 4 CEDO. CtEDO a constatat, în unanimitate, violarea art. 34 CEDO, deoarece prezenţa peretelui de sticlă dădea suficiente temeiuri unui observator independent de a crede că întrevederile nu erau confidenţiale (că convorbirile erau interceptate), ceea ce afecta eficienţa asistenţei avocatului.CtEDO a acordat reclamantului EUR 10,000 cu titlu de daune morale şi EUR 2,500 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Test 12 Secretul corespondentei

1.Explicati esenta si importanta principiului secretului corespondenteiDr la respectarea corespundentei este posibiliattea de a comunca cu persoane terte fara a fi intrerupt fara cenzura. Constitutia garanteaza secretul scrisorilor si a telegramelor. Conform CPP dreptul la secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice

şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este asigurat de stat. În cursul procesului penal, nimeni nu poate fi lipsit sau limitat în acest drept. In cazde necesitate pt a proteja securitatea nationala, ordinea publica, si pentru a preveni infractiunile se permite sa fie limitat acest drept in conditii legale.

2. Ostrovar vs MoldovaReclamantul, s-a nascut in 1974 si este domiciliat in mun. Chisinau. El a activat in calitate de ajutor superior al Procurorului sectorului Centru mun. Chisinau. reclamantul a fost arestat de Serviciul de Informatie si Securitate al Republicii Moldova, fiind acuzat de luare de mita. Mai tirziu acuzatiile au fost recalificate in trafic de influenta. Tribunalul mun.Chisinau a dispus arestul preventiv al reclamantului pentru o perioada de treizeci de zile. Reclamantul pretinde ca a fost detinut intr-o celula de 25 de m2 in acelasi timp impreuna cu mai mult de douazeci de persoane. In celula se gaseau 20 de paturi din metal cu doua nivele, fara saltele sau cuverturi, iar accesul la paturi nu era intotdeauna posibil din cauza suprapopularii. Dupa ce a inaintat cererea sa in fata Curtii, el a fost transferat intr-o celula mai mica de 15 m2, unde, din spusele reclamantului, detinutii trebuiau sa doarma pe rind din cauza suprapopularii si unde conditiile erau mult mai rele decit mai inainte. Nu a existat o asistenta medicala adecvata. Celula era asigurata cu apa doar timp de 10 ore pe zi, uneori chiar si mai putin. Accesul la apa calda era limitat la doar o singura data in 15 zile. Nu existau locuri amenajate pentru spalatul si uscatul hainelor. Detinutii erau nevoiti sa-si usuce hainele in celula. DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA a Declart:(a) ca Statul reclamat trebuie sa achite reclamantului in decurs de trei luni de la data la care hotararea va deveni definitiva in conformitate cu prevederile articolului 44 §2 din Conventie, 3000 (trei mii) Euro in calitate de prejudiciu moral, si 1500 (o mie cinci sute) Euro pentru costuri si cheltuieli, care urmeaza sa fie achitate in valuta nationala a statului reclamat la rata de schimb aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa care trebuie incasata; (b) ca din momentul expirarii celor trei luni sus mentionate pana la data executarii trebuie achitata o rata simpla a dobanzii la sumele de mai sus egala cu rata minima de imprumut a Bancii Centrale Europene pentru perioada de intirziere plus trei procente;

3.Proiectati o situatie incare considerati ca este nevoiede limitat secretul corespundenteiConform CPP limitarea dreptului lasecretul corespondentei se admite numai în baza unui mandat judiciar. In cadrul unui proces penal necesitatea adcultarii, interceptarii schimbului de informatii dintre persoane seface in legatura cu administrarea probelor in provcesul urmaririi. Un exemplu in care sar permite limitarea ceestui drept ar fi situatia cind organul de urmarire penala cu scopul de a depista reteaua de traficanti si locul aflarii victimelor traficului de fiinte umane adecis interceptarea comnicarilot comunicarilor telefonice a unui din banuiti, asupra caruia exista o banuiala rezonabila ca este traficant. Interceptarea comunicarilor telefonice a fost confirmata de catre judecatorul de instructie printrun mandat. Test 13 Inviolabilitatea vietii private

1.Definit conceptele de viata privata, viata intima si viata familialaViata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei. Respectarea vietii private trebuie sa include dr persoanei de a stabili si dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu

caracterprofesional sau de afaceri. Viata familiala inclde relatii care apar in cadrul unei familii fondate o data cu casatoria sau acelor relatii ce apar in urma maternitatii sau paternitatii indiferent daca aceste raporturi au aparut in urma unei casatorii legale si indiferent de raporturile care exista intreparinte si copil. Viata intima include acele aspecte ale vietii familiale sau private manifestate prin dr persoanei de a ramine singura.

