pro diaspora 11

nr. 11, mai 2011

Valentina BULIGA

Biroul Relaţii Interetnice mai aproape de diasporă şi de problemele ei

Moldovenii ar dori să se întoarcă acasă, dar cu o singură condiţie, ca lucrurile în ţară să se schimbe

Ziua Europei în centrul Chişinăului

Drama copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare:„Sufletul copilului nu-l poţi mângâia doar cu bani”

Elena BELEACOVA

Ne puteţi citi şi pe www.prodiaspora.md şi www.pro-diaspora.com

Associazione MulticulturaleVia Marsala,14 - 40126 Bologna,Tel. 3278531955Email: [email protected] www.terrelontane2010.com

[email protected]

Prima revistă despre şi pentru migranţii din Republica Moldova.Dacă doriţi să obţineţi revista „Pro Diaspora”, contactaţi asociaţiile moldovenilor

din străinătate sau/şi din Republica Moldova.

Con

nexions Moldavie Groupe

d’InitiativesCulturelles

REDACŢIA REVISTEIREDACTOR-ŞEF: Liliana Pavel

REPORTERI: Olesea Tanaşciuc( Portugalia), Victor Druţă (Italia), Larisa Olărescu(Italia), Marcel Macarie (Spania), Violeta Griţcan( Franţa), Tatiana Nogailic (Italia), Elena Bespalco- Keo (Franţa), Svetlana Lisagor Vergis (Grecia), Serafim Florea (Marea Britanie), Vitalie Rotaru ( Italia), Ludmila Motroi (România)

DESIGN ŞI MACHETARE: Dumitru Midon

MARKETING ŞI PUBLICITATE: Ştefan Florea, Asociaţia mediatică „Pro-diaspora” www.pro-diaspora.com

Opiniile exprimate în articolele revistei aparțin autorilor. Retipărirea articolelor fără acordul redacției este interzisă.

Această publicaţie a fost realizată cu suportul financiar al Biroului Relaţii Interetnice.

Conţinutul acestei publicaţii este în responsabilitatea exclusivă a autorilor şi nu este neapărat şi punctul de vedere al Biroului Relaţii Interetnice.

www.bri.gov.md www.diaspora.md

Editorial Sumar

ADRESE PENTRU CORESPONDENŢĂ:

În Republica Moldova:

AO Asociaţia Mediatică „Pro-Diaspora”Preşedinte – Ştefan FloreaTel: +37369112516E-mail: [email protected], [email protected]În Marea Britanie:COMUNISON RC, Suite 622 Lansdowne Row, Mayfair, London, W1J 6HLTel.: +447703016947Email: [email protected], [email protected]

Au vrut o agenţie şi au primit un birou ...În urma congresului IV al diasporei moldoveneşti, care s-a desfăşurat la Chişinău în perioada 12-14 octombrie 2010, pentru a oferi diasporei o nouă perspectivă şi vizibilitate, delegaţii prezenţi la eveniment au aprobat o rezoluţie. Primul punct din acest document a fost crearea unei Agenţii de stat pentru Diasporă care ar avea drept sarcină coordonarea activităţilor îndreptate spre susţinerea, dezvoltarea şi organizarea diasporei, ar asigura o comunicare transparentă şi eficientă cu organizaţiile diasporei. Au fost făcute şi alte propuneri, dar Guvernul de la Chişinău a susţinut atunci crearea unei agenţii pentru menţinerea relaţiilor cu moldovenii din diaspora. În cadrul acestei agenţii urma să funcţioneze şi un sistem prin care părinţii plecaţi la muncă în străinătate să poată rămîne în legătura cu copiii rămaşi în ţară. Acum însă coaliţia de guvernământ se pare că nu se mai grăbeşte să creeze această Agenţie pentru moldovenii aflaţi în străinătate. Atribuţiile care urmau să revină acestei agenţii au fost împărţite mai multor ministere şi Biroului Relaţii Interetnice. Aşa că, proiectul a fost amînat pentru o perioadă nedeterminată de timp. În acest număr al revistei ProDiapspora, o să aflaţi care este rolul Biroului Relaţiilor Interetnice şi dacă reuşeşte această instituţie să medieze legătura între stat şi moldovenii plecaţi peste hotare şi într-un fel să înlocuiască Agenţia de stat promisă la Congres.

Liliana Pavel

4 APROAPE DE DIASPORĂ

Biroul Relaţii Interetnice un mediator între diasporă şi stat

Ne reîntoarcem acasă să utilizăm experienţa acumulată în Europa

Tinerii moldoveni, absolvenţi ai universităţilor străine, se întorc în ţară pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei.

Proiectele şi activităţile Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) prezentate de Ziua Europei

10 COMUNITĂŢI

Ce înseamnă “PopoliCity”?Moldovenii din Grecia sunt ecologişti şi activiştiMai aproape de moldovenii de pe insula Creta Moldovenii din Liban au o Asociaţie a lor Boala lui Ulise îi afectează pe cei aflaţi departe de casă, mai ales în perioada sărbătorilor 7 aprilie 2011 (demers)

16 LA STUDII ÎN EUROPA

Studii а la francaiseFranceza de la grădiniţăCum să ne înscriem copiii la grădiniţe şi şcoli în Italia?Impresii de la şcoala din ItaliaÎn Grecia la studiiÎntîi minori şi apoi stranieriLumina de Paşte din Barcelona

24 INTERVIU

Valentina Buliga:“Nu putem stopa procesul continuu de circulaţie amigranţilor şi trebuie să le asigurăm dreptul la muncă

26. EVENIMENTELE DIASPOREIFestivalul Popoarelor -”O zi fără frontiere” la Roma Vlad Filat luat la întrebări de diaspora din Franţa Ambasada vine mai aproape de tine. Vizita Consulului Nicolae Nucă la TorinoAu sărbătorit Ziua Europei, la ea acasă„Moldova-Grecia: ne-am cunoscut şi afirmat în libertate”

32 ISTORII DE SUCCES

De la boschetar la om de afaceriMihaela Școlnii și pasiunea ei pentru dansRealitatea se naşte din vise Bate la orice uşă şi una din ele ţi se va deschideÎn afaceri trebuie să rişti, orice s-ar întîmplaLansarea cărții „Капля дождя” şi a romanului „О страннике и о девице” autorul Elena Keo

36 REALITĂŢI TRISTE

Drama copiilor rămaşi fără părinţi: „Sufletul copilului nu-l poţi mîngîia doar cu bani”În Portugalia sunt înregistraţi 24 de mii de moldoveni ce au statut legal de emigrantCriza economică în Portugalia nu va face imigranţii din Moldova să se întoarce la PatrieÎntoarcerea fiilor risipitori via București

40 NOUTĂŢI DE ACASĂ

Ziua Europei în centrul Chişinăului În drum spre PrimărieConsiliul de administrare al Programului PARE 1+1 a aprobat 20de proiecte investiţionale

44 ANUNŢURI46 POEZIE

mai 2011 www.prodiaspora.md www.pro-diaspora.com4

Interviu

L.P. Care este rolul Biroului Relaţii Interetnice în legătura cu Diaspora?

E.B. Susţinerea diasporei moldoveneşti a fost o directivă nouă, nu doar pentru Birou, ci şi pentru Republica Moldova ca stat. Reieşind din acest fapt, a fost necesară crearea unei baze legislativ-

Biroul Relaţii Interetnice un mediator între diaspora şi stat!

normative, care ar reglementa acest domeniu de activitate. Această sarcină, de asemenea este realizată de Birou care a iniţiat şi elaborat un şir de acte normative printre care: un Decret al Preşedintelui Republicii Moldova (din anul 2000); patru Hotărîri de Guvern (aprobate respective în 2000, 2005, 2006, 2007). Biroul este

coordonatorul procesului de promovare a actelor numite. În legătură cu finisarea perioadei Programului de acţiuni pentru susţinerea diasporei moldoveneşti, care a fost în vigoare pentru anii 2006-2009 în anul 2011 Biroul a iniţiat în cooperare cu autorităţile de resort elaborarea proiectului Hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea unui Program analogic pentru anii 2011-2014. Scopul noului Program este intensificarea activităţii organelor administraţiei publice centrale întru cooperarea cu diaspora moldovenească, promovarea şi protejarea intereselor şi drepturilor acesteia prin acţiuni concrete în vederea susţinerii lor. La etapa de început, în scopul realizării acestei priorităţi se îndeplinea o sarcină concretă: era necesar de selectat informaţia privind comunităţile moldoveneşti de peste hotare şi structurile obşteşti diasporale, componenţa numerică, situaţia naţional-culturală. Este de menţionat, că unul din criteriile generale a existenţei diasporei peste hotare a oricărui stat este structurizarea acesteia, în special, existenţa asociaţiilor obşteşti naţional-culturale. Respectiv, stabilirea legăturilor cu structurile obşteşti ale diasporei moldoveneşti a fost determinată ca una din funcţiile generale a Biroului Relaţii Interetnice. L.P. Cu cîte asociaţii diasporale colaborează Biroul Relaţiilor Interetnice?

E.B. La etapa actuală Biroul Relaţii Interetnice dispune de datele informative despre 120 de asociaţii şi alte structuri obşteşti diasporale, instituite în 29 de ţări străine, printre care: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Elveţia, Canada, Cehia, Franţa, Marea Britania şi Irlanda, Israel, Italia, Portugalia, Norvegia, România, Spania, SUA, Suedia, Ungaria, Ucraina, Federaţia Rusă, Belarus, Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzia, Letonia, Lituania, Estonia. În Italia activează - 34 de asociaţii;În Rusia – 14 asociaţii;În Ucraina - 14 asociaţii;În Portugalia – 8 asociaţii.

Biroul Relaţii Interetnice este un organ de stat, care unul dintre primii a deschis calea spre diaspora moldovenească, a adus un aport pozitiv în stabilirea legăturilor cu comunităţile moldoveneşti de peste hotare şi contribuie la elaborarea şi promovarea politicii de stat a Republicii Moldovei în sfera susţinerii originarilor din Republica Modova domiciliaţi peste hotare. Biroul Relaţii Interetnice, activează în structura administraţiei publice centrale din anul 1991. În anul 1994, în structura Biroului a fost creată Direcţia colaborare internaţională şi diaspora, actualmente – Direcţia relaţii internaţionale, integrarea europeană şi diaspora. Astfel, s-a format o nouă direcţie de activitate, şi anume - colaborarea şi parteneriatul internaţional. Aflăm mai multe de la doamna Elena BELEACOVA, Directorul Biroului Relaţii Interetnice

mai 2011www.pro-diaspora.com www.prodiaspora.md 5

Graţie activităţii asociaţiilor moldoveneşti, în multe ţări ale lumii au devenit cunoscute sărbătorile naţionale ale Moldovei – Ziua Independenţii şi Limba noastră, evenimentele istorice; se desfăşoară Zilele culturii moldoveneşti, tradiţionalul Mărţişor; sînt create centre ale limbii şi culturii naţionale, activează formaţii folclorice, se editeză ziare, se difuzează emisiuni tele şi radio. Originarii din Moldova – sînt o verigă de legătură pentru stabilirea unor contacte trainice între Moldova şi alte ţări. Anume ei contribuie la crearea unei imagini favorabile a ţării noastre.

L.P. Cum reuşiţi să le aflaţi problemele? Care este modalitatea de comunicare ?

E.B. În activitatea sa, Biroul aplică diferite forme de colaborare şi dialogare cu diaspora. Una din cea mai eficientă formă sînt Congresele conaţionalilor. Biroul a fost organizatorul principal a patru Congrese, care au avut loc în anii 2004, 2006, 2008 şi respectiv 2010. Aceste Congrese au contribuit la unificarea şi consolidarea diasporei moldoveneşti, definirea principiilor de colaborare între statul moldovenesc şi comunităţile diasporale, au permis să fie apreciată situaţia lor naţional-culturală.În perioada 12-14 octombrie a avut loc Congresul IV al diasporei moldoveneşti. Ideea generală a Congresului a fost

impulsionarea priorităţilor de colaborare reciprocă în trei direcţii: Republica Moldova – diasporă; diasporă – diasporă; diaspora – Republica Moldova. Partener al Biroului în organizarea şi desfăşurarea Congresului a devenit Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. La lucrările Congresului au participat mai mult de 100 de delegaţi ai diasporei moldoveneşti din 25 de ţări. Pentru prima dată la Congres au participat reprezentanţi ai diasporei moldoveneşti din Spania, Belgia, Elveţia. În scopul extinderii contactelor multilaterale ale asociaţiilor obşteşti cu autorităţile moldoveneşti,

Biroul organizează activitatea Consiliului coordonator al originarilor din Moldova domiciliaţi peste hotare. Conform recomandărilor înaintate în cadrul Congresului IV al diasporei moldoveneşti Biroul la moment activează în vederea reactualizării componenţei nominale a Consiliului menţionat. Consiliul este instituit pe lîngă Guvernul Republicii Moldova în calitate de organ consultativ, cu un sprectru vast de funcţii, orientate spre exprimarea şi prezentarea intereselor diasporei moldoveneţti organelor de stat ale Republicii Moldova. Din componenţa Consiliului vor face parte liderii asociaţiilor moldoveneşti de peste hotare, precum şi oficiali ai autorităţilor moldoveneşti. În activitatea Consiliului, vor participa reprezentanţi ale organizaţiilor diasporale din 18 ţări.

L.P. Care este asistenţa acordată asociaţiilor diasporale din partea Biroului Relaţii Interetnice ?

E.B. Reieşind din specificul activităţii organizaţiilor etnoculturale ale moldovenilor, Biroul Relaţii Interetnice – una din verigele mecanismului de stat ce realizează politica faţă de compatrioţi, îşi extinde colaborarea cu ele în următoarele direcţii:- contribuie la asigurarea lor cu atributele


simbolicii de stat a Republicii Moldova: steaguri şi casete audio cu înregistrări ale imnului de stat; le oferă casete vidio cu imprimări muzicale, materiale despre Republica Moldova, literatură în limba moldovenească;- acordă ajutor informaţional şi metodic la organizarea acţiunilor consacrate sărbătorilor naţionale şi datelor comemoriative din istoria şi cultura Republicii Moldova, Mărţişor, Ziua Republicii, etc.; elaborează şi remite materialele informaţionale respective; organizează participarea colaboratorilor Biroului la astfel de acţiuni;- acordă sprijin în vederea participării lor în cadrul festivalurilor polietnice, conferinţelor, meselor rotunde şi altor acţiuni, programul cărora permite promovarea culturii moldoveneşti şi realizărilor Moldovei;- acordă asistenţă la desfăşurarea Zilelor şi festivalurilor culturii moldoveneşti, altor acţiuni naţional-culturale ale moldovenilor; - din contul Biroului se procură şi se oferă în dar costume naţionale moldoveneşti;- o atenţie deosebită se acordă completării bibliotecilor cu dicţionare şi literatură metodico-didactică pentru studierea limbii materne, care se editează din contul mijloacele Biroului;- sînt practicate deplasările în localităţile compact populate de reprezentanţii diasporei moldoveneşti.

L.P. Ce ne puteţi spune despre site-ul www.diaspora.md ?

E.B. În scopul intensificării relaţiilor cu diaspora, şi îndeosebi extinderii mediului informaţional privind activitatea asociaţiilor diasporale Biroul activează întru susţinerea site-ului www.diaspora.md. Site-ul „diaspora.md” este oficial înregistrat pe lîngă Biroul şi poate fi accesat liber, fără înregistrare. Fiind în proces perfecţionare, a fost deschis forum şi bloguri informative pe ţări aparte. La moment, este posibilă amplasarea informaţiei în toate categoriile site-ului, inclusiv şi în „Noutăţi ale diasporei” de pe prima pagină.

L.P. Credeţi că statul face suficient pentru cetăţenii noştri aflaţi peste hotare ? Ce ar mai trebui de realizat ?

E.B. În scopul susţinerii financiare prin Hotărîrea Guvernului nr. 1521 din 29 decembrie 2007 a fost aprobat Regulamentul privind susţinerea financiară a activităţilor de păstrare a identităţii naţional-culturale a persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare (diasporei moldoveneşti). Această Hotărîre a stabilit că mijloacele pentru susţinerea financiară a activităţilor de păstrare a identităţii naţional-culturale

a diasporei moldoveneşti sînt prevăzute în bugetul de stat, anual, începînd cu anul 2008. Finanţarea cheltuielilor se efectuează prin Biroul Relaţii Interetnice. Biroul realizează programe de susţinere a oamenilor de ştiinţă moldoveni şi a absolvenţilor moldoveni ai universităţilor de peste hotare. Un exemplu este lansarea cărţii scriitoareo Elena-Keo-Bespalco. De asemenea un succes este şi colaborarea cu Asociaţia de prietenie moldo-libaneză cu care inteţionăm să lansăm un ghid pentru modlovenii aflaţi în Liban.

Liliana Pavel

Interviu


irectorul executiv pentru Rusia, Europa de Est si Balcanii de Vest în cadrul

Serviciului European pentru Acţiune Externă, negociator-şef al UE, Miroslav Lajčák, a ținut un discurs în care a vorbit despre ideile lui Robert Schuman din 1950, care au stat la baza fondării UE. “Moldova este o țară europeană. Ziua de naștere a UE este și Ziua de naștere a R. Moldova. Vă urez la mulți ani și să știți că acum muncim activ pentru ca cetățenii R. Moldova să poată călători fără vize în UE și să aibă costuri la bilete avia mult mai ieftine”, a conchis invitatul european. În cadrul discursului său, premierul Filat a felicitat cetățenii R. Moldova, spunând că are un sentiment de mândrie față de aceștia. “Ne urăm forță pentru ca cele propuse să le realizăm”, a mai menționat acesta. După ceremonia oficială, delegațiile străine au vizitat Orășelul European din Piața Marii Adunări Naționale, unde au gustat din mâncăruri și au servit bere și vin. Ambasadele ţărilor europene acreditate în Moldova au adus tot ce au mai bun pentru a-i impresiona pe moldoveni. De la oferte turistice pînă la mancărurile tradiţionale, care au făcut deliciul miilor de vizitatori. Mîncarea tradiţională a fost gustată cu poftă de zecile de moldoveni veniti în piaţa. Italienii au venit cu

La 7 Mai, la Chișinău a fost organizată Ziua Europei sau altfel spus Europa şi-a sărbătorit ziua de naştere la Chişinău. Evenimentul a fost organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde a fost inaugurat Orăşelul European. Concerte, expoziţii, lecţii de limbi europene, mâncare şi băutură tradiţională ale ţărilor membre UE – au fost doar câteva din elementele care au înfrumusețat sărbătoarea.

Ziua Europei în centrul Chişinăului !

cel puţin 400 de kilograme de tortelini, ţinînd cont ca moldovenii sunt deprinşi deja cu mîncarea italiană. Cel mai atractiv a fost cortul Ambasadei Spaniei, care a pregătit o tigaie mare cu mîncare tradiţională. Este pentru a doua oară cînd Ziua Europei se sărbătoreşte la o scară atît de largă la Chişinău. Ziua Europei este marcată la 9 mai. În Moldova, însă, ea este sărbătorită mai devreme sau mai tîrziu, deoarece coincide cu Ziua comemorării sfîrşitului celui de-al doilea război mondial.

Ziua Europei este serbată pe 9 mai. Liderii Uniunii Europene au stabilit aceasta zi în cadrul unui summit la Milano, pe 9 mai 1950. La baza acestei decizii s-a aflat declaraţia fostului ministru de Externe al Franţei, Robert Schuman. Oficialul a cerut atunci Franţei şi Germaniei să creeze o instituţie europeană, menită să gestioneze resursele economice ale celor două ţări. În acest mod s-a pus piatra de temelie a unei federaţii europene. Alături de drapel, imn şi monedă, şi Ziua Europei este unul dintre simbolurile Uniunii Europene. Ziua Europei este celebrată atât în cele 27 de ţări-membre ale Uniunii, cât şi în alte state europene. În Republica Moldova, Ziua Europei a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2006.

Elena Pavel

D

Noutăți de acasă


omisia Electorală Centrală estimează că peste 200 de mii de moldoveni

vor concura la locale. Dintre ei, va trebui să alegem aproape 900 de primari şi în jur de 19 mii de consilieri locali, raionali şi municipalil. La alegeri vor putea participa concurenţi înaintaţi de 31 de formaţiuni politice, înregistrate la Ministerul Justiţiei.

În cabinele de vot, alegătorii vor primi mai multe buletine de vot. De exemplu, locuitorii Capitalei vor primi două buletine – pentru a alege primarul şi consilierii municipali. Alegătorii din suburbia Capitalei, care sunt parte componentă a municipiului Chişinău, vor primi patru buletine. Ei îşi vor alege primarul satului şi pe cel al Capitalei, precum şi consilierii locali şi cei municipali.Condiţiile pentru a fi considerat ales:

• candidatul pentru funcţia de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. În cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămîni

se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. La al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri;

• candidaţii la funcţia de consilier local sînt consideraţi aleşi după totalizarea voturilor exprimate pentru partidele, organizaţiile social-politice şi blocurile electorale care au înaintat liste de candidaţi şi stabilirea numărului de mandate ce revin fiecărui asemenea concurent (formarea şirului descrescător, conform art.133 Cod Electoral). Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în şirul descrescător corespunzător.Alegeri nule şi nevalabile:

• alegerile sînt considerate nevalabile în anumite circumscripţii dacă la ele au participat mai puţin de 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor

In drum spre Primărie!Pe 5 iunie, moldovenii vor trebui să aleagă în jur de 19 mii de consilieri orăşeneşti, raionali şi municipali şi aproape 900 de primari. La funcţia de consilier pot candida toţi cetăţenii moldoveni, care au atins majoratul, iar cei care se vor primari trebuie să aibă 25 de ani împliniţi. Pentru a candida la funcţia de edil trebuie să fii susţinut de cel puţin cinci la sută din numărul total de alegători din circumscripţia electorală.

nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie;

• alegerile sînt declarate nule dacă în cadrul operaţiilor electorale au fost comise încălcări ale Codului Electoral care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrilor instanţelor de judecată respective.

