PRM Cluj va invada Capitală cu 100 dintre membrii săi

Ceea ce se credea la un moment. dat că nu se va întîmplă niciodată, este pe cale să ia formă concretă. Este vorba despre încercarea de ridicare a imunităţii parlamentare a unuia dintre parlamentarii români. Anume, Comeliu Vădim Tudor, preşedinte PRM. Că intenţia va deveni faptă rămîne de văzut . Organizaţia judeţeană Cluj a hotărît să vină în ajutorul preşedintelui propriu şi a lansat o chemare-âpel către toate organizaţiile judeţene ale partidului ca în ziua în care Senatul va discuta posibilitatea

ridicării imunităţii parlamentare lui Comeliu Vădim Tudor să se deplaseze la Bucureşti pentru a protesta în faţa Parlamentului. "Sîntem oricînd capabili să mergem 100 de oameni la Bucureşti, şi credem că şi alte filiale ne vor urma”, a declarat un lider al organizaţiei judeţene PRM; v -

Se pare însă'că în ultimul moment s-a renunţat la acest proiect . care, dus la îndeplinire, chiar în proporţii reduse, ar.fi semănat

cu o altă mincriădă. , . r

«SUMAR OMI Agenda/2 | ]lozavînturdor/3 \ Viaţa politică/4 \ Artă - cultură/S | Administraţia locală/6 \ Publicitate/7-11 j Sport/12-13 \ Economia/14 \ Eveniment/lS ♦ Ultima oră/16

ANUL VII NR. 1530 ISSN 12 20 -320 3

MARTI 28 NOIEMBRIE 19 95

16 PAGINI 3 0 0 LEI

Astăzi vremea continuă să se încălzească. Cerni variabil, cu înnoutări mai accentuate 'după amiaza, cînd pe alocuri va ploua, la munte va ninge. Vîntul va.sufla în general slab. Temperatura maximă 0 - 5 grade. ,

Ieri, la ora 12, temperatura aerului a fost de -3 grade, iar presiunea atmos­ferică de 737,9 mm col Hg în scădere.

meteorolog de serviciu Silvia MUREŞAN : -

N\/

i a

r i s c a n t ă a a n t i c o r u p ţ i e !

Caius CHIOREAN

N u-ţi ia nimeni carnetul dacă ai gugulani - îi spune pe un ton sfătos o fetiţă de circa şase ani uneia cam de patru. Probabil impresionată de modul în care tăticul şi-a salvat

dreptul de a conduce maşina, ea dă cu inconştienţă glas modului în care pînă şi copiii din România vin în contact cu realitatea corupţiei. 1

Pe măsură ce înaintezi în vîrstă te loveşti mai des dc acest flagel. El este poate inevitabil în orice colţ de lume, însă în România a primit deja un altfel de statut Sînt filiere atît de bine conturate îneît se ridică deja întrebarea dacă societatea va mai putea fi guvernată în lipsa corupţiei.

La Conferinţa Naţională din Bucureşti, PDSR a hotărît să răspundă cu ”Da” la această întrebare. Partidul de guvernămînt a declarat, în rezoluţii, război deschis corupţiei. Pentru prima dată s-a- făcut auzit un glas oficial care’ spune că nu poate fi stăvilită corupţia de către oameni corupţi! PDSR a acceptat să-şi asume partea, de vină, socotind că a venit timpul să ia r măsuri pentru corectarea ei. Este un fapt îmbucurător, dar care generează şi destule motive de îngrijorare.

Formulări de' genul ”PDSR se angajează să pună capăt corupţiei în ţară” sînt poate mai nefericite chiar decît fenomenul corupţiei, pe care, în ultimă instanţă, îl favorizează. Nu partidul trebuie să se implice în vînătoarea delincvenţilor, el trebuie să creeze climatul politic şi social în care instituţiile abilitate să poată lua măsuri independent de partid .'R even irea la mentalitatea de partid-stat, în ideea că democraţia este incapabilă să lupte împotriva corupţiei, nu va aduce decît instituţionalizarea acesteia. Oamenii corupţi de azi vor fi înlocuiţi cu oameni care vor deveni corupţi mîine. Şi trebuie spus că mulţi din cei care tunau de la tribuna Conferinţei,, Naţionale împotriva corupţiei trădau asemenea nostalgii, întreţinute de ambiţii personale, dar şi de convingerea că PDSR mare adversari în competiţia electorală.-

Intre cei care sesizează pericolul unei astfel de evoluţii este.;i preşedintele executiv al PDSR, Adrian Năstase. Poate el nu «ie autoritatea morală să se pronunţe referitor la corupţie, «ordonatele europene în care vrea să înscrie partidul sînt însă singurele care o vor putea înfrunta. Năstase a explicat în raportul său de la Conferinţa Naţională că soluţia îhipotriva corupţiei mi stă urdeclaraţii gălăgioase, ci în modernizarea partidului şi, implicit, a societăţii. Corupţia - spune el - nu trebuie folosită « un pretext pentru reglări de conturi şi promovare în carieră îi ea trebuie sancţionată în tandem cu incompetenţa. Altfel, demagogia împotriva‘corupţiei riu doar că nu o va înlătura, dar «va aduce la punctul din care nu mai poate fi combătută.

Ce aveţi cu

Decebal, d-Ee Funar?

După Con ferinţa Naţională

A d r i a n N â s t â s e

i m p u n e n o u a

r e a P . D . S . R .

O p tim ism u l c îştig ă r ii a leg er ilo r v iito a re 1

Jumătate din* sală aplaudă cu convingere cuvintele lui Dan Marţian, cu toate că ştiau că ele sînt rostite ca o sfidare la adresa lui Adrian Năstase. Peste cîteva ore doar, Adrian Năstase este ales, în - unanimitate,-preşedinte executiv a l . partidului. Dan Marţian îşi păstrează şi el funcţia de vicepreşedinte. Este doar una din anomaliile prezente la Conferinţa Naţională a P.D.S.R., explicabilă prin voinţa generală ca partidul să-şi păstreze unanimitatea,, ca singură condiţie a cîştigării şi a alegerilor viitoare.

Optimismul şi buna dispoziţie au fost nota dominantă a delegaţilor la Conferinţa Naţională a P.D.S.R., Marea majoritate a celor prezenţi vineri şi sîmbătă în Sala Palatului nutresc convingerea fermă că P.D.S.R. riu are cum să piardă • ■puterea. Mulţi din ei au.exprimat

acest crez de la tribuna Conferinţei, în caz că unii mai păstrau îndoieli, au scăpat de ele în momentul în care preşedintele Iliescu s-a hotărît să anunţe oficial că nu va candida decît sub culorile partidului care l-a susţinut şi în 1992. Toţi participanţii au salutat cu aplauze, minute în şir, anunţul prezidenţial care . aduce garanţia că poziţia de acum le va fi menţinută şi după alegerile din, ; 1996, poate chiar va fî îmbunătăţită;

Şedinţa Conferinţei Naţionale a fost marcată de puternice conflicte personale şi de tensiune la vîrf, dar tratată cu dezinvoltură de lă nivelul delegaţilor. • Plim bîndu-te pe xu loarele Sălii Palatului, în permanenţă populată'de oameni plictisiţi de monotonia cuvîntărilor, ai fi putut cu greu să presupui că te ' afli la o reuniune de partid. Conducerea P.D.S.R. are un cec în alb din partea membrilor de partid,________ Caius CHIOREAN

continuare în pag. a 4-a ? ’

Ziarişti mexicani la Cluj-NapocaLa invitaţia Uniunii Ziariştilor

Profesionişti din România, o delegaţie de ziarişti din Mexic a vizitat România, prilej cu care â fost semnat protocolul de colabo­rare dintre cele mai mari organi- . zaţii de ziarişti profesionişti din România şi Mexic. De duminică pînă marţi dimineaţa au fost oaspeţi ai municipiului Cluj- , Napoca doamnele Silvia Villa de . ■Renteria, Guadalupe Almeida de Duran, Elena Lopez de Reed, d-nii Teodoro Renteria Arroyave, . preşedintele Clubului de presă "Primera Plana”, Râul Duran

Cardenas, Luis Reed Torres şi Juam Jose Bravo Munroy. Ziariştii mexicani- au vizitat municipiul, au fost primiţi de . d-l Grigore Zanc, prefectul judeţului, care le-a prezentat preocupările conducerii judeţului şi situaţia generală a ţării. Ulterior'ziariştii mexicani au făcut o vizită la redacţia ziarului "Adevărul de Cluj”.

De la Cluj-Napoca oaspeţii au plecat spre Oradea, urmînd să se întoarcă la Alba Iulia, pentru a . participa la festivităţile de la 1 Dccembrie. Ilie CĂLIAN

; g Unirea Bucovinei ; cu patria mamă. România

( 2 8 n o i e m b r i e 1 9 1 8 )

în anul 1918, Im periul Habsburgic se destramă şi popoarele fostei monarhii trăiesc bucuria descătuşării naţionale şi a libertăţii. 'Bucovina - veche provincie românească - suferise în- timpul războiului mai mult decît oricare din . provinciile Âustro-Ungariei. în decurs de aproximativ doi ani şi jumătate, de trei ori ocupat de tuşi ­şi de trei ori reocupat de austrieci, pămîntul bucovinean a fost rînd pe rînd măturat şi pustiit de tăvălugul ,;

armatelor cotropitoare, oraşele şi satele devastate, populaţia maltratată şi jefuită. S-a instaurat regimul poliţienesc, tiranic-şi crud al colonelului austriac Fischer -

i comandantul jandarmeriei, adevărat călău al naţiunii române. J .

Patru ani populaţia Bucovinei a _, trăit cel mai crunt regim de teroare. Arestările pe baza unui simplu denunţ neprobat, încarcerări, bătăi

Colonel (r) Vasile ŢIBREA continuare în pag. a 4-a

Dela corespondentul nostru la Parlament

Atitudinea parlamentarilor PD este incalificabilă

* • U n b u m e r a n g p o l i t i c •

" Săptămînă trecută pe agenda Camerei Deputaţilor s-a aflat Legea' privind modificarea şi completarea Legii nr. 76/1995 pentru declararea localităţilor Ip şi Treznea, jud. Sălaj, localităţi martir, precum şi pentru declararea satului Treznea comuna _ Treznea. Nimic mai banal. Se punea ;problema : unor • -.coriipletări (componenţa, conducerea,

finanţarea etc.) Spre' totala surprindere a majorităţii plenului, grupul PD a votat în bloc împotrivă. In final, legea a trecut. Chiar şi unii» deputaţi UDMR au votat pentru. Ulterior motivaţia parlamentarilor PD a fost confuză, precum că ar fi prea multe comune, că s-rar da

: Gabriela OGNEANcontinuare în pag. a 16-a

ÎN CEPÂ N D CU 1 NOIEMBRIE

REDUCERE PROMOTIONALĂ

T A X A D E A C C E SLA SER V IC IU L D E TE& EFO N IE M OBILĂ CELULARĂ.

O B I L

A D E V Â R U Lde Cluj AGENDA marţi, 28 noiembrie 1995 f 2

• Azi: Calendarul ortodox: cuv. Mc. Ştefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh; Calendarul greco-catolic: Ss Ştefan cel Nou, cuv. (+ 764); Irinarh, m (s

IV); Calendarul catolic: .Sf. Ecaterina Labouri, fc.

• Mîine: Calendarul ortodox: SF. Mc. Paramon şi Filumen; Calendarul greco-catolic: Ss Paramon şi Filumen, m (s IV);

' Calendarul catolic: Sf. Saturnin, ep.m.

mi T E L E F G A N E f

• PREFECTURA,CONSIUUL JUDEŢEAN! 19-64-16 ; .

• PRIMĂRIA CLUJ.NAPOCA!l9-60J0• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA! 31-31-CO• PRIMĂRIA ClMPIA TURZn.-36-SO-• 01■ PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLITIA CLUJ-NAPOCA: *55 şl• 11-15-10

POLITIA FEROVIARĂ CLUJ.• NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21:21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

POLIŢIA HUEDIN: 2S-15-3*• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 9S1

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA: .• n-24-71 /, ; ,• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: i9-85-91

INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 _• DERANJAMENTE: 921 x• qpA EXACTĂ: 958• REGI\ AUTONOMĂ DE• TERMOFICARE• DISPECERAT: 11-87-48

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ• CANAL DISPECERAT: 11-63-02

S.C. "SALPREST S.A. DISPECERAT:: 19-55-22 ■ . COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int. 132

^ t l T A R O M

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 - 30 m artie 1996

Plecări din Cluj-Napoca - -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti7,50 şi 16,30 , -

de luni pîni vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15 ■ ■Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 iei TELEFOANE: 19-49-87; 19-35-57 - pentru externe

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele dirtcţii

trenuri accelerate, rapide şi inlercily• BAIA M ARE,SATU M A R E fp rin Dej):15,05 .•BISTRIŢANĂSĂUD: 15,43 •BRAŞOV (prinDej): 0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17 (21,52 (prin S ib iu-P iatra OH): 11,42 ,(prinPetroşani -Craiova): 10,00 ••BUDAPESTA: 0,28; l£yl4;•GALAŢI (prinP]oieţti-Bnz2n):9^3•IAŞI: 0,00; 1 2^8 ; 21,14}•ORADEA: 2,4S; 16,43)21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU : 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,19; 22,49;23,08; (prin O radea): 15,16 •TlRGUM UREŞ: 16,13;20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE d in A u to g a ra I I

I Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45(*); 14,00.I Quj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30(*); 14,00.I Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30(*); 17,00 iCluj-Napoca - Abrud: 6,00(*); 14,15. iQuj-Napoca - Zalău: 6,30(*); 12,30; 14,30; 18,30. / _

i Quj-Napoca - G îrbău-Zalău: 6,40(*) •Quj-N apoca-Jibou: 7,00(*); 14,00(prin

Gîrbou); 16,30(prinHida).• Cluj-Napoca-Şimleul Silvaniei: 8,30(‘ );

16,00 ; . - - Quj-Napoca - Aiud: 12,00.

•Cluj-Napoca-Alba-Iulia: 13,00. Quj-Napoca-Bistriţa: 15,30(drculă vineri, sîmtetă,duminică,luni).Cluj-Napoca-Brad: 16,00. i Quj-Napoca - Cîmpeni: 13,15.

• Cluj-Napoca - Mediaş: 14,30.• Cluj-Napoca-Reghin: 16,30.• Cluj-Napoca-Tîmhveni: 15,15. •Cluj-Napoca -TîrguLăpuş: 55,25.• Cluj-Napoca-Topliţa: 14,15. -• Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Tioc).• Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),

14.00 (prin Sutor).• Quj-Napoca -Turda5,30,6,30; 6,50,7,20,

8,15; 9,30,; 10,30; 11,30, 12,30; 13,20, 14,00, 14,30, 15,00, 15,30; 16,00, 17,00, 18,00; 18,30; 19,00, 20,00, 21,00; 22,30.

(*) nn circulă sîmhâtă şi duminicăCursele judeţene pleacă

din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to ( « r t 11:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca tn zilele de luni, jo i fi v ineri la ora 7,00 şi înapo ierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri fi «tmbâU la ora 11,00 $ Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca in ziua de miercuri ora 7 fi înapoierea din Miskolc fn ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII A utogaral: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

M arţi, 28 noiembrie5,00 - Matinal; 5,05 Agenda

zilei; 5,10 Meteo; 5,15 - IIoroscop;5,25 Sport; 5,35 Program TVT~5t$5- Piaţa şi economia de piaţă; ’ 6,35 Agenda zilei; 6,40 Actualitatea mondenă; 7,15 Horoscop; 7,25. Revista presei;' 7,30 Calendar;8,10 - Poliţia municipiului în direct; 8,15 - Pompierii în direct; 8,30 - întreruperea emisiei; 12,00 Reluarea emisiei;14,30 - Overdose; 16,10 - Cinefil; 18,30 - întreruperea emisiei; 21,30 - Greatest Hits;23,05 - Music by night. Ş tiri U niplus R adio 7,00; 8,00; 12,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00. Şliri BBC L o n d ra ; 6,00; 14,00; 18,00; 21,00.

A RadioSomc^ FM S S , 7 MHz

M arţi, 28 noiembrie6,00-9,00. Sonic ■ Matinal

(ştiri,' sport, meteo, utilitare, muzică) (Marius Aciu); 9,00-11.00 Emisiune în limba maghiară (Makkai Zsoit);11,00-13,00 CD Sonic (Călin Andrei); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Georgeta Todoruţ); 14,00-16.00 Black .M agic Hours (Daniel Boroştean); 16,00*17,00 Clopote tubulare (muzici specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică, poliţia) (Cozmin Guşă); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii); 20,00-21,00 Istoria muzicii pop (Daniel Boroştean); 21,00*23,00 Emisiune în limba maghiară (Gal Maria); 23,00-6,00 Gînduri de noapte (Călin Andrei).

BIBLIOTECI■ B.C.Ur"Ludan Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 - 13,45;14,30 - 21 îmbăta: 8-14, duminica: închis.

■ B iblioteca judeţeană ' "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: hmi-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; maiţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURA (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECĂ (Str. M Kogătaiceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi; joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. '

■ Biblioteca Academiei (isttada Kogălniceanu 12 - 14). Orar. luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Univeisităţii 7 -9 ): hmi - închis; marţi- 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri1 2 -1 6. ■ Biblioteca Britanică (strada

Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "H eltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -.18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). O rar maiţi;; 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, maiţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.>'■' ■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, maiţi, miercuri, joi: orele 16-20. i

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie

. (Str: Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă'8-13, duminică: închis. -

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; hmi şi marţi: închis -

■ Muzeu] Naţional de Artă, Secţia "Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; hmi şi marţi: închis

■ Muzeu] Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis \

■ Muzeu] memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeu] Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

Salată picantă de ţelină*

De cc aveţi nevoie: 2 (eline,o ceapă, un gogoşar din oţet, 1/2 pahar ulei, zeamă de lămîie, sare, piper, maioneză din 3 ouă, pătrunjel verde, măsline.

Mod dc prcgătire:Ţelina se rade, se adaugă ceapa rasă, se amestecă cu pătrunjel tocat fin şi cu maioneza preparată din 3 'gălbenuşuri frecate cu ulei, zeamă de lămîie, sare, piper. Se aranjează totul pe o salatieră şi se garniseşte cu jumătăţi de măsline, pătrunjel verde tocat şi felii de gogoşar.

Marţi, 28 nokmbrieP ro g ra m u l 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră;9,20 Film serial: "Santa Barbara”;10,05 Limbi străine: franceză - engleză; 11,05 Film artistic: "Film pe furate”; 12,45 Desene animate;13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,OS TVR Cluj-Napoca; 15,45 Ţara vulturilor, 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!; 17,00 Convieţuiri;18,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Desene animate; 19,55 La zi în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50' Film artistic: "Scurtă întîlnire”; 22,30 Reflector; 23,00 Actualităţi; 23,20 Gong!; 23,50 Studioul şlagărelor;0,20 Magazinul notelor blues.

P ro g ram u l 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Desene ,animate; 12,00 Teatru liric: "Omagiu Haricleei Darclie”;13,25 Concert cu formaţia American Music Shop; 14,00 Actualităţi; 14,10 Si nu ne facem- iluzii; 15,00. Limbi străine:' francezi • englezi; 16,00 Desene animate; 16,30 Film serial: "Inimă sălbatică"; 17,05 - 23 milioane (I); 17,40 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 18,30 - 23 milioane

(II); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 între da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Memoria exilului românesc; 23,50 Film artistic: ”Van Gogh”. _

T V R C LU J-N A PO C A : 3Jb5

spectatorJurnal - actualităţi; Emisiunea, în limba maghiară: ştiri, corespondenţe; Thalia - periplul teatral transilvan; Noi apariţii editoriale; Muzică; Reportajul emisiunii.

Miercuri, 29 noiembrie P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Videoca- seta muzicală; 10,50 Videolexicon;11,50 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate;13.10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi;16.10 Magazin internaţional; 17,00 Aceşti pătimaşi minunaţi; 17,15 Ecleziast '95; 18,00 Handbal: România - Rusia, în preliminariile CE; 19,15 Timpul Europei; 19,45 Desene animate; 20,00 Actualităţi;

20,50 Film artistic: ”Fiicji,;, Mistral”; 21,45 Noi frontiere22,25 Totul despre muzici; 2245 Confluenţe; 23,15 Actualitiţj-23,35 Meridianele dansului; 0 li Întîlnirea de la miezul nopţii.’

P rog ram u l 2: 7,00 La prio, oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Itinerar turistic; 11,30 Desent animate; 12,00 Gong!; 12,30 Laureaţi ai concursului naţional de interpretare "Mihail Jora"-13.00 Ala-bala-portocala!; 14,00 Film artistic: ”Superdr»gon"15,30 De lingua' latina; 16,00 Desene animate; 16,30 Film setul; "Inimi sălbatică”; 17,00 Zodii Balanţei; 17,40 Film serial: "Iubiii amigitoare”; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Clio; 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Tradiţii;22.00 Film serial: "Sinu Barbara”; 22,45 Un secol de cinema; 23,45 Jazz-fan; 0,15 Bătălii aeriene (d).