2.Iordache vs MoldovaÎn această cauză, reclamanţii sunt 5 membri ai organizaţiei non-guvernamentale „Juriştii pentru drepturile omului” (Snejana Chitic, Victor Constantinov, Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi şi Vitalie Nagacevschi) - o organizaţie din Republica Moldova cu sediul în Chişinău specializată în reprezentarea persoanelor în faţa Curţii.Potrivit reclamanţilor, după venirea la putere a Partidului Comuniştilor, numărul violărilor drepturilor omului a crescut semnificativ. În acel context, a fost creată organizaţia, a cărei scop era protejarea drepturilor omului prin asistenţa persoanelor care doreau să depună cereri la Curte. Astfel, reclamanţii au considerat că ei au cauzat daune serioase Guvernului în urma prejudicierii imaginii sale şi a pierderilor financiare ca rezultat al constatării violărilor în cauzele reprezentate de ei în faţa Curţii. Reclamanţii au susţinut că,  datorită legislaţiei în vigoare şi având în vedere activitatea acestora, ei erau supuşi unui risc serios ca convorbirile lor telefonice să fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime ale unor interceptări concrete, telefonice sau poştale, şi nici nu au iniţiat proceduri judecătoreşti în acest sens.

În faţa Curţii, reclamanţii au invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie).Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea iniţial a constatat că a avut loc o ingerinţă în dreptul reclamantului, iar ulterior a conchis că această ingerinţă nu a fost "prevăzută de lege"În baza constatărilor de mai sus, Curtea a constatat că legislaţia moldovenească nu acordă o protecţie adecvată împotriva abuzului puterii de stat în domeniul interceptării convorbirilor telefonice.Curtea a acordat EUR 3,500 cu titlu de costuri şi cheltuieli. Compensaţii cu titlu de daune materiale şi morale nu au fost solicitate.

3.Proiectati o situatie de limitare legala a inviolabilitatii vietii privateLa efectuarea acţiunilor procesuale nu poate fi acumulată fără necesitate informaţie despre viaţa privată şi intimă a persoanei. La cererea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată, participanţii la acţiunile procesuale sînt obligaţi să nu divulge asemenea informaţii şi despre aceasta se ia un angajament în scris. Persoanele de la care organul de urmărire penală cere informaţie despre viaţa privată şi intimă sînt în drept să se convingă că această informaţie se administrează într-o cauză penală concretă. Persoana nu este în drept să refuze de a prezenta informaţii despre viaţa privată şi intimă a sa sau a altor persoane sub pretextul inviolabilităţii vieţii private, însă ea este în drept să ceară de la organul de urmărire penală explicaţii asupra necesităţii obţinerii unei asemenea informaţii, cu includerea explicaţiilor în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective. O situatie de limitare legala a inviolabilitatii vietii private ar fi cazul cind in procesul acumularii probelor intro cauza privind violul victimei, organul de urmarire penala cere de la aceasta informatii cu privire la relatiile sale ku faptuitorul, daca anterior a mai intretinut relatii sexuale cu acesta, si alte date personale alevictimei pentru deskoperirea tuturor circumastantelor si solutionare justa a cauzei

Test 14 Limba in care se desfasoara procesul si dr la interpret

1.Definiti conceptul aplicarii principiului utilizarii limbii in care se desfasoara procesul penal.Conform CPP in desfăşurarea procesului penal se utilizează limba de stat. Conform CPP si CEDO persoana care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat are dreptul să ia cunoştinţă de toate actele şi materialele dosarului, să vorbească în faţa organului de urmărire penală şi în instanţa de

judecată prin interpret. Pentru a exclude participarea formala a interpretului in procesul penal este necesar de a face verificarea abilitatea profesionala care tine de calitatea de interpret despre experienta profesionala si aprecierea posibilitatilor sale de a traduce complet si corect. Dr la interpret se extindesi a supra mutilor, surzilor si surdo-mutilor care inteleg limba semnelor. Folosirea interpretului este gratuita daca inculpatul nu cunoaste limba de procedura indiferent de cetatenia lui sau daca este locuitor al statului unde se defsasoara procesul si daca are posibilitatea sa cunoasca mai mult sau mai putin limba respctiva.

2.Argumentati necesitatea includerii principiului utilizarii limbii procesului intrun proces echitabil.Potrivit art 6 din CEDO orice acuzat are dreptul să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere. Aceasta prevedere se expune asupra desfasurarii unui proces ekitabil datorita faptului ca inculpatul nu stie limbaincare se desfasoara procesul el este pus la curent cu materialele cauzei in limba pe care o cunoaste, prin aceasta asigurinduse un proces ekitabil. Prin intermediul interpretului inculpatul are posibiliattea de a intelege intrebarile adresate acestuia si de a da raspuns la ele, de a face obiectii impotriva declaratiilor marotrului, partii vatamate si de aduce la cunostina alte circumstante pe care le cunoaste.

3.Proiectati o situatie incare se va face o detasare de la principiul limbii in care se desfasoara procesul.Conform CPP in desfăşurarea procesului penal se utilizează limba de stat. Procesul penal se poate, de asemenea, desfăşura în limba acceptată de majoritatea persoanelor care participă la proces. În acest caz, hotărîrile procesuale se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba de stat. Un exemplu in care sar face o detasare de la principiul dat ar fi situatia in care in timpul unei sedinte de judecata atit procurorul, martorii, inculpatul cit si partea vatamata cunosc limba rusa. Presedintele sedintei de judecata poate, printro incheiere motivata sa hotarasca desfasurarea procesului in limba cunoscuta de majoritatea participantilor. În acest caz, hotărîrile procesuale se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba de stat.

Test