Votarea repetată, alegeri noi şi alegeri parţiale:

• dacă în anumite circumscripţii sau secţii de votare alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămîni, a votării repetate pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi candidaturi şi cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale. Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului Electoral sînt excluşi din buletinele de vot, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc. Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare;

• alegeri noi au loc dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul; dacă în unele localităţi nu au avut loc alegeri locale. Data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor;

• alegeri parţiale au loc dacă, în urma alegerilor, nu a fost ales numărul stabilit de consilieri. Data alegerilor parţiale se stabileşte prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Scrutinul din acest an va costa bugetul 70 de milioane de lei, de două ori mai mult decât anticipatele din noiembrie 2010. 52 de milioane au fost prevăzute în Bugetul de stat pentru anul 2011, iar restul de 18 milioane va fi acoperit din fondul de rezervă al Guvernului.

Elena Pavel

Noutăți de acasă

C


onsiliul de administrare al Programului de atragere a remitenţelor în economie

PARE 1+1, prezidat de viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a aprobat astăzi 20 de proiecte investiţionale pentru diverse regiuni ale Republicii Moldova. Pentru cofinanţarea afacerilor au fost alocate peste 6 mln de lei, fiind dublate investiţiile efectuate de întreprinderile fondate de muncitorii emigranţi sau rudele lor, care au decis să investească banii primiţi de peste hotare, informează MOLDPRES. Potrivit Serviciului relaţii publice şi protocol al Ministerului Economiei, vicepremierul Valeriu Lazăr a remarcat că există o cerere importantă din partea concetăţenilor emigranţi, mai mult de jumătate din beneficiarii de cursuri specializate, oferite în cadrul Programului nominalizat de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii / ODIMM/, fiind depuse deja dosare pentru a obţine finanţare. Consiliul de administrare al PARE 1+1 a evaluat rezultatele proiectului pilot, lansat

Consiliul de administrare al Programului PARE 1+1 a aprobat 20 de proiecte investiţionale.

în anul 2010, şi a decis să finanţeze în continuare Programul, în limita resurselor bugetare disponibile, după principiul “primul venit, primul servit”. Totodată, urmează a fi identificate mijloace suplimentare pentru capitalizarea bugetului PARE 1+1. “Vom sprijini în continuare iniţiativa privată şi întoarcerea cetăţenilor noştri aflaţi la muncă peste hotare. Va fi acordată prioritate afacerilor desfăşurate în zonele rurale, care creează noi locuri de muncă, în domenii ce pot contribui la sporirea exporturilor, înlocuirea produselor din import sau în sfera serviciilor”, a declarat Valeriu Lazăr. În context, ministrul Economiei a cerut ODIMM flexibilitate şi transparenţă maximă în examinarea şi aprobarea dosarelor de finanţare. În cadrul Programului pilot PARE 1+1 au fost finanţate nouă afaceri din fonduri oferite de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. În prezent sînt depuse în total 57 de dosare. Programul PARE 1+1 a fost lansat în anul 2010 şi îşi propune să atragă în economie remitenţele provenite de la muncitorii

moldoveni aflaţi peste hotare, prin oferirea suportului informaţional-consultativ şi administrativ, pentru a fi lansate afaceri, precum şi prin cofinanţarea investiţiilor efectuate din aceste surse, notează MOLDPRES, citînd Serviciul relaţii publice şi protocol al Ministerului Economiei. Programul pilot de Atragere a Remitenţelor în Economia Moldovei PARE 1+1 a fost lansat oficial în 2010. Acest Program a fost adoptat prin hotărârea Guvernului în luna octombrie, 2010 şi are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranţi moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova. Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) este responsabilă de implementarea Programului pe o perioadă de 2010-2012. Programul va activa în baza regulii 1+1, astfel fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu în formă de grant pentru lansarea unei întreprinderi noi sau dezvoltarea unei întreprinderi existente, în special din zona rurală. Programul constă din patru componente: Informare şi comunicare; Instruire şi Consultanţă; Co-finanşarea afacerilor; Monitorizare şi Evaluare. Conceptul PARE 1+1 se bazează pe bunele practici ale ţărilor cu incidenţă mare a fluxurilor migraţionale şi a fost elaborat şi ajustat la contextul Moldovei de către o delegaţie din RM în perioada unui proiect precedent finanţat de către Uniunea Europeană şi implementat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. OIM prin intermediul proiectului “Susţinerea componentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova,” finanţat de intrumentul IEVP al UE, va susţine ODIMM în Campania informaţională, precum şi alocare de granturi unui număr de migranţi care vor demonstra fezabilitatea afacerilor lor în dezvoltarea comunităţii locale.

C


cest târg are ca scop informarea cetățenilor moldoveni care locuiesc şi

muncesc în Italia despre posibilitățile pieței muncii din Moldova, respectiv oferirea unei speranțe de reîntoarcere acasă, având un servici şi viitor asigurat.“Ideea organizării acestui târg a venit din mai multe considerente, şi anume: criza economică care persistă în Uniunea Europeană, dorința angajatorilor din Moldova de a atrage angajați cu experiență şi cunoștințe europene, dorința co-naţionalilor noștri de a se reîntoarce acasă şi nu în ultimul rând stabilirea unui canal de comunicare continuă cu diaspora din Italia.” a menționat dna Raisa Dogaru, vice-director general al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. “Este important să avem aceste canale de informare şi comunicare pentru a putea avea un flux continuu de informație între diaspora şi instituțiile publice din Moldova.” Aceste argumente câștigă în valoarea prin simplul fapt ca Italia este prima ţară de destinaţie a cetățenilor moldoveni în ceea ce privește migrația forței de muncă. La eveniment au fost invitați angajatori naționali şi internaționali care îşi desfășoară activitatea în Moldova şi care dispun la moment de oferte de locuri de muncă avantajoase din domeniile: IT,

management, servicii, financiar-bancar, textile, construcții, si altele.In opinia dlui Per Lindberg este foarte important ca atunci când migranţii doresc sa se reîntoarcă acasă, ei să poată face acest lucru, evident având posibilitatea deținerii unui loc de muncă decent. “Transparenţa pe piaţa muncii din Moldova, cât şi în alte domenii, este un lucru necesar şi actual. Printre activitățile proiectului se număra şi cele ce țin de echivalarea şi recunoașterea experienței şi cunoștințelor acumulate de către cetățenii moldoveni peste hotare, în ţara de origine şi vice versa, precum si informarea

Ne reîntoarcem acasă să utilizăm experienţa acumulată în Europa

La 22 mai curent Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă în colaborare cu proiectul Uniunii Europene “Consolidarea capacității Moldovei de gestionare a pieței muncii şi reîntoarcere a migranţilor” organizează cel de-al doilea târg de informare privind posibilitățile pieței muncii din Moldova, în Roma, Italia.

Tirgul informativ privind posibilitatile pietei muncii organizat in Nurenberg, Germania in 2010

Tirgul informativ privind posibilitatile pietei muncii organizat in Padova, Italia in 2010

moldovenilor despre căile legale de migrare si încurajarea lor în utilizarea acestora. ” a adăugat dl Lindberg.Târgul de la Roma este cel de-al 4 târg organizat de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă peste hotare şi cel de-al doilea în Italia. Evenimentul este susținut de Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei al Republicii Moldova şi Ambasada Republicii Moldova în Italia. Reprezentanţii Ministerului Muncii si Politicilor Sociale al Italiei, de asemenea, au salutat acest eveniment, considerându-l a fi foarte util şi necesar pentru migraţia legală, circulară a forţei de muncă, astfel oferind tot suportul necesar părţii moldave. Târgul va avea loc in incinta hotelului Massimo D’Azeglio, via Cavour 18, între orele 10:00 – 15:00. Vă sfătuim să luaţi CV-ul cu Dvs.Pentru a afla mai multa informație puteți accesa site-ul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, www.anofm.md sau cele ale asociațiilor diasporei cetățenilor moldoveni din regiunea Lazzio. De asemenea, puteți apela la unul din numerele de telefon afișate mai jos:Asociația “Assomoldave”:

tel. + 39 3294754598Asociația A.N.I.M.I. : tel. +39 3772682953 Asociația „Gazeta Basarabiei”: tel. + 39 3273857381Asociaţia „Dacia” tel: +39 3287694288Asociaţia „Doina” tel +39 3409071676, +39 3292588381Asociaţia „Moldova nel mondo” tel. +39 3294455136

Aproape de diasporă

A


Aproape de diasporă

u suportul Programului “Crearea locurilor temporare de stagiu

pentru tinerii absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ din străinătate” tinerii din Moldova, absolvenţi ai universităţilor străine au posibilitatea de a se întoarce în patrie pentru a promova ideile inovatoare şi transferul de capacităţi, contribuind astfel la dezvoltarea ţării.Istoria lui Vadim, un tânăr de 29 de ani, este un exemplu perfect de încurajare a tinerilor pentru revenirea lor acasă. Vadim a făcut parte din prima generaţie de moldoveni plecată la studii în România. Pe parcursul a opt ani, pe care i-a petrecut în străinătate, Vadim a acumulat un bagaj vast de cunoştinţe şi experienţă în domeniul economiei. Deşi avea oportunităţi de a-şi face o carieră de succes în România, Vadim a decis să se întoarcă acasă: „Dorinţa de a reveni în ţară a existat mereu. Urmărind constant situaţia din Moldova, am observat că, în ultima perioadă, atât statul, cât şi alte organizaţii manifestă un interes sporit pentru a readuce tinerii din străinătate. Totodată, pe piaţa forţei de muncă există o cerere sporită pentru specialiştii calificaţi, iar în mediul economic există multe oportunităţi care pot fi valorificate”. Vadim împărtăşeşte convingerea că Programul OIM pentru tinerii absolvenţi a adus schimbări pozitive în viaţa lui, oferindu-i posibilitatea de a se întoarce acasă şi a se reuni cu familia, să-şi dezvolte capacităţile profesionale, dar şi să contribuie la dezvoltarea prosperă a Moldovei: ”Sunt bucuros să fiu printre primii tineri, reîntorşi în Moldova pentru a construi viitorul acestei ţări, împreună cu familia şi cei dragi”.

Nelly MotriucCommunication AssistantIOM Mission to Moldova36/1, Ciuflea str., ChisinauTel: +373 22 23 29 40/41Fax: +373 22 23 28 62E-mail: [email protected] Web: www.iom.md

Tinerii moldoveni, absolvenţi ai universităţilor străine, se întorc în ţară pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei.C


Nelly MotriucCommunication AssistantIOM Mission to Moldova36/1, Ciuflea str., ChisinauTel: +373 22 23 29 40/41Fax: +373 22 23 28 62E-mail: [email protected] Web: www.iom.md

rganizaţia Internaţională pentru Migraţie, Misiunea în Republica

Moldova (OIM) a participat la data de 7 mai 2011 la Ziua Europei, un eveniment organizat pentru a treia oară la Chişinău de către Delegaţia Uniunii Europene în Moldova. În cadrul acestei sărbători OIM Moldova a venit cu un mesaj de susţinere a angajamentului UE de a sprijini ţara în procesul ei de integrare şi de a promova valorile şi standardele europene în Moldova prin implementarea proiectelor OIM în domeniul migraţiei finanţate de UE: „Susţinerea componentei de Migraţie şi Dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate UE-Moldova” (SIMP), „Suport pentru punerea în aplicare a Acordurilor de readmisie semnate de Comisia Europeană cu Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Ukraina: facilitarea reîntoarcerii voluntare asistate şi a reintegrării” (SIREADA) şi proiectul „Abordarea efectelor negative ale migraţiei asupra minorilor şi familiilor în ţară”, implementat de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova şi OIM Misiunea în Moldova.

Pe durata sărbătorii, oaspeţii şi vizitatorii Orăşelului European au avut posibilitatea de a face cunoştinţă cu activităţile şi materialele informaţionale din cadrul proiectelor OIM, de a afla informaţii utile despre noile tendinţe în domeniul migraţiei, precum şi de a participa la un concurs în baza unui chestionar tematic compus din 10 întrebări. Acest chestionar a avut drept scop sensibilizarea şi informarea publicului larg privind multiplele aspecte ce ţine de fenomenul migraţiei în Moldova, factorii care influenţează cetăţenii moldoveni să părăsească ţara, semnificaţia noţiunilor de Diasporă, Remitenţe, Parteneriatul de Mobilitate, fenomenul de trafic de

Proiectele şi activităţile Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) prezentate de Ziua Europei.

fiinţe umane, mandatul şi misiunea OIM, etc. Învingătorilor la acest concurs, în dependenţa de multitudinea de răspunsuri corecte, li se acordau din partea OIM insigne, stilouri, chipiuri şi maiouri, pregătite cu ocazia celei de- a 60-a Aniversare a OIM şi celei de-a 10-a Aniversare a OIM în Republica Moldova.

O


Comunități

m avut posibilitatea în aceasta zi să spunem celor prezenţi şi despre

proiectele importante care au fost realizate de către comunitatea de moldoveni din Italia.

Pentru a înţelege importanţa acestui eveniment, trebuie să facem o excursie imaginară în trecut.

La 11 noembrie 2001, în Sala cu Coloane a Palatului Orăşenesc din Torino a avut loc o Conferinţă de presă, unde a fost prezentat oficial Coordinamentul Noilor Cetăţeni ai Italiei, într-un mod democratic a fost ales un Comitet de Conducere, care era compus din reprezentanţii diverselor naţiuni, prezente în acel timp în Torino. Acesta avea ca scop de a uni împreună toate Comunităţile, prezente în teritoriu. Aşa a luat naştere Coordinamentul noilor cetăţeni ai Italiei, care avea scopul principal- de a uni într-un singur organ toata diversitatea de culturi prezente în Torino.Coordinamentul este şi astăzi gata să

Recent la Torino şi-a deschis uşile Casa Naţiunilor din Torino, numită “PopoliSity”. A fost un eveniment cultural, dar şi politic de o importanţă relevantă! Au participat politicieni cu renume din Regiunea Piemonte, din oraşul Torino şi Provincie. Fiecare naţiune a fost prezentă la deschidere cu un ungheraş specific ţării de origine, dar ar fi păcat să nu menţionăm, că ungheraşul”Casa mare” a comunităţii moldo-române era cel mai atrăgator. Oaspeţii au rămas fascinaţi de cîntecele şi dansurile noastre, mai ales de pîinea cu sare cu care au fost întîmpinaţi la intrarea în “Casa Naţiunilor”

înfrunte toate greutăţile cu care se confruntă emigranţii în capitala piemonteză. Printre cele mai arzătoare probleme sunt lipsa locurilor de muncă, locurilor de cazare, legalizarea cladestinilor şi abuzul faţă de străini. Coordinamentul a votat un Statut, care permite oricărui cetăţean străin sa fie util societăţii şi oraşului în care locuieşte, să se bucure de toate drepturile sale iar problemele lor să fie auzite la cele mai înalte nivele politice din Regiune.

PopoliCity

Datorită faptului, că la Coordinament au aderat multe asociaţii prezente la Torino, Centrul “PopoliSity”a devenit o realitate multaşteptată din partea emigranţilor, un Centru al întaîlnirilor regulate şi un punct important de referiment pentru mulţi cetăţeni străini.

SERVICIILE OFERITE DE CENTRU:

• Patronat – Cursuri gratuite – Sănaătate – Instruire • Caf(Centru de asistenţă fiscală) – • Asistenţa emigranţilor - Consulente legale. • Salon pentru Congrese, Conferinte si Ceremonii oficiale • Biblioteca – Restaurant self (la dispoziţia tuturor natţiunilor, care fac parte din Coordinament) CENTRU DE CONGRESE

Centrul dispune de o amplă Sală de Congrese, care poate fi utilizată de toţi membrii Coordinamentului din diverse asociaţii, precum şi de Organizaţii din exterior pentru orice tip de manifestaţii. La întîlniri se discută despre problemele legate de ocrotirea sănătăţii, organizarea cursurilor gratuite, care le-ar permite o ulterioara amplasare în cîmpul muncii, precum şi multitudinea de întrebări în materie de imigraţie şi consultanţă legală pentru ocrotirea drepturilor tuturor categoriilor de emigranţi şi pentru toate vîrstele acestora.Comunitatea de moldoveni din Torino este reprezentată în cadrul Coordinamentului de catre Asociaţia “Plai”. Asta deoarece de mai bine de doi ani asociaţia gestioneaza un ghişeu informativ pentru toti emigranţii din Torino în strada Sacchi 39, pe lîngă Centru de Asistenţă Fiscală CAF SAPENS a pensionarilor din Regiunea Piemonte şi Vale d’Aosta.

Emigranţii vin la acest ghişeu în fiecare marţi şi joi, de la 14.00 la 17.00 pentru a găsi răspunsurile la întrebarile, care îi frămîntă, pentru a rezolva situaţii dificile, care apar în relaţiile cu patronii italieni, probleme legate de înscrierea contractelor de muncă şi alte zeci şi sute de întrebări. Asociaţia cunoaşte foarte bine greutăţile şi dificultăţile conaţionalilor noştri.

În închiere nu ne rămîne decît să dorim Centrului “PopoliSity” mari succese şi realizări, iar membrilor Coordinamentului multă răbdare şi înţelepciune, ca să găsească o înţelegere între emigranţi şi băştinaşii din Torino.

Natalia Petica, Italia, TorinoPresedinta Asociatiei “Plai”

Ce înseamnă “PopoliCity”?

A


n cadrul iniţiativei postului de televiziune Skai.gr, în colaborare cu

Ministerul Mediului Înconjurător şi a altor structuri de stat, în luna Martie a avut loc ultima acţiune de reîmpădurire a sezonului iarnă-primăvară 2011. În mai multe regiuni din Grecia au fost sădiţi copaci iar la această acţiune a participat şi un grup de voluntari din partea Uniunii Prietenia MoldoElenă ‘’Al.Ipsilantis’’. Alături de sute de eleni ei au plantat 15 mii de copaci în regiunea Pendeli Attikis. Sponsorii acestui eveniment au oferit celor prezenţi,ceai, sucuri şi supă caldă de fasole, dat fiind faptul că eram în perioada postului

este o sută de persoane, diaspora moldovenească, cetățeni ai R. Moldova,

s-au întâlnit luna trecută cu ambasadorul R.

Svetlana Lisagor VergisUniuneaPrietenia MoldoElenă ‘’Al.Ipsilantis’’

Moldovenii din Grecia sunt ecologişti şi activişti!

Mai aproape de moldovenii de pe insula Creta !

mare şi ca buni creştini, elenii îşi păstrează datinile religioase.În vara anilor 2007, 2008 şi 2009, Grecia

a suportat cele mai mari şi cele mai distrugătoare incendii de pădure din istoria sa modernă. Numai în 2007 au ars mai mult de 268,834 hectare de teren. În 2009 incendiile au provocat moartea cel puţin a 60 de personae şi au fost caracterizate ca, fiind unele dintre cele mai grave dezastre naturale din istoria Elladei. Au ars 450000 de copaci şi 60 de vii, stîni de capre şi oi. Cele mai afectate zone au fost prefecturile Arcadia, Messinia, Achaia, Laconia, Atena şi Ilia unde cea din urmă s-a ales cu cea mai extinsă şi fatală lovitură.

Moldova în Grecia, Mihai Balan, aflat într-o vizită pe insula Creta, or. Iraklio. Cei prezenți au abordat diverse probleme,

printre care legalizarea lor în Grecia, oformarea pensiilor, posibilitățile de deplasare în Republica Moldova. Participanții la întâlnire au decis fondarea societății moldo-elene “Moldova”, care întrunește cetățenii R. Moldova de pe insula Creta, președintele căreia fiind ales Igor Cebotari.În cadrul vizitei, ambasadorul a avut o întrevedere cu Angeliki Shinaraki, vice-primar al orașului Iraklio. Oficialul elen a subliniat buna reputație și imaginea pozitivă pe care și-au creat-o reprezentanții diasporei moldovenești, care se află pe insula Creta. Viceprimarul a asigurat șeful misiunii, că va acorda sprijinul necesar la soluționarea diverselor probleme cu care se confruntă moldovenii, indiferent de statutul aflării lor în regiune. În cadrul vizitei, consulul Ambasadei R. Moldova, Tatiana Bortă a primit în audiență peste 30 de cetățenii, acordându-le asistență consulară.