TV R CLUJ-NAPOCA 15,05 Jurnal - actualităţi; Arlechin; premiere la început de stagiune li teatrele transilvane; Univen etnografic: Obiceiuri funerare li români - Paştele Morţilor, Cunen de gardă: Vaccinul antigripal ii sezon neestival • reportaj li Institutul de Epidemiologie Cluj Napoca; Videoclipul emisiunii.

P r o g r a m u l t e l e v i z i u n i l o r p r i n c a b l u O

M arţi, 28 noiembrie 199510,00 Ştiri şi actualităţi AM; 10,10

Şantajul • codat; 19,00 Ştiri şi actualitiţi PM; 20,00 s : Desene animate; 20,05 Privire asupra Germaniei; 21,05 Infirmierele la datorie - codat; 22,35 Inima flimîndi - codat.

M arţi, 28 noiembrie 1995'• 8,00 Program pentru tineri; 8,10 Seriale - RT4; 14,45 Seriale RT4 şi C5; 16,15 A început cu un sirut - RT4;, 18,05 Revanşa - preluare - MediaPro; 18,5 5 Preluare — diverse- MediaPro; 20,30 Desene animate;21,30 Dracula - C5 ; 23,45 Be’etlejuice (Suc de gîndaci) - C5;- ANTENA 1 -

18,00 Ştiri, reportaje; 18,10 Dance club; 18,30 Lumina

.călăuzitoare; 19,30 Oglinzi paralele;20.00 Din lumea afacerilor; 20,15 Desene animate; 20,30 Capcana periculoasă; 21,30 Dincolo de realitate; 22,00 Observator; 23,00 Dincolo de inocenţă.

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

Marţi, 28 noiembrie 1995 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisment matinal; 11,20 Buletin informativ;11,30 Film - Charles şi Lucie - RTL2; 13,20 Documentare, seriale;15.00 Buletin informativ; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show- Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Al - Observator - Ştiri; 19,30 Buletin informativ;19,45 Al - Serial, muzică, divertis­ment; 21,00 Buletin informativ;21,15 Film - Constrângerea - PR07;23.00 Al - Top muzical; 23,15 Film- Duşmani în Iove story - 3SAT.

PO RTA L 29,45 Buletin informativ; 10,00 AI

- Film; 11,30 Al - Muzici; 11,50 Buletin infoimativ; 12,00 Al - Fila;13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buleâ informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animitt, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,20 Buletin informativ; 21,30 Film • Dracula - ITAl; 23,45 Linii fierbinte - 7 abc. r, ,

O bs.: Traduceri- simultane pe ambele canale. '

F a rm a c ii cu servic iu p erm a n e n t; Farmacia."Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05, Farmacia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, tel. 19-64-62.

Garda de noapte: Farmacia "Perla”, Str. Gh.Doja nr.37, telefon: 19-48-54.

Lansare de carteJoi, 30 noiembrie 1995, orele

12,00, va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga” Cluj-Napoca, în sala Muştea, lansarea cărţii "Lucian Blaga - Energie românească” a filosofului Vasile Băncilă. Va prezenta prof. univ. dr. Liviu1 Petrescu.

Programulpoliclinicii fără plată "Familia

. Sfîntă"2 8 - 3 0 n o ie m b r ie

M ed ic ină genera lă : dr. I. Boilă 28, 30 (10-12), dr. G. Răfan 29 (10-12), dr. M. Suciu29 (10-12), dr.L.Fit 30 (14-16), dr. C. Popa 30 (12-14), dr. S. Loga 28 (16-18), dr.A.Waldraf28 (16-18); In te rn e : dr. F. Gherman 28 (10-12), dr.A.Iancu29 (11-13), dr. C.Duncea 30 (17-18), dr. Szakacs Cs. 29 (14-16); P ed ia trie : dr. R.Mitea 28 (13-15), dr. M. Fritea 28 (15-17); R eu m ato lo g ie i dr. F. Bayrakdar 29 (15-17), dr.I.Alb 28 (12-14); C h iru rg ie : dr. C .: Cosma 28 (10-12); Endocrino­logie: dr. I. Duncca 30 (17-18); Dermatologie: dr. II. Radu 30- (12-14), dr.l.Semenescu 30 (10- 12); Psiholog: dr. L, Boilă 29 (15-17).

Programarea consultaţiilor de luni pînă vineri între orele 12-14 prin telefon; nr. 16-78-22, sau la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.- 3, bl. D12 ap. 12.

24 - 30 noiembrie 1995REPUBLICA - D ur şl ...

deştept (TOP DOG) - SUA -premieră (24 XI: 9; 11; 13; 15; 17; 19; 25-26 AT: 11; 13; 15; 17; 19; 27-30 XI: 9 ; 11; 13; 15; 17; 19) * VICTORIA - Liceenele din Beverly Uills - SUA - premieră (II; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Atît de aproape de cer - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A - Monstru] - Franţa (13; 15; 17; 19); sala B - Cei trei Ninja contraatacă • SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Richie Rich - SUA ( I I ; 13; 15; 17; 19).

TURDA - FOX - Şi soarta p o a te fl Înv in să - India - premieră; TINERETULUI - L a b ir in tu l m o rţii - SUA - premieră.

D EJ - ARTA - ApoUo 13 - SUA - premieră; Liceenele din Beverly Uills - SUA - premieră.

C ÎM P IA T U R Z II - MUNCITORESC - Lumea apelor- SUA - premieră; în frun ta rea - India - premieră.

G H E R L A - PACEA > Liceenele din Beverly Hillş - SUA - premieră; C onfesiune - România - premieră

M arţi, 28 noiembrie 1995 : TVC

11.00 Cannon - SATl; 12,M Austria - documentar - 3SAT; 13,00 Magazinul animalelor - VOX; U,0i Remington Steele - PR07; 15,00 Dispreţul - RT4;. 16,15 A începi cu un s ă r u t R T 4 ; 18,20 Felicit» - RT4; 19,00 Preţul unei vieţi - RTt20,10 Interview - VOX; 20,30 Prinţul din Bel-Air - ITAl; 210 Dracula-- ITAl; 23,15 Beetlejuiet: ITAl; 0,45 Închiderea programului

TVC+ ■13.00 Ştiri; 13,10 The albni

show; 14,10 Film; 16,00 Lume» ii care trăim; 16,30 Legende roefc17,00 Mapamond sportiv; 18,W Serial; 19,00 Agenda culturali;19,15 Desene animate; 19,3® Capcana periculoasă; 20 1 Observator, 21,35 Film; 23,20 Fib»

POLICLINICA INTERSERVISAN

»ir. Pascal)' nr.5, cart. CJicorjfc®

IN TER N E • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE'ALERGOlJOCffiDERMATOLOGIE • CHIRU RGIE • ORTOPEDIEO.R.L. * OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE • ONCOLOC2 PEDIATRIE * UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie T este SIDA)ZILNIC, inclusiv DUfflMCA orele 7 - 2 1Medic dc gardă: orele 21 • 1

Rezervare, consultaţii Ia •»^ 41.41.63 J

AUAHTAAîraSUIClDL I F E L I N E ____ _a Sufletul nostru ladisp®’?'

dumneavoastră. Telefon® dc noapte,telefonul'ic?1

1-W f e r . 4 1 41 63 Z i ln ic în tre o re le2 0 -H _

15 marţi, 28 noiembrie 1995 ROZA VINTURILOR A D E V A R U Lde Clui

rla reuniunea la nivel inall de la Madrid,

UE şl SUA vor lansa "Noua agendă transatlantică"

(Reuter)

Uniunea Europeană şi Statele Unite intenţionează să transforme legăturile lor incerte din timpul războiului rece într-o relaţie solidă intre egali cînd îşi vor face publice planurile pentru viitor la *stimmit-ul" lor de la Madrid din3 decembrie. La acest "summit" va fi lansată o declaraţie politică, intitulată "Noua agendă transatlantică1', şi un plan de acţiune comun, de 21 de pagini, cuprinzînd de la probleme de securitate pînă la ajutorul nmanitar, de sănătate, de mediu, privind terorismul, drogurile, comerţul mondial şi chiar un premiu pentru literatură UE-SUA. Acest proiect, puternic atacat

de o Franţă care se teme că rolul ei conducător în Europa ar putea lisubminat, şi-a avut originea în sentimentul că relaţia

^transatlantică, este pe calc să "'eşueze, deoarece sfîrşitul

războiului rece ă fost urmat de o serie de dispute comerciale şi de nemulţumiri d i n , cauza neparticipării directe: a SUA în Bosnia. "Motivaţia dimensiunilor acestui document este de a ilustra cit de amplu cooperăm. Aceasta ir trebui să dezmintă orice impresie că Statele Unite vor fi mai puţin angajate în Europa decît în timpul războiului rece", a explicat S tuart Eizenstat, ambasadorul SUA la UE.

Declaraţia de la Madrid vă releva rolul strategic global pe care l-a jucat în trecut cooperarea UE-SUA şi se. va angaja şă acţioneze pe această bază în viitor. "Astăzi ne confruntăm cu noi provocări pe plan intern şi extern. Pentru a le face faţă trebuie să întărim şi să adaptăm şi mai mult parteneriatul care ne- a servit atît de bine", se afirmă într-un proiect de document aprobat de miniştrii de externe ai UE la 20 noiembrie.

se angajeaza sa menţină Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord în centrul securităţii transatlantice în acelaşi timp cu întărirea propriilor mecanisme de apărare ale UE şi a Organizaţiei pentru Securitate Şi Cooperare în Europa. Ea promite cooperare în promovarea păcii şi democraţiei în întreaga-

lume, în acţiuni comune de luptă împotriva criminalităţii internaţio­nale, a traficului de droguri, a terorism ului, în problem ele

'refugiaţilor, ale ‘deteriorării mediului şi ale răspîndirii bolilor infecţioase precum malaria, SIDA şi virusul Ebola. Criminalitatea internaţională s-a dovedit a fi unul din subiectele asupra cărora s-a convenit cel mai greu din cauză că are influenţă asupra propriilor eforturi ale UE de a-şi consolida acţiunea în domeniul afacerilor interne şi al justiţiei, aflate în suferinţă. Documentul include însă aşa-numitul principiu "no; place' to hide" cu privire la procedurile de extrădare şi confiscarea de bunuri. Se exprimă de asemenea acordul cu schimbul de informaţii privind noile tehno­logii utilizate atît de criminali, cît şi de forţele de poliţie şi privind instruirea comună a oficialităţilor din Europa centrală care se ocupă cu aplicarea legii. ; v ,

în perspectiva reuniunii ministeriale din decembrie 1996 din Singapore a Organizaţiei M ondiale a Com erţului, documentul permite întărirea sistemului comercial mondial. In

: pofida puternicei rezistenţe a- Franţei, se angajează de asemenea

să realizeze un studiu comun cu privire la posibilităţile reduceriiîn continuare său chiar ale * \eliminării. barierelor comerciale transatlantice în scopul creării a ceea ce unii au numit deja-o piaţă transatlantică. Denumirea definitivă urmează abia să fie convenită, dar diplomaţi ai UE au explicat că Germania a fost deranjată de termenul "marketplace" deoarece aduce cu "marketgarden" care a fost numele de cod pentru încercarea nereuşită a aliaţilor de a captura oraşul olandez strategic Amhem în timpul celui de-al doilea război mondial

Declaraţia relevă că fostele state comuniste din Europa centrală Şi de est - Rusia, Ucraina -, precum şi Turcia au nevoie de ajutor special pentru edificarea democraţiei. Ea şe angajează de asemenea să sprijine procesulde pace în Orientul Mijlociu prin eforturi deosebite de realizare a unor acorduri între Israel, Liban şi Siria. v

A n u l m i s t r e ţ u l u i , c a r e s e î n c h e i e î n

c u r î n d , a f o s t c e l m a i n e p r i e l n i c a n

p e n t r u J a p o n i a(Reuter)

S-ar putea ca în perioada de după al doilea război mondial Japonia să fi avut ani mai neprielnici decît în prezent, dar nimeni nu îşi mai aminteşte exact cînd. Astrologii învinuiesc stelele pentru aceasta, iar unii oameni dau vina pe liderii politici. Alţii ridică doar din umeri şi sînt încercaţi de presimţiri, deoarece mai rămîn doar cîteva săptămîni pînă la încheierea Anului japonez al Mistreţului.-

în astrologia niponă, Anul Mistreţului este un an al schimbării - în bine sau în rău -, dar ceea ce s-a petrecut în acest ari este de-a dreptul ridicol De la cutremure la

. gazul otrăvitor şi la înfrângerea echipei de baschet care era favorita naţiunii, Japonia merge clătinîndu-se din criză în criză, iar acum Bill Clinton, invitatul cel mai dorit de japonezi să vină seara la cină, nu reuşeşte s-o facă.

Totul a început cu cutremurul de pămînt de la Kobe. Reputaţia Japoniei dr ? fi o tară care înfruntă capr^ite naturii s-a prăbuşit la jumătatea lunii ianuarie, cînd seismul care a zguduit-o a provocat moartea a pc.;‘.r 6000 de persoane în ciuda normelor existente în sistemul de construcţie a imobilelor şi a altor precauţii invidiate în întreaga lume.

în timp cc anchetele privind cutremurul de la Kobe erau încă în toi, imaginea Japoniei de ţară care respectă legile a fost grav afectată de atentatul cu gaze otrăvitoare din metroul din Tokio, alţi 4000 de oameni fiind transportaţi la spital. Prin acest atentat Japonia a fost implicată într-o nouă anchetă care încerca să lămurească de ce tineretul ei s-a alăturat sectei Aum Shrinri Kyo (Adevărul suprem) al cultului Judecăţii de Apoi..- .;■ . . .. ’, A fost victima unui grav atentat însuşi un înalt ofiţer de la poliţie -un lucru de neimaginat într-o Japonie cunoscută ca ţară "liberă de crime" -, atentat căruia

i-a supravieţuit totuşi. Nenorocirile care au urmat, deşi nu atît de dramatice, s-au succedat cu o rapiditate din ce în ce mai mare.

Bulversate de ascensiunea de nestăvilit a yenului în raport cu dolarul, pieţele financiare au fost nevoite să

• înghită cea mai mare pilulă de pînă acum - primul faliment ăl unei bănci din 1945. Din ce în ce mai mulţi

i oameni de afaceri japonezi îi arată cu degetul pe demnitarii din Ministerul Finanţelor, promotorii mitului conform căruia cuvîntul "colaps" nu-şi află locul în dicţionarul financiar al Japoniei, odinioară cea mai

’ puternică ţară din lume din punct de vedere financiar.Apatia alegătorilor a declanşat un alt eşec. Candidînd

împotrivă unor oameni politici de profesie, doi actori de comedie au discreditat funcţiile de guvernator din

, Tokio şi Osaka, ajutaţi în aceasta'de suspiciunile dintre partidele politice actuale.

Lumea sportului a avut şi ea anul său de nelinişte.' Echipa de baschet "Tokyo Giants", care era favorita -'Japoniei, a ajuns pe locul trei, iar sportul naţional sumo

a fost afectat de un scandal fără precedent legat de droguri. r

■ Familia imperială, deşi ferită de scandalurile care au afectat imaginea-omologilor săi britanici, nu a fost binccuvîntată cu un moştenitor, deşi s-au împlinit doi ani de la căsătoria prinţului moştenitor Naruhito cu prinţesa Masako. v ' -

Eşecul din acest an al lui Murayama a fost scris în 'stele, afirmă, astrologul Murase. "In acest an, care se apropie de sfîrşit, Murayama a fost sub influenţă nefastă şi a fost nevoit şă joace un rol conducător pentru care nu avea chemare.. Singura cale pentru Murayama de a ieşi din -această situaţie dificilă este să-şi caute noi

-prieteni, care în cazul lui înseamnă noi parteneri politici sau noi consilieri. Pentru Japonia, aceasta înseamnă să caute noi aliaţi, alţii decît Statele.Unite". -

(AFP)

Uniunea Europeană a restrîns definiţia celui ce poate fi considerat refugiat şi a impus v:?e de tranzit aeroportuare cetăţenilofîdin‘12 ţări africane şi asiatice în încercarea de . a lua sub control problema celor care cer azil. • v '' Miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din Uniunea Europeană au hotărît să facă obligatorie din punct de vedere legal pentru statele din Uniunea Europeană definiţia refugiatului cuprinsă în convenţia de la Geneva din 1951 pentru a înlătura diferenţele de tratament de la o ţară europeană la alta. _,

Anita Gradin, comisarul european pentru justiţie şi afaceri interne, a recomandat în acelaşi timp Uniunii , să nu se pripească să-i repatrieze pe refugiaţii din fosţa Iugoslavie, acordîndu-le azil temporar în cadrul Uniunii. Ea a afirmat că peste800.000 de refugiaţi din fosta Iugoslavie se află în Uniune, iar mulţi dintre ei au primit doar o protecţie temporară* fără a avea dreptul la unele avantaje cum este şcolarizarea. Dreptul refugiaţilor de a se întoarce la casele lor a fost una

dintre măsurile cheie ale acordului de pace parafat la Dayton de către preşedinţii Bosniei, Croaţiei: şi Serbiei • • - ' •

C onfort: c.invenţiei de la Geneva, cel ce este persecutat pe motive de ra^i, religie, naţionalitate, pentru că aparţine unui anumit grup social sau pp^tru convingerile sale

Uniunea Europeană redeflneşte îi sens restrictiv nopunea

de refugiatpolitice poate cere azil Convenţia nu face nici 6 distincţie între diversele surse de persecuţie. :

Consiliul European pentru Refugiaţi şi Exilaţi (ECRE) a condamnat încercarea de a redefini în sens ma. r-'- vins refugiaţii din Uniunea EuîŞpe«iiăT’"Noul acord al

■ Uniunii Euiuj-v-ii: in legătură cu politica privind'refugiaţii continuă tendinţa de n v* încerca desfiinţarea

noţiunii de refugiat", a declarat , Philip Rudge, secretarul general al „ECRE. Acordul Uniunii Europene nu â ţinut cont jde faptul că persecutarea a fost adesea opera

‘unor miliţii,înarmate sau a unor, organizaţii de >.surgenţij a declarat

; ECRE. r .'- >' . Noul acord exclude de asemenea ' grupurile de oameni care au fugit pentru a scăpa de un război civil,

. sau de un conflict armat generalizat, şi a Omis să indice că aceşti membri

'individuali ai unor astfel de grupuri pot cere obţinerea statutului de refugiaţi cu drepturi depline. -

Acest acord va servi drept linie de principiu pentru; autorităţile naţionale care au de-a face cu, refugiaţi.- Miniştrii au hotărît ca cetăţenii din Etiopia, Afganistan, Eritrea, Ghana, Irak, Iran, Nigeria, Somalia, Sri Lanka şi Zair vor avea nevoie de vize de tranzit pe

, aeroporturi pentru a-i împiedica să părăsească avionul şi să ceară azil în ţara de tranzit. Toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei, au declarat că vor impune v \:- şi cetăţenilor care se află în tranzit din Pakistan şi Bangladesh. '

Disputa firanco-americană . ar putea dăuna

alianţei NATO(Reuter)

Ţările membre ale NATO sînt tot mai îngrijorate că disputa ameri- cano-franceză cu privire la cel ce va ocupa postul de secretar general ar putea dăuna grav Alianţei chiar în timp ce intenţionează să se implice în Bosnia pentru a pune în aplicare acordul de pace. Cînd belgianul Willy Claes a demisionat Ia 20 octombrie din cauza pretinsei implicări într-un scandal intern de corupţie, surse ale NATO au prezis că această funcţie va fi rapid preluată de o personalitate politică de anvergură. Fostul prim-ministru olandez, Ruud Lubbers, a apărut ca , opţiune favorită a principalilor săi aliaţi europeni, dar Washingtonul' s- a opus, fiind îngrijorat de capaci­tăţile sale de a face faţă problemei' bosniace. Ulterior^ administraţia americană a lăsat să se înţeleagă limpede că îl susţine pe fostul ministru danez de externe Uffe Ellemann-Jensen, dar Parisul a blocat numirea acestuia. Invocînd faptul că nu vorbeşte bine limba ■ franceză, Franţa nu a dat nici un semn că ar fi dispusă să renunţe la' opoziţia sa, chiar dacă majoritatea celorlalţi aliaţi, în special Bonnul şi Londra, au relevat că acesta ar fi acceptabil. Parisul a fost nemulţumit de criticile scandinave deschise la adresa programului- său de experienţe nucleare. Diplomaţi francezi afirmă în particular; că preşedintele Jacques Chirac nu va ceda chiar cu preţul unei încordări' a relaţiilor din., cadrul Alianţei. Numai Atena susţine poziţia fran­ceză, amintindu-şi apriga dispută cu Ellemann-Jensen cu privire la. Macedonia pe cînd Danemarca; deţinea preşedinţia UE în 1993. :

Săptămîna trecută, ministrul spaniol de externe, Javier Solana, a fost frecvent menţionat ca un posibil candidat dc compromis. însă Madridul încă nu i-a prezentat oficial candidatura, iar curentul care iniţial era în favoarea lui pare să se fi epuizat j

Miniştrii de-exteme ai NATO se vor întîlni la Bruxelles, Ia 5 N decembrie, pentru reuniunea lor bianuală şi doresc să numească p e ' noul secretar general înainte de a trimite cei 60.000 de militari ai Alianţei în Bosnia în cea mai riscantă operaţiune întreprinsă vreodată de NATO. "Este de neconceput să nu putem numi un nou secretar general", a arătat o sursă din cadrul Alianţei. Diplomaţi ai NATO au explicat că această chestiune este complicată de proble­me de politică internă americană şi de faptul că Bonnul şi Londra nu au reuşit să-l susţină suficient de puternic pe Elletnan-Jenscn şi să ■ convingă Franţa să se alinieze.