Sursa: arena.md

Î

P


Comunități

sociaţia de prietenie Moldo-Libaneză a fost fondată în anul 2009, şi în

calitate de obiective îşi propune: integrarea cetăţenilor Republicii Moldova în societatea libaneză;susţinerea valorilor naţional-culturale a moldovenilor şi promovarea tradiţiilor moldoveneşti în ţara de reşedinţă; încurajarea relaţiilor dintre Republica Libaneză şi Republica Moldova, etc. Fiind invitat la emisiunea Vocea Diasporei de la www.moldova-diaspora.tv , preєedintele Asociaюiei moldo-libaneze de Charbel Nassar a povestit despre Asociaţia pe care a decis să o fondeze: “Principalul nostru obiectiv a fost de a combate fenomene precum traficul de fiinţe umane şi prostituţia prin cluburi de noapte. Trebuie să spun că în acest sens am realizat o colaborare strînsă cu Biroul Relaţiilor Interetnice şi OIM. De asemenea am avut întîlniri cu consilierul premierului căruia i-am adus adrese concrete ale persoanelor care se ocupă cu traficul de fiinţe umane.” ne spune Charbel Nassar. Împreună cu Biroul Relaţiilor Interetnice, Asociaţia de prietenie moldo-libaneză a decis să facă un ghid pentru moldovenii care pleacă în Liban, ca să ştie unde să apeleze după ajutor şi informaţii. Desigur

Moldovenii din Liban au o Asociaţie a lor !

că în broşura va fi şi adresa Asociaţiei şi cea a Consulatului Onorific al Moldovei în Liban, dar şi a Organizaţiei CARITAS. În special broşura este adresată fetelor care ajung în Liban şi nu ştiu unde să se adreseze. Ghidul va conţine şi o hartă unde vor fi indicate toate organizaţiile indicate mai sus. Această broşură urmează să fie tipărită pînă la sfîrşitul acestei luni şi va fi distribuită în aeroport şi în alte instituţii din Moldova. Potrivit lui Charbel Nassar moldovenii ajung în Liban pe două căi, fie ca turişti, fie în baza unui contract de muncă. Modalitate utilizată mai mult de domnişoare. Regimul de vize este simplu. Viza costă 33 de euro şi se dă la frontieră. Sunt cazuri cînd moldovenii ajung în Liban ca turişti şi decid să rămînă să muncească. În Liban este simplu să îţi deschizi o afacere deoarece oamenii de afaceri sunt susţinuţi de Guvern. Biroul Relaţii Interetnice, care mai nou se ocupă acum şi de diasporă spune că este foarte interesată de colaborarea cu Adociaţia moldo-libaneză. Pe data de 24 ianuarie 2011, conducerea Biroului Relaţii Interetnice a avut o întrevedere cu Dl Elie Naser Nassar, Consul onorific al Republicii Moldova în Republica Libaneză, Dl Charbel Elie Nassar,

Preşedintele Asociaţiei de prietenie Moldo-Libaneză şi Dl Sergiu Zaiaţ, reprezentant al delegaţiei. În cadrul vizitei a avut loc un schimb de experienţă, şi ca urmare au fost definite căi de colaborare şi interes comun în domeniul susţinerii diasporei. Vice-directorul Biroului,Vera Petuhov susţine că şi în prezent Biroul lucrează cu OIM pentru a vedea ce se întămplă cu domnişoarele noastre care sunt prin puşcariile din Liban. Deseori în asemenea situaţii intervine Consulatul onorific al Republicii Moldova în Liban, care fie achită costuri de bilete de avion fie taxa statului pentru domnişoarele care stau în închisoare. Totodată Asociaţia are drept scop şi promovarea imaginii Moldovei în Liban. În perioada de activare, asociaţia a reuşit să realizare mai multe activităţi în scopul susţinerii cetăţenilor moldoveni şi consolidării acestora, atît culturale cît şi de caritate. “Anul trecut în colaborare cu Consulatul am pregătit o manifestaţie de Ziua Republicii Moldova în Liban. I-am chemat pe toţi la acest eveniment, de la înalţi oficiali pînă la simpli conaţionali, care locuiesc în Liban. După asta ne-am gîndit să facem mai multe activităţi şi împreună cu Ambasada Romăniei în Liban pregătim un alt eveniment grandios. În colaborare cu Institutul Cultural-român vom primi teatrul Ludic din Iaşi, care va juca o piesă în română în faţa cetăţenilor români şi moldoveni”, ne mai spune Charbel Nassar. În acest context Asociaţia moldo-libaneză pregăteşte acum un proiect pentru elaborarea unei reviste buclet pentru promovarea Republicii Moldova, care să conţină informaţii despre cultura moldovenească, tradiţii, zonele cele mai frumoase şi desigur poze cu locurile pitoreşti ale Moldovei, drapelul, poziţionarea geografică. Planul de acţiuni al Asociaţiei pentru 2011 a fost deja definit şi include diverse manifestări, printre care menţionăm organizarea cursurilor de studiere a limbii române pentru copii din familiile mixte şi alţi doritori.

e-mail: [email protected]ţia de prietenie Moldo-Libaneză,

(Republica Libaneză, or. Ballouneh)Sursa: www.moldova-diaspora.tv

La lista de ţări unde activează asociaţiile obşteşti ale diasporei moldoveneşti s-a adăugat şi Republica Libaneză, un stat care se caracterizează prin o diversitate etnică specifică. Este vorba despre Asociaţia de prietenie Moldo-Libaneză condusă de Charbel Nassar, care este şi cetăţean al Republicii Moldova. Pe teritoriul libanez locuiesc cca 400 de moldoveni, care au familii acolo şi vorbesc limba arabă.

A


Există mai multe metode de a transmite bani în Moldova, însă nu toate le asigură protecţia absolută în drumul lor spre casă. Transferurile prin autobuse şi alte mijloace de transport, prieteni sau cunoştinţe mai sînt încă practicate. Persoanele ce utilizează asemenea servicii riscă ca banii lor să nu ajungă la destinatar. Pentru a reduce aceste riscuri pentru clienţii săi, Moldova Agroindbank a iniţiat colaborări cu diferite sisteme de transfer.

MAIB – banca moldovenilor de pretutindeni. Puterea stă în noi!

Banca oferă 2 opţiuni de a efectua transferuri internaţionale de bani în Moldova: cu deschiderea contului curent la bancă sau fără cont curent. Transferurile prin conturi bancare (cunoscute drept transferuri SWIFT) presupun că atît expeditorul cît şi beneficiarul să dispună de conturi bancare. Dacă aveţi deja un cont bancar în localitatea unde lucraţi, întrebaţi banca de acolo despre condiţiile efectuării unui transfer SWIFT. La iniţierea unui astfel de transfer, trebuie să comunicaţi băncii numele, prenumele beneficiarului; codul SWIFT al băncii la care

Sistemul Valuta Valoarea comisionului, raportată la suma transferului

WESTERN UNION USD/EURO de la 5 USD/7 EURUNISTREAM USD/EURO/RUB 1,3-2% din suma transferatăANELIK USD 3-4%PRIVAT MONEY USD/EURO 3,00%БЫСТРАЯ ПОЧТА USD/EURO 2,00%SBERBANK ROSSII USD/EURO/RUB 1,75%GET MONEY TO FAMILY - Cel mai avan-tajos sistem de transfer de bani din Italia prin toate filialele băncii INTESA SANPAOLO

EURO de la 9,6 EUR

COINSTAR MONEY TRANSFER USD/EURO de la 3 USD/EUR

Partenerii noştri sînt cunoscuţi în toată lumea:

Alege una din aceste modalităţi sigure şi accesibile de a transfera bani acasă prin Moldova Agroinbank. Noi îţi garantăm că banii vor ajunge la momentul oportun, în integritate, fără griji.

expediaţi banii (Moldova Agroindbank - AGRNMD2X) şi numărul contului bancar; adresa completă si numărul de telefon (pentru urgentarea plăţii); numărul buletinului de identitate. Banii vor ajunge în 1-2 zile, cu un comision de circa 1%. Atît! Simplu, ieftin şi foarte sigur.Se merită să deschizi un cont anume la MAIB, pentru că este cea mai mare bancă din Moldova, deţine cote importante în sistemul bancar, ceea ce garantează siguranţa banilor. Banca are o retea extinsă de filiale şi reprezentanţe - acest fapt permite accesarea banilor transmişi acasă din orice localitate. Şi nu în ultimul rînd – banca întreţine relatii cu peste 300 de bănci corespondente din cîteva zeci de ţări, ceea ce permite efectuarea viramentelor din orice ţară. Şi încă ceva – indiferent de operaţiunile pe contul Dumneavoastră, deservirea acestuia nu vă costă practic nimic.Există totuşi situaţii cînd banii trebuie să ajungă şi mai rapid. În acest caz banca propune o varietate de sisteme de transferuri internaţionale rapide, fără necesitatea deschiderii unui cont la bancă. Pentru a trimite bani acasă prin intermediul acestor sisteme, trebuie să cunoşti doar numele şi prenumele beneficiarului. Banii vor ajunge la filiala respectivă a Moldova Agroindbank în doar 15-20 min, iar cel care le va primi nu va plăti nimic în plus.

Cu Moldova Agroindbank banii ajung acasă

InfoTel: 00 373 /22/ 85-65-55, 85-65-65Web: www.maib.md


Comunități

proximativ 800.000 de persoane din Spania, în totalitate imigranţi,

suferă de stres cronic şi multiplu, maladie denumită sindromul lui Ulise sau al imigrantului fără acte. Una dintre cele mai frecvente boli de care suferă românii din Spania este sindromul Ulise. Principala cauză o reprezintă înstrăinarea de plaiurile natale şi lupta pentru supravieţuire într-o ţară în care imigranţii trebuie să se acomodeze rapid cu obiceiurile, clima şi limba ţării de adopţie. Se estimează că aproximativ 800.000 de imigranţi care trăiesc în Spania suferă de acest sindrom, dintre aceştia 600.000 neavând drept de muncă. Boala apare în primii doi ani de la emigrare Medicii secţiei psihologie a Spitalului Provincial din Castellon au sesizat că majoritatea pacienţilor care prezintă aceste simptome sunt de cetăţenie română. “Portretul robot al persoanei care suferă de sindromul lui Ulise este: femeie între 35 şi 50 de ani, de cetăţenie română, care locuieşte în Spania de mai puţin de doi ani”, ne-a spus Francisco Traves, şeful secţiei psihologie a spitalului din Castellon.

Echipa de medici a sesizat în ultimii trei ani o creştere a numărului persoanelor afectate de această boală. Astfel, s-a constatat că opt din zece români care s-au stabilit în Spania în ultimul an prezintă simptomele acestei boli. “De asemenea, numărul pacienţilor cu sindromul lui Ulise creşte în special în perioada sărbătorilor de iarnă, când se accentuează sentimentele de singurătate şi tristeţe”, completează Francisco Traves.

Afecţiunea este cauzată de stresSindromul a fost descoperit şi definit în 2004, de către medicul psihiatru Joseba Achotegui (foto), profesor universitar în Barcelona. “Pacienţii sunt persoane expuse unor situaţii-limită de stres, iar boala are trei factori care acţionează

simultan: singurătatea datorată îndepărtării de casă şi familie, sentimentul de eşec profesional, deoarece fără acte este foarte dificil de găsit un serviciu, şi lupta de zi cu zi pentru supravieţuire”, a declarat pentru “Adevărul” Joseba Achotegui. “Boala se manifestă prin stări depresive, anxietate şi, uneori, chiar tentative de sinucid, cele mai expuse la această boală fiind femeile”, completează Achotegui.

Ce spune legenda Mitul lui Ulysse (numele roman al eroului grec Odiseu) traversează secolele, găsind ecouri chiar în referinţele culturale ale celor care n-au citit niciodată povestea aventurilor sale de-a lungul sinuosului drum dintre distrusa Troie şi Ithaca natală.

Iubit de zei, care se întâmplă să nu-i ierte chiar întotdeauna lipsa de obedienţă, eroul trece printr-o seamă de experienţe pe care le putem numi iniţiatice, înfruntând furia valurilor lui Poseidon,

pericolul întâlnirii cu ciclopul canibal, farmecele nimfei Circe şi, mai ales, cântecul fatal al sirenelor.

Deşi avertizat, Odiseu ţine cu tot dinadinsul să le asculte. Îşi protezează vâslaşii, astupându-le urechile cu ceară, se leagă de catarg ca să nu

poată sări în apă. La chemarea lor, uită tot, dorinţa de a ajunge acasă, de a o regăsi pe soţia sa, Penelopa, de a-şi regăsi fiul după aproape 20 de ani de absenţă. Din fericire, corabia se îndepărtează, iar Odiseu se regăseşte. Aici, în fascinaţia depăşind orice logică, fie ea intimă sau socială, psihologii şi psihiatrii au plasat “sindromul lui Ulise”, cel vinovat pentru toate mirajele ce rătăcesc oamenii pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, terminată de cele mai multe ori, din fericire, cu dorinţa revenirii la propria matcă. Maladia afectează mai ales femeile.

Francisco Traves, Șeful Secţiei Psihologie a Spitalului Provincial

din Castellon

Boala lui Ulise îi afectează pe cei aflaţi departe de casă, mai ales în perioada sărbătorilor.

A


Domnului Marian Lupu,Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Preşedinte interimar al Republicii MoldovaDomnului Vlad Filat, Prim-Ministru al Republicii MoldovaDomnului Iurie Leancă,Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi al Integrării Europene al Republicii MoldovaDoamnei Valentina Buliga,Ministru al Muncii, al Protecţiei Sociale şi al Familiei al Republicii MoldovaDomnului Alexandru Tănase,Ministru al Justiţiei al Republicii MoldovaDomnului Valeriu Zubco,Procuror General al Republicii MoldovaDomnului Viorel Chetraru,Director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova

7 aprilie 2011Demers

sociația Studenților din Republica Moldova din Paris, prin prezentul

Demers, își exprimă nemulțumirea față de stagnarea procesului de elucidare a evenimentelor derulate în data de 7 aprilie 2009. Exact acum doi ani, noi, tinerii și studenții, ne-am manifestat indignarea față de fostul regim comunist luptând pentru libertatea noastră. Noi, am fost cei care am adus schimbarea în țară cu prețul bocancilor, bastoanelor primite și moartea semenilor noștri. Leziunile corporale au dispărut, dar traumele psihologice și moarte fraților noștri încă au rămas netratate după cum stipulează legea în Constituția R.Moldova. Trăim într-un stat de drept unde legea trebuie să guverneze. Avem aspirații europene și tindem să devenim membri familiei europene. Însă, “dosarul 7 aprilie” este o dovadă că Republica Moldova încă este guvernată de legi nescrise iar acele aspirații europene rămân doar iluzii înșirate pe hârtie. Stimați demnitari din Alianța pentru

Integrare Europeană, noi v-am încredințat voturile noastre și v-am adus la guvernare. De nenumărate ori ați spus că dosarul 7 aprilie va fi elucidat iar vinovații vor fi pedepsiți. Au trecut deja 2 ani și doar doi polițiști au fost condamnați. La violențele din 7 aprilie se fac vinovați mai multe persoane, și acest lucru îl știm cu toții. De ce stagnează condamnarea celorlalți vinovați? De ce unii care au lovit în noi au fost promovați în funcție? De ce organele de resort nu-l condamnă pe Iacob Gumeniță? Noi, vă reamintim că răbdarea tinerilor nu este comparabilă cu răbdarea părinților noștri care au trăit pe timpurile sovietice. Dacă am avut curajul să acționăm pe 7 aprilie vom avea

curajul să acționăm ori de câte ori este nevoie pentru a ne apăra drepturile. Oare mai este nevoie de încă un „7 aprilie”? Comunitatea Studenților din Republica Moldova din Paris consideră că actuala guvernare are obligația morală și datoria față de tinerii participanți la evenimentul din 7 aprilie, să recurgă la pedepsirea vinovaților conform legii stipulate de Constituție în cel mai scurt timp. Cerem necondiționat transparența evoluții „dosarului 7 aprilie” și publicarea numelor și pedeapsa aplicată tuturor vinovaților. Studenții au fost și vor fi în continuare pentru o guvernare democratică cu aspirații de integrare în marea familie europeană. Studenții ce învață în afara hotarelor Republicii Moldova vor sprijini reformele democratice și vor promova în continuare imaginea țării. Însă, pentru a nu rămâne dezamăgiți și a pierde încrederea în Alianța pentru Integrare Europeană cerem elucidarea evenimentelor din 7 aprilie și pedepsirea celor vinovați.

Asociația Studenților din Republica Moldova din ParisDumitru Vicol

Ludmila Motroi

A


ișcarea “Democrația Acasă “și-a asumat răspunderea de-a monitoriza

tot ce ține de evenimentele din 7 aprilie 2009 și anume: investigare, elucidare și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați. Amintim că acum un an în aprilie 2010 după raportrul comisiei Nagacevschi, am rămas dezamagiți de faptul că nu au fost trași la răspundere cei care au stat în spatele acelor evenimente, nu au fost denclanșate anchete de urmarire penale a persoanelor care erau atunci în funcții cheie. În urma protestului de la Parlament unde am mers cu țeapa și am cerut adevărul despre 7 apriliea, președintele comisiei a declarat că responsabilitatea îi revine procuraturii generale. Următoarea acțiune a avut loc în fața procuraturii generală unde am cerut demisia Procurorului, deoarece la un an de la 7 aprilie, procuratura nu-și făcuse datoria. Cu atît mai mare dezamăgirea noastră la doi ani de la desfășurarea acelor evenimente. Autoritățile fac declarații populiste, instituțiile statului cu atribuții și abilități, în spețe procuratura nu a dat dovadă de competență și nu au facut lumină asupra adevărului din 7 aprilie. Susținem acțiune și inițiativa studenților din Paris și suntem mîndri că tinerii noștri aflați la studii peste hotare au curajul să protesteze și să ceară autorităților Republicii Moldova adevărul despre 7 aprilie. Suntem încrezători că AIE care a venit la guvernarea pe seama tinerilor are obligația morală să facă dreptate tinerilor care au avut de suferit și să nu ajungem la întrebarea tinerilor din Paris “Mai este nevoie oare de un 7 aprilie?” Chemăm la solidaritate toți tinerii din diasporă și ne propunem ca pe viitor să realizăm acțiuni comune concomitent, atît la Chișinău cît și într-o serie de Capitale Europene. Ne dorim ca generația 7 aprilie să promoveze schimbarea care a fost lansată în acele zile și să contribuie esențial la democratizarea și prosperarea Republicii Moldova. Să nu cedăm, împreună suntem mai puternici. Doamne Ajută!

Mișcarea “Democrația Acasă “www.m-da.md

Comunități

MÎMPREUNĂ MAI PUTERNICI!


entru înscrierea în şcolile publice, copii imigranţi trebuie să prezinte aceleaşi

certificate ca şi copii greci şi în special certificatul de naştere (acesta trebuie să poarte sigila apostilă şi să fie tradus în limba greacг). Copiii pot fi înscrişi fără certificatele necesare dacă sunt refugiaţi, solicitanţi de azil, provin din ţări cu situaţie precară sau au traiul în Grecia fără a fi legalizaţi. În unele şcoli se acordă asistenţă suplimentară pentru copiii imigranţi. Pe lîngă aceasta, au fost create 26 de şcoli inter-culturale. Deasemenea, au fost create şi aşa-numitele “şcoli pentru a doua şansă”. Acestea sunt accesibile pentru tinerii (18-30 ani) care n-au absolvit şcoala obligatorie de 9 ani şi vor sa obţină diploma de studii superioare. Trebuie de remarcat şi faptul că, pentru doritorii de a învăţa limba greacă, scris şi citit, se petrec lecţii în cadrul a mai multor proiecte care sunt finanţate de către U.E.. De această posibilitate pot profita toţi indiferent de vîrstă, naţionalitate, studii. Informaţii referitoare se pot lua la departamentul respectiv a primăriilor din toată ţara. Învăţămîntul universitarToate diplomele universitare obţinute peste hotare trebuie recunoscute de Centrul de Recunoaştere a Diplomelor Străine. Candidaţii trebuie să prezinte un numгr de documente (copia legalizată a diplomei, traducerea diplomei în limba greacă, curriculum-ul universităţii etc.). În dependenţă de specializare şi universitate, candidaţii pot fi obligaţi să susţină examene la unele obiecte. Dacă aceştia au susţinut examenele, diploma lor poate fi recunoscută. Nici o diplomă universitară străină nu este valabilă în sectorul public, dacă nu este recunoscută de Centrul de Recunoaştere a Diplomelor Străine. Imigranţii trebuie să ţină cont de faptul că toate

Copilărie păpădie

În Grecia la studii! Instituţiile sectorului public nu asigură servicii imigranţilor care se află ilegal în Grecia. Aceasta ar putea fi o problemă pentru imigrantul care vrea să-i fie recunoscută diploma înainte de a obţine permisul de şedere.Practic însă, în unele cazuri, legislaţia nu este în deplină concordanţă cu prevederile acesteia, fiind doar o formulă de orientare. Şi asta deoarece familiile cu copii de vîrstă preşcolară sunt în număr mai mare decît capacitatea şcolilor publice. Acest fenomen, desigur se întîlneşte în dependenţă de regiune. De exemplu în raioanele unde domină prezenţa străinilor, şcolile şi grădiniţele sunt suprasolicitate (numărul elevilor migranţi fiind de trei şi patru ori mai mare decît cel al elenilor). Anume acest element produce dezechilibru între lege şi caz. Ca urmare un număr considerabil de familii, nu pot să exercite drepturile prevăzute de către lege. Unii sunt nevoiţi să suporte costuri suplimentare, înscriindu-şi copiii la instituţii de învăţămînt private. Un exemplu este familia Miron care s-a confruntat cu astfel de probleme. D-nei Miron i s-a refuzat cererea de înscriere la grădiniţa publică a celor doi băieţi cu vîrsta de 3 şi 6 anişori. Motivul e unul foarte delicat. Deoarece mama lor nu avea numărul necesar de timbre de asigurare (150 pe an), asta înseamnă că, ea nu are un orar întreg de lucru şi grădiniţa publicг nu poate să-i asigure servicii. Neavînd încotro, părinţii şi-au dat copiii la o grădiniţă privată.

Cei care locuiesc déjà de mai mulţi ani în Grecia spun că acum 15 ani procedura era similară, dar era mai simplu deoarece erau mai puţini străini.

D-na Irina şi-a înscris băiatul la grădiniţă, prezentînd un şir de certificate. Apoi la şcoală a urmat aceeaşi procedură, fără nici o problemă, toate actele erau în regulг. “Aurel şi-a făcut uşor şi repede prieteni la şcoală. Desigur, la început a fost ceva nou şi pentru el, dar s-a adaptat repede şi nu a avut probleme nici cu integrarea nici cu învăţarea limbii. Copiii deprind şi învaţă repede”, ne spune doamna Irina. Astăzi, Aurel merge la liceu şi este unul dintre cei mai buni elevi. Cea mai mare dorinţă a lui, este să meargă la Londra să-şi continuie studiile.