Explozia demografică si presiunile migraţiilbr îi îngrijorează pe europeni1AFP)

După cc mult tjmp relaţiile lor cu vecinii din tainul mediteranean au fost relaţii dc dominaţie, ®ropenii doresc astăzi să pecetluiască un parteneriat ® care unul din obiective este reducerea presiunilor migratorii tot mai mari. "

Populaţiile din sudul Mediteranei se vor dubla 4proape de-a lungul următorilor 30 de ani, în timp «populaţiile din nord vor stagna, ceea ce va spori Presiunile migraţiei către ţările din cadrul Uniunii' Europene, în special către Franţa, Spania, Italia şi Germania.

Una dintre provocările Conferinţei euro- fcediteraneene de la Barcelona (Spania), din 27 şi

noiembrie, va fi de a aborda această problemă ce ^ cintări greu în relaţiile viitoare dintre Europa şi Me bazinului mediteranean, unde Produsul Intern M(PIB) reprezintă a 20-a parte din acela al Uniunii

J rcpcne, dar care cunoaşte un boom al populaţiilor.

^ "în raport cu cei 375 de milioane de locuitori ai Europei 'celor 15' în 1995, fără să se înregistreze o progresie majoră, statele din nordul Africii, Turcia şi ţările din Orient vor număra aproximativ 380 de milioane de locuitori în 2025", observă istoricii Gerard Chalian şi Jean Pierre Rageau. ■ ,

Conform acestora, aceste state diri sudul şi din estul mediteranean ţotalizau la începutul secolului "ceva mai mult de 40 dc milioane de locuitori, în timp ce ţările europene care constituie comunitatea europeană de astăzi numărau peste 200 .de milioane". Această inversare a creşterii dem ografice este foarte semnificativă cînd este vorba de ţări individuale care

' întreţin relaţii dificile precum Algeria şi Franţa, unde chestiunea imigraţiei reprezintă o problemă acută. în 30 dc ani, Algeria, cu cei 63 de milioane de locuitori ai săi (faţă de nouă milioane în 1945), "va fi mult mai populată decît Franţa, care va stagna la 58 de milioane", remarcă istoricii.

^ ^ L a Jn ce jn iţu Ijjce s ţu ijJ^

Mediteranei reprezenta 45,8 la sută din totalul străinilor aflaţi în Franţa (21,3 la sută în Italia şi 5,2 la sută în Spania). Zona cunoaşte evoluţii impresionante, care îngrijorează ţări precum Germania, ce numără două milioane de turci pe teritoriul ei.. In 30 de ani Turcia va avea cel puţin 95 milioane de locuitori.

Această creştere a populaţiei este însoţită de o puternică amplificare a migraţiei din ţările din sudul Mediteranei, fără a mai ţine cont de un milion de "ilegali" proveniţi din ţările riverane şi din Mediterana meridional, ai orientală care se găsesc pe teritoriul ţărilor din cadrul Uniunii Europene.

Dosarul '•«?. W ji uman" al patteneriatuiai cui - mediteranean va face la Barcelona obiectul unei declaraţii "prudente", care să pună accentul pe o colaborare mai limitată în scopul de a reduce presiunile migraţiei, indică surse diplomatice la Paris. în aceste condiţii, situaţia ţărilor din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord va continua, fără îndoială, să dea bătaie

în ultimul său raport, Banca Mondială subliniază că în perioada' 1981 - 1991 dezvoltarea anuală a economiilor din zona Orientului Mijlociu şi a Africii de nord a fost cea mai scăzută din lume, cu o diminuare de doi la sută a Produsului Intern Brut (PIB) real pe -locuitor. în plus, conform Băncii Mondiale, ţările din'regiunea mediteraneană nil au fost capabile să folosească integrarea în economia mondială ca "motor al creşterii economice".

De asemenea, considerînd că stabilitatea regiunii nu va putea fi asigurată decît prin creşterea nivelului de viaţă al populaţiilor din sud, "cei 15" se vor concentra pe aspectul economic, promiţînd 4,7 miliarde de ECU (şase.miliarde de dolari americani) pentru următoarea perioadă de cinci ani acelora dintre partenerii lor care se vor angaja să-şi îmbunătăţească situaţia economică.

Există speranţa că se va crea o zonă a liberului schimb euro-mediteranean pînă în anul 2015.

a d e v ă r u l VIATA POLITICĂ marţi, 28 noiembrie 1995

Se cere GuvernuluiRepunerea în drepturi a românilor alungaţi

din judeţele Covasna, Harghita şi MureşLa sfîrşitul săptămînii trecute, la Primăria

municipiului Cluj-Napoca, a avut loc adunarea de constituire a Asociaţiei românilor alungaţi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş în urma evenimentelor din decembrie 1989 şi ulterior. A fost aprobat statutul asociaţiei, s-a ales preşedintele ei, în persoana lui Vaier Vodă,.şi a fost adoptat un proiect de hotărîre care va fi promovat în guvern de către PUNR. Iată conţinutul acestei hotărîri: -

1.' în baza prezentei hotărîri, prin persoane silite să-şi părăsească domiciliile şi/sau locurile, de muncă din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, înţelegem acele persoane, cetăţeni români, domiciliate în. susamintitele judeţe, care începînd din decembrie 1989 .au fost obligate prin violentare fizică şi/sau psihică (purificare etnică) să renunţe la domiciliile, agoniseala şi locurile lor de muncă şi, contrar dorinţei lor, să se

.stabilească în altă parte decît domiciliul sau locul de muncă avut pînă la acea dată. în cuprinsul prezentei

-hotărîri aceste persoane vor fi numite, persoane discriminate etnic. - -

2. Toate persoanele, discriminate etnic, în înţelesul prezentei hotărîri, au dreptul şi sînt îndemnate să se întoarcă la vechile lor domicilii şi/ sau locuri de muncă din cuprinsul judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş,

■ avute în decembrie 1989 şi în lunile următoare.3. Locuri de muncă şi domicilii echivalente cu cele

avute în momentul părăsirii lor, vor fi asigurate tuturor persoanelor discriminate etnic, prin grija şi-efortul financiar al consiliilor locale unde au domiciliat şi unde doresc să se reîntoarcă susamintitele persoane. Aceasta se va efectua în termen de trei luni de la exprimarea opţiunii persoanelor în cauză. •

4. Persoanele discriminate etnic care se reîntorc la domiciliile şi/sau locurile de muncă avute în decembrie. 1989 şi în lunile următoare vor beneficia de scutire totală de impozite pe venituri,’atîta timp cît vor trăi şi vor munci pe ţeritoriul judeţelor Covasna, Harghita şi

Mureş.5. Ca reparaţie pentru daunele morale şi materiale

suferite, timp de şase ani, persoanele discriminate etnic, reîntoarse la fostele lor domicilii şi/sau locuri de muncă, vor beneficia de salarii/venituri majorate cu 100% pe tot restul vieţii lor: De asemenea, prin grija şi contribuţia directă a consiliilor locale, toate persoanele discriminate etnic, indiferent de vîrstă, vor primi o despăgubire pentru daunele suferite - în afara restabilirii domiciliului şi/sau locului de muncă şi al averii - în sumă de 80 milioane lei, reprezentînd o reparaţie pentru cei şase ani de suferinţă şi discriminare etnică. în acest scop, la dispoziţia Guvernului se va constitui un fond special.

6. Persoanele discriminate etnic care, datorită unor împrejurări intervenite în aceşti şase-ani, nu mai intenţionează sau nu pot să se reîntoarcă la vechile lor. domicilii din Covasna, Harghita şi Mureş, vor primi prin grija aceloraşi consilii locale suma de 60 milioane lei, flecare. Plăţile se vor face din fondul special constituit la dispoziţia Guvernului.

7. Persoanele cu statutul de minori în decembrie 1989 au dreptul la un domiciliu propriu şi un loc de muncă corespunzător pregătirii lor, prin grija şi efortul financiar al consiliilor locale, bucurîndu-se şi ei de reducerea totală (100%) a impozitelor pe venit

8. Urmaşii persoanelor decedate, care s-au aflat în situaţia de persoană discriminată etnic, vor primi drept moştenire suma integrală de 60 milioane lei, fiecare, şi dreptul de opţiune în privinţa stabilirii lor în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş în condiţiile prezentei hotărîri, referitoare Ia persoanele discriminate etnic.

9. In judeţele Harghita, Covasna şi Mureş se vor înfiinţa în structura Prefecturilor instituţii specializate care vor apăra şi urmări respectarea drepturilor şi libertăţilor românilor discriminaţi etnic.

Menţionăm faptul că sediul Asociaţiei ă fost stabilit la Cluj-Napoca.

Naţiunea de corupţie nu este definită...Deputatul PUNRCostică Ciurtin, atent la nuanţele

exprimărilor pe tema corupţiei la recent încheiata Conferinţă Naţională â PDSR, ne-a declarat ieri: “Abordînd problema corupţiei Ia Conferinţa Naţională a PDSR, dl Adrian Năstase a trecut fin pe lingă problemele de fond, afirmînd că, întrucît noţiunea de corupţie nu este definită, nu putem acuza vreim membru al PDSR ş i: personalităţi înalte de acţiuni de corupţie. în contradicţie cu afirmaţiile dlui Năstase, dl vicepreşedinte Dan Marţian a fost mult mai penetrant şi a arătat că flagelul corupţiei

se întinde de jos în sus, iar cazurile notorii de corupţie ale-unor prefecţi sînt evidente. Demisiile înaintate de unii deputaţi înaintea Conferinţei Naţionale a PDSR, au fost motivate de corupţia la nivelul judeţelor respective. Apreciind discursul dlui Năstase, putem spune că vom trăi mult şi bine pînă vom vedea corupţia eradicată.

•Cît despre cum comisiile anticorupţie instituite la nivelul Parlamentului, devine tot mai evident că ele nu ajută la altceva decît la îngroparea problematicii cercetate în uitare”. - ' .

După Con ferinţa Naţională ’ V ^

A d r i a n N a s t a s e i m p u n e n o u a

i r e a P . D . S . R .europene a României” adăugind că "propunerea de reconciliere istorică a preşedintelui Iliescu trebuie să-şi găsească un mod de a fi pusă în practică prin activitatea de fiecare zi”.

în structurile de conducere ale partidului, Clujul este bine reprezentat, prin doi vicepreşedinţi, Liviu Maior şi Alexandru Lăpuşan şi un număr de 22 de membri în Consiliul Naţional. Marcăm debutul în politică a actorului clujcan Dorcl

‘ Vişan, membru în Consiliul Naţional.Miron Mitrea a devenit secretar general

Alegerile pentru funcţia de condu­cere în partid au fost hotărite în co­misia dc propuneri carc a înaintat o singură listă, votată ulterior cu o zdrobitoare majoritate. Fostul lider al Sindicatului "Frăţia”, Miron Mi­tica, a devenit numărul trei în partid, ocupînd fotoliul secretarului general, în locul lui Lăpuşan. Vicepreşedinţii sînt în număr dc doisprezece: Liviu Maior, Dom Ioan Târăcilă, Dan Ioan Popescu, Dan Mircea Popcscu, Ilildcgard Puwac, Eugenia Moldo- veanu, Alexandru Lăpuşan, Dumitru Dîngă, Virgil Popa, Joan Solcanu, Vasile Văcaru, Dan Marţian, ultimii doi în calitate dc lideri ai grupuri br parlamentare. Trei posturi dc vicepre­şedinţi rămîn vacantc pentru even­tualii lideri dispuşi să-şi înregimen­teze formaţiunea politică în P.D.S.R.

urmare din pag. 1 aproape toate hotărîri le întrunesc unanimitatea, rămînînd • doar greutatea procesului elaborării lor.Năstase triumfăîn faţă lui Marţian

Conferinţa Naţională a adus în discuţie temele vehiculate dintotdeauna referitor la voinţa reformei şi a integrării europene, dar a venit în plus şi cu indici că astfel dc declaraţii nu vor rămîne la nivelul intenţiilor. Două curente se distanţează în partid, asemănătoare cu cclc carc au condus la scindarea fostului F.S.N:, în 1992. Schematic prezentată, lupta este între conservatori, pc de o parte, şi cci dispuşi la acţiune, implicit la schimbare, pe dc altă parte. Din programul politic elaborat şi din mesajul preşedintelui Ion Ilicşcu este vizibil că accst din urmă curent a cîştigat. P.D.S.R. a hotărît să lase stînga politică altora, dcplasîndu-sc spre centru, către o sociaklcniocraţic dc tip occidcntal, promovînd un lider dc formaţie modernă, în persoana lui Adrian Năstase. El a numit opţiunea luată dc partid ca fiind a unei stingi social-democrate contrată pc două mari coordonate: consolidarea identităţii naţionale şi integrarea europeană.” -

Dacă Dan Marţian, liderul grupării conservatoare, a pierdut înfruntarea

de la Conferinţa' Naţională, el păstrează încă atuuri. O bună parte ‘ din deputaţii P.D.S.R. îi sînt alături, fie şi numai pentru faptul că se tem că Vor fi excluşi de pe viitoarele liste electorale, lăsînd locul oamenilor dinamici intraţi recent în partid. Adrian Năstase prevedea încă din septembrie 1994 că problema corup­ţiei, principala armă a secţiunii Marţian, ”va deveni un instrument politic în mîna grupărilor parla­mentare, interesate în continuitatea membrilor lor”. Anunţul candidaturii preşedintelui a arătat câ părintele spiritual al P.D.S.R. nu încurajează atitudinea lui Dan Marţian, cu condiţia ca şefii partidului să ia în considerare aspectele privind corupţia ridicate dc acosta.Clujul devine centrul politicii P.D.S.R. în Transilvania

Din desfăşurarea Conferinţei Naţidnalc reiese că centrul de greutate al politicii P.D.S:R. în Transilvania sc mută la Cluj. Preşedintele filialei, Grigore Zanc, a fost cci carc a dat glas rezoluţiei partidului şi a avut o intervenţie axată pe problema naţionali El a subliniat

. că T.D.S.R. reprezintă şi militează pentru apărarea şi promovarea ideii naţionale in spirit modern, concomitent cu necesitatea integrării.

Întîlnirea Cartelului Alfa cu parlamentari şl politicieni clujeni

Sîmbătă, 25 noiembrie, la ora 10,00 a avut loc întîlnirea Biroului operativ al Cartelului sindical ALFA cu parla­mentari clujeni pentru discutarea proiectului Legii contractului colectiv de muncă, a proiectului legii pensiilor

privesc prevederile legate de concediile medicale şi de maternitate, caracterizarea domniei sale a fost scurtă: "absurde”. în totală contradicţie cu interesele economice ale firmelor de a stimula recuperarea cît mai rapidă a

şi a altor drepturi de asigurări sociale, . angajatului. Astfel, în acest proiect seprecum şi a proiectului legii coeficien­tului de ierarhizare. Dintre invitaţi, au fost prezenţi dl Iuliu Păcuraru (P.D.), dl Tiberiu Căileanu (PNL), dl Vladimir Foşti (PAC), dl deputat Petre Liţiu şi dl Mircea Creţu (PUNR). Criticile aduse acestor proiecte de legi au fost. vehemente. Astfel, dl preşedinte al Cartelului sindical Alfa, Grigore Pop, referitor la proiectai legii Contractului

prevede, în art. 116 că indemnizaţia pentru primele trei zile de concediu medical se suportă de către angajat, din a 4-a zi şi pînă în a 24-a, de către angajator, iar începînd cu a 25-a zi, din bugetul asigurărilor sociale. Credem că un asemenea text de lege nu mai necesită comentarii. în ceea ce priveşte ultimul, proiect aflat în discuţie, dl Pop ne informează că spre sfîrşitul acestei

colectiv de muncă, îl caracteriza drept,, săptămîni va fi finalizat proiectul de un proiect în esenţă mai bun decît legea ‘ propuneri al cartelului sindical, proiectexistentă acum, în concordanţă cu prevederile art. 38 din Constituţie, însă preciza că acest proiect ar trebui pus în discuţie împreună cu Legea sindicatelor şi Legea conflictelor de muncă, pentru a se putea realiza o concordanţă deplină între acestea. De asemenea domnia sa a lansat, în numele întregului cartel sindical Alfa. propunerea, pe marginea Capitolului III diri proiect, capitol vizînd reprezentarea necesară pentru sindicate, să fie considerat reprezentativ sindicatul care are un număr de membri de cel puţin 1/3 din totalul de angajaţi ai întreprinderii: La nivel naţional, o confederaţie se propune să aibă minimum 400.000 de membri şi să aibă organisme constituite pe cel puţin 2/3 din teritoriul ţării. S-a făcut această propunere, întrucît conceptul de reprezentativitate este tratat în acest proiect într-un mod ambiguu. De

care va fi înaintat fiecărui grup parlamentar clujean în parte, pentru a fi luat în considerare la elaborarea textelor de lege, în speranţa că se va ţine cont de aceste amendamente.

Dl Gabriel'Ţanu, reprezentantul sindicatului specialiştilor din învăţă­mîntul preuniversitar, a caracterizat proiectul Legii Contractului colectiv de

, muncă ca pe o lege restrictivă, cu caracter discriminatoriu, anticonstituţio­nal, necorelată cu Legea 54/1991 cu privire la sindicate, întrucît proiectul de lege stabileşte baremuri de reprezentati­vitate, procentele stabilite avînd ca scop reducerea sindicatelor Ia cîţiva masto­donţi, acest lucru constituind o limitare - aşa cum s-a exprimat dînsul - a . dreptului de liberă asociere, drept, pentru care acest proiect ar trebui reconsiderat şi corelat cu prevederile . cuprinse în Codul muncii, Legea

asemenea, domnia sa ne-a precizat că sindicatelor şi toate celelalte legiîn vederea elaborării acestor proiecte aferente. Potrivit afirmaţiilor domnieis-au purtat numeroase discuţii între cei sale, pericolul care derivă din acesttrei parteneri de dialog social interesaţi ; proiect de lege este cel al sindicatului(Ministerul muncii şi protecţiei sociale, unic, "curea de transmisie”. Dl Ioanreprezentanţii patronatului şi Corpodean, preşedintele sindicatuluireprezentanţii organizaţiilor sindicale) . liber al muncitorilor şi personaluluiajungîndu-se Ia o formă acceptată de TE SA din Universitatea "Babeş-cei trei parteneri, prezentele proiecte r Bolyai”, caracterizează proiectul legiireprezentînd o cu totul altă variantă pensiilor, ca pe o lege "născută moartă”,decîţ cea asupra căreia s-a ajuns la un consens. Relativ la proiectul legii privind pensiile şi alţe drepturi de asigurări sociale, dînsul consideră că această lege nu va putea fi aplicată mai devreme de 20 de ani, datorită condiţiilor de muncă şi viaţă specifice ţării noastre. Ţinînd cont de rata şomajului, aflată în permanentă creştere, prelungirea duratei de activitate pînă la 65, respectiv 63 de ani este în contradicţie cu realităţile române. O altă 'problemă ridicată a fost aceea a sistemului foarte complicat de calcul a pensiilor. De asemenea, în căzui pensiilor de* retragere, odată cu atingerea limitei de vîrstă, drepturile băneşti nu se recalculează, ceea ce este inacceptabil. ”în cazul în care această lege va fi adoptată, deciziile de pensionare vor trebui depuse direct în cimitir”, spune domnia sa. în ceea ce

atît datorită limitei de vîrstă impuse pentru pensionare (65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani pentru femei), cît şi din punctul, de vedere al modului de plată al concediilor medicale şi al indemnizaţiei de maternitate şi îngrijire a copilului mic, măsuri menite să descurajeze natalitatea, şi aşa mult afectată de condiţiile de trai în continuă scădere.

Diana CĂIENARU

Cinstind Marea lln',roa tuturor românilnrde la 1 Decembrie im

0 c h e m a r e

a s o c i a I-dem ocrafilo r

c lu je n i

Cea de-a 77-aANIVERSÂREa&jde 1 Decembrie este marcata u întreaga tară prin numerocst manifestări ştiinţifice şi cuhud artistice, menite să evidenţieze roti forţelor progresiste ale naţhn, române, conduse atunci de cele iu* partide politice ale românilor da Transilvania şi Banat, Partid Naţional Român şi Partidul Sodd Democrat, secţiunea româna c Partidului Social Democrat din fozz monarhie austro-maghiari

Social-democraţii români au fos atunci în primele rînduri ale aceşti lupte şi ne amintim cu veneraţie it marile personalităţi ale momenluii. Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Bisai şi Vasile Goldiş, dar şi de sodcl- democraţi ardeleni ca Iosif Jumana. Vasile Flueraş şi Enea Grapini, cat, împreună, au format primul Guvm provizoriu - CONSILIUL DIRIGES’.- dovedindu-se capacitatea româitila din provinciile atîtea secole aiupvţk de către "barbarii cei tir ani", crs/p spune Andrei Mureşanu în texli Imnului nostru naţional, “de a y conduce şi administra singuri şi ii mod democratici”.

Dacă vrem să învăţăm cu adevm din această măreaţă lecţie de istm a patriei noastre, sîntem datori cui aceste momente de derută şi impi economico-social, provocate de i guvernare postrevoluţionară rncompe tentă şi coruptă, să reactualiza: solidaritatea manifestată de cit. mării noştri înaintaşi 'De acea facem un apel călduros, adra. tuturor forţelor politice democraţi; de a se uni într-un efort comun, vii soluţionarea reală, democratica, problemelor ce ne confruntă în ultii ani. UNIREA înseamnă PUTERE, i numai o putere bazată j SOLIDARITATEA generali i exercitată democratic poale contrik cu adevărat la redresarea tutun sectoarelorvieţii social-economiai spiritul unei DREPTĂTISOCIM1

Vaier P0F:< vicepreşedinteiComitetului judeţean Cluj

al Partidului Social -Democrat Romi'

Comunicat,Federaţia Organizaţiilor Studenţeşti din Centrul Universitar CLUJ ad;

la cunostinta celor interesaţi că programul de funcţionare al CENTRUli DE PLASARE A FORŢEI DE MUNCĂ STUDENŢEŞTI este: luni (I?/ 20), marţi şi joi (13,30-15,30) şi vineri (15-17). Facem un apel şi totodi' o invitaţie pe această cale tuturor firmelor sau persoanelor fizice caref oferi un loc de muncă pentru studenţi, să ne contacteze la sediul nost din piaţa Păcii 1-3, CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR etaj U la telefon/fax 192663. ’ , . .

Unirea Bucovinei cu patria mamă. România( 2 8 n o i e m b r i e 1 9 1 8 )

urmare din pag. 1barbare, internări în lagăre, spinzurâtorilc pe baza unui ordin al unor subofiţeri dc jandarmi au fost efectele măsurilor care au creat colonelului Fischcr o tristă cclcbritate, dîndu-i numele de "tatăl spînzuraţilor”.

Datorită înfrîngcrilor suferite, a hotărîrii românilor dc a-şi lua soarta în propriile mîini, armata austriacă a început să se retragă din Bucovina, dcdîndu-sc Ia devastări şi jafuri, astfel că-ordinea publică incepc să fie tulburată. Bande dc soldaţi dezertori, dc foşti prizonieri, dc agitatori ucrainicni devastează depozitele militare, punînd în pericol existenţă Bucovinci. Naţionaliştii ucrainicni, bazîndu-sc pc forţa acestor bande, reclamă pentru ci dreptul de guvernare a Bucovinci pînă la Prut.

în accastă situaţie, intcicctualii români rămaşi în Bucovina organizează Ia 28 octombric 1918 o adunare solemnă la Cernăuţi la care participă reprezentanţi ai tuturor partidelor politicc şi deputaţilor, care sc dcclară "Adunare Constituantă” în puterea suveranităţii naţionale şi "hotărăşte Unirea Bucovinci cu România în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria. Se alege un Consiliu Naţional în frunte cu Iancu Flondor, care trebuie să-şi asume guvernarea Bucovinci.

în scopul restabilirii ordinii publice a contracarării acţiunilor naţionaliştilor ucrainicni, guvernul condus dc

Iancu Flondor a solicitat guvernului român sprijin miP Primul-ministru, generalul Coandă, aprobă ccrcra! dispune trimiterea în Bucovina a Diviziei 8 Infam;* comandată dc generalul Iacob Zadic. F.ste, <W Basarabia, a doua provincie românească care arc nev* de scutul soldatului român, pentru a putea orgir.w' libertate voinţa de a trăi independent şi suveran.

Dar, actelc dc la 28 oct. şi 27 nov. 1918 ni* soluţionat definitiv soarta Bucovinci. Era, deci, ncap j nevoie ca Unirea Bucovinci cu Patria-mamă sij proclamată sub o formă carc să constituie un ds

.incontestabil.în acest scop, Consiliul Naţional convoacă la 2S sj

Congresul Bucovinei carc adoptă în unanimitate hotărî "UNIREA NECONDIŢIONATA Şl PE VECIE

BUCOVINEI ÎN VECHILE HOTARE PINAj CEREMUŞ, COLACIN ŞI NISTRU, CU REGAT1 ROMÂNIEI". ' ;' Astfel, la 28 nov. 1918 măreţul act istoric - al <kv.y moment al unităţii naţional-statalc, după cci al din 27 martie 1918 - sc săvîrşcştc, accclcrind asad năzuinţele românilor din Transilvania pentru Unire Patria-mamă. Nelegiuirea prin tîrguialâ dc la 1775 »► reparată. Moldova lui Ştefan cel Marc şi Sfînt reîntregea.

na marţi, 28 noiembrie 1995 ARTĂ - CULTURĂ A D E V A R U Lde Cluj

f ' 0 MUNICIPALA DE CULTURA '(0TRUL CULTURAL GERMAN ”H.OBERTH”

WA LA MUSICA" - 25 de ani

Jicelcntul cor c lu jean de „lori, ”ViyA LA MUSICA” a ioplinit 25 de ani! Fondat în anul10, sub egida Casei Municipale iCultură, corul a beneficiat timp i 13 ani de îndrumarea distinsei jiofesoare GABRIELA CREŢU, lipă a cărei trecere în eternitate, inducerea a fost preluată de un dt inimos exponent al mişcării muie clujene, dl GELU FURDUI. Dia anul 1990, ”VIVA LA

1IUSICA” beneficiază de prezenţa ■ |i pupitrul său a unuia dintre ilalvenţii de elită ai Academiei k Muzică clujene (clasă prof. ui». DORIN POP si FLORENTIN M IH ĂIESCU).

Jdaalmente profesor la Liceul de ^zică, FRANCISC MUREŞAN

i reuşit ca, într-un timp relativ icurt, sâ reorganizeze ansamblul, s-l reîmprospăteze repertorial, [AI îneît, la ora actuală, să deţinăo mai puţin decît 52 de piese iparjinlnd literaturii muzicale «uneşti şi universale.Sărbătorirea ”Vivei la Musica”,

ipsită de orice festivi sm, a stat ub semnul ca lită ţii, a unei jutcmice şi tonice iubiri pentru «li corală, în acest sens, toată stima pentru nobilul gest al ’Mfoniei” şi ”C appellei Iransilvanica”, prestig ioasele femajii corale ale Academiei de Urnea, de a lua parte la ilatorirea unui cor de amatori, italia ”Vivei la Musica” !

Dacă ”Anti fonia” s-a prezentat cu ” un program de m uzică contemporană (Kagel: ”Fragende Ode” şi Rîpă: ’Ţeapa lui Dracula”, la această a doua lucrare aducîn- du -şi contribuţia şi inegalabilul Ansamblu de percuţie condus de prof. \iniv. GRIGORE POP, ”CAPPELLA” a susţinut un amplu rec ita l de la m adrigalu l renascentist la literatura muzicală romantică şi de aici, la creaţia contemporană românească. Astfel,

. ambele coruri şi-au pus în evidenţă , personalitatea distinctă, accentuînd

importanţa momentului. _Finalul a- aparţinut formaţiei

omagiate; după un dificil program interpretat exemplar, cu un înalt profesionalism, a urmat momentul em o ţio n an t,. în care d iferite generaţii de corişti şi-au unit glasurile şi sufletele în înălţătorul ”Canticorum” de Hăndel (dirijor, dl GELU FURDUI) şi în apo teo ticu l "A lle lu ia” -al compozitorului clujean EMILIU DRAGEA.

M om ent de b ilan ţ, de emoţionante regăsiri şi de avînt spre noi performanţe muzicale, aniversarea corului ”VIVA LA MUSICA” a dovedit o dată în plus că arta corală românească are încă puternice resurse şi că, prin trudă şi o îndrumare de calitate, un cor de: am atori poate tinde spre profesionalism.

FILIALA "STEI” A SOCIETĂTII "AVRAM IANCU”, ORAS Dr. PETRU GROZA (BIHOR) - a 27-a

Sîmbătă 25 noiembrie 1995, la Casa de Cultură din localitatea dr,; Petru Groza, în prezenţa unui număr de aproximativ 300 cetăţeni ai localităţii - dintre care mulţi elevi, conducerea Consiliului Naţional, reprezentanţi ai altor filiale ale Societăţii "Avram Iancu” din întreaga ţară - • au participat la manifestările festive organizate cu prilejul constituirii filialei "ŞTEI” oraş dr. Petru Groza a societăţii "Avram Iancu” şi de atribuire a numelui "Avram Iancu” liceului, teoretic din localitate.; După cuvîntul de deschidere şi de bun-venit adresat participanţilor de către dl IOAN LUCACIU, primarul oraşului (membru al Consiliului National) a luat cuvîntul. dl conf.dr. IOAN TEODOR STAN, preşedintele Consiliului Naţional al Societăţii "Avram Iancu” din România. Spicuim din cuvînt:

Societatea ”Avram Iancu” se bucură de o deosebită atenţie, datorită activităţii sale. Numărul membrilor, societăţii se apropie vertiginos de 60 mii, spunea preşedintele (în 27 filiale şi 13 subfiliale). Scopurile societăţii sînt precise (...) nu facem politică partinică. Societatea înţelege să apere Constituţia României, să militeze pentru apărarea . suveranităţii naţionale şi integrităţii ; teritoriale, a caracterului naţional unitar indivizibil şi independent al statului român, liber în Europa, cu specificul său naţional. Societatea "Avram-Iancu” este o punte de - legătură, de reabilitare a comuniunii spirituale a moţilor de pretutindeni din ţară şi străinătate, a tuturor românilor (peste 35 milioane). •

S-a vorbit apoi despre viaţa grea

a moţilor, despre rolul, jucat în istoria luptei de apărare a fiinţei naţionale de către aceştia.

în cadrul Simpozionului dedicat eroului naţional Avram Iancu au rostit alocuţiuni Teodor ŞANDOR (Consiliul Naţional), Stelian VASILESCU (filiala BIHOR), conf. dr. IOAN TEODOR STAN (Durerea lui Avram Iancu si a tuturor moţilor) IOAN HERINEANU (Consiliul Naţional), eleva DIANA FAUR.

Condiţiile statutare fiind întrunite, cum preciza dl IOAN TEODOR STAN, s-a trecut la alegerea organelor de conducere - Consiliul filialei "ŞTEI" a Societăţii "Avram Iancu”. Preşedinte de onoare a fost

ales dl IOAN LUCACIU, primarul localităţii, iar preşedinte dl ing. MARIUS BIDIGA. Momentul artistic (in contrast cu frigul din sală) a încălzit participanţii. - D ansurile populare din Bihor interpretate de formaţii ale elevilor (costumele de la clubul copiilor

■ specifice zonei).s-au situat la loc ‘ de cinste. Alături de solişti renumiţi (Sava Negrean Brudascu, Veta Biriş s.a.) elevii MICULA CRISTIAN (cls. a V-a) şi IACOB ADELA CARLA (cls. a V-a) au îneîntat publicul, fiind răsplătiţi cu aplauze

prelungite. . /• " • ”• Slujba de sfinţire a şcolii şi a

steagului Filialei ”ŞTEF a Societăţii "Avram Iancu” a fost săvîrşită de protopop de'B eiuş, GAVRILĂ POPA şi un sobor de preoţi - cînd

: botezatu-s-au Liceul cu mult dragul şi sfînt numele craiului Apusenilor- AVRAM IANCU - întru lăudabilă şi veşnică cinstire a lăcaşului şteian de lumină şi cultură naţională românească.; Domnul conf.dr. IOAN TEODOR STAN a m ulţum it cadrelor didactice, elevilor pentru primirea deosebită făcută, s-a adresat elevilor pentru a cinsti pe eroul tuturor românilor, AVRAM IANCU, şi a înmînat directorului Liceului bustul eroului şi tablouri. Elevii (sub auspiciile catedrei de limba şi literatura română), corul seminarului din Beiuş, au' prezentat un

i emoţionant recital literar-muzical - "Duhul Iancului” ... Iancule, moţii te caută prin văi şi pe plai/ acolo, Mărite, la tîrgul de fete/ numele tău e în fiecare grai/ şi calul stingher

■. nechează de sete,./. (Pavel Dumitrache Filiala "ŞTEI”).

Tot în cursul acestor manifestări s-a organizat o interesantă expoziţie

; de marmoră din zonă, denumită ”LARA” - Cîmp moţ (policromă) de ceramică de Bihor Leheceni” şi

■ lansarea de carte "MUNTELE OSÎNDITILOR” si 50 SONETE DE PAŞCU BALÂci. • ; . ;

La propunerea prim arului, participanţii au vqtat ca ziua de

; 25.XL 1995 (ziua constituirii filialei) . să fie o zi de sărbătoare a oraşului,

pe care să o cinstească în fiecare an.Vasile CRISTEA

. Cons.Nat. al Societătii •' AVRAM IANCU

Miercuri, 29 noiembrie, ora 18,30, Sala Studio:

Duo Kassap -O formulă inedită, inedită chiar

şi pentru jazzman-ul avizat Obişnuit şi familiarizat cu pian - saxofon,

■bass - saxofon^ pian -bass, pian - baterie, ... De data aceasta, mulţumită C entrului Cultural Francez Cluj, clarinet, îl numesc pe Sylvain KASSAP şi saxofon, în persoana ' lu i Francois CORNELOUP.

: Se impun cîteva date despre cei doi artişti francezi. Din experienţele muzicale ale lui Kassap nu lipsesc jazzul, muzica de scenă, de film, contribuţiile însemnate •-; la. dezvoltarea muzicii contemporane. Cît îl priveşte pe Corneloup, experienţele şi parcursul muzical este marcat de întîlniri şi colaborări , din cele mai prestigioase. Printre

ele, Bernard L u b a t,, Claude Barthelemy,_Louis Sclavis, Texier. în dialogul lor,^"natural, firesc, învăluitor prin sunetele celor două; instrumente - mărturisesc, tentaţia ascultării celor doi este mare şi ea va aduce şi un public pe măsură - un demers pentru viaţă şi riebănuitele ei frumuseţi.

Demostene SOFRON

l I J p l i y - N a p b c a t

De curînd la Cluj-Napoca a să emită un nou post de

Viziune sub sigla CBN. La «aducerea lui a fost num it '•fastul Dan BRUDAŞCU, vechi ^orator al ziarului nostru, cunoscut realizator de emisiuni

‘ postul teritorial al Televiziunii ;:Q>nc. Pentru o mai bună armare a cititorilor noştri, am

Stilat să răspundă la cîteva Sckâri.‘ Domnule d ire c to r , de ce

^ tţi că a fost nevoie de un nou î*" <** telev iz iune la C lu j- Vta?• Pini la apariţia noastră,.

Ysicipiul dispunea de un post *itorial de televiziune şi de

viziunea prin cablu. Nici una ^«accstca nu au posibilitatea de reflecta operativ şi complet,

^«lilc complexe ale Clujului. Fie ^motive dc timp de emisie,

tient ca durată şi nepotrivit ca Cc difuzare, fie din alte motive.

Un post de televiziune cu mari posibilităţiPrin dinamica vieţii sale economice, social-politice,' cultural-ştiinţifice,

■ Clujul avea nevoie de un post de televiziune propriu, pe care să nu-1 mai împartă cu nimeni şi-care să’ fie, cum spuneam, o voce autentică • a cetăţii. Deci, noi sperăm să fim exact postui de televiziune de care aveau nevoie cetăţenii Clujului, societăţile comerciale şi firmele care funcţionează pe raza sa.

- Care a fost impactul apariţiei postului?

- Chiar fără să fi făcut nici un fel de publicitate prealabilă, putem spune că am fost bine primiţi de către public. Atît cît a reuşit să ne ■ recepţioneze. Primim zilnic zeci de telefbanc, în care' ni - se fac propuneri, ni se semnalează # întîmplări şi evenimente, sîntem chiar şi felicitaţi. Colegii din presa scrisă sînt deja cu ochii pe noi. Sondajele pc care lo-am iniţiat, chiar dacă incomplete, dovedesc că oamenii sînt, deocamdată, bucuroşi

că existăm şi-şi pun speranţe în noi.O serie de lideri'politici, din toate partidele, fără deosebire de orientare sau etnie, ne-au transmis mesaje încurajatoare, sperînd sâ devenim un post obiectiv.

- Dispune Studioul TV Cinemar de condiţiile necesare care să-i permită să '„-alizczc ceea ce se aşteaptă de la el?. - Cred că da.

- Argumentaţi, vâ rog.- Studioul funcţionează în baza

unui acord de colaborare în participaţiune încheiat între SC CINEMAR SRL Baia Mare şi SC ARDAF Asigurări reasigurări Dacia Felix Cluj-Napoca. Partea clujeană a achiziţionat aparatură de televiziune înalt performantă şi a asigurat resursele financiare necesare unei dotări cum puţine alte studiouri din ţară mai au. Aici includ şi televiziunea publică. La rîndul său şi-a adus contribuţia şi CINEMAR SRL din Baia Mare, creîndu-se

premisele unei activităţi de înalt nivel. Cit . priveşte personalul, pe bază de concursuri riguroase şi exigente, s-au angajat numai tineri ziarişti şi tehnicieni bine pregătiţi, entuziaşti, dornici să demonstreze talentul şi bucuria de a fi părtaşi la acest început. Sînt, în această privinţă! încă multe de făcut. Nu ne este deloc uşor. Dar ce început e uşor?

- Deoarece puţini vă cunosc pînă în prezent, ce ne puteţi spune despre orele de emisie şi structura ’ de program?

- Emitem zilnic după următorul program: 18,00 - 01,00 (luni-joi),18,00 - 03,00 (vineri), 10,00-13,00 şi 18,00-03,00 (sîmbăta), respectiv10,00-13 şi 18,00-24,00 (duminica). „• în ce priveşte grila de program, din ea nu lipsesc emisiunile informative, sportive, de divertisment, jocuri şi concursuri, reportajele, anchetele sociale, talk show, seriale, filme şi documentare artistice, muzică etc.

Programul este astfel structurat îneît să surprindă tumultul cotidian,-dar şi să răspundă gusturilor şi, ne-am dori noi, aşteptărilor celor ce optează să rămînă alături de noi.- - Pe ce arie emite studioul dvs. şi cum poate fi el recepţionat?

- Din măsurătorile prealabile efectuate, studioul emite pe o rază de 50 km. Este, însă, adevărat că din diverse motive el nu poate fi încă recepţionat la acelaşi nivel calitativ în toate punctele de pe raza municipiului. Emitem pe canalul 46 UHF (UIF), frecvenţa 674 MHz. Putem fi recepţionaţi cu un dipol, antenă Yagi sau eventual cu o antenă de cameră cu orientare orizontală. • Emiţătorul nostru este amplasat pe tumul paraşutiştilor de lîngă hotelul Transilvania.