Familia Sergiu şi Cristina Balan, sunt în Grecia de la începutul anilor 2000. “Cu probleme de genul

acesta, sunt sigură că se confruntă fiecare părinte, cînd vine timpul să-şi dea copiii la grădiniţă ori la şcoală”, ne spune d-na Cristina. Dacă unul dintre părinţi nu munceşte, atunci copilul nu este primit la grădiniţă. Asta înseamna că, micuţul poate fi îngrijit de către mama sau tata. Creşa şi grădiniţa de stat, acordă ajutor familiilor care au mai mult nevoie, adică cuplurilor unde ambii părinţi muncesc. Fata cea mare a noastră a mers pentru prima oară la grădiniţă cînd trecuse puţin de patru anişori. Adelina, în principiu a mers direct în grupa pre –şcolară. “Cu Nicoleta, fetiţa cea mai mică a fost mai uşor, deoarece direcţia grădiniţei din sectorul nostru a acceptat cererea fără nici o problemă. Îngrijorarea cea mare a fost să nu fim nevoiţi să trimitem fetele la grădiniţa sau şcoala din alte sectoare, lucru care se întîlneşte foarte des. Părinţii fac cîte două şi uneori trei cereri la grădiniţele sau şcolile unde cred că, e mai convinabil pentru ei, apoi aşteaptг doua-trei luni rezultatul’’, se destăinuie doamna Cristina. Adelina, e deja elevă în primul an liceal şi este un exemplu pentru şcoala ei. Cu media 19, ea a reuşit să se evidenţieze printre colegii săi. Îi place mult matematica, fizica şi limba greacă.

D-na Ana s-a adresat la noi cu următoarea întrebare: ‘’Cum pot fi înscrise fetele mele gemene în vîrsta de 16 ani la şcoală? Au venit ilegal în ţară şi nici nu le pot face acte deoarece eu însumi mi-am pierdut legalizarea de aproape un an’’. În cazul acesta, mama minorelor poate face cerere la Gimnaziul Intercultural din regiunea de trai, unde vor putea completa studiul obligatoriu de învăţămînt. Actele necesare sunt, Certificatul Vaccinurilor a copiilor şi actele de la şcoala primară din localitatea natală traduse în limba greacă şi avînd sigila apostila.În Grecia, grădiniюe de copii pentru vorbitori de limbă română nu sunt, deoarece costurile ar fi prea mari pentru statul elen. Vreau să remarc faputul că mulţi copiii de moldoveni din Grecia , cunosc limba maternă, vorbesc mai rar, dar ştiu să scrie în română. Acest lucru se datorează desigur grupurilor de iniţiativă, asociaţiilor, cluburilor sau altor organizaţii. În Atena spre exemplu, ore de limbă română se petrec în cadrul comunităţii române ‘Ştefan Cel Mare’’. Mai sunt şi alte aspecte foarte importante care fac dificilă aderarea în societatea greacă şi anume cel de xenofobie. Aici mă limitez doar la această mică întroducere pentru urmatorul articol al revistei, care deschide doua teme necunoscute ca termen pentru majoritatea, dar care atinge şi afectează cu certitudine toţi imigranţii.

Svetlana Lisagor-Verghis, Grecia

P

ÎMPREUNĂ MAI PUTERNICI!



istemul educaţional francez de stat este bine organizat, bine finanţat şi, în general,

la standarde medii spre mari în comparaţie cu alte state europene. Şcoala este obligatorie pentru toţi copiii cu vârste între 6 şi 16 ani. Populaţia care frecventează şcoala, de circa 13 milioane de elevi, este educată într-un sistem unificat, a cărui structură generală (şcoli, gimanzii şi lycées) a fost creată treptat, între anii 1960 şi 1970. Începând cu 1970, Franţa a asistat la o dezvoltare extraordinară a educaţiei preşcolară: toţi copiii cu vârste între trei şi cinci ani pot frecventa grădiniţele. Sistemul de stat este completat de o reţea vastă de şcoli private, inclusiv şcoli internaţionale. Deşi programa şi procesele din şcolile de stat sunt reformate cu regularitate, sistemul beneficiază de un grad înalt de consistenţă la nivel naţional, iar copii de aceeaşi vârstă pot studia aceleaşi materii şi din aceleaşi manuale în acelaşi timp. Introducerea recentă a celor şapte capacităţi asigură o abordare sistematică a predării. Există trei etape, fiecare cu durata de trei ani, care au ca scop dezvoltarea elevilor în propriul ritm, şi reducerea numărului de ani repetaţi.

Studii à la française!

Programele curente sunt:

Cycles des Apprentissages Premier(Primul ciclu de învăţămînt )Acesta include primii trei ani de grădiniţă (Maternelle), de la trei la şase ani Cycles des Apprentissages Fondamentaux(Ciclu De învăţămînt Fundamental)Acesta include ultimul an de grădiniţă şi primii 2 ani de şcoală elementară. Cursurile sunt cunoscute ca CP (Cours Preparatoire) şi CE1 (Cours Elementaire1)

Cycles des Approfondissements (Aprofundarea cunoştinţelor )

Acest ciclu include timpul petrecut la şcoală elementară şi include cursul CE2 (Cours Elementaire2), CM1 (Cours Moyen1) şi CM2 (Cours Moyen2)

S-a creat o flexibilitate a cursurilor, pentru ca un copil să poată trece la următorul ciclu chiar înainte de expirarea perioadei tipice de trei ani

sau să petreacă mai mult timp, dacă este cazul. Se aşteaptă ca toţi copii să stăpânească aceste competenţe când termină şcoala obligatorie. Sistemul de educaţie francez este puternic orientat către învăţarea structurată, cu accent pe tehnicile de învăţare tradiţionale care au ca rol ajutarea elevilor să atingă anumite standarde şi să promoveze examenele. Grija recentului guvern francez pentru instruirea la standarde de alfabetizare şi de matematică elementară a celor care termină şcoala, accentul pe matematică, citire, scriere, ştiinţe şi limba franceză nu se va schimba.

În şcolile generale, direcţia pe care se merge (repetarea unui an, mutarea într-o clasă superioară, fluxurile în schimbare) implică o procedură bazată pe dialog, în fiecare şcoală, între şcoală (profesori şi administraţie) şi familii şi elevi. Profesorii îşi exprimă opiniile în cadrul adunărilor personalului (‘conseil de classe’), iar părinţii copiilor pot contesta o hotărâre cu care nu sunt de acord.

Copii emigranţilor deobicei învaţă cu mult mai bine limba statului unde se află decît părinţii. Felicia Bădărau s-a născut în Chişinău, are opt 8 ani şi a ajuns în Franţa la vîrsta de 3 ani împreună cu părinţii săi . Mama sa, avea noţiuni de franceză încă din şcoală, dar nu o cunoştea la perfecţie aşa că a învăţat împreună cu fiica sa. Copii emigranţilor fac un an de studierea limbii franceze dacă nu o cunosc, dar nu este şi cazul Feliciei. Felicia a mers la şcoală la trei ani căci aşa este sistemul care obligă frecventarea şcolii de la vîrsta respectivă. Timp de 5 ani a reuşit să se încadreze perfect în acel sistem însuşind bine toate obiectele. Deseori copii emigranţilor au reuşite mult mai bune decît copii francezi. Acum Felicia cunoaşte bine franceza, vorbeşte româna iar cel mai important, nu are bariera între aceste două limbi. Acuma merge în CE1 adică în clasa a doua pentru noi. Părinţii se străduie să –i ofere totul copilului lor. Pe lîngă şcoala obligatorie, Felicia merge la ore de dans, unde a obţinut diplomă de gradul I, pentru cea mai bună dansatoare a anului 2010. Îi place foarte mult şi muzica . Cîntă la pian şi vioara. Felicia este un simplu exemplu care demonstrează că Sistemul Educaţional Francez funcţionează foarte bine şi este deschis spre orice naţionalitate fie emigrant din Europa de Est ori din Africa.

Elena Keo Bespalco, Paris

Sistemul de educaţie francez este împărţit în grădiniţe (Ecole Maternelle), şcoli primare (Ecole Primaire) şi gimnazii (începând cu College) până la vârsta de 15 ani, când se hotărăşte următorul pas, prin examen. Studenţii de vârf vor putea frecventa liceul (Lycée) pentru a studia pentru bacalaureat. Cei care nu obţin gradele necesare în această etapă, pot alege dintre opţiunile de educaţie vocaţională. Circa 80 la sută dintre copii îşi continuă studiile după vârsta de 16 ani.

S


ranţa are un excelent sistem de îngrijire a copiilor, care este cât se

poate de universal. De la naştere, până la vârsta de 2 ½ - 3 ani, un copil poate fi dat la o Crèche (Creşă) sau în grija unei Assistante Maternelle (Bonă). După ce copilul ajunge la vârsta de 2 ½ - 3 ani, acesta poate fi dat la o école maternelle (Grădiniţă). Niciuna dintre acestea nu este obligatorie, întrucât şcolarizarea nu este obligatorie în Franţa cât timp copilul nu a împlinit încă 5 ani. Procedura de înscriere în grădiniţele sau mai bine zis, în şcolile elementare franceze se deosebeşte de cea din Republica Moldova. Procedura e destul de uşoară şi rapidă, dar pare a fi mai rigidă şi mai delicată pe alocuri.Mai întîi se fixează un an de naştere a copiilor ce vor fi acceptaţi spre înscriere, spre exemplu, anul 2008 pentru anul curent 2011 iar părinţii acestora sunt invitaţi să îi înscrie începînd cu luna februarie sau martie şi pînă la sfîrşitul lui aprilie. De cele mai dese ori, calendarul este fixat individual de fiecare primărie. Respectarea calendarului este obligatorie, deoarece înscrierea poate fi anulată ulterior. Astfel, există riscul lipsei locurilor. Doar cei care se mută cu traiul în oraş, sunt eliberaţi de respectarea calendarului, dar şi ei pot avea o înscriere întro grădiniţă mai îndepărtată. Toată procedura sau cea mai importantă parte administrativă a ei poate fi îndeplinită într-o zi sau două, dacă toate condiţiile sunt deja îndeplinite. Orice inscripţie se efectuează doar pentru luna septembrie.Odată cu deshiderea inscripţiilor, în primul rînd se vizitează centrul municipal de sănătate sau instituţia afiliată, ce se ocupă cu evidenţa vaccinării populaţiei. Doar 5 minute mi-a luat pentru a fi imprimată lista vaccinurilor copiilor mei. Documentele care trebuie prezentare sunt: carnetul de sănătate, un extras de certificat de naştere, o dovadă a domiciliului, adică o

factură de electricitate sau altele. Deşi unele secte, sau

unii părinţi refuză, există o listă de vaccine obligatorii pentru

admiterea la grădiniţă. Inscripţia copilului la grădiniţă începe practic la naşterea sa, calendarul vaccinurilor trebuie urmărit cu perseverenţă în măsura posibilităţilor de către părinţi. În cazul în care copilul nu are vaccinurile necesare, procedura de înscriere va fi suspendată pînă la vaccinarea sa. Desigur că există şi excepţii, în cazul copiilor prea des bolnavi sau alergici, dar trebuie de negociat calm şi constructiv aceste condiţii, de explicat situaţia la primărie, nu la centrul de sănătate. Cu aceste documente la care se mai adaugă identitatea părinţilor, declaraţia de impozite, fişele de salariu, de alocaţii familiale se merge la primărie, la serviciul de şcolarizare. În cazul prezentării dosarului complet, copilul este înscris, deobicei la grădiniţa cea mai apropiată de locul de trai.Cel mai complicat le este părinţilor ce se află ilegal pe teritoriul Franţei, în această categorie intră şi deţinătorii paşapoartelor romaneşti ce nu au efectuat diligenţele cuvenite la momentul instalării în Franţa. Aici procedura diferă de la

Franceza de la

grădiniţă!

o primărie la alta, unele acceptînd toţi copii fără a denunţa părinţii lor la poliţie. În cele mai dese cazuri directorii de grădiniţe denunţă părinţii la poliţie, aceştia urmînd a fi expulzaţi.După partea admnistrativă a înscrierii, urmează cea pedagogică. Este vorba despre activităţi culturale şi sportive extraşcolare, cum ar fi cursurile de dans, de înnot etc.. Aceste înscrieri se efectuează la fel la primărie, ceea ce permite un cîştig de timp.Adaptarea copiilor la grădiniţă durează cam o lună, mai ales dacă micuţul a stat izolat cu mama acasă şi nu vorbeşte în limba franceză. În privinţa limbii, spre deosebire de vaccinuri nu este un calendar strict, unii copii vorbesc mai repede şi mai mult, alţii mai tîrziu. Pentru o adaptare mai uşoară şi o integrare mai rapidă, copilul trebuie să cunoască cel puţin cîteva expresii ca de exemplu: te rog, mulţumesc, şezi, vină aici, poftă bună, spală mînele, nu

plînge, cum te cheama ş.a.m.d. Copii învaţă undeva timp de 4 luni o nouă limbă la

nivelul de comunicare cu ceilalţi.

Fetele mele, s-au adaptat diferit, mezina mai greu, prima lună plângea cоnd o lăsam la grădiniță. În luna februarie deja vorbea

franceza. Acasă vobeam trei limbi cu ea, rusa, româna și franceza. E

dificil, dar posibil, acum iată-ne din nou în Republica Moldova, ea e la grădiniţă şi deja vorbeşte în română şi nu în franceză ca acum cîteva luni în urmă.

Olga Bâtcă, Elena Keo Bespalco

F


entru a înscrie copilul la grădiniţă trebuie să ai următoarele acte :

buletinul de identitate italian unde să rezulte locul de trai al părinţilor şi respectiv al copilului; asigurarea medicală cu indicația medicului de familie și clinica medicală de apartenență.Înscrierea copilului la grădiniță se petrece într-un mod gradual. Pe parcursul a două săptămîni copilul merge la grădiniţă împreună cu mama sa, mărind timpul aflării lui în grădiniţă cu fiecare zi, pînă la somnul de după prînz. La această fază, mama poate lăsa copilul la grădiniță liniștită, pentru că micuţul ei a trecut de bariera psihologică, care l-ar putea trauma, cand nu o mai vede pe mama sa. Deobicei părinţii îşi aleg grădinițele în apropierea casei unde locuiesc. Cineva preferă să-şi aleagă grădinița de copii mai aproape de locul de muncă. Părinţii nu sunt obligați să se adreseze la cutare sau cutare grădiniţă. Alegerea este benevolă şi autonomă.Cererile pentru grădiniţele de copii sunt înregistrate la secretariatele de la grădiniţe de obicei în luna ianuarie.La începutul lunii martie, după ce toate cererile sunt examinate, se afișează listele tuturor copiilor care au fost acceptaţi, în baza cererilor depuse de părinți.Criteriul de bază de a accepta sau nu copilul este timpul cînd a fost depusă cererea de către părinți. De asemenea depinde şi de numărul de locuri disponibile la grădinița respectivă. Dacă micuţul nu a fost înscris, el este inclus în lista de aşteptare. Părinţii sunt contactați imediat cînd apare posibilitatea de a-și înscrie copilul chiar şi pe parcursul anului.Plățile pentru grădinițe vin calculate, ținînd cont de venitul părinţilor.Fiecare părinte este invitat să prezinte


o declarație de venit, care se numeşte ISEE şi prezintă situaţia economică a familiei pentru fiecare membru a acesteia. Declaraţia ISEE este accesibilă la fiecare oficiu sindical sau Patronat Sindical, este absolut gratuită și oferă părinților reduceri la taxele pentru grădinițe, şcoală şi la Universitate. De asemenea declarația ISEE oferă reduceri la achitarea serviciilor pentru ospătarii la aceste instituţii, rambursarea pentru cărţile de studii, oferă posibilitatea de a face cereri pentru Bursele de Studiu la toate nivelele, obţinerea bonurilor de plată pentru lumină, căldură, gaz şi apă şi rambursarea unei părţi din chirie.

Cum putem înscrie copilul la şcolile din Italia ?

Accesul copiilor la şcolile italiene este asemănător cu cel de la grădinițe. Cererea pentru înscrierea copilului la şcoală este depusă de părinți în luna ianuarie-februarie. La sfîrșitul lunii mai, începutul lunii iunie toți copiii sunt invitaţi la şcoala împreună cu părinţii pentru a susține un examen oral, sau o convorbire cu pedagogii, unde se apreciază nivelul de pregătire a copilului. Documentele necesare sunt aceleaşi ca și la grădinițe.

Ce se întamplă în cazurile cînd ambii părinții sunt clandestini?

Statul italian are legi

rigide în privinţa imigranților, dar odată ce copilul este născut în Italia în familia unor părinți clandestini, acestuia nu i se încalcă dreptul la studii. Problema este că micuții nu sunt admişi la o grădiniţă de stat ci doar la una privată, care deobicei sunt conduse de către măicuţe de diferite religii, catolică, dominicană etc.Plata pentru aceste grădiniţe este aceeaşi ca şi la grădinițele statale. Procesul de integrare a copiilor moldoveni în societatea italiană este particulară și individuală, diferă de la caz la caz.

Potrivit Institutului de Statistică din Piemonte, numărul total de înscrieri a copiilor de emigranți la scolile superioare de primul și al doilea nivel este distribuit în felul următor:

România- 15.386 copii, R. Moldova- 1.546 copii

În ceea ce priveşte determinarea profilului de studiu, alegerea copiilor are următorul aspect:Instituţiile tehnice superioare- 39 % imigranţi, 33,8 – italieniŞcoli profesionale - 38% imigranţi, 19,8 % - italieniLicee știinţifice şi magistrale- 20,8 % imigranţi, 42,8 % - italieniLicee artistice – 2,2 % si respectiv 3,7 % italieni

Toate aceste cifre demonstrează cum nu se poate mai bine, că copiii din familiile imigranților preferă mai degrabă să muncească, decît să înveţe pentru a nu fi dependenți de banii părinților.

Natalia Petică, Torino

Cum să ne înscriem copiii la grădiniţe şi şcoli în Italia?Copiii în Italia pot fi înscrişi la grădiniţă de la vîrsta de trei luni! Toate grădiniţele se împart în următoarele categorii: grădiniţa, aşa zisa “nido”, în traducere ar fi “cuib” şi “scuola di infanzia”, ceia ce ar însemna şcoala pentru copii sau grădiniţele pentru copii de la 2 la 6 ani.

P


nisoara, 16 ani, Torino: Sunt în Italia de 7 ani, am venit aici pentru

ca în acest oraş munceau părinţii mei. Aveam 9 anişori pe atunci. Am mers la şcoală iar acum sunt deja studentă la anul 3 la Liceul Ştiinţific din Torino. Am frecventat corul pentru copii “0-18” din Torino sub conducerea marelui dirijor George Guiot. Acest cor de copii a luat parte şi la Concertul de binefacere “Să ajutăm Moldova”, pe care l-a organizat Asociaţia “Plai” în ajunul Crăciunului. Este important ca în viaţă să reuşeşti să acumulezi cît mai multe experienţe, căci mai devreme sau mai tîrziu aceste experienţe îşi vor aduce fructul lor.

Virginia G. 12 ani, Torino Am sosit în Italia cînd aveam 7 anişori. Ca şi toţi copiii am avut probleme cu limba italiană, dar cu ajutorul mamei, a profesorilor de la şcoală şi a prietenilor italieni am reuşit să trec repede peste acest obstacol. În paralel cu şcoala, de 5 ani frecventez lecţii particulare la şcoala de dans “Nuovo step danza” di Patrizia Crepaldi din Torino. Am avut ocazia să i-au parte la Concursul Nazional оn Italia (Lecco) de dans clasic, unde am cîştigat şi o Diplomă de Onoare. Cu părere de rău această pasiune a mea devine tot mai grea pentru familia noastra: eu locuiesc cu mama şi frăţiorul meu mai mare. Preţurile sunt destul de mari ( plata lunară pentru şcoală de dans este de 100Ђ, doar o pereche de încălţăminte costă 50 euro, rochiţa pentru concerte a avut un cost greu- 300Ђ !) Acum am început să mă ocup şi la cercul de dans ţigănesc de pe lîngă Asociaţia “Basarabia”, aici costurile sunt reduse la minim!Îmi pare foarte rău, că visul la o scenă mare va trebui să-l închid pentru totdeauna într-un sertăraş ascuns!

Gheorghe şi Ana, părinţi, Torino Am adus copiii noştri оn Italia, un bгiat şi o fetiţă, la vîrsta de 9 şi 12 anişori. Nu am avut probleme pentru a ne înscrie copii la şcoală, dar a fost greu confirmarea aceluiaşi an de studiu ca şi în Moldova. De fapt fiica noastră mai mare a fost nevoită să repete încă odată ultimul an de şcoală primară, din simplul motiv, ca să poată merge cu o bază mai solidă în clasele succesive de la şcoala medie. Cu părere de rău am mai auzit şi alţi părinţi, care au avut această dificultate şi e un mare păcat, cг pierd anul de studiu, deoarece copii sunt capabili să înfrunte fără greutăţi orice materie iar limba o învaţă foarte repede.

Victor şi Eugenia, părinţi, TorinoAm adus la Torino feciorul nostru la 12 ani. Timp de trei ani a reuşit să meargă la şcoala medie, pe care a absolvito foarte bine. Acest fapt ne-a făcut sa ne gîndim, că ar fi bine să înscriem băiatul la un Liceu Ştiinţific.Am observat însă, că mediul de la acest Liceu era foarte diferit de cel de la şcoala medie. Aici erau înscrişi doar copiii din familii de o anumită poziţie socială: medici, avocaţi, judecători, profesori etc. Comportamentul profesorilor faţă de feciorul nostru era foarte divers în comparaţie cu ceilalţi copii. După cîteva luni de studii, băiatul s-a pomenit a fi cel mai rău elev din clasă. Lucrările de control erau evaluate doar cu insuficienţe! Am fost invitaţi la şcoală, unde ni s-a propus în mod deschis, să achităm lecţii suplimentare cu plată, evident, dacă dorim ca feciorul să nu piardă anul de şcoală. Era peste puterile noastre să înfruntăm aşa o cheltuială şi am fost constrînşi să schimbăm baiatul de la Liceul Ştiinţific la un Institut Tehnic Comercial,

unde exact după două zile de frecvenţă a făcut o lucrare de control la matematică, obţinînd o nota de 8,5! Programul la Şcolile Superioare din Italia este egal în primii doi ani pentru toate şcolile! Acum ne întrebăm: cine avea dreptate- cei de la Liceul Ştiinţific, care au evaluat cunoştinţele băiatului cu 2,5 sau cei de la Institutul Tehnic Comercial, care au apreciat aceleaşi cunoştinţe cu 8,5?Este trist, că copiii noştri trebuie să-şi facă studiile în şcolile Tehnice şi Şcolile Profesionale, chiar dacă au aptitudini nu mai scăzute decît ale italienilor!Este o formă de rasism nevăzut şi neobservat, dar trăit prin experienţele proprii în diverse familii de emigranţi!Păcat….