- Pe'cînd şi prin cablu?- Curînd, sperăm noi,

Vaier CHIOREANU

Valeriu Anania,Din spumele mării

Frumoasa colecţie ”Homo religiosus” a Editurii Dacia a debutat după cum era şi de aşteptat, cu o carte semnată de arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Bartolomeu,- pe numele său literar, Valeriu Anania. Poet, prozator, dramaturg şi memorialist (cartea sa Rotonda plopilor tineri a cunoscut de curînd o nouă ediţie), Valeriu Anania e un spirit cultivat şi profund

' ‘ ii ; . î >-

** *-*<

cunoscător al trecutului nostru istoric şi cultural. De aceea cartea sa, Din spumele mării, ediţie îngrijită şi postfaţă de Sandu Frunză, are o triplă dimensionare: I Modele biblice, II Modele istorice şi III Eseuri de teologie a culturii. Toate trei compartimentele cărţii vădesc o bună ; familiarizate cu subiectele tratate, idei originale şi o exprimare sugestivă. Descoperim astfel demersuri şi interpretări teologice dintre cele mai pline de miez, în texte privitoare la Sabia lui Irod, Punea lui Emaus, Deisis, Noi, cei din duminica Tomii, călătorind alături de el, pe urmele minunilor, biblice înfăptuite de Mîntuitor, ca o rază, aducătoare de speranţă şi bucurie. Intre "modelele istorice” oferite de autor se numără pilda diaconului Coresi, s martirului Constantin Brâncoveanu, a autorilor Bibliei de la Bucureşti, toate trei momente de mare răsunet în istoria culturii noastre religioase şi a tiparului românesc: Mai aproape de noi este Valeriu Anania în interpre­tările sale la opera lui Eminescu sau în scurtul şi condensatul eseu despre Poezia religioasă română modernă. * Ideile despre sacru şi profan ale lu i. Mircea Eliade îşi găsesc aici o aplicaţie dintre cele mai subtile, atunci cînd vorbeşte despre Mitologia românească sau despre Colindul la români. O hermeneutică de bilnă calitate, o interpretare nouă, plină de subtilităţi şi profunzimi se degajă din cele mai multe texte ale compartimentului, texte care vădesc în cel mai înalt grad atît‘cugetarea aleasă a teologului, cît şi exprimarea rafinată a poetului şi prozatorului, precum în cazul de faţă: "Elohim al tui Blaga e demiurgul mut, ascuns în spatele propriei sale creaţii. Dumnezeul psalmilor arghezieni e un părinte denaturat, surd la sbaterile odraslei sale, dc care s-a despărţit printr-o perdea de întuneric şi căruia nu-i vorbeşte niciodată. Cel din Sonetele lui Voiculcscu e un prieten. "Aceste aserţiuni sînt întregite de mărturisirile autorului din interviurile carc formează ultimul capitol al cărţii, din care aflăm nu numai utile date biografice, dar şi drumul unei pasiuni întru scris şi întru credinţă, drumul unui adevărat om al Bisericii, carc l-a purtat'pe Dumnezeu mereu în suflet şi în cuget, pretutindeni unde îndemnul faptei i-a minat paşii intra slăvirea Lui. Şi nu puţine au fost accste înfăptuiri pentru binele oamenilor, sub zodia binecuvîntării creştine.

Mircea POPA

A D E V A R U L ADMINISTRAŢIA LOCALA marţi, 28 noiembrie 1995 (6 )

Uzină pentru reciclarea deşeurilor menajereîn legătură cu realizarea, acestui

obiectiv domnul arh. Radu Spânu, directorul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului judeţean Cluj, ne-a făcut următoarele precizări;

“în săptămînă ce a trecut, la Consiliul judeţean Cluj s-a întrunit Comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, Comisia judeţeană de analiză a documentaţiilor de specialitate. Una dintre lucrările care au reţinut atenţia comisiei a fost Planul de urbanism de detaliu (PUD) pentru amplasarea unei uzine de reciclare a deşeurilor menajere. Din datele ce provin de la acest studiu cred că merită să menţionez că dintr-o tonă de deşeuri se pot recupera 250 kg maculatură,^ 0 kg fier, 3,5 kg neferoase, apoi sticlă, ceramică, mase plastice, textile, cauciuc. Aceste cantităţi luate fără îndoială, din documentaţiile similare , carc apar in străinătate, conduc la ideea reciclării deşeurilor - nu ardere, care ar produce poluarea atmosferei, ci o sortare pe principii mecanice, pe principii magnetice prin decantare prin ciclon de aer în

' instalaţii speciale, realizare care, în afară de aceste materiale care se pot trimite înapoi^în,industrie; produc şi o materie organică, aşa numitul compost care. ulterior devine îngrăşămînt agricol de foarte bună .' calitate şi, practic, gunoiul a fost recuperat sută*la sută, ,.

Problema deosebită a-fost însă amplasarea unei uzine de asemenea dimensiuni care ar trebui să facă faţă la o cantitate foarte mare de deşeuri.

S-au studiat, în principal, două amplasamente, după o analiză prealabilă. Prima variantă de ' amplasament se referă la cariera Stoguri, o carieră abandonată din apropierea localităţii Aghireşu; a

. doua variantă cu amplasament între Apahida şi Cojocna, unde societatea “Fortur” SA are o haldă pentru

deşeuri industriale. De notat că în apropieri se găseşte o staţie de depozitat fier vechi a Industriei Sîrmei Cîmpia Turzii, avantaj deosebit al amplasamentului fiind prezenţa căii ferate, apă-canal, centrala termică. Prin analiza comparativă, varianta de la “Stoguri” s-a dovedit că ar deservi partea de vest a judeţului, adică ar rămîne Clujul consumator , dar în partea opusă spre vest, Huedinul cu o populaţie sub 10.000 locuitori nu furnizează o cantitate suficientă de deşeuri care să justifice amplasamentul.

Cealaltă variantă, prin prezenţa căii ferate, ar putea polariza salba de localităţi urbane Turda - Cîmpia Turzii, pe de-o parte, Gherla şi Dej pe de altă parte. Prin transport feroviar cu staţii de transvazare a gunoiului care între perimetrul

■ localităţilor ar fi ştrîns tot cu mijloace auto, cu nişte vagoane speciale, etanşe, ar putea deservi un teritoriu foarte mare. Mă voi rezuma . să-amintesc doar că sîntem în tratative cu mai mulţi furnizori de echipamente, printre care şi autohtoni, cei de la Baia Mare, de exemplu; nu se exclude"nici ardere în vid, care nu ar produce fum, dar care ar îngreuna procesul de recupefare al acestor deşeuri, adică folosesc energie şi recuperez foarte puţină energie şi foarte puţine materiale. Aş vrea să precizez că o dotare de asemenea importanţă, în afară de analiza în comisiile de specialitate, trebuie supusă şi judecăţii locuitorilor. ' —

De aceea, lansăm un apel către toţi locuitorii municipiului Cluj- Napoca şi ai judeţului de a trimite opinii şi puncte de vedere (in scris) referitor la intenţia noastră, pe adresa Consiliului judeţean Cluj, Direcţia de urbanism şi amena­jarea teritoriului (Bulevardul 21 Decembrie nr. 58,cam 42).

t ' • - v - - ' t y--K V , ;

* \ *i : -

P r o p u n e r i p e n t r u n o i

d e n u m i r i d e s t r ă z i

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a propus schimbarea denumirilor pentru un număr de 21 străzi şi pieţe.

Comisia judeţeană pentru atribuire şi schimbare de denumiri va lua în dezbatere aceste propuneri şi eventualele contestaţii în şedinţa din 14 dcccmbrie 1995. Contestaţiile la aceste propuneri se vor înainta Consiliului judeţean Cluj, Direcţia de urbanism şi amenajarea teritoriului, pînâ la data de 12 decembrie 1995.

Denumirile propuse: str. G-ral Vasile Milea (str. Dostoievski), str. Dimitrie Comşa (str, Galaţi), str. Iuliu Coroianu (str. Prahovei), str. Danii P. Bărceanu (str. Fabricii de Spirt), str. Gherasim Domide (str. Feteşti), Str. Teodor Mihali (str. Deltei), str. Rubin Patiţia (str. Bacău), str. Mihail Veliciu (str. Amurg), str. Aurel Suciu (str. Pietroasa), str. Nicolae Cristea (str. Boizeşti), str. Dionisie Roman (str. Brăila), str. Patriciu Barbu (str. Petrila), str. George Valentin Bibescu (str. Cehoslovaciei), str. Ioan Pop - Cluj (str. Bicazuluj), str. Octavian Goga (str. Iozsa Bela), str. prof. dr. Iuliu Moldovan (str. Speranţei), P-ţa Lucian Blaga (Piaţa Păcii), str. Cardinal Iuliu Hossu (str. Pavlov), str. Dccebal (str. Karl Marx), str. Burebista (str. Dccebal), JP-ţa Daco-Romană (Piaţa Unirii).

Presiunea gazului poate fi ş i o problemă politică

Afirmaţia de mai sus a constituit şi punctul de vedere al unora dintre consilierii municipali, exprimat în recenta şedinţă a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. Cu toate că a apărut la v capitolul “diverse”, discuţia a prins substanţă pornind probabil de la opinia domnului consilier Moldovan Attila. că numai municipiul Cluj-Napoca se găseşte într-o situaţie precară privind asigurarea căldurii şi apei calde pentru locuitorii lui." Domnul viceprimar Nicolae Ruja

a precizat că rezerva noastră de gaze naturale este în epuizare (de la producţia de 34 miliarde mc în 1984, s-a ajuns acum la o producţie de 11-12 miliarde mc), în consecinţă creşte importul, importăm în proporţie de 40-60 la sută - din Est.. Fiecare scădere a temperaturii este un prilej pentru “răsăriteni” să ne aducă la ordine pentru diverse motive. Dar adevărat este, că nici nu sîntem la 7Î cu plăţile.1

O posibilă cauză a lipsei presiunii / la gaz a fost sugerată de domnul consilier Boros Janos, magistrala spre Bucureşti “fură” din porţia de gaze pentru această /-nă.

Membru în consiliul de

administraţie al Regiei autonome de termoficare, deci cunoscînd exact situaţia, domnul consilier Mircea Gavrilă şi-a exprimat absolut tranşant opinia: presiunea gazului poate fi şi o problemă politică, dar Guvernul ar trebui să stăpînească această problemă, or s-a dovedit incapabil sâ facă acest lucru.

Dacă pentru majoritatea consilierilor problema gazului e o problemă ce se rezolvă “mai sus”, domnul consilier Silviu Socup a afirmat că este în puterea Consiliului local să reglementeze situaţia: gazul

.trebuie plătit - “Romgaz” are debite de 1000 miliarde Iei -, iar noi, adică disciplinatul municipiu Cluj-Napoca va fi pus la plată, chiar dacă nu a beneficiat de serviciu, pentru a se recupera parte din banii datoraţi (de industrie şi alte localităţi). în consecinţă trebuie întreprinsă o solicitare la “Romgaz” şi Guvernul

- României să se taie gazul celor care nu plătesc. , „

O părere care a revenit în mai multe rînduri: să se reducă prin închiderea unor unităţi, consumul de gaz. Dâ, ar fi, numai că aici intervine aspectul social al problemei...

Hotărîri ale Consiliului local al m unicipiului C luj-N apoca

• Hotărîrea nr. 225/1995 privind aprobarea continuării în anul 1996 a lucrărilor de revitalizare a faţadelor clădirilor situate în zona centrală ă m unicipiului Cluj- Napoca:

Art. 1 Se aprobă programul de lucru pe anul 1996 pentru continuarea lucrărilor de revitalizare a faţadelor *f - saite clădirilor situate pe străzile Doja, Horea, Moţilor (pînă la Fabrica de bere), Iuliu Maniu, Bulevardul 21 Decembrie (pînă la Prefectura judeţului Cluj), Calea Dorobanţilor >' Piaî? Mihai Viteazul.

Art. 2 Cu îndeplinirea prevederilor hotărîrii se încredinţează D irecţia de administrare a imobilelor de stat, Direcţia de urbanism şi Direcţia economică. -r

Tîrgul de maşini, Cluj- Napoca . Lume multă, maşini multe..., mai puţin fluentă a circulaţiei.

Foto: î . PETCUL

• Hotărîrea nrl 231/1995 privind plata unor despăgubiri pentru ocuparea abuzivă a locuinţelor, spaţiilor cu altă destinaţie şi terenurilor proprietate de stat:

Art. 1 Se aprobă nivelul despăgubirilor pentru ocuparea, fără forme legale, a locuinţelor, spaţiilor cu altă destinaţie şi terenurilor proprietate de stat, după cum urmează: loQuinţe - 5000 lei/mp/ lună (suprafaţă locativă); spaţii comerciale - 80.000 lei/mp/lună, spaţii pentru depozitare - 20.000 lei/ mp/lună; te.- nu;i - 5000 lei/mp/an.

Persoanele fi7ice şi juridice care ocupă, în mod ilegal, spaţiile şi

. terenurile proprietate de stat, vor fi evacuate în condiţiile legii.

A rt . . 2. Cu îndeplinirea prevederilor hotărîrii se încredinţează D irecţia' de privatizare, Direcţia de administrare a imobilelor de stat şi-Direcţia economică.

Trecînd uşo r pe lîngă Lege...Scriam zilele trecute că Hotărîrea

nr. 8/1995 a Consiliului local al comunei Izvoru Crişului a fost. anulată prin Sentinţa civilă nr. 4800/ 1995 a Tribunalului Cluj-Secţia civilă şi de contencios administrativ.. Chiar dacă este vorba de o

hotărîre a primei instanţe şi există posibilitatea de a “merge mai departe”, sînt de reţinut cîteva aspecte ce contravin prevederilor Legii nr: 69/1991 a administraţiei publice locale: hotărîrea privind amplasarea unui stîlp comemorativ cu inscripţia “In memoriam 1848- 49” în satul Izvoru Crişului a fost adoptată la cererea unei organizaţii teritoriale a unui partid (UDMR), încălcîndu-se dispoziţiile referitoare la procedura de iniţiere a proiectului de hotărîre (“Proiectele de hotărîri pot fi propuse de consilieri sau primar”, art 29, alin. uit., Legea 69/ 1991). '

De asemenea, nu s-au respectat prevederile art. 43 din Legea nr.-69/ 1991: “Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: ; asigură executarea hotărîrilor Consiliului local. în cazul în care apreciază că o hotărîre a acestuia este ilegală, în termen de 3 zile de - la data luării la cunoştinţă sesizează pe prefect” (lit.; “b”j.

Hotărîrea amplasării stîlpului comemorativ este nelegală şi prin raportare la Legea nr. 50/1991, deoarece amplasarea monumentului pe domeniu public nu se poate aproba de către Consiliul local, ci se face în temeiul certificatului de urbanism si a autorizaţiei de

construcţie eliberate de către Consiliul judeţean Cluj, in condiţiile respectării normelor juridice şi tehnice ce reglementează autorizarea construcţiilor de orice fel. . .

Potrivit art. 5 din Ordinul nr. 589/ D/9 ian. 1992 a Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajărsj Teritoriului şi a Ordinului nr. 130 a Ministerului Culturii, amplasarea monumentelor de for public se va face în baza unui plan urbanistic de detaliu, avizat si aprobat conform Legii 50/1991. '

Avizarea concepţiei plastice a monumentului de for public se vs face de către comisia de experţi (prin monumente de for public st înţeleg unele construcţii neutilitare, cu caracter decorativ, comemorată şi de semnal).

Amenzi pentru expunerea publicaţiilor cu caracter obscenConsiliul local al municipiului Cluj-Napoca, întrunit în şedinţi

extraordinară, joi 23 noiembrie, a decis modificarea art 1 din Hotărîrea n 14/11.04.1992, acesta avînd acum următorul conţinut: “Expunerea 1 standuri, vitrine, chioşcuri şi tonete stradale a oricăror publicaţii cu caracte obscen, contrar bunelor moravuri, constituie contravenţie şi se sancţioneaa cu amendă de la 100.000 lei Ia.500.000 lei”.

Noua hotărîre intră în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 1996.(Călin GHIOLŢAN)

Simpozionul National “Zamolxis” sprijinit de Consiliul municipal CIuJ-Napoci

în şedinţa extraordinară din 23 noiembrie a.c., Consiliul local i municipiului Cluj-Napoca a aprobat alocarea isumei de 4 milioane lei, di rezerva bugetară a anului 1995, pentru organizarea Simpozionului Naţional “Zamolxis” - solicitare a Asociaţiei Culturale “Zamolxis” din Cluj-Napoci Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca s-a alăturat astfel Consiliul» judeţean Cluj, Prefecturii judeţului Cluj, Inspectoratului judeţean pentfl cultură, Bibliotecii judeţene “Octavian Goga” sub a căror egidă simpozionJ se va desfăşura în perioada 28-30 noiembrie 1995. (C.G.)

C E A V E Ţ I C U D E C E B A L , D - L E F U N A R ?Am impresia că la Primăria

municipiului Cluj-Napoca sînt prea mulţi funcţionari cu grade mai mari sau mai mici. Iar cînd n-au de lucru, sînt pţişi să schimbe denumirile unor străzi şi pieţe. Faptul în sine nu e rău, cînd se face cu o anume motivaţie, bine justificată. Astfel de întîmplări au loc, la scară mai marc, precum în România atunci cînd se schimbă fundamental regimurile politice. Asta pentru a nu se mai aminti de trecut şi prin aceste mijloace. Dcci, şi în (ara noastră, în perioada de după decembrie 1989 s-au justificat absolut unele schimbări care aminteau de sistemul comunist şi de marele aliat de la Răsărit Dar cînd schimbările se fac de dragul w -iml/ârii ori se fac pentru a înlătura un nume care din motive oarecare nu ne mai convine e prea de tot..

De foarte mulţi ani, piaţa din centri.? ;.'->nicipiului purta denumirea de P-ţa Libertăţii. Ce poate fi m a i vmp pentru o naţiune şi pentru un individ decît libertatea? Evenimentele din decembrie 1989 nu au deschis larg porţile spre libertate atît pentru naţiune cît şi pentru individ? Şi atunci de ce i s-a atribuit altă denumire - P-ţa Unirii? Iar 'acum nici aceasta nu convine şi consiliul local propune a se numi P-ţa Daco-Romană. De ce nu au fost bune cele două denumiri anterioare? Să mergem mai departe: P-ţa Păcii se va numi Lucian Blaga. Am toată stima pentru marele cărturar, dar pentru a ne aminti veşnic numele lui se putea găsi un alt perimetru al oraşului, nu un spaţiu cu cîteva clădiri. De cc nu a plăcut denumirea de P-ţa păcii, pace mult dorită de întreaga omenire de

cînd ea există? Cei care au avansat aceste năstruşnice propuneri cred că fac alergie şi la denumirile de localităţi romA .cşti, altfel nu se explică uneie propuneri de schimbare. Nu le place să avem străzi cum ar fi Brăila, Bacău etc., azi mîine probabil nici Calea Floreşti sau Calea Turzii. Să ne ierte iniţiatorii acestor propuneri de

' schimbări de denumiri, dar în listă apar persoane care nu spun prea m ulte pentru clujeni. Nu dau exemple din motive de bun sim ţ.'

în zona gării se află str. Decebal. Un nume drag tuturor românilor şi de care îşi amintesc şi strămoşii de azi ai românilor. Sc propune ca în viitor să se numească Burebista. De cc această schimbare, nu reuşesc să înţeleg. O fi avînd dl Funar ceva cu marele Decebal?

Ion GOIA

PS. Pînă la urmi m-am dumirii' Nu arenimic cu Decebal. Comisii în fuşereala-i caracteristică i schimbat denumirea străzii K Marx în ... Decebal. Şi cum «I puteau rămîne în Cluj-Naport doui strizi (şi vecine) cu aceea* denumire, şi-au zis s i-i spuni actualei strizi Decebal, strad Burebista. Nn era mai simpli si-I lisăm pe Decebal acolo nndi este şi s i denumim strada Marx strada Burebista?

i Speram în înţclepciunei Comisiei judefene abilitate <i . astfel de atribuţii. Si ne gîndim i la implicafiile pentru populaţie i instituţii a unor astfe l «1* schimbiri.

Si facem schimbiri,-dar n< doar de dragul ichimbirilor «s< din ambiţiile necontrolate ale persoane de decizie.

I j ) marţi, 28 noiembrie 1995 P U B L I C I T A T EA D E V A R U L d e C f lu J

S.C. CONIS S.R.L.P r i m e ş t e o f e r t e p e n t r u C U M P Ă R A R E

ÎN C H I R I E R E s a u A S O C I E R E D E S P A T I I C O M E R C I A L E , A L I M E N T A R E M I M M 1 0 0 m p .

O ferte le s e vo r tr im i te p rin p o ş tă la se d iu l firm ei s tr .M ă ră şe ş ti n r .7 7 şi v o r a v e a u rm ă to ru l co n ţin u t:

- adresa exactă- o schiţă, suprafaţa, preţul în lei/mp,

persoana de contact, nr. de telefon.(584212 ,3 ,4 ,5 )

reile şi z ă ce

Î9 / uiizT} a rea va de rm

; a va erţi : se ne, itn

1

inii ini i 1 cte saa

6.M)

Cl

I li 1dîanal[>CluliintH>nil

TRANSPORTURI INTERNATIONALE RAPIDE -yos-o-1

1,5 Ţ; 2,5 T; 3,5 Toccidentală

seriozitate s . viteză ^promptitudine ^

l e L 0 5 9 / 1 6 -5 9 -3 7 T ei/ Fax 0 5 9 / 4 6 - 3 3 - 5 4 .

C\Jnicu□CD

Cu începere din 23.11.95

SC AGROCOM CRISTI SRL Cluj

p r o d u c ă t o r d e c a r n e ş i p r e p a r a t e

d i n c a r n e ( m e z e l u r i )

o f e r ă s p r e v î n z a r e p r o d u s e l e s a l e -

p r i n m a g a z i n u l p r o p r i u l a c a l i t a t e

ş i p r e ţ u r i c e s f i d e a z ă o r i c e c o n c u r e n ţ ă :

- P i a ţ a M i h a i V i t e a z u H a l ă I

m a g a z i n A g r o p i c o t i .

VIZITAŢI-NE Şl VA VEŢI CONVINGE! (761165)

OPTICfi BfiBOSdin S tr . M ă n ă ş tu r s -a m u t a t p e s t r . D avid

F r a n c is c n r . 7 lîn g ă m a g a z in u l S O R A• L E N T IL E f i R A M E D E O C H E L A R I la

t o a t e n iv e lu r i le .• L E N T I L E D E C O N T A C T ş i A N E X E• C O L O R Ă M L E N T I L E• M A N O P E R Ă C O M P U T E R I Z A T 4

■ \ ( 5 8 4 2 5 5 )

f S.C. AUTOSERVICE G A B IS IM S.R.L. Cluj ^ S tr . A lverna nr. 2 4 - 2 6 , te l. 4 1 4 6 5 3 j

I

I

I

I

c a f f f e V

cu TUBÎNOP U T E Ţ I d e v e n i

M ILIO NARI!

, , . TRÎMiTqi 3 6llCh6t6 dc pcAMDAlAJul UNUI pACHET OE CAfCA pE AdRESA:

tubTno R O M A N IA3400 Cluj-Napoca, str. Braşov nr. 18

Şi VEji PUTEA CÂŞTl'qA unuL d i s p rem îîIe :

P r e m i u l I 9 2 .C C C .C C 0 i e i P r e m i u l I I © â C O .C O C Ie i P r e m i u l III ® 25C .C C ©P r e m i u l IV • 3 x 1CC .C CC P r e m i u l V 9 5 x 5C .C C C

TUBIIMO

T r a g e r e a Ui' SORŢI v a av ea lo c IN .dATA d E T lEDRUARIE 1 9 9 6 . IAR pREMIEREA-------- 1 - «Tup O SĂpTAMÂNĂ ÎN TR'llN

' lO CA l d lN C lU J 'N A p O C A .SE VA TACE

PlicURilE DOT fi TRiMiSE PÂNĂ U d â T A d E ÎO IANUARIE 1 9 9 6

(dATA pOŞTEl)

( 7 6 2 9 6 9 )

a n g a je a z ă MECANICI AUTOîn condiţii a v a n ta jo a s e .

( 5 8 4 2 5 8 )(JU 4 C U D J ' .

Authorised Dealer R O X E R S A

Mult mal bina cu noi decât făiS nd

XEROXThe Document Company

‘ copiatoare‘ faxuri* maşini de scris* imprimante

•• ‘ calculatoare ; ‘ consumabile

Str. lozsa Bela 10 T

:

e ...

A ,

1 064*420620

iri isii i l y ii

DCl

nii

pilad't

idtl

ni1el«li

Dll»<DO'

Nu c itiţ i dacă nu vă interesează b a n ii!O f e r t ă v a l a b i l ă p â n ă la s f â r ş i t u l l u i n o i e m b r i e 1 9 9 5 .

c§> COPIATOR EP 1050, model 1995'15 eapii/min, A3/A3, «om 50-200 %

Pentru două copiatoare

EP 1050 cumpărate, primiţi gratis o

IMPRIMANTĂ CASER MINOLTA

P r e t s p e c i a l

2600 USD inclusiv trei ani garanţie *

Dacă vă d e c id e ţ i s ă c u m p ă r a ţ i n u m a i un c o p ia to r EP 1 0 5 0 p r im i ţ i

su p lim en ta r un A P A R A T FOTO M IN O L T A ZO O M 3 8 - 6 0 mm g r a t i s .

M IN O L T A R O M A N I A S R L

Filiala Cluj - Str. Deva nr. 1-7, 3 4 0 0 ClOj Tet: 064/ 19.9 3 .2 2

Fax: 064/19.9 0 .3 6 '

*firi T.V.A., eu eonfrief S+H

MINOLTA\ • (760220)

n o u l

B O N A p r i m a

m a i a lb ,

m a i s t r ă lu c i to r

Ac a r e sunt c a ra c te r is t ic ile " u n u l

d e te r g e n ţp e r fo r m a n t?

1 polM M Qini(.9tât Ia spălarea manuală, cât şi la cea cu marina 5 poate flfoloăit peritrutoate tipurile de ţesători albecât şi coloratsp

3 conţine ingredienţi ce-ioferâ puterebiologică dc curăţare4"are un aspeagranmat» piacui »-*

5 se dizolvă rapid 6 formează multă spumă

7 curăţă la fel de bine la orice temperatură8 îndepărtează chiar şi cele mai dificile pete

9 oferă rufelor spălate un parfum plăcut • Dacă la aceste caracteristici adăugaţi o calitate foarte importantă:

10 preţaccesibil atunci aveţi imaginea completă a noului detergent BONA prima.

$fc

Calitatea noului BONA prima este garantată de producătorul DERO LBVER ce combină tradiţia şi experienţa internaţională.

«EROIEVETradiţie şi Experienţă Internaţională

A D E V A R U Lde Cluj P U B L I C I T A T E marţi, 28 n o iem b rie 1 9 9 5

S . C . S O R E X S . R . L . H“S O R E X " ■

N o u ! Vă o ferim ja luzele irriport într-o g am adiversificată de culori ş i dim ensiun i la cele m a i m ic i

^pre ţu ri:2 4 . 1 5 2 l e i / m 2 p lu sT V A , l a ' m a g a z in u l SO RA. _ -

O R A R z i l n i c 8 - 2 0 (241465,6) s î m b ă t ă 8 - 1 4 .

E L V I L Ai n t e r n a ţ i o n a l C l u j - N a p o c a

Prin magazinul din P-ta Cipariu nr.9-mezanin VINDE INRATEJN TOT JUDEŢUL

• MOBILA, calculatoare personale in 12 rate lunare• TELEVIZOARE,CONGELATOARE si FRIGIDERE• MAŞINI DE SPALAT AUTOMATIC, ARAGAZE s• Mobilier modular, import Grecia pentru orice tip de birouri ' t

ZILNIC 8-20 Prin noiputeti obţine si ACŢIUNISAFI Ş SIMBATA 8-13 cu cel mai mic comision, intre 3%si 1,5% ^

ELVILA internaţional Tel/Fax 1064 -193447

FirmaT R I E C T ( M P E X P S R L

Calea Turzii 200, Tel. 438125; 438126;: 438128; 438603; 438135.Vinde en-gros, en detail la sediul firmei

A N V E L O P E : 155 /13 ; 165 /13; 175 /13 ; ; 175 /1 4 la preţul de

3 5 . 0 0 0 - 4 0 . 0 0 0 l e i .

N u s c ă p a ţ i o c a z i a !

D e a s e m e n e a c a u t ă d i s t r i b u i t o r i

p e n t r u c a n t i t ă ţ i m a i m a r i .

S.C. DELICON S.R.L.Cluj-Napoca

E x e c u t ă : >^ “p e r e ţ i ş i t a v a n e d in p l ă c i d e

g ip s c a r to n ^ t a v a n e o r n a m e n t a le t ip D O N N R e la ţii la t e l . 2 3 1 6 2 4 , 1 2 3 3 5 0 , fa x

4 3 3 0 3 1 . (762988)

Nu chiar, dar foarte aproape, în zece secunde vei fi aproape de cei pe care îi iubeşti, de cei care au nevoie de tine, de cei care îti adu

Teiefoneazâ-ne Ne vom împrieteni ca prin farmec.

d u j, Heîel Contjn*r*al, Ap. 102, tel: 044/132 053ţ - ' . Soearsstl) tel: SI “ î

« " ţ f h g e t f * timişoara, lel:056/1^359: . ...5® ■ Heifişii, îel: •544'11 ( 2S& Conranşr, td; p4('WS 103

> .c . S E R V A G R O M E C s .a.C lu j ■

S tr. T in e re tu lu i n r.59 , te l. 146548

organizează o nouă serie de şcolarizare pentru obţinerea perm isului de conducere tracto r ru t ie r is t şi autoturisme.

. (584260)

S.C. S E R V A G R O M E C S.A.C lu j

Str. Tineretului nr.59, tel. 146548organizează j o i 3 0 n o i e m b r i e 1 9 9 5

■ LICITAŢIE pentru 2 buc.

T R A C T O A R E I I 6 5 0 in stare defuncţionare.

(584260)

La orice centru de subscriere puteti DEPUNE ACUM

CUPONUL NOMINATIV DE PRIVATIZARE ŞI CERTIFICATELE DE PROPRIETATE PENTRU

Fondul Proprietăţii Private I ' “Banat - Crisana” !

Hotarâţi-vă sâ câştigaţi şi mai ales EV ITA ŢI* RISCUL

prin

Lista centrelor de subscriere aie FPP I “BANAT-CRISANA” în judeţul CLUJ

2900 Arad Calea Victoriei 33-35 Tel: 057-234724 Fax: 057-250165 [7629B 5]

Localitatea Nr. centru Strada Nr.Arghirescu 177 . Principala 82Baciu 178 Principala 480Bobîlna 179 Principala 41Câmpia Turzii 180 Trandafirilor ’ 19Ceanu Mare 181 Principala 374Cluj - Napoca 12 P-ta Muzeului 1Cluj - Napoca 55 Matei Corvin 4Cluj • Napoca 85 Fabrica Cimbrului 1Clu j - Napoca 86 Tineretului 2Dej 87 N. Iorga 5Gheria 88 Ştefan cel Mare 1Gilau 182 Republicii 1Huedin 89 Luceafărului 1Ura 183 Principala 247Iclod 184 Principala 49Mociu 185 Principala 137Poieni 186 Principala 2Tapa 187 Principala 205Turda 90 M. Eminescu 1Viişoara 188 Principala 576Vultureni 189 Principala 214

l olului DtschlsC X .iW SO N . . - ¥ \

arc participajiţi inipaii*în«S4îraşcţ Braşfr f s B ucuraţi, Constanţa, Cluj-Napoca*^4 / y . Miercurea-Ciuc.Jfondul nu percepeA fiiiW fel «le comrtf o if l | cumpărarea dcşU uitaţi 4c Portic ipare,ta şi

/ Ia înscriei4â%«MuRli-în‘Carnetul \/ .... p n r M im m r m ... \

Noul participant lâ Fondul OCTOGON Vfe primi, contra cost, un Carnet al 1

. Investitorului. }*Riscul existent în orice investiţie şi

plksament dc capital este considerabil priţi sapra\tghi;j'ca<fc catfe

''t- " *' specializataVa puteţi adresa pentru lămuc

. \stif>llmcntşre Ia ghişeele special^fn|'' ale Kăncii Transilvania S.Af!

I m p r e g n a p e n t r u s i

d u m n e a v o a S i r â !

1

IN A TE N TIA INVESTITORILOR LA FO ND U L M U TU A L ARDAF!

Anunţăm toţi investitorii care au subscris la Fondul Mutual ARDAF 1h municipiul Cluj-Napoca, faptul câ începînd de luni, / 4 decembrie a.c., vaîhcepe distribuirea Carnetelor de Investitor la Fondul Mutual ARDAF.

Această operaţiune se va derula prin agenţiile S.C. ARDAF Asigurare Reasigurare DACIA FELIX S.A., în ordine alfabetică, astfel:

- str. Napoca nr.1B: literele A - J- str. Fabricii 9: literele K - P- str. Pavlov nr. 11: literele R -ZDistribuirea se va desfăşura în zilele lucrătoare între orele 10-1B.Rugăm toţi investitorii la F.M.A. ca. la ridicarea carnetelor, să

aibă asupra lor actul de identitate cu care au subscris la F.M.A, chitanţele sau ordineledeplată pentru toate operaţiunile efectuate plhă la data de 4 decembrie 1995. • J ’

începlhd de la respectiva dată, toţi investitorii la F.M.A vor intra îh posesia Carnetelor de Investitor odată cu prima depunere efectuată. "

Vă reamintim că Fondul Mutual ARDAF efectuează operaţiuni în municipiul Cluj-Napoca ih cadrul Băncii DACIA FELIXşi agenţie ARDAF din oras. Răscumpărările se efectuează numai prin Banca DACIA FELIX

VĂ MULŢUMIM PENTRU ÎNCREDEREA ACORDATĂ Şl AŞTEPTĂM ÎN CONTINUARE

COLABORAREA DUMNEAVOASTRĂ.(762983) ____________ .. ‘ ___________ '

S . C . S I N T E R O M S - . .Cluj-Napoca, B-dul Muncii N r.l2

tel. 064-415077 (415074), fax 064-415076

Organizează la sediul său, Ia data de 18 dec. 1995, ora 10, lic ita ţie d e o fe r te p e n tru elaborarea ra p o rtu lu i de eva lu a re a societă ţii. .

Firmele specializate în consulting-evaluare, care doresc sâ participe la licitaţie, pot procura dc la sediul SINTEROM, caietul de sarcini pentru elaborarea raportului de evaluare, regulamentul de organizare a licitaţiei şi grila pentru evaluarea şi compararea ofertelor, contra sumei de50.000 lei.

Oferta tehnică şi oferta financiară se vor depune în plicuri diferite, la sediul SINTEROM (registratură), până la data dc 15 dec. 1995, ora11255, împreună cu o garanţie de500.000 lei Ia casieria societăţii.

[5B4259]

r I im o m s .R f !Cluj-Napoca

P r o d u c e p e b a z ă d e c o m a n d ă : j

O F e r e s t r e ş i u ş i d i n p r o f i t e

P V C c u g e a m t e r m o p a n £1

. O G e a m t e r m o p a n §1

^ R e l a ţ i i la t e l . 2 3 1 6 2 4 , fa x 4 3 3 0 3 Lj/

j

? marţi, 28 noiembrie 1995 PUBLICITATE A D E V A R U Lde Cluj

REGIA A U TO NO M Ă JUDEŢEANĂ APĂ-CANAL CLUJ TWluI 21 Dcccm bric nr.79

teL 064.11.13.72, fex 064,11,39-43Solicită o f e r t e d e p r e ţ p e n t r u a c h iz i ţ io n a r e a u r m ă to a re lo r :

1. C o p ia to r ■ • •'2 . C a lc u la to r 4 8 6 D X 2 - 2 b u c ?3 . I m p r im a n ta A 4 c u j e t - 2 b u c4 . S c h im b a r e c o n f ig u r a ţ ie 5 b u c . c a lc u la to a r e 2 8 6 ,3 8 6 î n 4 8 6 .

Termenul d e d e p u n e r e a o f e r te lo r e s te d e 1 1 .1 2 .1 9 9 5 la s e d iu l R A JA C C lu j. Caietele d e s a rc in i se p o t p r o c u r a d e l a B i r o u l P ro d u c ţ ie . : (762982)

S.C.

U R S U SURSUS S.A.

Cluj-IUapoca

Vă oferă în luna decem brie .

sortimentul de, b e re n e p a s te u r iz a tă "PILS”

la sticlă, într-o NOUĂ PREZENTARE şi cu DURATA DE STABILITATE de 30 ZILE.

[ j M P O R T A N - r ]

AIn p e r i o a d a 1 -1 5 d e c e m b r i e a .c . l a a c e s t s o r t i m e n t d e

bere, s e v a a p l i c a o R E D U C E R E D E P R E Ţ C U 1 0 % .

(760224)

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE

ACŢIUNI• *oferă posibilitatea

- persoanelor fizice să■ i investească pe bază de '

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 1 0 % dobîndă

pe lună la investiţiile în lei. Investiţie minimă

5 milioane lei.Relaţii ia tel. 414139,; 414147, 414521.

s .c . ' A T L A S " S.A. Cluj-IUapoca

(fosta IRA)Str. Aurel Vlaicu nr.1 B2,

organizează concurs pentru ocuparea următorului post: ~:V'.

. S E F B IR O U C O N TA B ILITA TE

Condiţii: studii economice superioare, specialitatea finante-contabilitate, vechime 5 ani.

'V- ( 584262)

apartamente-caser terenuri prin

kr.Braş*9 nr.44,uL 147897, ortU 10-17.

M A T R IM O N IA L E• Sunt doamnă, doresc

petrecerea unui Revelion plăcut în compania unui domn 62 ani cu simţul umorului. CP 1 OP 1238. (562583) ■. J : ^ -

• Tînăr, 30 ani, 180/76, doresc cunoştinţă'cu doamnă/domnişoară 26-30 ani, pentru prietenie-căsătorie. Informaţii CP 356 0P1 Cluj. (580284) ’ •

• Doamnă distinsă, pensionară, singură, serioasă, doresc prietenie cu domn corespunzător. Rog seriozitate! OP 13 CP 911 Cluj- Napoca. (580471)

V ÎN Z Ă R I C U M P Ă R Ă R I

C A SA DE A M A N E TAveţi nevoie de bani? Oferim ;

împrumuturi cu comision minim, q LUMI => VINERI = 10-17 ®

1. Str. Calea Turzii nr.11. : '2. Str. Paul Chinezul nr.4

• Vînd spaţiu comercial, producţie, servicii, birouri, 120 mp, 80 milioane lei. TeL 15-30- 73; 19-80-56. (562559)

■ • Vînd apartament + casă. Telefon 11-84-93. (562653) •

/Nftimpăr teren pentru“coBstrucţii, garsonieră şi -apartament. Tel. 142-907.

' • Vînd avantajos SRL. TeL 13-82-43. (562506)

♦ Vînd IFA L60. TeL 17-26- 33. (562624)

* Cumpărăm casă cu grădină. TeL 15-30-81 sau 14-77- 95 namai în tre orele 9-15.(569990)

• Vînd spaţiu comercial TeL 17-32-70 dnpă orele 18. (570048)

Vînd firmă 1991, fără activitate. Str. Scorţarilor nr. 9, ap. 27, seara (580452)

• Vînd SRL XII. 1994. Tel 16- 75-90. (580451) v ' V

• Vînd teren pentru casă în Chinteni. Informaţii Chinteni nr. 64 .' (562518) ' J '

• Vînd 637 mp teren în zona hotel Napoca. Tel. 13-63-40 seara.. (562638) ;

• Vînd 900 mp teren cu plan de construcţie 6 camere în Oruia. Tel,13-63-40 seara. (562639)

• Vînd teren pentru construcţii str. Sitarilor nr. 23, tel 13-68-68 (580235)

• Vînd 5000 mp teren pentru constructii zona Gheorgheni- Borhanci. Tel 42-06-92. (580337)

• Cumpăr teren-mic sau grădină în Cluj, preţ rezonabil. Tel 41-12-75 după ora 19. (580420)

s£ te e l e c t r ic e p r o f e s io n a l e - A E G -t*' pentru industrie si constructii

•Mlitate germana - service autorizat A EG -1 2 luni^ Distribuitor zonal exclusiv al r. e le c tr ic to o ls Ş PRIMORIS MARKETING SRL • CLUJ NAPOCA Ş

1 ~ 3 l . CÂMPENI ?fi ■ T riffa» ■ 0B4 - 132 654 a

CASA DE AMANET_ Oferim împrumutI

Comision minimistr.Napoca nf.29,

V în z ă r i. c u m p ă r ă r i , s c h im b u r i , în c h ir ie r i la , c e l e m a i a v a n ta jo a s e

p r e ţu r i .T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 . o r e l e 9 - 2 2 , z i l n i c .