Francesca V. regizor de teatru la Şcoala “Primo Levi”, Torino Sunt regizor de Teatru la Liceul Ştiintific Primo Levi”de 5 ani. În spectacolele, pe care le aducem în scenă sunt încadraţi şi copii de la 15-18 ani. Avem doar o singură fetiţă, moldoveancă, ce frecventează teatrul deja de trei ani. Este foarte capabilă şi promiţătoare! Este una dintre cele mai active fetiţe din teatru! Exemplul ei este cu părere de rău unicul, pentru că alţi copii din familiile emigrante sunt mult mai închişi către activităţile extraşcolare în general, nu numai faţă de teatru. Copiii emigranţi simt pe pielea lor dificultăţile materiale prin care trec familiile lor, deaceea se maturizează la o vîrstă foarte fragedă! Nu este un caz unic să întîlneşti vara copii moldoveni sau de alte naţionalităţi în şantierele de construcţii sau la restaurante şi cafenele. Asta în timp ce semenii lor italieni, merg cu părinţii lor sau cu buneii la mare, la munte la odihnă !

Natalia Petică, Torino

Impresii de la şcoala din Italia! A


n timp ce în Europa se pune tot mai mare accentul pe adevărata bogăţie,

ce o constituie diversitatea culturală şi pe integrarea celor imigraţi, în Spania se pare că sloganul “Uniţi prin diversitate” aşa şi nu a fost auzit. Aici se promovează numai o asimilare impunătoare şi crudă. Mai mult ca atît, în Spania, a aparut şi o nouă categorie de imigranţi “imigranţii care niciodată n-au imigrat”, adică cei care născut aici. Astfel, atît copii veniţi, cît şi cei născuţi pe loc, sunt sortiţi să nu aibă sau să aibă o identitate diferită de cea a spaniolilor. Ei sunt catalogaţi drept o rasă inferioară, discriminare ce se trage încă de pe vremea lui Columb. Deşi guvernul central, forţat de fenomenul îmbătrînirii populaţiei, încearcă să stimuleze prin diverse politici natalitatea şi dezvoltarea acestora, guvernele locale (în mîinile cărora se află puterea de a decide) se pare că au alte priorităţi. Aşa că, în prezent, în unele regiuni autonome, se pot întîlni părinţi (chiar dacă instituţiile judiciare le-au dat cîştig de cauză) care sunt nevoiţi în continuare să-şi menţină copiii acasă din imposibilitatea de a

Întîi minori şi apoi stranieri!Un copil este un copil oriunde nu s-ar afla, indiferent de situaţia sa, dacă este sau nu documentat.

găsi o şcoală cu predarea în limba spaniolă. Bineînţeles, de pe urma acestor discrepanţe, cel mai mult au de suferit copiii, a căror părinţi din motive de muncă, sunt nevoiţi să se deplaseze în alte regiuni. Cei norocoşi sau care totuşi merg la riscul de a-şi da copilul la o grădinţă unde se vorbeşte o altă limbă decît spaniola, pentru a-şi înmatricula copilul, la grădiniţa publică, trebuie să consulte pagina web a Primăriei localităţii, unde îşi au reşedinţa (condiţiile pot varia de la o localitate la alta). În general este nevoie de următoarele acte:

• Sa fiţi înscrişi la evidenţă la această Primărie• Fotocopia livretului de familie• Să munciţi şi să prezentaţi ultima foaie de salariu• Certificat de la întreprinderea la care munciţi• Să autorizaţi Primăria în scris să verifice datele Dvs. fiscale• Carnetul de vaccine a copilului• Să achitaţi o taxă în jur de 100 €/lunar

Ar fi de menţionat că perioada înscrierii durează aproximativ de pe 15 pоnг la 30 aprilie. Listele definitive a celor admişi de regulă sunt afişate la începutul lunii iunie. În cazul în care copilul Dvs. a fost admis, trebuie să formalizaţi înscrierea în termenii stabiliţi, în caz contrar, pierdeţi locul.2. Grădiniţa privată(condiţiile pot varia de la o localitate la alta):

• Carnetul de vaccinuri a copilului

• Să suportaţi o taxă care poate varia de la 350 € pîna la 800 Ђ lunar.În cazul grădiniţelor private nu există termeni, important este să fie locuri disponibile şi să puteţi suporta suma lunară. În ambele cazuri, se impune ca copilul să aibă o vîrstă de cel puţin 3-4 luni. Părinţii ar trebui să mai ştie că deşi conform legislaţiei copilul lor este obligat să fie şcolarizat de la 6 ani, nefrecventarea şcolii pînă la această vîrstă poate atrage complicaţii în momentul renovării permisului de şedere sau în cazul altei proceduri administrative. Condiţiile pentru şcolarizare sunt similare cu cele de înscriere la grădiniţă şi pot varia de la o localitate la alta.Copiii noştri petrec mult timp singuri, nu au rude care să aibă grijă de ei, iar părinţii practic nu au timp să le acorde atenţia necesară. Totuşi copii imigranţilor, de cele mai multe ori devin mai independenţi, mai maturi, sunt obişnuiţi să-şi asume responsabilităţi, se ocupă de sarcinile domestice şi dedică o bună parte a timpului său activităţilor extraşcolare pentru a îmbunătăţi limba spaniolă şi a putea fi în rînd cu semenii lor. Despre copiii imigranţi la şcoală se vorbeşte că: sudamericanii obişnuiesc să aibă grave deficienţe de şcolarizare; marocanii se confruntă cu bariera lingvistică şi diferenţele religioase, fetele sunt puţin participative; chinezii sunt caracterizaţi ca muncitori foarte organizaţi şi respectuoşi cu bune cunoştinţe în matemátică şi muzică, iar ai noştri au un nivel cultural mai înalt ca cel al spaniolilor şi le este greu să se împace cu lipsa disciplinei la lecţii. De asemenea, profesorii vorbesc despre copiii moldovenilor, ca fiind elevi “cu o motivaţie înaltă şi respect faţă de instituţia şcolară”.

Marcel Macarie, Barcelona


Î

n acest an ca niciodată, basarabenii din Spania s-au pregătit şi au participat activ la slujba de Paşte. Spre exemplu

numai la biserica ortodoxă din Barcelona de pe strada Antoni Maria i Claret, aproximativ 500 de moldoveni, au avut posibilitatea să asiste la slujbă. Numărul sporit al moldovenilor sumat la creştinii ortodocşi de alte nationalităţi, a făcut ca o biserică atît de mare să nu-i poată găzdui pe toti cei prezenţi. Părintele Aurel Bunda a împărţit lumina Domnului tuturor creştinilor atît în interiorul bisericii, cît şi în stradă. Aici am avut posibilitatea să vorbim şi cu unii concetăţeni de-ai noştri.

Tatiana Marcova, originară din Orhei, ce se află de 4 ani la muncă în Spania şi ne-a spus că:Îmi este departe să vin pînă aici, dar şi nici timp nu am, fiindcă muncesc toată săptămîna, de la ora 6.30 ies din casă şi revin la 21.00 şi numai luni am o zi liberă. Însă în acest an, am avut norocul că şi Paştele catolicilor a coincis cu al nostru şi patronul ne-a dat liber. Mă bucur foarte mult că am avut această posibilitate, pentru că nu am mai fost la biserică de cînd sunt în Spania. Tare aş vrea să fie bine la toţi

şi la noi în ţară să se mişte ceva, că i-am lăsat pe cei de-acasă singuri, dar şi eu nu mai pot lucra, nu mă mai ţin picioarele. Poate se va schimba odată situaţia ca să mă pot întoarce acasă la ai mei.”Liliana Varză din Nisporeni ne-a împărtaşit următoarele:Noi acasă tot timpul am sărbătorit Învierea Domnului, aşa am prins de la părinţi că în această zi să mergem la biserică şi să sfinţim cozonacul şi ouăle roşii şi să ne întoarcem acasă cu lumină sfîntă. Acum, chiar dacă suntem departe de casă, şi chiar dacă ritul e puţin mai diferit decît al nostru din Moldova, eu în această zi deosebită,

tot aici mă aflu - în lacaşul Domnului. Hristos a Inviat!”Eugen Straicu din Chişinău ne spune:Noi venim de departe, tocmai din Tarragona. Ne-am reunit 3 familii şi am venit împreună, că aici drumurile trebuiesc plătite, nu e ca la noi. Am venit să mă rog pentru toţi. Şi pentru ai mei de acasă, pentru Alianţă, dar şi pentru comunişti. Of, poate s-or gîndi şi ei un pic la noi... Nu am fost foarte credincios şi nici acum nu cred mult, dar după ce vin aici, mai plîng puţin în suflet, mai aprind o lumînare, mai ascult puţin slujba, mi se face mai uşor pe inimă, dar şi puteri îmi mai dă, să mai înfrunt o săptămînă de muncă. Numai faptul că aud în jur vorbe moldoveneşti, mă face mai vesel şi mă simt ca acasă într-un fel.”Numărul mare al creştinilor veniţi să i-a din lumina Domnului, aflaţi inclusiv şi pe stradă în faţa bisericii, a trezit şi curiozitatea băştinaşilor.Jordi Sanchez Trias, un spaniol catolic n-a spus că: “Este foarte interesant ceea ce se petrece aici. Vă invidiez în bunul sens al cuvîntului. Vă mărturisesc că îmi place atît ritul, cît şi comportamentul educat al celor prezenţi. Noi catolicii de aici, graţie istoriei zbuciumate, suntem mult mai familiarizaţi cu cultura musulmană decît cu cea “soră” ortodoxă şi e regretabil mai ales acum cînd văd ce am pierdut.”

Marcel Macarie, Spania

Lumina de Paşte din Barcelona! Evenimentele diasporei

Î

www.prodiaspora.md


Interviu

Totodată, ministerul a promovat în Guvern proiectul Acordului privind negocierea în domeniul migraţiei de muncă cu Federaţia Rusă. Acest acord va asigura cetăţenilor noştri respectarea drepturilor: să nu fie discriminaţi prin salarizare, să li se asigure drepturile sociale. Am început discuţiile despre un acord în domeniul migraţiei de muncă şi cu Italia. Guvernul acestei ţări acordă anual o cotă pentru 6500 de persoane care doresc să emigreze la muncă în Italia. Pînă în prezent, R. Moldova a utilizat această cotă pentru legalizarea cetăţenilor săi care se află ilegal în Italia.

L.P. Se aplică aceste acorduri, în ce măsură şi cît de informaţi sunt imigranţii noştri despre aceste acorduri ?

V.B. Din momentul în care aceste acorduri sunt ratificate, ele devin funcţionale. Ca principiu de bază, aceste Acorduri prevăd plata contribuţiilor de asigurări sociale într-un singur stat contractant – şi anume statul în care lucrătorul migrant îşi desfăşoară activitatea. Respectiv, la atingerea vârstei de pensionare, fiecare stat participant la acord, va totaliza perioadele de asigurare, realizate pe teritoriul ambelor state, însă va achita partea de pensie calculată pentru perioada de cotizare la sistemul public de asigurări sociale, realizată pe teritoriul propriu, iar lucrătorul migrant va beneficia de prestaţiile dobîndite pe teritoriul statului de domiciliu.

L.P. Ce asistenţă acordă statul copiilor a căror părinţi sunt plecaţi peste hotare ?

V.B. O preocupare actuală a ministerului constă în elaborarea unor mecanisme eficiente de monitorizare şi responsabilizare a părinţilor migranţi vis-a-vis de exercitarea de către aceştia a obligaţiilor părinteşti faţă de copiii lăsaţi în ţară. Pentru protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părinţilor Guvernul a aprobat un Plan naţional de acţiuni care prevede un şir de activităţi atît de modificarea şi completarea cadrului legislativ şi normativ cu prevederi privind responsabilizarea părinţilor, inclusiv celor plecaţi peste hotare, în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor copiilor, cît şi asistenţă, acţiuni de profilaxie şi prevenire.

În acelaşi timp, cetăţenii Republicii Moldova, care se angajează legal la muncă peste hotarele ţării sînt obligaţi la înregistrarea contractului individual de muncă la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă să prezinte copia documentului de confirmare privind luarea în evidenţă a copiilor minori care rămîn în ţară, document emis de organul competent de protecţie a copiilor din raionul/sectorul de domiciliu al părinţilor.

Astfel, prin aceste metode, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei promovează respectarea drepturilor copiilor şi asigurării protecţiei sociale a acestora de consecinţele negative ale migraţiei părinţilor.

Dacă copilul urmează să rămînă în ţară fără

L.P. R. Moldova are semnate un şir de acorduri cu privire la activitatea de muncă şi protecţia socială a cetăţenilor R. Moldova încadraţi temporar în străinătate. Cu ce ţări avem astfel de acorduri şi dacă în ultimul an au mai fost semnate acorduri noi?

V.B. Asigurarea cu pensii a cetăţenilor moldoveni care muncesc peste hotare este o prioritate în activitatea ministerului şi presupune negocierea şi încheierea acordurilor în domeniul securităţii sociale. Aceste documente, elaborate în baza Convenţiei Europene de Securitate Socială, permit persoanei care activează legal pe teritoriul altui stat să primească partea sa de contribuţii indiferent de locul domiciliului. Adică, cetăţeanul moldovean care munceşte legal peste hotare va putea să primească pensie chiar dacă îşi va schimba locul de trai. În baza acordurilor bilaterale, migranţii pot beneficia de prestaţii în caz de boală şi maternitate, accidente de muncă şi boli profesionale, prestaţii de invaliditate (pensii şi indemnizaţii), pensii pentru limită de vîrstă, pensii de urmaş, ajutoare de deces şi ajutoare de şomaj. Pînă în prezent Republica Moldova a semnat Acorduri în domeniul securităţii sociale cu patru ţări: Bulgaria, Portugalia, România şi Luxemburg. Suntem în proces de negociere a acordurilor similare cu Polonia, Cehia şi Austria. Avem o deschidere totală a Ţărilor Baltice, Greciei, Turciei, Italiei, Belgiei şi Ungariei.

Nu putem stopa proces continuu de circulaţie a migranţilor. Noi trebuie să asigurăm dreptul cetăţenilor la muncă peste hotare, confirmat prin acorduri, şi să uşurăm procesul de angajare în câmpul muncii. Aici un rol deosebit îl are diaspora noastră. Suntem în contact cu diaspora din Italia, Portugalia, Grecia, dar nu aşa cum vrem noi, deocamdată. Care este situaţia migrantului moldovean și ce îl așteaptă acasă? Răspunsul la aceste și alte întrebări le găsiţi în interviul acordat revistei „ProDiaspora” de ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Valentina Buliga

Valentina Buliga: “Nu putem stopa procesul continuu de circulaţie a migranţilor şi trebuie să le asigurăm dreptul la muncă peste hotare”

Interviu de Liliana Pavel


reprezentant legal Secţia/direcţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familie specifică în certificatul eliberat solicitantului forma de protecţie care va fi aplicată copilului, în lipsa părintelui.

L.P. R. Moldova are o Concepţie a politicii migraţioniste. Din păcate, cetăţenii R. Moldova aflaţi peste hotare nu o prea cunosc. Puteţi să ne spuneţi care sunt principalele prevederi ale concepţiei?

Nu putem stopa proces continuu de circulaţie a migranţilor. Noi trebuie să asigurăm dreptul cetăţenilor la muncă peste hotare, confirmat prin acorduri, şi să uşurăm procesul de angajare în câmpul muncii. Aici un rol deosebit îl are diaspora noastră. Suntem în contact cu diaspora din Italia, Portugalia, Grecia, dar nu aşa cum vrem noi, deocamdată. Totodată, considerăm a fi un pas important în direcţia protejării drepturilor cetăţenilor R. Moldova care doresc să plece la muncă în străinătate prevederea în lege a clauzelor minime ce trebuie să le conţină contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul străin.

L.P. Ce modificări credeţi că trebuie făcute ca această concepţie să fie cunoscută şi să dea şi rezultate ?

În cadrul misiunilor diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova au fost create centre de informare a cetăţenilor unde sunt puse la dispoziţia solicitanţilor informaţii consulare, informaţii despre statutul de acreditare, ştiri din R. Moldova, pliante şi postere privind noile oportunităţi economice şi de angajare în câmpul muncii în R. Moldova. Totodată, este acordată asistenţă lucrătorilor migranţi reîntorşi şi membrilor familiilor acestora în vederea reintegrării lor pe piaţa muncii în R. Moldova prin pregătirea profesională şi recalificare, precum şi oferirea de consultaţii privind investirea surselor financiare câştigate în propriile afaceri.

L.P. În ce măsură ministerul colaborează cu asociaţiile de migranţi? Ce evenimente au mai fost organizate ? Se organizează tîrguri de muncă? Cîte şi care este impactul acestor acţiuni ?

V.B. Cea mai gradioasă întîlnire a tuturor asosiaţiilor de migranţi a avut loc în toamna

anului trecut cînd, la Chişinău s-a desfăşurat Congresul Diasporei. Acest eveniment a reunit reprezentanţi ai diasporei moldovenilor din diverse ţări, cu care ne-am întîlnit, am discutat, le-am ascultat doleanţele şi propunerile.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, instituţie aflată în subordinea ministerului a organizat trei tîrguri de informare a cetăţenilor moldoveni, care trăiesc şi muncesc temporar în oraşele Berlin, Nurnberg (Germania) şi Roma (Italia). În cadrul evenimentelor, participanţii au fost informaţi despre piaţa forţei de muncă în

V.B. Sigur, că propunem să menţinem şi dezvoltăm programele existente, ne dorim mai multă iniţiativă din partea conaţionalilor noştri de peste hotare şi, ar fi ideal ca în fiecare misiune diplomatică a Republicii Moldova de peste hotare să existe cîte un ataşat pentru muncă şi securitate socială, care ar facilita soluţionarea problemelor existente la acest capitol.

L.P. R. Moldova are o strategie de atragere a migranţilor în ţară? Cît de eficientă este şi dacă sunt careva rezultate ?

Republica Moldova şi oportunităţile de reintergare pe piaţa muncii. Scopul acestor campanii de informare este de a stabili şi menţine legătura cu cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare, de a comunica direct şi de a-i informa despre situaţia actuală pe piaţa forţei de muncă şi tendinţele de dezvoltare ale acesteia, cadrul legislativ al pieţei muncii şi instituţiile statului care promovează politicile şi programele de dezvoltare ale pieţei forţei de muncă, posibilităţile de reintegrare a cetăţenilor aflaţi în străinătate, etc. Aşi mai adăuga că Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) prin ,,Programul PARE 1+1”.

L.P. Ce vă propuneţi pentru a consolida comunitatea moldovenească peste hotare şi pentru a o implica mai activ în viaţa politică şi economică din R. Moldova?

V.B. Sondajele arată că 80% din migranţi ar dori să se întoarcă acasă, dar cu o singură condiţie, ca lucrurile în ţară să se schimbe. Să le oferim şansa să înceapă o mică afacere, să le oferim locuri de muncă. Din păcate, R. Moldova trebuie să devinăatractivă pentru propriii săi cetăţeni. Faptul că nu au putut participa la vot la alegerile parlamentare din 5 aprilie şi 29 iulie îi izolează într-un fel de viaţa politică din ţară. Astăzi, migranţii participă într-un fel la viaţa economică prin contribuţiile la buget venite din remitenţe. Însă, ei se întorc cu altă mentalitate şi alte idei pe care le văd în afara ţării şi aduc aceste schimbări şi la noi în ţară.


e 8 mai a avut loc a 20-a ediţie “Festivalul Popoarelor” .

Un eveniment tradiţional organizat de Dioceza din Roma şi Preoţii Scalabrini în Piazza San Giovanni în Laterano. “O zi fără frontiere” acesta sloganul ales pentru 2011.

Duminică Piața San Giovani, inima oraşului Roma a bătut mai tare ca niciodată, căci eram prezenţi în piaţă reprezentanţi a 35 de comunităţi etnice din capitală şi diverse organizaţii de voluntariat şi care activează în favoarea migranţilor. Un eveniment care a unit sub umbrela sa, copii şi părinţi, prieteni, şi zeci de oaspeţi ai capitalei, reuniţi în numeroasele activităţi pregătite de organizatori.Dis-de-dimineaţă, zeci de tineri voluntari, selectaţi pe sprânceană au început amenajrea corturilor şi au transformat spre amiază Piaţa San Giovani .

“O zi fără frontiere”, sloganul ales pentru 2011

Programul zilei a inclus concerte, dezbateri în ce priveste migraţia, expoziţii, mâncare tradiţională şi jocuri pentru copii. Acestea au fost doar câteva din elementele care au înfrumusețat sărbătoarea. La deschiderea oficială a evenimentului corturile comunităţilor au fost vizitate de către Preşedintele Provinciei din Roma, Nicola Zingaretti, care a fost însoţit de părintele Gaetano Saracino, unul dintre promotorii evenimentului. S-a oprit şi la cortul nostru , a discutat despre prezenţa moldovenilor în Italia şi anume în zona Lazio-Roma. “Este o petrecere minunată şi o posibilitate de a înţelege realitatea migranţilor din Roma, de a cunoaşte cultura şi traditiile lor ”, a spus Zingaretti. Activităţile ulterioare au marcat o duminică frumoasă . Corturile celor 35 de etnii din Roma au oferit o informaţie amplă despre activităţile

care le realizează, cultură şi tradiţiile lor. Deliciile culinare ale moldovenilor au impresionat multă lume. Nu au fost lipsit sarmalele cu frunză de viţă-de-vie şi plăcintele cu brânză şi mărar, care au fost pregătite cu mare dragoste de către reprezentanţii comunităţii noastre de aici de la Roma, şi anume voluntarii Larisa Bînzar, Emilia Gramatic, Ala Serebrean, Anastasia Gancian, Lidia Bolfosu şi Valentina Scafari. De asemenea în cortul RM au fost expuse obiecte din ceramică tradiţionale, butoiaşele, strugurii de poamă, icoane , covoare, prosoape , dulciuri şi desigur informaţie utilă pentru conaţionalii noştri.