0 E £ i ± ! Z J t e i . l 9 9 8 2 9SC A N RO SI COM SRL

p o r ţ i e ac«in»ci^:j

^ A g e n ţ ie im o b i l ia r ă ^- intermedierii vînzări cumpărări .J str.Atiesuluinr.32/1. |

^ T d . i 5 2 0 4 4 . J

• Vînd ţigle din demolare. Telefon 43-24-97 între orele 10-15. (562560)

4 •• Vînd/scbimb apartament 3 camere parter, balcon, cameră amenajată magazin. Tel. 15-53-36;15-26-87(570046)

• Vînd ieftin sifonărie în spaţiu închiriat. TeL 17-28-54; 17-49-04.(580365)

• Vînd motosti vuitor Bolkoncar. Tel 13-63-41 sau 13-44-71. (580397)

* Vînd apartament 3 camere,2 băi, parter, Gheorgheni-paralel Pata, bun pentrn sedin firmă. Numai oferte serioase. TeL 43-81- 28; 8-16. (561658) ________

• Vînd casă compusă din donă corpuri (7 camere) + Mercedes 190 D şi Dacia 1410 L nonă. Informaţii str. înfrăţirii nr.28 cartier Someşeni. (562608)

• Cumpăr apartament. Plata pe loc. Rog seriozitate. TeL 18-36-59. (562654)

• Vînd, închiriez, variante imobil: demisol, parter, 4 etaje cn cîte 2 apartamente, finalizat 80%, semicentral. Tel 18-67-61; 17-34-25. (580285)

• Cumpăr în Cluj casă modestă, care necesită reparaţii/ reconstrucţie singur în curte, maxim 10 miioane Tel 19-13-96, Constantinescu. (580316)

\

d e ^ 5 i l î i U I" _______ PUBLICITATE____________ marţi, 28 noiembrie 1995 (jj)

• Vînd casă, grădină 12 ari şi teren arabil în comuna Săvădisla. Inrormaţii familia Pătraş Dănilă comuna Baciu,' str. Nouă, Bl. Miniera sc. A3, et. 2, ap. 10, după ora 15. (580386)

• Cumpăr (schimb) 3-4 camere confort sporit, teren 200-400 mp Grigorescu, Plopiior. Tel. 18-22-60 (562137)

• Cumpăr apartament cu o cameră sau două confort I. Ofer 17- 20 milioane. Tel. 42-51-56 între orele 17-20.(562325)

• Cumpăr apartament 4 camere în zona Mărăsti. Tel. 41-40-26. (562391)

' ' • Vînd casă de lemn brad 5 camere nouă demontabilă la 10 milioane. Poienile de sub munte str. Horb 948/a Maramureş. (562415)

• Vînd apartament două camere parter str. Trotus nr. 3 ap. 4 dUpă 17 (562504) .

• Cumpăr apartament 2-3 camere (nefinisat) Gheorgheni. Telefon 43- 00-39; 43-00-40 (luni-vineri) (562543)

, - ' • Cumpăr garsonieră. Tel. 17-41- 75.(562547)

• Vînd casă de vacantă Someşul Rece. Tel. 13-75-86. (562577)

• Vînd garsonieră str. Cernei 5 ap. 22 et. 1 sc. I vizibil după ora 17 (562580)

. .„• • Vînd apartament cu 2 camere. pe str. Dunării nr. 69 bl. S23 sc. II et IV ap. 26. (562589) •

• Vînd urgent apartament 2 camere finisat în Mănăştur, preţ negociabil. Informaţii Mărăşti în str. Gârbău nr. 16 ap. 50. (562594)

• Cumpăr garsonieră confort I ofer 11 milioane sau echivalentul în valută. Tel. 16-52-43 după ora 18.

' (562595) -• Cumpăr apartament 3-4 camere

cu garaj, exclus parter. TeL 42-53-06 (562604)

' • Vînd garsonieră Mărăsti 15 milioane. TeL 18-69-48. (562617)

> • Vînd Opel 'Kadett 1, 6 cu extrase sport, aragaz 3 ochiuri, casă cu grădină 18 km de Cluj. Informaţii tel. 43-82-01 orele 18-22.(562620)’

• Vînd apartament 2 camere central Tel. 18-47-13. (562626)

• Vînd cabană 130 mp construcţie nouă în Complex

'''Băişoara...Tel. 13-63-40 seara.(562640) /

• Vînd casâ.5 camere dependinţe, grădină în Gruia. TeL 13-6340 seara.(562641) - - -

• Cumpăr apartament 1 sau 2 camere ipoiecat la bancă. Tel. 15-59- 83.(569962) •

• Vînd casă sau dau in chirie în valută. Str. Harghita nr. 14, Cluj. (569986) •

• • • Vînd apartament 2 camere în Iris str. Oaşului m. 159 ap. 4 preţ 12, 5 milioane lei. (569995)

• Vînd vi lă nouă. Str. Pîrvan nr. 13 (569999)

• Cumpăr apartament 3 camere Zorilor cu garaj. Ofer 25-30 milioane lei. TeL 13-72-25 (570014)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 13 milioane. Tel. 18-86-85 (570019)

• Vînd garsonieră. Tel. 16-76-46; 15-82-12(570041)

• Vînd urgent apartament cu o cameră Central Mărăşti. Str. Aurel Vlaicu nr. 10 et. 7 ap. 26. (570049)

• Vînd garsonieră în stare bună, preţ 18 milioane negociabil. Str. Bucegi nr. 17, Bl. A4, et. 5, ap. 95. (580145)

• Vînd apartament 2 camere finisat Str. Donath nr. 11, Bl. M4, ap. 20.(580246)

. • Cumpăr urgent'garsonieră sau* apartament 1 cameră. Ofer 12-17• milioane. Tel 14-44-94. (580258)

Hji: • Cumpăr apartament două:eamerc Mănăştur, preferabil str.

Izlazului. TeL 17-21-28 după ora 19. (562597)

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 17-19-04 orele 8-15. (580273)

• Vînd apartament 2 camere, confort zona Observator. Informaţii tel 12-26-21 după ora 17. (580294)

• Vînd BMW-318i tip ursuleţ, 1984 neînmatriculabiL TeL 15-52-80. (562571)

• Vînd Dacia 1300, preţ negociabil 3,5 milioane. Tel. 15-77- 40.(562578)

Cumpăr talon Renault 11. TeLCumpăr garsonieră cu drept de . 15-42-35. (562582)

locuit după un an. Tel 13-58-47. (580298)

- • Cumpăr garsonieră sau apartament Ofer 7500 DM. Tel 15- 68-38. (580350)

• Vînd gansonieră confort I. Str. Cernei nr. 9, et. 3, ap. 43 Mărăşti. (580396)

• / Vînd casă în Sînicoara, str. Grădinarilor nr. 1.(580401)

• Cumpăr apartament 2 camere confort 2. Tel 12-05-55. (580413)

• Cumpăr garsonieră şi garaj zona A. Vlaicu-Cehoslovaciei. Telefon 15-75-43. (580428)

• Vînd casă particulară mică cu grădină 450 mp, 4 focuri de gaz, Dîmbul Rotund. Str. Spinoasă nr. 23 zilnic după ora 19. (580432)

• Cumpăr apartament 2 camere confort. Tel 42-52-46. (580440) ;

•_ Vînd apartament deosebit 3 fcamere ,decomandate, etaj 2, Gheorgheni superfinisat, complet mobilat modem, inclusiv aparatură electrocasnică, percare, telefon, numai pentru pretentioşi. Preţ 28. 000 dolari. Tel 14-29-54.'(580441)

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 16-69-23 între orele 18-21. (580444) ;/ v - - ;

• Cumpăr apartament 2-3 camere Zorilor. Tel 43-82-50. (580454)

• Cumpăr apartament 2 camere confort 1 sau 2. Tel 43-75-79. (580455)

* Cumpăr Dacia între 2-4 ani, ofer 7, 5 milioane. TeL 14- 53-28.(562633)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 3,3 milioane sau Dacia 131*0. TeL 13-51-64(569994) V

• Cumpăr motocicletă peste 500 cmc fabricată pînă în 1950. Telefon 18-20-65 (570020)

• Vînd două Fîat-uri Ritmo, la preţul unui singur. Tel. 41-10- 77(570040) , ",

• Vînd Peugeot 405 GL, 1989, 83. 000 km, vama achitată. Tel 19-97-32. (580353)

• Vînd talon VW Passat , an fabricaţie 1978. Tel 058/81-35-27. (580362)

• Cumpăr Dacia 1310 1300. Ofer preţuri foarte convenabile. Telefon 13-51-92 sau 16-72-61. (580443)

, • Vîhd Dacia 1300 4 milioane lei şi VW broscuţă. Tel 14-93-61 sau 18-11-34. (580453)

• Cumpăr talon Audi 100 5E, motor 1900 cmc, an fabricaţie 1980-1984 gri metalizat. Tel 17- 95-98.(000100)

• Vînd san.schimb Fiat Croma TD 1987, înmatriculat. Tel 12-33-01. (580467)

Vînd Opel Vectra diesel 1991, 9900 DM, Ford Fiesta 1985 benzină 2800 DM. TeL 19-73-82 după ora 19 (562607)

• Vînd urgent Dacia 1310 TLX an fabricaţie 1988, preţ negociabil. Tel. 12-49-78. (562613)

, • Vînd talon Audi ăn 1979. Tel. 42-50-37 după ora 17. (562615)

• Cumpăr Dacia 1310 din 88-90 cu 4-4, 5 milioane. Tel. 14-62-51. (562618)'

• Vînd VW Scirocco 1985 3900 DM. TeL 42-05-75 seara. (562621)

• Vînd remorcă Padiş 500 kg din 92 acoperită cu tablă. TeL 17-41-38. (562622) - :

• Vînd Mercedes 200 D înmatriculat an 80 3500 DM. TeL 15- 41-55.(562644)

• Vînd Citroen TRD an 1987 7 L la 100 Km. Str. Mănăştur nr. 101 ap. 62 (562646)

• Vînd Audi 100 CD 86, Dacia 1310 an 1990 break, Audi 80 neînscris, Mercedes 2400 neînscris. Telefon 17-30-72. (562650)

• Vînd Fiat Uno sport turbo injecţie an fabricaţie 85 capacitate 1301, gri metalizat. între orele 10-22 latei. 43-02-71. (562657)_ • Vînd Lada 1200. Str. Peana nr.

14 bl. L9 sc. 2 et. 3 ap. 33. (569920)• Vînd Dacia combi o km bord,

CN, culoare metalizată, deosebită. Tel 18-84-68.(569982)

• Vînd convenabil Ford Escort RS turbo an 1987 şi Ford Escort diesel an 1988. Informaţii Calea Floreşti nr. 6 ap. 125 (569985)

• Vînd motor şi cutie de viteză pentru aujtocamion Gaz. TeL 065/16- 00-12. (569993) . ,

• Vînd VW Golf diesel, model 1982 cu sau fără ţalon. Cumpăr talon Opel Kadett model 82-84,4 uşi, sau variante. TeL 41-41-81. (570001)' • De vînzare Dacia 1310, 1985, în stare perfectă. Tel. 41-12-76

'(570021)• Vînd Peugeot 405 GL ah

fabricaţie 1988 stare bună, 8. 000 DM negociabil şi BMW 320i, 1985, preţ 4800 DM. Informaţii în Observator căminul 6 camera 318 după ora 16(570022) '.

• Vînd Opel Vectra 1994 şi Oltcit 88. Cumpăr presă 20tf cu încălzire electrică. Tel. 14-19-39 seara(570023) ~

• Vînd Aro 10, talon-sau piese de schimb. Tel. 063/36-27-63 (570026)

• Vînd Dacia 500, stare bună.. TeL 13-16-89 (570034)

• Vînd Opel Omega 2 Ltri 1988, injecţie, 4 cilindri şi sufragerie “Royal” Gherla, stare excepţională. Tel. 14-90-78. (570037)

• Vînd Ford Cargo 4 ,5t ’86, VW LT28 1, 8 1 1986, motorină. Tel 17- 14-60(580371)

• Vînd Ford Sierra ’86 benzină, înmatriculat, cu carte. Tel 18-10-75(580374)

• Vînd Oltcit an 89, stare perfectă preţ negociabil. Tel 17-81-91.(580375)

• Vînd Opel Ascona 1,6 benzină, an fabriaţie 1987, vama plătită. Tel 16-85-81. (580381)

Vînd Opel Kadett vama plătită

• Vînd piese Fiat Panda (Uno).Informaţii tel. 14-10-57. (562382)

• Vînd Renault 5 turbo 86 înmatriculat, stare bună. Tel. 14-70- 06.(562438)

• Vînd BMW 750i an fabricaţie 89 full extras (aer condiţionat, piele, neînmatriculabil, 1600 DM, VW automatic,-geamuri electrice, telefon dubiţă neînmatriculabilă 2200 DM. etc) albastru metalic 120000 km, Tel 14-57-04. (580404) ■mîna I, preţ 17500 DM + vamă, stare . • Vînd Renault 19, an 90 şi excepţională. Telefon 15-78-09 după Peugeot 309 sport an 88 pentru ora-20. (562528) pretenţioşi. Tel 17-72-78. (580414)

• Vînd VW G olf diesel • Vînd Mitsubishi turbo-diesel an . înmatriculat an 88 preţ 5700 DM. TeL . 85, înscris, 3000 DM. Str. 21 16-55-61.(562562) Decembrie nr. 129, BL L7, sc. V, ap.

109.(580416) ^• Cumpăr geam pentru uşă

Trabant. Vînd electromotor tractor. Tel 15-02-70. (580421)“ . • Vînd Aro 10 ’89 motor ’95 2300 DM, Renault 9 ’82, boxe auto 2x260 W, 100 DM, talon Dacia ’90. Tel 15-14-96. (580424) ;

• Vînd Dacia 1310 an 1984, înmatriculată, preţ 4. 600. 000 lei; Fam. Duca, str. Byron nr. 8A, ap. 22. (580425)

• Vînd urgent Honda Civic 1300 cmc an fabricaţie 80, înmatriculată, stare excepţională, preţ 2800 DM. Tel 17-48-22 după ora 12. (580430)

• Vînd urgent Alfa 33 TD Break an 88, preţ fix 3950 DM. Tel 13-65- 68(580434) \ .

• Vînd Dacia 1300 1977. Str. Tulcea nr. 16, BL 04, ap. 4, orele 9- 17. (580439)

• vînd BMW 528i ’83 neînmatriculat 2700 DM negociabiL Tel 16-11-21. (580445)

• Vînd Audi 80 neînmatriculabil an 82, VW Golf înscris an 80. Telefon 17-46-72. (580450)

^ Vînd Lada 1500 1980. Tel 12- 33-01 (580466) ...

• Vindem două pompe AVERSA NC 100, 80, 160, 60, 30, cu motor ASA MR2,11 kw, 3000 ture, 380 V. TeL 058/83-08-64; 058/83-08-65.(A)

• Vindem bloc motorIFA. Tel. 058/83-08-64; 058/83-08-65.(A)

- • Vindem din stoc jucării, îmbrăcăminte de sezon. TeL 058/83- 08-64; 058/83-08-65.(A) . -

• Vînd antenă parabolică Sharp pentru pretenţioşi, maşină de spălat vase automatică Siemens şi staţie amplificare Quatro 4x85W str. Traian nr. 61 ap. 4. TeL 13-93-03. (562550)

• Vînd maşină de cusut “ Veronica”. TeL 17-73-27.(562555)

• Vînd mobilă bucătărie, televizor sport alb-negru. Tel. 19-80- 97. (562556)

• Vînd imprimantă + Floppy Comodore, expresso cafea. Tel. 15- 42-35. (562581) ;

•. Vînd televizor Sony şi video pentru pretentioşi. Tel. 16-56-77. (562586) > '

• Vînd televizor Sony Hi-Black Tri -nitron, topvideotext, stereo,

■sigilat; maşină găurit Black & Decker; măsină scris. Tel. 41-45-28. (562612) '

• Vînd cazan de baie, bancă forţă cu haltere, instalatie recepţie satelit. TeL 14-25-85. (562614) ’

• Vînd combină Goldstar alcătuită: televizor color + video recorder si aragaz 2 ochiuri. Tel. 19- 85-64 (562623) ^

• Vînd Laptop 386 SX cu imprimantă laser, covor persan. TeL 42-52-08.(562632) ' . '

• Vînd calculator 386 DX cu imprimantă. TeL 41-12-65. (569972)

'• Vînd faianţă Sanex bej, televizor color Saba, freze dentare. Tel. 18-36-96. (569975)

• Vînd televizor color Elcrom ’ stare foarte bună. TeL 14-23-16. (570016)

• Vînd Deck-uri, efect lumini, pui caniche, aragaz. Tel 14-93-08. (580392)

• Vînd dulap, birou, lampă de cuartz Tel 13-24-74 după m asa.' (580399)

• Vînd cazan ţuică 60 l şi circulă lemne cu moară. Tel 42-53-06.(580406),

• Cumpăr maşină de cusut încălţăminte sau Ileana. Tel 13-37-02.(580407)

• Vînd maşină de scris, suport ski, televizor color. Tel 16-20-58. (580410)

• Vînd calculator AT-286. Telefon 19-01-75. (580411)

• Vînd pentru pretenţioşi video Sharp, dublucasetofon+CD cu telecomandă Panasonic. Tel 15-77-40.

(580415) - .• Vînd cuptor microunde marcă

germană, stare ireproşabilă, preţ 200 DM. Tel 14-82-28. (580418)

• Vînd maşină de spălat Automatic nouă, în garanţie. Tel 41- 34-72 între orele 8-12. (580438)

• Vînd frigider si bibliotecă. Tel 15-32-31. (580458) '

• Vînd tractor 65 CP plug disc remorcă. Informaţii colonia Borhanci nr. 2. (561957)

• Vînd strung SN 320. Tel. 12- 29-94 (562557)

• Vînd maşină manuală de tricotat. TeL 14-45-36. (562558) ;

• Vînd ţuică prune preţ avantajos. Informaţii între orele 21-23 la tel. 13- 05-35 Coroian camera 88. (562619)

• Vînd canapea extensibilă şi două fotolii. Relaţii tel. 12-06-24 sau 11-68-40 (569981)

[ o m A A c u i B

• Cumpăr forinţi şi valută.Tel 17-33-00. (580437)

• ' Vînd blană vulpe argintie mărime 44-46. TeL 15-83-38; 14-23- 52.(562442)

- • Vînd două blănuri de damă mărimea 46-48. TeL 18-10-68 orele 17-20. (562533)

• Cumpăr butelie aragaz. Telefon 17-97-83.(562548)

• Vînd două dulapuri de haine, două fotolii, canapea extensibilă, str. Traian nr. 61 ap. 4. Tel. 13-93-03. (562549)

• Vînd prelată. Tel. 14-80-42. (562631)

• Vînd canapea burete. Tel. 17- 32-69 (562642) ;

• Vînd dulapuri. Tel. 14-59-03 (570009)

• Cumpăr maiştri ai picturii româneşti. Tel. 17-33-03 (570011)

• Vînd blană vulpe argintir. TeL 13-50-12. (570028)

• • Vînd birou, fotolii, scaune:, maşină de scris. Tel. 14-75-24. (570030)

• Vînd materiale stomatologicei- Composite Alphasil. Tel. 13-69-31 (570042) . .

• De vînzare blană bizam nouă: Tel 1943-59. (580394)

• Vînd ieftin mobilă de bucătărie, chiuvetă. Str. A. Vlaicu 13, ap. 32. (580405) .

• Cumpăr DM/2000 lei. Tel 43- 31-33 (580435)

• Vînd cărucior de copil, import Franţa, stare foarte bună. Tel 19-42- 93 sau 43-26-38. (580442)

• Vînd dulap cu vitrină cu furnir de nuc. Tel 17-96-37. (580465) -

S C H IM B U R I D E L O C U IN Ţ Ă

riDX2/66 - 799$ DX2/80 - 809$ DX4/100- 859$

ofax:432680:13757:jmai mare şi diferenţă. Numai oferte serioase. Str. Kogălniceanu nr 8» 16. (569998) ^

• Schimb apartament 2 camcRconfort cu 3 camere. Tel 13-37-01 (580408):

• Schimb Dacia 1410 octombrie 1995 cu garsonierăsau apartament Tel 058/82-92-22. (580412)

• Schimb apartament deosebit, 1 cameră, cu similar sau apartament 2 camere confort. Tel 14-81-34 (580468) - ___________

ÎN C H IR IE R I

. ■ •: • Caut chirie 3; 4 camere parter şi etajul I, II cu telefon zonă centrali Tel 19-03-84 şi 43-02-59. (580390)

• Oferim chirii!! Tel 43-00-81 (580463)

ide]0BX.I

• Cant hală de închiriat 1000 mp joasă de 4/5 m îa zok . Cluj, Tg. Mureş, Informaţii teL 063/21-48-45 fax 063/21-31-35 ; 21-24-93. (562420)

• Dau în chirie mese de biliard. TeL 14-38-34 înainte de masă. (569445) /

• Căutăm pentru închiriat pt termen lung casă cn grădină s» curte mare cu apă, gaz, telefonia Ouj. TeL 15-30-81 sau 14-77-95 numai între orele 9-15. (569989)

• Dau în chirie spaţiu comercii Central amenajat Casă de schimb valutar. TeL 15-20-18 seara. (570010)

• Dau în chirie atelier garaj ca dependinţe, încălzire centrală. TeL 13-69-31 (570043) .

• Dau în chirie spaţiu 26 mp, trifazic. Tel 13-16-38 orele 8-14. (580320)

.’ •: Cauţ spaţiu central de închiria sau asociere. Tel 19-81-57. (580372)

• Dau în chirie apartament 2 camere plus garaj, plata îi valută. Informaţii str. Gorunnln nr. 7, ap. 18, între orele 16-20. (580325)

• Schimb apartam ent 2 camere confort situat.în oraşul Vulcan judeţul Hunedoara cu similar sau variante în Cluj- Napoca. Informaţii la tel. 15—42- 40 după ora 16 (562486)

• Schimb garsonieră confort I proprietate şi Dacia 1310 an fabricaţie 91, cu apartament 3 camere confort I proprietate. Str. Bucegi nr. 13, Bl. A2, et. 9, ap. 157, Mănăştnr (580431)

• Schimb apartament 2 camcre cu 3-4 camere sau casă particulară. TeL 16-92-71 orele 17-19. (562470).