Basarabenii au uimit Roma…

La realizarea programului cultural din anul acesta au luat parte şi copiii noştri -generaţia a doua de emigranţi, care au urcat pe scenă cu mândrie pentru ţara lor de origine. Copiii noştri au dus drapelul, prosopul cu colac, ne-au

FESTIVALUL POPOARELOR”O ZI FĂRĂ FRONTIERE” LA ROMA

Evenimentele diasporei

P


reprezentat tradiţia. Basarabenii s-au prezentat cu două melodii interpretate de Isabelle Haile, o tânără basarabeancă talentată, care studiază în anul trei la liceul ştiinţific “Francesco D’Assisi” şi este studentă şi la Academia Natională “Santa Cecilia”. Isabelle mai face parte şi din corul ARAMUS de pe lângă biserica „ Santa Maria degli Angeli e dei Martiri” din Roma. Isabelle a emoţionat tot publicul cu melorda Lie Ciocirlie iar piesa „Dă,Doamne , la om noroc” de Zinaida Julea a reuşit să-i facă pe toţi spectatorii să se prindă într-o horă moldovenească. Era impresionant să vezi cum lumea aceea multicoloră, persoane de diferite vârste, religii şi culturi joacă o horă din Moldova. A fost prezentă şi Ambasada Republicii Moldova de la Roma. Toţi au rămas încântaţi de lucrările

manuale în special iconiţe în lemn realizate de preotul Anatolie Gîrbu din satul Revaca, care de nenumărate ori şi-a expus lucrările la Roma. Şi Rodica Druţă şi-a expus lucrările. Ea învaţă la Facultatea de Arte plastice, decorative și design a Universității „George Enescu”. Pe lângă tablouri, mai pictează și icoane pe lemn. A deprins meșteșugul de la maestrul său Gheorghe Scutaru, un cunoscut pictor ieșean.

Participarea Republicii Moldova la „Festa dei Popoli” a fost asigurată de câteva asociaţii de basarabeni aflaţi în Italiacare activeaza aici la Roma: „A.N.I.M.I”, „Assomoldave”, “Dacia”, „Gazeta Basarabiei” şi „Doina”.Se aduc mulţumiri conaţionalilor noştri care au

contribuit cu ajutorul lor: Aurica Danalache, Liuba Zavatin , Liliana Verlan, Victor şi Elena Druţă, Mihail Buruianov, Stela Balan, Jana Renita, s.a.

http://festa-popoli-casa-mare-moldova.blogspot.com

Pentru Pro Diaspora din Roma:

„AssoMoldave”Tatiana Nogailic

Tel: 0039 3294754598Skype: nogailic

E-mail: [email protected] http://asomoldave.blogspot.com/

http://www.youtube.com/assomoldavehttp://picasaweb.google.it/assomoldave

http://www.facebook.com.Assomoldave



eprezentanți ai comunității moldovenilor în Franța l-au luat la întrebări pe 12 aprilie,

pe premierul Vlad Filat, care s-a aflat într-o vizită la Paris. Ei au vrut să afle despre aderarea Republicii Moldova la spaţiul aerian european comun și despre procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE.

Vlad Filat luat la întrebări de diaspora din Franţa !

Întrebările au fost formulate în cadtrul unei întrevederi a premierului moldovean cu diaspora moldovenilor din Franţa. Vlad Filat a spus că speră ca din luna iunie vor demara negocierile pe marginea aderării R.Moldova la spaţiul aerian european comun, iar până la finele anului curent ar putea fi semnat un acord în acest sens. Cât privește negocierile

privind liberalizarea regimului de vize cu UE, premierul a menționat că Planul de Acţiuni în acest domeniu se realizează în termenele stabilite, ceea ce oferă certitudine că procesul început se va finaliza cu succes.„Liberalizarea regimului de vize noi nu o privim doar prin prisma dreptului cetăţenilor moldoveni de a circula liber în UE. Este şi o posibilitate pentru cetăţenii noştri aflaţi în UE de a reveni acasă. Avem ambiţia necesară şi muncim pentru a atinge obiectivul propus”, a spus Vlad Filat, citat de Serviciul de presă al Guvernului.Referindu-se la vizita sa în Franţa, prim-ministrul a spus că aceasta are o puternică tentă economică, menţionând că investiţiile franceze în R.Moldova sunt efectuate de companii serioase, care pot servi drept exemple de succes pentru cei ce doresc să vină în ţara noastră.Ambasadorul Republicii Moldova în Franţa, Oleg Serebrian, prezent la eveniment, a precizat că este a două vizită în Franţa a unui prim-ministru moldovean, prima având loc în anul 1999. Serebrian a lăudat comunitatea moldovenilor din Franţa care este caracterizată de un pronunţat activism politic , menționând că Franţa este a doua ţară gazdă pentru studenţii din Republica Moldova ,după România, aici făcându-şi studiile la moment peste o mie de tineri.

www.arena.md

ultor moldoveni aflaţi pe teritoriul Italiei le este dificil şi costisitor să

se adreseze la Ambasada Moldovei de la Roma sau la Consulatul General din Bologna pentru asistenţă. Pentru facilitarea accesului cetăţenilor la reprezentanţele moldoveneşti în Italia, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a iniţiat proiectul „Ambasada vine mai aproape de tine”. Proiectul presupune deplasarea periodică a funcţionarilor consulari pentru a presta servicii consulare „în teren”, în oraşele mai îndepărtate de reprezentanţele consulare şi Ambasadă, unde concentraţia

Ambasada vine mai aproape de tineVizita Consulului Nicolae Nucă la Torino

cetăţenilor moldoveni este destul de mare.În cadrul acestui proiect Consulul General de la Consulatul Republicii Moldova din Bologna, Nicolae Nucă a efectuat o deplasare în oraşul Torino. Vizita a fost organizată în comun acord cu sindicatul ACLI din Torino. Am reuşit să vorbim cu domnul Consul imediat după întălnirea cu moldovenii din Torino.

Domnul Consul, care a fost afluenţa cetăţenilor moldoveni în această zi pentru a obţine servicii consulare la Torino?

Astăzi au apelat la servicii consulare mai bine de 65 de persoane, rezidente în oraşul Torino şi în împrejurimi, dintre care o mare majoritate au dorit doar obţinerea informaţiilor privitor la întrebările care îi frămîntă la moment.Care a fost problema cea mai acută, care aţi reuşit s-o soluţionaţi la Torino?35 de persoane s-au adresat pentru a obţine un document valabil pentru copiii, care nu sunt incluşi încă în paşapoartele părinţilor. Acest serviciu a fost sistat începînd cu 07/01/2011, dat fiind faptului, că a intrat în vigoare Legea cu privire la eliberarea paşapoartelor bio-

R

M


metrice. În prezent unica soluţie este de a elibera părinţilor Certificatul de Cetăţenie pentru copii, un document, care atestă identitatea copilului cu indicarea maternităţii şi paternităţii acestuia.Acest Certificat este eliberat în baza Certificatului de naştere a copilului, apostilat la Tribunal cu indicarea maternităţii şi paternităţii copilului, două fotografii color a copilului şi este recunoscut de toate oficiile de Questura pentru străini din toate localităţile italiene în cazul cînd părinţii depun cerere pentru prelungirea Permisului de şedere în Italia. Este o soluţie temporară, dar spre bucuria tuturor efectivă în tot teritoriul italian.

De ce aţi apelat la serviciile sindicatului ACLI şi nu aţi mers pe calea tradiţională: colaborarea cu asociaţiile din teritoriu?În ultimul timp, cu părere de rău, multe dintre

asociaţiile din teritoriu, nu numai la Torino, dar şi în alte oraşe, sunt destul de antagoniste între ele. Ca să nu ducem lumea în eroare, am încercat să găsim un partener neutru, care ar trata în egală măsura toţi cetăţenii noştri, indeferent de faptul, la care asociaţie de moldoveni aparţine. Este o experienţă pozitivă, care a funcţionat foarte bine şi în cazul deplasării noastre la Bresia, deaceea am hotărît s-o aplicăm şi la voi, la Torino. Vroiam să mulţumesc mult conducerii Sindicatului ACLI din Torino d-l De Leo pentru condiţiile, pe care ni le-a creat: spaţiu, internet, telefon, fax etc.. Sperăm într-o colaborare pozitivă şi în viitor.

Domnul Consul, în secţia “Anunţuri” al site-ului Consulatului din Bolonia găsim urmatorul anunţ:15.02.2011

Precizări referitor la conversiunea permisului de conducere

Cetăţenii Republicii Moldova pot conduce mijloacele de transport pe teritoriul Republicii Italiene în baza permisului de conducere naţional eliberat de organele competente ale Republicii Moldova sau a permisului internaţional de conducere (model nou). În cazul reşedinţei pe teritoriul Republicii Italiene pe durata a mai mult de 12 luni, urmează a fi efectuată conversiunea permisului intern în permis de conducere de model italian, eliberat de autorităţile competente ale Republicii Italiene.Ce ne puteţi spune la acest capitol, pentru că sunt frecvente cazurile, cînd cetăţenii R. Moldova au dificultăţi serioase, sunt opriţi de reprezentanţii Politiei Rutiere din Italia şi chiar sunt supuşi unui şir de amende administrative destul de pipărate?Îmi pare foarte rău, dar acestei categorii de cetăţeni moldoveni le pot spune doar un singur lucru ”Nu conduceţi maşinile în teritoriul italian, dacă vreţi să evitaţi pericolele enumerate mai sus!” Suntem într-o ţară străină şi trebuie să respectăm legile acestei ţări.Nu este vina mea în calitate de Consul General, dacă pînă în prezent nu a intrat în vigoare Acordul dintre cele două ţări R.Moldova şi Italia, în privinţa recunoaşterii valabilităţii permiselor de conducere de tip nou “european”. Este o chestiune de timp, dar trebuie să demonstrăm răbdare şi înţelepciune, ca să trecem peste acest obstacol. Despre următoarea noastră deplasare la Torino veţi găsi informaţia pe site-ul Cosulatului General de la Bolonia www.bolonia.mfa.md la secţia “Anunţuri”.

Natalia Petică, Preşedinta Asociaţiei “Plai


e 9 mai de ziua Europei, moldovenii din Atena s-au reunit pentru a

discuta despre UE. Concetăţenii noştri din Grecia sunt interesaţi de felul cum evoluează evenimentele pe calea integrării europeane a ţării lor natale. Cu această ocazie, Uniunea Moldo-Elenă ‘’Al. Ipsilantis’’ a organizat cea de-a 2-a întîlnire din cadrul «dezbateri socio-politice’’cu tema: Republica Moldova şi UE.

La dialog au luat parte membrii Uniunii şi d-nul Demostenes Vergis, Preşedintele Ecologilor Eleni. Participanţii şi-au expus părerea despre UE, cît şi poziţia personală privind aderarea.Discuţia a avut un interes deosebit, dat fiind faptul că acum moldovenii trăiesc exemplul Greciei - o ţară care nu a avut rezultate de succes economic dupa

integrarea în UE sau mai bine zis în ultimii ani s-a «descoperit’» gestionarea proastă a fondurilor europene. Moldova are un drum greu şi lung de parcurs pînă la ziua integrării, dar părerile şi aşteptările moldovenilor de la UE sunt frecvent expuse.

Pe parcurusul întrunirii s-a evidenţiat marea dorinţă a moldovenilor de a avea aceleaşi oportunităţi ca şi cetăţenii ţărilor membre a Uniunii Europene. Să se acorde sprijinul de îmbunătăţire a nivelului de viaţă, să se facă reforme în sistemul de învăţămînt şi cel al sănătăţii. ‘’Ne dorim o ţară liberă, stat de drept şi economie sănătoasă. Europa ne poate asigura această oportunitate, deaceea îmi doresc să intrăm în Uniunea Europeană. Mă tem însă că, din moment ce Moldova va intra în UE, asta ar însemna şi datorii. Ce producem noi ca ţară? De ce să ne vrea UE pe noi care suntem atît de săraci?....daca ne vrea !? de ce să nu vrem noi ? ’’, se destăinuie concetăţenii noştri. Ana ne spune: ‘’Eu nu cunosc despre politică şi nu pot să fac o analiză, dar cred ca dacă atîtea ţări au aderat la UE, asta înseamnă că e bine. Europenii au posibilităţi pe care noi nu le avem, pot călători liber, au de lucru…asta vreau şi eu pentru mine…şi în primul rînd europenii sunt la casele lor, de bine de rău nu au aşa mari probleme cum avem noi…de supraveţuire …’’Preşedintele ecologiştilor eleni Demosthenes Vergis şi-a exprimat speranţa că Moldova va deveni membru UE. „Republica Moldova trebuie să facă reformele cerute de UE şi să adere la comunitatea Europeană. Noi, grecii suntem datori, în numele prieteniei ce ne leagă cu Moldova de sute de ani, să susţinem integrarea Moldovei la UE. Moldova are o cultură, care se deosebeşte în spaţiul european, e una veche bogată. Integrarea la UE va asigura prosperitatea economică, dar evoluţia depinde deja de conducerea ţării, care munceşte în acest scop. Şi nu în ultimul rînd, datorită UE vă veţi menţine ca popor, cultură şi ca stat » , susţine Demosthenes Vergis. Moldova a efectuat mai mulţi paşi spre integrarea în UE. La 28 Noiembrie 1994 s-a semnat un acord de parteneriat şi cooperare dintre RM şi UE. La 22 Februarie 2005 la Bruxells, Moldova a semnat Planul de Acţiuni RM-UE în cadrul politicii Europene de vecinătate. La 24 Martie 2005


Au sărbătorit Ziua Europei, la ea acasă!

P

„Moldova-Grecia: ne-am cunoscut şi afirmat în libertate”

a fost adoptată declaraţia Parlamentului RM privind parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. La data de 4 Mai 2006, R.Moldova a fost acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul procesului de cooperare în Europa Sud Est, ceea ce confirmă încă o dată apartenenţa Moldovei la spaţiul Sud-Est European şi deschide noi perspective cadrului de relaţii între RM. şi UE., precum şi un şir de vizite oficiale a reprezentanţilor UE în Moldova şi respectiv a reprezentanţilor Moldova în UE. La 24 ianuarie Republica Moldova a primit Planul de acţiuni

mbasada Republicii Moldova în Republica Elenă lansează proiectul

în contextul aniversării la 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, Ambasada Republicii Moldova în Republica Elenă, intenţionează să aducă sărbătoarea moldovenilor şi în Grecia, printr-o serie de evenimente cu caracter economic şi social, cultural, artistic şi de diplomaţie publică.Proiectul „Moldova-Grecia: ne-am cunoscut şi afirmat în libertate” este un omagiu ţării şi cetăţenilor ei, în cadrul căruia se va face bilanţul realizărilor, analiza obstacolelor întâlnite şi, în acelaşi timp, trasate obiective şi scopuri printr-o privire optimistă spre viitorul integrat în familia Uniunii Europene.Sărbătorirea jubileului de la proclamarea independenţei, va fi şi un prilej pentru întâlniri cu persoane oficiale din Republica Moldova şi Grecia, cu membrii comunităţii - prin punerea în aplicare a proiectelor „Ambasada vine mai aproape de tine” şi „Ambasadorul vă invită la o ceaşcă de cafea”, prin intervenţii academice şi cenacluri culturale, lansări de noi asociaţii şi cluburi moldo-elene, prezentări şi degustări de vinuri, întâlniri cu presa locală, etc.În spiritul naţional al solidarităţii, dar şi pentru o mai mare vizibilitate a evenimentului, Ambasada va celebra jubileul de 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii

privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Planul prevede reformele pe care Guvernul de la Chişinău

urmează să le implementeze pentru ca cetăţenii moldoveni să poată beneficia de regimul liberalizat de vize precum aspecte ce ţin de introducerea paşapoartelor biometrice, combaterea criminalităţii şi a corupţiei, securizarea frontierei etc. Republica Moldova ar putea beneficia de regimul liberalizat de vize deja peste 18 luni de la data primirii Planului de acţiuni. Pe parcursul a 54 de ani, la familia Europeană au aderat 27 de ţări, cele din urmă România şi Bulgaria aderînd în 2007.

Svetlana Lisagor Verghis, Atena

Moldova, în asociere şi cu implicarea diasporei, asociaţiilor, organizaţiilor şi grupurilor de iniţiativă a concetăţenilor noştri din Republica Elenă.O selecţie a evenimentelor organizate de

Ambasadă în contextul proiectului pentru marcarea a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, va fi disponibilă pe site-ul Ambasadei.

http://www.grecia.mfa.md

A

www.prodiaspora.md


Istorii de succes

aria Oglindă a părăsit Moldova, satul natal Coloniţa cu 10 ani în urmă. Avea

pe atunci un magazin alimentar şi o brutărie, însă afacerea a dat faliment şi a hotărît să meargă în Italia. A plecat cu toată familia, ea, soțul şi feciorul, care pe atunci era student în anul doi la Școala Muzicală „Ștefan Neaga” din Chișinău. A rămas acasă cu bunicii doar fiica sa mai mică, care avea 15 ani. Ajunşi în peninsulă cu multe peripeții, au trebuit să înfrunte o dură realitate. După fiecare zi de zbucium în căutarea unui cîştig cît de mic şi după ce îşi potoleau foamea cu resturi de fructe și legume din lăzile de gunoi ale magazinelor, urmau să doarmă prin clădiri părăsite, pe sub poduri pe cartoane. Se ghemuiau unul lîngă altul ca să nu înghețe de frig. O dată, în casa abandonată unde se aciuase a izbucnit un incendiu. Au venit aproape imediat pompierii și au început să strige, întrebînd dacă se află cineva acolo. S-au temut să răspundă și s-au temut să iasă, căci erau clandestini, nu aveau acte și riscau expulzarea. Au înghițit atîta fum, că l-au simțit multă vreme după aceea, ca un nod în gît. Încetul cu încetul situația s-a schimbat în bine.La început și-a găsit de lucru ea. A muncit din greu, dar s-a străduit din toate puterile ca patronul să fie mulțumit de munca ei. Apoi și-au găsit de lucru soțul și feciorul. După alți cîțiva ani li s-a alăturat și fiica. Apoi nora. Iar unde-s mulți, puterea crește. În felul acesta veniturile familiei le-au permis să viseze un pic şi au decis sa-şi deschidă o afacere. Zis și făcut.

Şi cum Maria Oglindă lucrase în Moldova în sectorul textil, s-a hotărât să se apuce de confecţionat rochii de mireasă. Au început cu dreptul deaceea au decis să se extidnă şi să ofere un pachet întreg de servicii. De la săli de banchet gata împodobite cu aranjamente florale, arcade din baloane cu heliu, havuzuri de ciocolată pînă la mese aranjate. Plus la asta oferă şi recitaluri ale grupului de dans folcloric, servicii fotografice și tot ce mai trebuie pentru ca omul venit la o petrecere să se simtă bine. Doamna Oglindă spune că secretul succesului său este curajul de av înfrînge orice obstacol. „Am învins pentru că nu am avut frica să ne impunem și să muncim pentru noi. Nu există succese ușoare. Am confecţionat peste 30 de rochii de mireasă. Toate sunt creațiile noastre originale, nu sunt copiate de nicăieri. Lucrăm cu clienții și ne străduim să le satisfacem gusturile. Clienţii noştri sunt în primul rînd modoveni de-ai noştri, apoi români, ruşi şi ucraineni, dar şi italieni”, ne spune doamna Oglindă. - Doamnă Maria, odată ce ați ajuns la aceste mari realizări, mai visați la ceva, mai aveți și alte planuri de viitor?- Da, visăm să deschidem un restaurant mare în stil tradițional, în care pămîntenii noștri s-ar simți cu adevărat ca acasă.Am urat familiei Oglindă un călduros la mai mult și la mai mare și am plecat acasă cu convingerea că moldovenii noştri au cu ce să se mîndrească.

Din Roma pentru Pro Diaspora:

AssoMoldaveTatiana NogailicTel: 0039 3294754598Skype: nogailicE-mail: [email protected]; http://asomoldave.blogspot.com/http://www.youtube.com/assomoldavehttp://picasaweb.google.it/assomoldave

Informaţii utile:Salon de mariaj: “Nunta de Vis”

Servicii:Rochii de mireasă Rochii de seară.KateringFontan din ciocolataDecorare cu fructeTortăDecorăm săli pentru diferite evenimente festive: nunţi, botezuri, cumătrii, zile de naştere.Balonaşe de săpunDecorăm Biserica cu floriShow şi programe distractive

De la boschetar la om de afaceri!Acum cîţiva ani, cînd abia venise în Italia, Maria Oglindă dormea prin tufari. Nu avea nimic. Nici casă, nici masă. A început de la zero. Azi, însă, este un prosper om de afaceri, proprietară a unui magazin de rochii de mireasă în zona Veneţiei.

Dansatori şi muzicanti Accesorii: buchete, prosoape tradiţionale, pahare, coşuleţe, pernuţe pentru inele, lumînări.Servicii de transport: oferim trăsură cu cai.

Maria Oglindătel: 3202475788 Indirizzo: via Miranese 323Località: 30174 Chirinago (Ve) http://www.nuntadevis.ithttp://www.youtube.com/assomoldave

M


ihaela este de baștină din Chișinău, iar de 5 ani locuiește cu părinții în Portela,

Portugalia. Își face studiile la școala din aceiași localitate, este elevă în clasa a X-a, cu profil real. Debutul în lumea dansului a fost o simplă încercare, o luase ca pe o distracție, însă cum pofta vine mâncând, a început să capete din ce în ce mai multă experiență și să îndrăgească dansul, tranformând-ul într-o mare pasiune. Lecțiile de dans precum și toate pregătirile le ia în cadrul Associação de Dança de Moscavide, alături de antrenori calificați. Au reușit grație pregătirii lor să obțină premii importante precum cele de Campioni Naționali în anul 2009 și 2010 la categoria lor- Intermedios, astăzi fiind dansatori la categoria Open.Părinții și sora mai mare au încurajat-o să facă dans. Mama este tot timpul alături de ea și recunoaște că de-a lungul anilor familia lor a făcut multe sacrificii pentru ca fiica lor să continuie dansul. Antrenamentele, diversele

Mihaela Școlnii și pasiunea ei pentru dansAre 16 ani, este moldoveancă și practică dansul de la vârsta de 11 ani. Împreună cu partenerul ei Sandu Cemeş, au reușit să participe la numeroase concursuri și evenimente atât pentru portughezi cât și pentru conaționalii noștri din Portugalia și se numără printre bunii dansatori din această țară.

competiții, vestimentația, necesită timp, sprijin dar și cheltuieli importante din bugetul familiei lor. “Investițiile de astăzi în Mihaela sunt mai mult pentru plăcerea noastră, dar și a ei. Însă emoțiile și sentimentele de bucurie pe care le trăim de fiecare dată când Mihaela urcă pe scenă, sunt de nedescris ”, spune dna Aurica, mama fetei.Mihaela vrea să devină o profesionistă în ale dansului, însă nu își vede viitorul ca sportiv. După absolvirea școlii, vrea sa meargă la facultate, doar că deocamdată nu este foarte determinată ce profesie își va alege, iar dansul va rămâne un hobby.Cu toate că antrenamentele și diversele competiții îi iau mult timp, ea reușește să-și pregătească temele și să ia note bune la scoală, părinții reușind s-o convingă că pe primul loc trebuie să fie studiile.

Olesea Tanașciuc,Lisabona, Portugalia

Între Paris şi Chişinău – Doar zboruri…

Visul vieţii sale este de a fi oriunde şi oricînd aproape de spaţiul aerian.

Iurie Smolin s-a născut la 14 marie 1978 la Chişinău. Metaforic vorbind putem spune că

Iurie şi-a trăit viaţa în aer deoarece tatăl său a fost pilot iar el a făcut pilotaje cu toate avioanele. Îndrăgostit de avioane, Iurie a mers pe urmele tatălui său. A absolvit Universitatea Tehnică şi si-a început cariera la compania Air Moldova în calitate de responsabil de aprovizionări şi calitatea petrolului. Experienţa din Moldova i-a prins bine, atunci cînd a decis să plece la Paris să-şi caute norocul. S-a întîmplat acum 10 ani. Ajuns în Franţa, Iurie şi-a continuat activitatea în acelaşi domeniu la Compania Air-Moldova din Paris, la Aeroportul Charles de Gaules. A obţinut postul de manager al rutelor Paris-Chişinău. Totul a fost bine pînă în momentul în care, Air Moldova a decis să-şi închidă ruta Paris-Chişinău. Atunci i-a apărut idea de a deschide propria sa afacere iar dorinţa de a fi alături de spaţiul aerian l-a făcut pe Iurie să învingă imposibilul. Cum, Iurie colaborase cu

mai multe companii aeriene a decis să înfiinţeze Societatea «Europe Travel Group». O agenţie de turism, care îi ajută pe moldoveni să zboare mai rapid spre casă. Iurie este disponibil pentru moldovenii noştri 24/24 pentru soluţionarea tuturor problemelor neprevăzute. «Am depus maximum efort pentru ca moldovenii de peste hotare să beneficieze de servicii calitative, ca şi în ţara de origine », conchide Iurie. «Europe Travel Group» este unicul reprezentant în Republica franceză a companiei Air Moldova, Ural Airliness, Cirrus(Germania), KD Avia (Rusia) şi a altor companii. În afară de serviciile pe care le oferă, Iurie a reuşit să colaboreze cu mai multe organizaţii de caritate, care beneficiază de credite din partea Agenţiei. De asemenea în cazuri de urgenţă biletele sunt plătite în rate iar în cazuri grave se fac şi donaţii. „Fără spaţiul aerian viata mea nu ar avea sens. Fiecare zbor îmi dă un strop de aer », spune Iurie.

Elena Keo Bespalco, Paris

Realitatea se naşte din vise !

M


SRL ,,Ioniser” din s. Şipoteni, rl. Hînceşti. Înregistrare: anul 2007Fondator: Sergiu IoniserGenul de activitate: producerea lapteluiNumărul de angajaţi: 3 angajaţiLocalitatea: s. Şipoteni, rl. Hînceşti.

SRL ,,Puişorul de Aur” din s. Stoianovca rl. CantemirÎnregistrare: anul 2007Fondator: Viorel VoinuGenul de activitate: Creşterea găinilor ouătoare. Numărul de angajaţi: 8 angajaţiLocalitatea: s. Stoianovca rl. Cantemir.

Ca să rămînă în Europa, aşa cum ar face mulţi tineri din ziua de astăzi, Dl Viorel Voinu a hotărît să aducă Europa la el acasă. După 11 ani, timp în care a muncit în Rusia, Germania, şi Italia Viorel a revenit acasă în satul de baştină-Stoianovca, raionul Cantemir - pentru aşi împlini visul pe care îl avea de pe băncile şcolii, ferma de păsări după standarte europene.

Bate la orice uşă şi una din ele ţi se

va deschide

În afaceri trebuie să rişti, orice s-ar întâmpla

Istorii de succes-a născut în or. Hînceşti, iar după finisarea studiile de medicină veterinară de la

Universitatea Agrară a lucrat în calitate de medic veterinar în or. Hînceşti. De atunci, avea o idee de afacere, dar din lipsă mijloacelor financiare necesare , Dl. Sergiu s-a decis să plece în Irlanda. Acolo a acumulat şi practica modernă de gestionare a unei ferme de bovine. În anul 2007 întors acasă, a deschis ferma de vaci în s. Şipoteni rl. Hînceşti. Pentru a procura echipamentul necesar s-a adresat în cadrul Programului PNAET, care a procurat un malaxor pentru hrana animalelor, iar pentru activismul de care a dat dovadă a cîştigat prin intermediul unui proiect finanţat de OIM un grant nerambursabil în sumă de 1000 de Euro, unde şi-a procurat un analizator al calităţii laptelui. Dl. Sergiu ne-a menţionat că a lucrat un timp cu Compania JLC, reprezentînd un furnizor pentru această companie.

La moment laptele este ambalat direct la fermă, în butelii şi vîndut la piaţă. ,,Laptele se realizează bine pe piaţă, ne menţionează Dl Ioniser, din motiv că în

Republica Moldova sunt puţine ferme, iar deficitul de lapte este o problema. Din acest motiv, Dl. Sergiu a creat un proiect, care constă în crearea a cîte 5 ferme de producere a laptelui, fiind realizabil doar cu suportul investiţiilor europene. Desigur, pentru a realiza acest proiect e nevoie de mult entuziasm, capacităţi şi finanţare.

Acest poriect va servi şi la diverse cercetări în domeniul dat, iar studenţii de la universitatea de medicină veterinară, vor putea realiza practica de producţie la aceste ferme. Laptele reprezintă cel mai bun nutrient pentru organismul omului, ne menţionează fondatorul SRL ,,Ioniser”.

hiar dacă pe atunci nu avea cunoştinţe prea bune, ceea ce înseamnă să întreţină

o fermă, Viorel a muncit mai bine de 10 ani pentru a-şi realiza visul. Pentru că nu a avut posibilitate să-şi continue studiile, imediat după clasa a XI-a plecat să muncească la Moscova, apoi Germania, iar în ultimii ani a lucrat în Italia ,,Adevăratul sens al cuvîntului de fermier l-am aflat în Europa”, spune Dl Viorel Voinu.A început afacerea cu doar 6 incubatoare trimise din Italia, iar din 2008 odată ce a aflat de Programul de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET) a procurat o fabrică de nutreţuri combinate, care a adusă din Italia costul ei, fiind estimată la 300.000 lei, iar 40 % a revenit ca grant nerambursabil. La moment Viorel Voinu are o fermă de păsări cu capacitate de producţie de nouă mii de ouă pe zi şi o fabrică de nutreţuri cu o capacitate de opt tone de furaje pe zi. La început vindeam pui de 1 zi, în 2008 am reuşit să facem o hală de creştere a puilor pentru vînzare, spune Viorel Voinu. În 2009 a deschis o hală de găini ouătoare, iar în 2010 hala de creştere a puilor a produs găini hibrid pentru ouă dietice. Acum produsul finit este doar oul, spune Dl. Viorel, care a subliniat că găinile lui sunt tot din Europa. În Germania, găinile produc circa 350 de ouă anual. Ferma este construită în aşa fel

încît, produsul să fie ecologic pur, oul imediat nimerind pe transportatoare pe pînză în ambalaje. Dl. Viorel este un angajator bun şi încearcă să reducă la maxim munca fizică a celor 7 muncitori, toţi din mediul rural, creîndu - le condiţii favorabile pentru muncă. Pentru munca care o depune zilnic şi pentr ambiţia de care a dat dovadă, prin intermediul unui Proiect din cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune a primit un grant în valoare de 1000 de Euro, care şi-a procurat ventilatoare moderne pentru halele de păsări. La moment SRL ,,Puişorul de Aur” se bucură de o afacere de succes, iar pe viitor îşi vede afacerea mult mai mare, unde ar putea deveni unul din cel mai renumit fermier de păsări din regiune. Încet, dar sigur, oamenii cu idei şi ambiţie, gândesc la fel ca occidentalii, muncind şi făcînd afaceri în mod cinstit.În felul acesta ei îşi asigură un trai demn şi copiilor un viitor fericit.

S

C

http://www.odimm.md/E-mail: [email protected]

http://www.odimm.md/E-mail: [email protected]


e data de 15 aprilie, 2011, cu sprijinul Biroului Relaţii

Interetnice a avut loc lansarea volumului de versuri „Капля дождя” (Picătura de ploaie) şi a romanului „О страннике и о девице” (Despre pribeag şi fecioară) ale autoarei Elena Keo.Elena Bespalco-Keo este originară din Republica Moldova, r-nul Drochia. Din anul 2004 s-a stabilit în Franţa, unde a absolvit Universitatea din Paris, cu grad de master la două specialităţi: drept şi litere. Dna Keo ca persoană de creaţie aparţine universului literar, scriind poezii şi romane în trei limbi (română, rusă şi franceză) despre sentimente, dragoste, dorul de mamă şi casă, despre Patrie şi drumul ales. La lansare au participat: poeţi şi scriitori; oameni de ştiinţă, care se ocupă de cercetări în domeniul diasporei moldoveneşti, reprezentanţi ai ministerelor de resort, domeniul de activitate al cărora ţine de promovarea intereselor diasporei moldoveneşti.

«De fiecare dată cînd răsfoim cartea vieţii noastre ne gîndim ce rămîne în urma noastra şi dacă rămîne ceva. Dar eu cînd priveam în urmă mea ma încojura o umbră ce nu disparea niciunde şi persistă în gîndul meu. Mi-am zis ca am trăit déjà 130 de ani pentru că viaţa mea mi-a dăruit sensibilitatea sufletului omenesc şi atunci eşti simţitor la fiecare zgomot, fiecare zîmbet, la orice privire, la toată frumuseţea de pe pămînt. Doar experienţa mea de viaţă a fost imboldul de a împărtăşi, de a dărui gîndurile mele ţesute în suflet », ni se destăinuie Elena. Prima sa carte «Vzgliad i obraz» a fost editată în Sankt Petersburg în anul 2000 şi a fost un ciclu de versuri de dragoste. În 2002 a scris cartea „Капля дождя” (Picătura de ploaie), pe care a editato abia în 2010. Este un ciclu de poezii de dragoste scrise pe un ton liric, interiorizat de teme esenţiale ce ne frămîntă. Aceste versuri pot fi narate de minune păstrandu-şi toată prospeţimea şi culoarea cea mai clară

a sentimentelor. Muza nu a părăsit-o şi în 2003 a scris romanul în versuri „О страннике и о девице” (Despre pribeag şi fecioară) , istoria a doi tineri, care au fost despărţiţi de stupiditatea altora. La momentul de faţă Elena se pregăteşte pentru lansarea cărţilor sale în limba romînă şi franceză, care vor fi publicate în luna septembrie. În afară de activităţile extinse obşteşti Dna Keo a fondat Institutul de Cultură şi Arte al Moldovei la Paris, care are ca obiective promovarea imaginii Republicii Moldova şi culturii moldoveneşti peste hotare şi consolidarea diasporei moldoveneşti din Franţa, precum şi dezvoltarea ramurii economice moldo-franceze. În cadrul Institutului se organizează

Lansarea cărții „Капля дождя” şi a romanului „О страннике и о девице” autorul Elena Keo

cursuri de limbă română pentru copii. De asemenea, Dna Elena Keo este unul din fondatorii Asociaţiei Mediatice „Pro-Diaspora”.

Elena Pavel

P


Realități triste

Au maşină şi computer, dar nu au dragoste părintească

n raionul Călăraşi trăiesc 920 de copii care au un părinte plecat peste hotare şi circa

530 – cu ambii părinţi, conform datelor secţiei raionale de asistenţă socială.Angela Popescu, asistentă socială în satul Vărzăreştii Noi, Călăraşi, susţine că peste 270 de persoane din sat sunt plecate la muncă peste hotare – în Rusia, Italia, Portugalia, Franţa etc. Vizităm des aceşti copii, spune Angela Popescu, ei sunt bine asiguraţi din punct de vedere financiar, dar sufletul omului nu-l poţi mângâia

Drama copiilor rămaşi fără părinţi:

numai cu bani. Au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poartă haine de firmă. Unii au şi maşină, cu care se plimbă numai prin sat, pentru că încă nu au permis de conducere. Dar tristeţea nu le mai dispare din ochi.

Angela Popescu povesteşte că aceşti copii îşi reţin cu greu lacrimile atunci când vorbesc de părinţi. Este şi cazul Lenuţei, o fetiţă din satul Sipoteni, raionul Călăraşi. Ultima dată mama sa a fost pe acasă acum şase ani. A plecat să muncească în Italia când Lenuţa avea şase anişori. De atunci, la fiecare început de an şcolar,

a mers la careul solemn însoţită de cineva din rude şi a privit cu invidie la copiii care veneau însoţiţi de părinţi. Nu i-a lipsit nimic în acest răstimp, cu o singură excepţie – dragostea de mamă. Lenuţa nu ştie ce înseamnă să discuţi cu mama şi să-i ceri un sfat atunci când ai o problemă la şcoală sau nu ştii cum să depăşeşti o situaţie mai delicată cu colegii.

Singuri acasă de trei ani de zile

Pentru doi fraţi, Ionel şi Petruţ, din raionul Rezina, iarna curentă e a treia la număr pe care o petrec singuri acasă, la propriu. Părinţii i-au lăsat în grija unei vecine şi au plecat în Rusia pe când cei doi copii aveau 8 şi, respectiv, 9 ani. De atunci, cei doi fraţi au fost nevoiţi să se descurce mai mult pe cont propriu, cu ajutorul vecinilor şi al asistentului social din localitate. Îşi încălzesc singuri casa, au grijă de gospodărie, aşa cum îi duce capul şi le ajunge putere, şi încearcă să fie în rând cu lumea. În tot acest răstimp, părinţii nu şi-au prea amintit de ei. Între timp, vecina care s-a angajat să-i îngrijească s-a îmbolnăvit şi o altă consăteancă a acceptat să le facă uneori de mâncare şi să le spele hainele.

Profesorii de la şcoala din sat ne-au spus că fraţii învaţă bine şi că, spre deosebire de alţi copii ajunşi în situaţii dificile, nu au abandonat studiile. Cel mai probabil, părinţii acestor doi copii vor fi lipsiţi de drepturile părinteşti atunci când vor reveni în sat, spune asistenta socială din localitate. Între timp, cei doi copii, maturizaţi înainte de vreme, îşi aşteaptă mama şi tata cu sufletul la gură. Au atâtea să le povestească. Şi, mai ales, să-i convingă să nu-i mai lase singuri acasă.

De dorul părinţilor, au încercat să-şi pună capăt zilelor

În oraşul Vulcăneşti, ca şi în alte localităţi, sute de oameni sunt plecaţi peste hotare. Cei mai mulţi localnici muncesc în Turcia, în acest sens factorul lingvistic fiind cel determinant.

Rămaşi acasă, cei mai mulţi copii spun că vor urma exemplul părinţilor lor de îndată ce vor

„Sufletul copilului nu-l poţi mângâia doar cu bani”.

Moldovenii au împânzit lumea în căutarea unui trai mai bun. Potrivit unor estimări, numărul emigranţilor de muncă se situează în prezent între 400 şi 700 de mii de persoane. Alte surse vorbesc despre un număr de circa 1 mln. de moldoveni aflaţi peste hotare. Plecaţi în ţări străine, conaţionalii noştri au grijă nu doar de propriile familii, dar contribuie şi la consolidarea bugetului ţării. Însă, o dată cu numărul emigranţilor şi al remitenţelor, creşte proporţional şi numărul orfanilor sociali, copii care, în cel mai bun caz, îşi văd părinţii o dată pe an. Ochii trişti, chipul îngândurat şi haine de firmă. Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii rămaşi singuri acasă.

surs

a: w

ww

.fot

ofoc

us.r

o

Î


Drama copiilor rămaşi fără părinţi: absolvi şcoala. Exemplul părinţilor, care i-au lăsat acasă şi au plecat în căutarea unui rost mai bun, este greu de combătut pentru această categorie de copii. În acelaşi timp, copiii emigranţilor sunt foarte vulnerabili la stres şi la tot felul de pericole sociale, afirmă Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din localitate. Drama prin care trec aceşti copii este greu de imaginat, astfel încât unii dintre ei nu reuşesc să depăşească trauma psihologică survenită o data cu despărţirea de părinţi. Centrul din Vulcăneşti a asistat până acum două cazuri de tentativă de suicid printre copiii ai căror părinţi au plecat peste hotare. A fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologică, pentru ca ei să revină la normal şi să se reintegreze în societate şi în colectivul de copii, spune Nadejda Mocan.

Pentru că mama şi tata nu sunt aproape de copil când are nevoie, el nu este sigur de sine. Acest copil nu simte că acasă îl aşteaptă cineva care ţine la el şi care îl va întreba cum i-a trecut ziua. În lipsa ambilor părinţi, copilul găseşte cu greu o persoană de încredere, cu care să discute despre lucrurile care îl preocupă. El n-are cui să-şi împărtăşească emoţiile şi gândurile şi nu are cui să-i ceară un sfat atunci când întâmpină greutăţi, afirmă Nadejda Mocan.

Cine le poartă de grijă?

Responsabilitatea pentru soarta copiilor rămaşi fără supravegherea părinţilor (adică a copiilor în dificultate sau a celor în situaţie de risc) este „repartizată” între ministerele Protecţiei Sociale, Educaţiei, Afacerilor Interne, Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, în funcţie de problemele cu care se confruntă tânărul membru al societăţii noastre. La nivel local, de aceşti copii sunt responsabili nu doar asistenţii sociali, primarii, dar şi profesorii, medicii şi alţi specialişti.

Însă fără un sistem eficient de monitorizare a situaţiei copiilor rămaşi singuri acasă, autorităţile se văd nevoite să privească la nişte cifre care sunt departe de realitate şi să intervină doar dacă abuzul a fost deja comis. Este şi cazul fetiţei de doi ani care a fost violată de concubinul femeii în grija căreia a lăsat-o mama sa când a plecat la muncă peste hotare. Doar după ce a avut loc monstruosul act de violenţă sexuală, autorităţile din sat au observat mizeria în care trăia copilul.

surs

a: w

ww

.ade

varu

l.es

Cum reacţionează statul?

Răspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasă s-a materializat într-un plan de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2012. Acest document prevede modificarea cadrului legislativ în scopul responsabilizării părinţilor plecaţi peste hotare în vederea respectării drepturilor copiilor.

„Ne propunem să elaborăm o bază de date cu privire la copiii aflaţi în dificultate, care să includă şi copiii emigranţilor. Astfel, vom putea localiza fiecare dintre aceşti copii, vom şti

care e situaţia lui, cu cine stă şi cu ce probleme se confruntă”, susţine Vadim Pistrinciuc, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Pe de altă parte, autorităţile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel ca persoana în grija căreia este lăsat copilul să fie responsabilă prin lege de securitatea lui.

O decizie a Guvernului cu privire la cetăţenii

care pleacă la muncă peste hotare în mod legal îi obliga pe aceştia să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act referitor la perfectarea oficială a tutelei asupra copilului. Însă în secţiile raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi copilului am reuşit să aflăm că sunt înregistrate doar câteva astfel de cazuri pe raion. Ceilalţi concetăţeni pleacă în străinătate ilegal. Şi atunci cum îi obligăm pe cei care pleacă ilegal să aibă grijă de propriii copii?

Numărul orfanilor sociali, mai mare cu fiecare an

Potrivit datelor Centrului de Informare şi

Documentare privind Drepturile Copiilor din Moldova, numărul copiilor rămaşi fără grija părinţilor este în continuă creştere. Astfel, dacă în 2006 existau 94 de mii de copii care aveau cel puţin un părinte plecat peste hotare, în 2009, numărul acestora a atins cifra de 135 de mii.

Natalia PORUBIN,Centrul de Investigaţii Jurnalistice


ficial se consideră, că după numărul de imigranţi din

Europa de Est, cetăţenii Moldovei se află pe locul al 2-lea, după Ucraina, cei cu statut legal depăşesc 50 mii. Deocamdată nu s-a calculat cîţi cetăţeni ai Moldovei au dobândit deja cetăţenia Portugaliei, precum şi, de asemenea, nu s-a luat în calcul numărul de moldoveni care au intrat în această ţară cu paşaport român sau bulgar. Potrivit datelor Ambasadei Moldovei în Portugalia, numărul de imigranţi înregistraţi oficial se reduce anual, deoarece mulţi cetăţeni moldoveni primesc cetăţenie portugheză. Numărul total de imigranţi moldoveni în Portugalia poate depăşi 40 -50 mii persoane. Se presupune că date mai exacte vor apărea după finalizarea recensământului, care se desfăşoară în această ţară în 2011. Potrivit informaţiilor oficialilor

şi angajatorilor din Portugalia, imigranţii din Europa de Est sunt foarte respectaţi şi beneficiază de cererea pe piaţa forţei de muncă a acestei ţări, inclusiv deoarece au o educaţie bună. Contribuţia totală a imigranţilor în economia Portugaliei, după unele estimări, constituie 3-5% din PIB. Potrivit ambasadorului Moldovei în Portugalia Valeriu Turea, imaginea pozitivă a imigranţilor moldoveni facilitează şi dialogul politic între ţări. În prezent, sunt în curs negocierile cu privire la faptul ca Portugalia să adere la ţările, în care vizele sunt eliberate prin Centrul comun de vize în Moldova, însă acest proces este întârziat din cauza actualei crize politice şi economice în Portugalia. Salariul mediu în Portugalia potrivit datelor pe anul 2008 a fost de 725 euro (în Lisabona - 910 euro), însă imigranţii primesc in medie 500-600 euro. În perioada

În Portugalia sunt înregistraţi 24 de mii de cetăţeni ai Moldovei ce au statut legal de emigrant

jutorul, pe care pe 7 aprilie Portugalia l-a solicitat Comisiei

Europene, va obliga Guvernul, mai înainte de toate să reducă semnificativ pachetele sociale, precum şi salariile din sectorul bugetar. Analiştii menţionează că guvernul portughez la început nu a dorit să solicite ajutor de la UE, încercând să-şi păstreze libertatea acţiunilor, însă acum va trebui să întreprindă multe măsuri nepopulare. Ca urmare, o nouă reducere a salariilor va afecta toate sectoarele economiei, impactul cel mai dureros fiind asupra lucrătorilor migranţi. Jurnaliştilor din Moldova, care au sosit la Lisabona, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate a Comisiei Europene, însuşi migranţii

2009-2011, din cauza crizei, salariile au scăzut cu 20-50%. Potrivit estimărilor autorităţilor şi asociaţiilor de imigranţi, Portugalia este foarte prietenoasă faţă de imigranţi în ceea ce priveşte integrarea acestora în societate. Cu toate acestea, imigranţii moldoveni şi ucraineni spun că s-au stabilit bine, în primul rînd cei care au venit cu primul val de migraţie în 1999-2001, inclusiv pentru că la jumătatea anului 2000, Portugalia a efectuat legalizarea imigranţilor ilegali. Acum, mulţi şi-au pierdut locurile de muncă sau sunt nevoiţi să lucreze pentru mult mai puţini bani, iar “nou veniţilor” le este foarte dificil. Totodată, cei care trăiesc în această ţară mai mult de 5-6 ani, şi au un loc de muncă, nu au de gând să să se întoarcă acasă, cel puţin până când situaţia în ţările lor de origine nu se va îmbunătăţi în mod semnificativ.

http://www.infomarket.md

din Moldova şi Ucraina le-au spus că acum doi ani, portughezii nu doreau să lucreze pentru 500 euro pe lună, la salariul mediu lunar în ţara de 725 euro (şi 910 de la Lisabona), iar angajatorii angajau bucuroşi cetăţenii ucraineni şi moldoveni. În condiţiile crizei economice acum şi portughezii sunt gata să lucreze pentru 500 euro şi angajatorii, după cum consideră migranţii, prefera compatrioţii. Cu reducerea salariilor şi creşterea şomajului, migranţii, cu toate acestea, nu au de gînd să se întoarcă în ţările de origine, deoarece compară criza economică din Portugalia, cu crizele din ţările lor, în special - în Moldova şi Ucraina. Mai mult decît atît, în pofida crizei în Portugalia continuă procesul de reîntregire a familiilor,

Criza economică în Portugalia nu va face imigranţii din Moldova să se întoarce la Patrie

Realități triste

şi mulţi migranţi sunt încrezuti că, după cei 10 ani de rezidenţă în ţara, vor obţine cetăţenia. După cum a relatat anterior agentia InfoMarket, în Portugalia lucreaza oficial 24 mii de cetăţeni moldoveni, tot atîţia, potrivit unor estimări, a dobândit deja cetăţenia Portugaliei, integrîndu-se în societate. Totodată, înşuşi migranţii spun că “epoca de aur” a imigraţiei în Portugalia a trecut şi mulţi migranţi pentru a supravieţui, trebuie să se ocupe cu munca destul de nepopulara, despre care “acasa este ruşine de spus.”

http://www.infomarket.md

O

A


enirea acasă în vacanţă pentru unii din moldovenii plecaţi la muncă

peste hotarele ţării este curată aventură. Ca să economisească pe biletele de zbor, chiar şi cei stabiliţi la distanţe mai mari urcă la autobuz, cu toate că-şi vor irosi zile bune din concediu, sau vin cu propriul automobil, aşa cum au făcut anul trecut Valeriu Ticu şi familia sa stabiliţi în Portugalia, la aproximativ 5000 de km de Moldova. Economisind cam 1500 de euro.

Valeriu Ticu: „De cîte ori am plecat vara acasă am ajuns la 600 de euro pentru o persoană dus-întors. Şi iată noi sîntem 4 membri ai familiei şi vă daţi seama că este costisitor. Cu toate că sîntem în Europa, dar sînt cheltuieli pe care le suportăm zi de zi şi atunci mulţi refuză să meargă acasă să zicem aşa pentru a-şi rezolva situaţia aici. Merg o dată în doi ani, o dată în trei ani. Cunosc moldoveni care deja nu au fost cinci ani acasă. Sînt promoţii unde putem pleca din Portugalia în Italia cu 40 de euro. De ce n-ar fi aşa şi acasă? Bine, eu nu vorbesc de 40 de euro, dar un preţ mai accesibil şi nouă.”

Altora le este mai la îndemînă să zboare la Bucureşti, ca să evite preţul mare pentru o călătorie cu avionul direct la Chişinău. Şi tot aşa să se întoarcă după ce vacanţa va fi luat sfîrşit. Ion Ciobanu stabilit în Franţa a încercat să mă convingă că oricîte incoveniente ar avea, această modalitate de-a ajunge acasă e cea mai populară printre moldoveni, pentru că ai putea economisi uneori chiar mai mult de jumătate de preţ, cu o condiţie însă: „Am venit şi cu o sută (de euro) într-o perioadă chiar, dus-întors. Pînă la Bucureşti şi de acolo cu autocarul pînă la Chişinău. Trebuie să fii în top cu tehnologiile. Totul se petrece pe internet, trebuie să ai cont bancar, trebuie să te descurci cum să rezervezi un bilet, că aşa m-au mai rugat pe mine alţii să le rezerv. Dar nu toţi dispun de un cont bancar, nu toţi se descurcă să rezerveze on-line că-i trei-patru etape totuşi şi uneori e o problemă informatică, adică ceva nu-i bine. ”

„Una e să treci vama în România şi alta e masacrul moral să treci vama prin Transnistria”

De această oportunitate se pot bucura însă nu toţi moldovenii, ci doar acei care deţin paşapoarte româneşti, sau au vize pentru ţara vecină. Dacă nu, ca să ia un avion mai ieftin, moldovenii sînt nevoiţi să facă un drum pînă la Kiev sau Odesa. Cu Aliona care a călătorit în mai multe ţări am vorbit recent la Chişinău, după ce s-a întors din Grecia:

„Una e să treci vama în România şi alta e groază ca să treci vama prin Transnistria. Acolo-i masacru la propriu, masacru moral ceea ce fac

vameşii din Transnistria şi mai ales dacă ştiu că pleci peste hotare. Cu orice preţ te scot, pentru că ei văd viza şi atunci te scot din autobuz şi atunci se încep persecuţiile la propriu: unde te duci, da ce să faci, da de ce te duci. Deci asta-i o modalitate de-a face bani pentru cei din Transnistria.”

“În Italia au permis de şedere 105 000 de moldoveni, mulţi dintre care ar lua avionul de cel puţin două ori pe an dacă companiile low cost, cele care operează cu preţuri mici, ar fi lăsate să intre şi pe piaţa din Moldova », spune Tatiana Nogailîc, preşedinta Asociaţiei AssoMoldave unei asociaţii de moldoveni de la Roma.

Tatiana Nogailîc: „Ceea ce-i ruşinos cum se întîmplă că anume înainte de sărbători ridică preţurile. Nu-i logic, nu-i normal. Noi cînd venim acasă doar lăsăm bani în ţară. De ce nu se gîndesc ei la noi deloc? Ca să ne faciliteze ca să venim mai des acasă, să-şi vadă mamele copiii. Am atrage investiţii, pentru că eu lucrez cu oameni de afaceri, aici în Italia, ei acuma cînd au văzut că vor să vină, noi în mai venim acasă cu trei oameni de afaceri, cînd au văzut cît costă biletele au zis că vor să închidă tot la Moldova şi să lase baltă.”

Argumentele invocate de funcţionari sînt mai puţin înţelese de moldovenii cu care am discutat. Ei consideră că au dreptul ca şi cetăţenii altor state vecine să poată zbura la preţuri rezonabile de la ei de acasă, fără să caute căi ocolitoare pentru a economisi.

http://www.europalibera.org/content/article/3557753.html

Întoarcerea fiilor risipitori via București.

V


AnunțuriFormatia “TRISON” cu Vitalie şi Natalia Petică, neobosiţi protagonişti ai cîntecului popular moldovenesc la Torino sunt la dispoziţia Dumneavoastră cu vaste programe de muzică populară, muzică uşoara- repertoriu internaţional pentru petreceri, aniversari, jubilee, botezuri etc..

Contacte la tel. 0039 329 44 22 947 0039 329 44 22 9470039 328 926 0039 328 926 57 17

Centrul de Apel - sursa de informatie privind piaţa muncii din Moldova La 26 martie 2010 a fost inaugurat Centrul de Apel pe lîngă Agentia pentru Ocupare a Forţei de Muncă din municipiul Chişinău în parteneriat cu proiectul UE “Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a pieţei muncii şi reîntoarcere a migranţilor în cadrul parteneriatului de mobilitate cu UE”. Aici, fiecare moldovean, atît din Moldova cît şi de peste hotare, poate afla informaţia despre posibilităţile pieţei muncii din Moldova.

Serviciile Centrului de ApelCentrul de Apel Vă poate oferi informaţie despre:

- Procedura de înregistrare la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă- Locurile de muncă vacante înregistrate la agenţiile de ocupare a forţei de muncă- Cursurile de formare profesională- Modalităţi de căutare a unui loc de muncă- Cum pregătim un CV şi ne prezentăm la interviu

- Migraţia legală în scop de muncă- Masuri de protectie sociala in caz de somaj- Altă informaţie despre piaţa munciiCum telefonaţi la Centrul de ApelPentru a beneficia de serviciile Centrului de Apel, persoanele din Moldova pot telefona la numărul: 0 8000 1000. Apelurile sunt gratuite şi pot fi efectuate de la telefon fix sau mobil.

Din străinătate, Centrul de Apel poate fi apelat la numărul: + 373 22 838 414. Apelul este taxat.De asemenea, există posibilitatea de a expedia e-mailuri la următoarea adresa: [email protected]@anofm.md. Această adresă de e-mail este protejată de spam. Aveţi nevoie de activarea

JavaScript-ului pentru a o vizualiza, iar operatorii vă vor răspunde într-un termen cît mai scurt.Pentru cei de peste hotare se oferă posibilitatea de a expedia întrebările sau telefona prin intermediul Skype-ului: Centrul-de-Apel-ANOFMConfidenţialitatea şi securitatea datelor personale sunt asigurate de către operatorii Centrului de Apel.

Programul de lucru al Centrului de ApelCentrul de Apel este la dispoziţia Dvs. de: luni – vineri, orele 8.30 – 15.30

Adresa Centrului de Apel:Mun. Chişinău, Str. Mitropolit Varlaam 90http://legal-in.eu


GLOBEX- este un program internaţional de stagii de practică pentru studenti lansat şi în Republica Moldova. Procesul de aplicare va dura pînă pe 8 aprilie Globex –programul de stagii de practică pentru student, este un proiect organizat de AIESEC Chişinău. AIESEC este Liderul Global în Dezvoltarea Tinerilor Lideri, cea mai mare organizaţie de tineri din lume. Fondată în 1948, iar la moment este prezentă în peste 110 ţări, inclusiv şi în Republica Moldova. Detalii despre proiect şi aplicare găsiţi pe pagina oficială a organizaţiei AIESEC Chisinau: www.chisinau.aiesec.md

În luna martie la Brescia, Italia, a apărut ziarul „Moldbrixia news, publicaţie editată de Asociaţia italo-moldovenească „Moldbrixia.

Ziarul va fi editat de două ori pe lună, fiind susţinut de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie în cadrul unui proiect de susţinere a migranţilor. Potrivit preşedintei Asociaţiei „Moldbrixia”, Lilia Bicec, „echipa redacţională îşi propune să acopere acel vid informaţional, deseori deranjant şi chinuitor pentru mulţi moldovenii care muncesc sau care sunt stabiliţi în Brescia”. „În provincia Brescia sunt circa patru mii de cetăţeni moldoveni, iar pentru a deveni o comunitate stabilă şi comunicantă avem nevoie de un ziar care să ne informeze şi să ne unească”, a mai spus Lilia Bicec. „Moldbrixia news” va publica noutăţile legislative cu privire la moldovenii din Italia şi va scrie despre evenimentele culturale desfăşurate de comunitatea moldovenilor din oraşul Brescia şi din provincie.Lilia Bicec este o fostă jurnalistă din Glodeni, stabilită de mai bine de zece ani în Italia, care

a fondat la sfârşitul anului trecut Asociaţia „Moldbrixia”. Lilia Bicec este autoarea romanului epistolar „Testamentul necitit”.

Aviz :Vг aducem la cunoștințг cг Biserica Sfвntul Mare Mucenic Mina și-a transferat temporar locașul оn capela Bisericii San Lino, оn via Pineta Sacchetti 75. Biserica San Camillo di Lellis, unde ne-am aflat pвna acum, a fost оnchisг pentru reparație. Оncepвnd cu data de 13 martie, duminicг, slujba Sfintei Liturghii și Vecernia va fi celebratг оn capela Bisericii San Lino, cu urmгtorul orar: sвmbгtг – Vecernia la ora 17.00 duminica – Acatist la ora 08.00, Liturghia la ora 09.00 Pentru a ajunge: de la stația de metrou Cornelia ( Linia A) cu autobuzul nr. 994; 446; 49, patru stații.

Pentru botezuri, cununii și alte servicii cu programare :Pгrintele Iurie Hоncu tel. 328 9730030 sau Ecaterina tel. 327 1747169

AVIZ pentru moldovenii din Roma:

Trucco e set fotografici professionali per matrimoni e ceremonie varie. Prezzo accessibile. Cell: 38 88 945 963 http://www.dorinamakeup.com

Machiaj si fotografii profesionale pentru casatorii si diverse ceremonii. Preturi accesibile. Tel: 38 88 945 963http://www.dorinamakeup.com

Профессиональный макияж и фотографии для свадеб и других мероприятий.Приемлемые цены! Tel: 38 88 945 963http://www.dorinamakeup.com

Lezioni private di inglese e babysitter (correntemente l’inglese e buona conoscenza di lingua italiana) Cell: 38 88 945 963 Dorina Zavatin.

AssoMoldaveTatiana Nogailic

Tel: 0039 3294754598Skype: nogailicE-mail: [email protected]://twitter.com/#!/assomoldavehttp://asomoldave.blogspot.com/http://www.youtube.com/assomoldavehttp://picasaweb.google.it/assomoldavehttp://www.facebook.com/Nogailic.Tatiana.Assomoldave

Festival privind migraţia, diversitatea şi incluziunea socială - apeluri pentru participarea tinerilor .


HRISTOS A ÎNVIAT Îl avem mereu în suflet,El oricând ne-a îndrumat,Azi e mare sarbatoare:Fiul Sfânt a inviat! Și la muncă, și la masă,Tatăl nostru noi rostim, Să avem lumină-n casăȘi pe Domnul să-L cinstim.

PÂINE AMARĂ DEPARTE DE ȚARĂ Stau și mă gândesc mereu Cum de răbd atâtea eu Rătăcind pe căi străinePentru un călcâi de pâine De fac bine, de fac rău,Tot nevoi pe capul meu: Râde omul cel bogatDe un moldovean argat.

Poezie

MI-E DOR DE TINE. Mi-e dor de ochii tăi fierbinţiDe soarele ce te cuprinde,Mi-e dor de tine cînd te alinţiDe iarba ce se-ntinde. Mi-e dor de-a ta orice mişcare,Şi de a ta privireMi-e dor de sufletul tău, soareDe-a ochilor sclipire.

O PRIMĂVARĂ ÎNSORITĂ DE POEME O primăvară ca o comoară În suflet se ridică se coboară Ne dăruieşte-un zambet calm Şi tu–l primeşti ca pe un psalm. Zăpada-n inimi se topeşteŞi pe-mrejur tot înverzeşteIar lăcrimioarele albe şi dragiSe uită falnic pe copaci. Raul şi Nistru de gheaţă fuge El se alină şi drumul lui parcurgeLalele au înflorit pe largi poene Eu vă doresc :O primăvară însorită de poeme !

O BASARABIE ! O Basarabie ! TU cu a ta sabie Zdrobeşte-i pe ai tăi tradatoriSunt ei toti vii, căci Tu nu mori ! O Basarabie !Unde-i a ta corabieSalvează-ţi tot poporul tău De o negreaţă, căci de dragul tău Eu ma înec de nedreptate De gînduri false neaşteptate Ce izbucnesc într-un minut Că tu exişti şi n-ai trecut … O Basarabie !Să-i spui tu lor Că noi suntem un întreg popor Apa curgînd tot din acel izvor Şi munţii plîng de-al nostru dor.

Ortodocși întru credință,Astfel suntem noi născuți,Când avem o suferințăNe gândim noi la Cel de Sus. În această zi de PasteCa un semn de amintire, Ne-am spălat cu ouă roșiiÎntru-a Domnului slăvire.

Dup-o lună grea de chin,Vrei sa fii plătit din plin.Tu muncești și te spetești,Iar la leafă te crucești. Le faci toate cum vor ei,Fiindcă au promis bani grei,Dar ei sunt zgârciți ca naiba,Vor să-i argățești degeaba.

Mi-e dor de-ale tale braţe calde,Ce mă purtau în viaţă,Mi-e dor de dragostea ce arde,Greşelile pe faţă.

Mi-e dor de tine şi de aripiCe-au zburat spre mine,Mi-e dor de-a tinereţii aniiDe-a fericirii zile pline,

Mi-e dor de tine ca de apă Să-mi potolească setea,Mi-e dor de tine ca niciodată Să te văd prin perete. Mi-e dor de unica iubire Ce tremurînd o simtMi-e dor, mi-e dor o veşnicie De lacrimi ce curgînd…

Sar la tine cu ocară,La poliție te carăPentru-un fleac, pentru-o nimica,Ca să ai de dânșii frică. Doamne-ajută-ma odată,Nu uita că am copii.Vreau să vadă că au tată,Să le vin cu bucurii.( Spania, Autor: Vasile Melinceanu)

Dumnezeu a dat pamântulToți pe el sa viețuim,Să-i cinstim mereu cuvântulȘi ca frații să ne iubim.

(Spania, Autor: Vasile Melinceanu)

Mă numesc Elena Bespalco-Keo şi locuiesc în Paris, departe de ai mei. Am scris aceste versuri din suflet. Pentru unii sunt frumoase, pentru alţii mai puţin frumoase. Mai am şi alte poezii iar acum mă pregătesc de lansarea unei cărţi. Am încheiat deja un contract cu Editura Pontos.

Mi-e dor de ea de faţa ta Ce peste ani n-o pot uita,Mi-e dor din plin de umbra ta De nu te văd nu pot pleca, Mi-e dor de aerul curat Ambii au mers l-au respiratMi-e dor de-al tău în lume sfatNimic , nicicînd eu n-am uitat.


Mi-e dor de ea de faţa ta Ce peste ani n-o pot uita,Mi-e dor din plin de umbra ta De nu te văd nu pot pleca, Mi-e dor de aerul curat Ambii au mers l-au respiratMi-e dor de-al tău în lume sfatNimic , nicicînd eu n-am uitat.

„Pro Diaspora” – prima revistă (ediţie coloră)despre şi pentru migranţii

din Republica Moldova

Cine sunt cititorii noştri?Cetăţenii R. Moldova aflaţi peste hotare, în

special în ţările din Uniunea Europeană,la muncă şi studii şi familiile lor

din R. Moldova.

Avantajele colaborării cu „Pro Diaspora”:- Tiraj lunar de 10.000 de exemplare;

- Circa 40.000 de cititori timp de o lună;- Distribuire în oraşele din Marea Britanie,Italia, Portugalia, Spania, Franţa, Grecia şi

Belgia, dar şi-n R. Moldova;- Versiunea on-line a revistei,inclusiv şi publicitatea dvs.,

poate fi accesată la www.prodiaspora.mdşi www.pro-diaspora.com

- Preţuri avantajoase la publicitate!

Despre ce scrie „Pro Diaspora”?În fiecare ediţie puteţi citi despre drepturile, capacităţile, comunităţile, remitenţele, prob-

lemele şi perspectivele moldovenilor din străinătate. Pentru a plasa publicitate în re-vista „Pro Diaspora” contactaţi AO Asociaţia

Mediatică „Pro-Diaspora”

Persoană de contact:FLOREA ŞTEFAN

E-mail: [email protected],[email protected]

Publicitate în revistaEficient şi Avantajos!

Adresa: str. Onisifor Ghibu 7/1, of.65,mun. Chişinău, R. MoldovaTel. : (+373 22) 58-86-21,

(+373 79) 112516, (+373 69) 112516

pro diaspora 11

Documents