• Schimb apartament 2 camere confort II finisat Gheorgheni cu' apartament 2-3 camere confort I. Gheorgheni. Ofer diferenţă şi asigur transport. TeL 43-00-39; 43-00-40 luni-vincri. (562542)

• Schimb garsonieră confort I Mănăştur cu apartament 2 ,3 camere confort I. Exclus Mărăşti. Ofer diferenţă. TeL 17-25-80. (562579)

• • Schimb ultracentral 2 camere, bucătărie ICRAL, 26 mp cu locuinţă

.•'Iau o fată în gazdă. TeL 17-62- 94 (562569)

• închiriez etaj din 3 came» nemobilate la casă particulară. Sti Tache Ionescu 78 Gheorgheni (562570)

• Dau în chirie apartament doni camere pe valută anticipat. TeL 17 96-22. (562576) '

Dau în chirie cameră cu acces la o-funcţionară sau unui cadn medical feminin. Tel. 16-18-07 (562599)

k • Dau în chirie apartamc:' mobilat 3 camere, liniştit. TeL 14-36 37. (562606)'

• închiriez 2 camere confort Mănăştur, plata anticipat Telefon 13- 77-38(569978)

• Dau în chirie garsonieti Telefon 17-31-04 după ora 20 (570025)

• Dau în chirie casă pentn privatizare. TeL 19-15-84 (570047)

• Dau în chirie garsonieri mobilată în Zorilor. Tel 19-82-1» (580400)

• Dau în chirie apartament. camere, telefon, Mărăşti. Tel 43-.'1 3 3 . ( 5 8 0 4 3 3 ) ____ _

• Studentă ierioasi gazdă în zona centraiăy Grigorescu. Tel. 24-16-15-(562630) -

• Caut de închiriat garaj!»Zorilor. Tel 12-34-61. (580257)

marţi, 28 noiembrie 1995 PUBLICITATE 5 g " g f f J Î U L

Studentă de culoare, caut „ncBieră san cameră de liiriat ca preţul rezonabil,

juiupla tel 18-39-37 după ora*($80367)

Familie de medici, căutăm j( închiriat apartament. Tel 16- j.» (580409)

Caut de închiriat casă sau :nt două camere confort 150

jkuar.TeL 19-98-28.(562609). Dau în chirie apartament 4

jj® semimobilat, cu telefon şi TV fa si garaj, bun privatizare sau jţKotTel 12-30-23. (580378)

• Student serios caut cameră de jiiriat Tel. 12-73-63. (562627)

■ Caut chirie-valută. TeL 16-58- 1(562652)

• Caut de închiriat garsonieră sau ţutament mobilat, cu telefon, în una Pata sau Gheorgheni. Telefon (.33-81 între orele 10-14. (569949)

• Economistă, caut de închiriat msonieră. Plata lunar în lei. Ţel. 13- jj.]4pînă la ora 17 (569984)

Caut de închiriat garaj zona iMştur. TeL 17-03-07 după ora 17m

f ţ Caut de închiriat garsonieră sau f.rtament două camere, în Zorilor. M19-58-17. (570015)

• Student grec caut de închiriat. şrtament cu 2 camere sau şuieră, cu telefon. TeL 18-12-86 a 12-12-16. (570050)• Două studente serioase, căutăm

muieri de închiriat. Telefon 13- i’-79 marţi- după ora 16, miercuri nlacra 15. (580423)

' Tînăr inspector financiar, caut ikhiriat garsonieră cu telefon. Tel14-55-29. (580449) '

1 Caut de închiriat apartament 2 Mere nemobilat. Tel-43-75-79. (30456) ; " / '• ' /

• Caut chirie(valută). Tel 15-49- 41(5804 64)

D IV E R S E

1 Societate comercială ugajează vînzătoare pentrn Mjazin situat în Complex uristic. Condiţii: vechime minim Sui, cunoscătoare a unei limbi itrâine de - circulaţie iiltrnaţională. Angajăm ttaician zootehnist, tehnolog ndustria alimentară specialist în ţitparare mezeluri Informaţiii 19-52-09 sau 19-02-49.m i)

• Urmare a m ajorării Murilor la combustibil şi piese I* schimb, SC Sălprest SA ‘■Mţă intenţia de majorare a jWfelor la serviciile prestate. 562566)

Angajăm contabil evidenţă lunară cu operare PC. Tel. 14-rjŞîntre orele 9-15. (569988)

I * Angajăm vînzători pentrn ®8*zia de piese auto. Relaţii ««orele 12-16 str. Gh. Doja nr.i®-(570006) . .

! * Angajăm vînzători, Monari, brutar patiser, ^ficaţi, bărbat şi femeie, inabil operator PC, la jMnnl Dorna. Telefon 19-65- MS70007)

I * SC Portal Exp-Imp SRL u'ttla cunoştinţa abonaţilor

dt lel*vizione prin l i ' / * B c,ni*Napoca şi Tg.

' Intenţia de majorare a Iinare, la suma de 5. 000

lV«ctpînd cn data de 01 ^ 1 9 9 6 (570044)

b/ Montez lambriuri 17. 000 t- Ţel 15-78-43 numai orele

15.

• Angajăm gestionară pentru magazin alimentar cn vechime în domeniu de minim 5 ani, garanţii materiale şi vînzători Informaţii tel 12-20-22 orele 8-16. (580373)

• Societate comercială oferă posibilitatea persoanelor fizice să investească pe bază de contract, în aafaceri. Se oferă 12n/i dobîndă pe lnnă la investiţie în lei. Tel 14-08-28. (580387)

* !! Jaluzele plastic. Tel 16- 39-34(580457) ,

22. (580388)• Angajăm croitorese. Tel 15-71-

42 după ora 16. (580391)

, • Ofer împrumut. Tel 41-01- 71. (580356) -

• “Armin Mayer Reisen transportă persoane şi colete în Germania. Viza de tranzit Austria se asigură gratis. Tel. 064/19-50-43. (560748) ,

* Caut spaţiu indiferent de zonă minimum 35 mp, curent, gaz, apă. Tel. 43-01-95 orele 9-15. (562473)

• Căutăm colaboratori (spaţii centrale) pentru activităţi jocuri electronice de noroc si biliard. TeL 19-41-53; 11-29-13. (562495)

• Dăm cu chirie casă cu 2 camere în Grigorescu. Caut contabil, caut constructori pentru ridicare imobil. Angajăm vînzători si vînzătoare. Tel. 12-23-83) 12-14-80.'(562564)

• Angajez vînzător(e): Tel. 16-71-31 (562584) ,

. Angajăm două fete cu liceu pentru activitate, la bar. Prezentarea azi pe str. Căii Ferate nr. 8 la ora 16.(562591)

• Societatea comercială mixtă română-elenă angajează prin concurs economust cu studii superioare, cunostinte de operare PC. Relaţii la tel. 19-46-47; 19-46-28; 18-24-14.(562592) ■

• Angajăm tînăr pentru spălătorie auto. Tel. 15-84-42; 41-45-28. (562611) f

• Institutul Inimii “Prof. N. Stăncioiu” Cluj Napoca, anunţă în data de 5. XII. 95 ora 10 concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de asistent medical: 5 posturi în cadrul Clinicii de anestezie şi terapie' intensivă, 1 post în cadrul Clinicii de chirurgie cardiovasculară, 2 posturi în cadrul secţiei de terapie intensivă şi cardiologie intervenţională, 2 posturi în cadrul ecogtafie Doppler, 1 post în' cadrul testare efort, recuperare reabilitare. Relaţii suplimentare zilnic între orele 8-15 la biroul Resurse Umane Contencios. Telefon 19-32- 30. (562629)

• Doublemax TV organizează • concurs de traducători engleză şi engleză-germană. înscrierile la sediul firmei str. Mamaia nr. 12 în perioada28-31 noiembrie. Informaţii tel. 19- 34-27. (562655) v

-• Angajăm mecanic auto ca şofer. TeL 43-24-83 (569969)

• Angajăm personal la magazin' ABC fete si băieţi. Tel. 43-81-15.(569979)

• Căutăm furnizori pentru magazin ABC. Tel. 43-81-15.(569980)

• Angajez primitor-distribuitor, brutar, electromecanic, şofer. TeL 41- 41-47. (569987)

• Angajăm agenţi comerciali. Tel. 11-03-70 între orele 16-17.(570002)

• Dacă vrei să faci carieră la o firmă sună la teL 19-49-52 (570008)

• • Minimarket, str. Clinicilor nr. 21 vinde haine ieftine import Germania. Deschis zilnic între orele9-18, sîmbătă 9-16. (580355) .• • Angajăm vînzător în domeniul electric şi paznic de noapte vîrsta 21-30 ani. Magazin “Neon”, Hala Agroalimentară, et. I, M. Viteazu(580366)

• Montez parchet Tel 16-19-96. (580384)

• Caut persoane calificate pentru executat produse ceramice tip coşuleţ.' Sunaţi la tel 14-92-98 între orele 20-

• Ofer împrumut fn valută cu garanţii imobiliare. .Tel 19-13-56. (580419) ; - ;

• Economist, ţin evidenţă contabilă pe calcnlator. TeL 13-72-25. (570013)

• Evidenţă contabilă. TeL 18-46-45(570031)

• Meditaţii germană. Tel 43- 03-84.(580402) V

• Meditez chimie. TeL 16-80-79. (562383)

! • Familie medici medităm biologie pentru admitere medicină. TeL 18-10-68 orele 17-20. (562534);

• . Meditez matematică orice nivel. TeL 11-34-76.(562552)

• Evidentă contabilă. TeL 15-49- .97.(562643)’

> Meditez matematică. TeL 18- 26-13 orele 18-21. (562648) .

• Contabilitate pe calculator. Tel.12-11-64 orele 17-20 (569992) _

• Profesoară, meditez limba română cetăţeni străini şi limba franceză începători. Tel 14*81-34.(580469) - v ; ,v

. • Caut doamnă îngrijire copil 5 ani între orele 12-19. Informaţii zilnic între orele 8-19 la tel 12-31-20. (580377)

: • Caut femeie pentru îngrijire copil 2 anL Tel 14-40-53 seara. (580436)

• Caut specialist reparaţii CD player Sony. TeL 18-26-13. orele 18-21. (562647) - -s

‘ • Caut persoană pentru raschetat parehet. Tel 15-32-31. (580459)

P IE R D E R I• Pierdut certificat înmatriculare'

pentru SC J12/1024/94. Declar nul.(A)1 Pierdut legitimaţie de serviciu

eliberată de Clujana pe numele Megyesi Ildiko. O declar nulă. (562574) '

• Pierdut contract locuinţă pe numele Hoca Florica nr. 307553 din 04.04. 86. îl declar nul. (562575) ^

' • Pierdut carnet student pe numele Cocis Zorica. fl declar nul. (562602) ’ ;

• Pierdut legitimaţie şi abonament RATUC pe numele Tămaş Margareta. Se declară nule. (562616)

• Pierdut certificat înmatriculare J12/1890/1991. îl declarăm nul(569991)

: > SC Tehnogen SRL declară nule următoarele facturi 021929-021950 şi chitantele 0992190-0992200(570003)

• SC tehnogen SRL declară nul codul fiscaL (570004)

• SC Tehnogen SRL declară nule următoarele acte: Statutul societăţii, Certificatul de înmatriculare. (570005).

• Pierdut carnet de student pe numele Boji Bianca-Teodora. îl declar nul. (570017)

• Pierdut carnet de student pe numele Giurgiu Dana. îl declar nul (570033)

• Pierdut certificat de înmatriculare J12/1812/1991 SC Alta Import Export SRL. Se declară nul. (570045)

• Villason Patience pierdut carnet de student. îl declar nuL (580368)

• SC Agroexpres SRL pierdut prima ştampilă. Se declară nulă. (580429)

• SC Teta SRL pierdut bon de comandă-chitanţă seria A carnet nr. 757-795. Se declară nuL (580447)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Participăm la durerea familiei Traci cauzată de moartea mamei dragi. Familia Rusa (562590)

• Cu dnrere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic şi străbunic BOCICA IOAN. Înmormîntarea va avea loc marţi28.11 în satul Băgadu la ora 12. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (562554)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă la vîrsta de 86 ani al iubitului nostrn frate, unchi şi cumnat HALASZISTVAN fost contabil şef. înhumarea va avea loc la data de 28 noiembrie la ora 15 din Capela Cimitirului central. Familia îndoliată. (562596)

* Cu mare durere şi tristeţe în snllet anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a celei care a fost o nepreţuită soţie, mamă, bunică şi străbunică ANICA POP în vîrstă de 71 ani din FloreştL Locul ei în inimile noastre va rămîne veşnic viu. Dumnezeu să o odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 28 noiembrie 95 orele13 în comuna Floreşti. Soţul Dumitru şi copii Dumitru, Lenuţa, Aurelia, Măriuca şi Aurel cn familiile. (562605)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm dispariţia din viaţă a- celui ce ă fost soţ, tată şi bunic MUNTEAN ALEXANDRU din Lujerdiu. Nn te vom uita niciodată. Soţia Nastasia şi copiii cu familiile. Înmormîntarea va li în 29. 11. 95 la Lujerdiu. (562656) '

• Cu adîncă durere în suflet annnţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru tată, MIRON IOAN, în vîrstă de 84 ani, dia sat Vişa comuna , Jucn. Înmormîntarea va avea loc în data de 29 noiembrie, ora 12, în sat Vişa, de la domiciliu. Familia îndoliată (569973)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, MUNTEANU ALEXANDRU. Înmormîntarea va avea loc în satul Lujerdiu, în data de 29 noiembrie 1995, ora12. Nu te vom nita nicodată. Soţia şi copiii cn familiile. (570051)

• Cu adîncă dnrere aducem la cunoştinţă că iubitul nostru soţ,, frate, cumnat şi unchi BOGDANFFY HUBA, în vîrstă de 72 de ani, a încetat din viaţă. Înmormîntarea va avea loc în data de 29 noiembrie 1995 ora13, de la locuinţa decedatului din Turda, str. A. Mureşan nr. 3. Familia îndoliată. (580426) ~

• Sîntem alături de familia ing. GSz Vasile în durerea pricinuită de pierderea mamei, soacrei, bunicii ANA GÂZ. Dumnezeu să o odihnească. Colectivul secţiei prelucra re Armătura SA. (562561)

• Cn adîncă durere ne despărţim de PETRE FLORIAN, prieten drag şi statornic. Dragă BUBI vei rămîne veşnic viu în sufletele noastre. Mariana şi Horea Mania. (562585)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Gâz Vasile în greaua pierdere suferită prin decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe , din , partea conducerii SC Armătura SA Cluj-Napoca. (562588) '

• Sîntem alături de colegul nostru Briciu Irimia în marea durere pricinuită de pierderea soţiei dragi. Colectivul SCC Napoca SA. (562610)

• Colectivul Susursalei Bankcoop Cluj iste alături de colegii Petreuş Marcel şi Marsela la decesul bunicului drag. Sincere condoleanţe. (562649)

• Din suflet sîntem alături de dragi noştrii prieteni şi vecini Lena şi Ionică în marea durere pricinuită de moartea mamei şi soacrei dragi. Sincere condoleanţe întregii familii. Familia Dedulea, familia Jeflea şi Luda Dan. (562651)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Corpodean Viorica la trista despărţire de mama sa dragă. Colectivul de cadre didactice de la Şcoala Cojocna.(569971)

• Ne despărţim cu multă suferinţă în inimile noastre de scumpul nostru tată şi bunic, MIRON IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace Fiul Viorel cu Hortenzia, Roxana şi Miruna. (569974) ^

• Sîntem alături de Tuţa şi Codrin în marea lor durere. Pentru DIANA ne rugăm lui Dumnezeu s-o ierte şi să-i aline sufletul chinuit. Familia Cădariu. (570000) ; ,

* Cuvintele sunt prea sărace pentru a exprima ceea ce simţim acum la despărţirea fulgerătoare de bunul nostrn coleg, director ing. PETRE PÂRVULESCU, un om de o mare probitate morală şi profesională, un conducător de mare prestanţă şi renume, un colaborator bun, înţelept în relaţiile interumane. Cu adîncă durere în suflet sîntem alături de familia îndoliată. Memoria şi amintirea lui rămîne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul SC IMCOP Cluj (570038)'; ;

• Cu durere în suflet şi nespus regret ne luăm rămas bun de la prietenul şi colaboratorul nostrn de o viaţă ing. PETRE PÂRVULESCU. Anii petrecuţi împreună vor rămîne mereu vii în amintirea noastră. Odihnească-se în pace. Sincere condoleanţe familiei. Familia Oliviu Popa. (570039)

• Sîntem alături de familia Briciu Irimia în marea dnrere pricinuită de pierderea soţiei dragL Asodaţia de locatari str. Luceafărului nr. 6. (580364)

• Sîntem alături de familia Bridu în marea dnrere pridnuită de moartea soţiei dragi. Colegii de echipă. (580369) ,

* Sincere condoleanţe colegei noastre Etelka .Z aharia la trecerea în nefiinţă a tatălui iubit. Colectivul Bibliotecii Centrale Universitare “Ludan Blaga”. (580389)

• Adînc îndureraţi, ne luăm un ultim rămas bun de la dragul nostru tată şi bunic, ing. PETRE PÂRVULESCU. Dnmnezen să-l odihnească în pace. Gabi şi Rada(580470)

• Cu nemărginită durere în suflet mă despart de bunul şi nepreţuitul .'meu . prieten, NELUŢU BOTA, pe care nu4 voi uita niciodată. Prietena Delia şi părinţii. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (580393)

• Sîntem alături de colega noastră Pop Aurelia în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colegii din SC Ruttrans. (580417) .

• Sincere condoleanţe colegului nostrn Mureşan Ilie pentru pierderea grea suferită prin dispariţia tatălui drag. Colectivul de muncă de la E. M. CInj. (580427)

-. • Sincere condoleanţe familiilor Pop şi Sarea, la moartea soţiei şi mamei dragi. Nelu, Nataşa şi Rareş Ţicrea. (580462)

• Lacrimi şi flori la 7 ani de la moartea celui care a fost PUIU COMAN. în veci nemîngîiaţi părinţii şi fiica. (562480)

• Azi se împlinesc 7 ani de la trecerea în nefiinţă a dragului nostru soţ şi tată GRINDEANU ALEXANDRU. Comemorarea va avea Ioc sîmbătă 2 decembrie Ia Biserica Sf. Dumitru, ora 12. Soţia şi copiiL (562628)

■ • Se împlinesc doi ani de cînd a plecat pe drumul fără întoarcere iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic,' DOSA IOAN lăsîndu-ne trişti şi îndureraţi. Ne va lipsi întotdeauna dragostea lui ocrotitoare: sufletul blînd şi zîmbetul frumos. Parastasul va avea loc, miercuri, 29 noiembrie, la ora 17, la Biserica Sf. Nicolae din str. Horea. Soţia Ileana, Dan, Rodica şi Dănuţ. (569983) ’

, • Cd aceeaşi nemărginită durere anunţăm scurgerea a 2 ani de la trecerea în eternitate a scumpei noastre mame şi bunid INOVAN ILEANA din Sămărtin. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi te vom plînge. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fiul Nelu, nora Măriuca şi nepoatele. (570027) - :

• Pios şi dureros omagiu scumpului bunic al colegei noastre .Şalopa Zoiţa, la 6 săptămîni de la trecerea în eternitate. Colegele de la servidul Resurse Umane, Spitalul Clinic Judeţean (570032) ^

• Pios omagiu Ia trecerea celor 5 ani de Ia -decesul nenitatului nostru SANTIIA MIHAI. Familia. (580315)

• Cu aceeaşi dnrere în suflet anunţăm trecerea a 6 luni de dnd iubiţii nostru soţ, tată, fiu, frate, cumnatei 'unchi, dr. psihiatru STĂNCIOIU GHEORGHE a plecat pe drumul fâră întoarcere. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (580370)

• Au trecut 6 luni de durere şi dor de Ia tragica despărţire de iubita noastră mamă şi soţie LONCA VERONICA. Ne-ai părăsit cînd mai aveam âtîta nevoie de tine. Odihneşte-te în pace, suflet bun şi cald. Soţul Traian, copiii Mariana şi Marin, tot nemîngîiaţi (580379)

• Mulţumim tuturor celor care prin gînd şi faptă, flori, rugăciuni şi lacrimi, ne-au împărtăşit dnrerea despărţirii de draga noastră soţie şi mamă MONA BÂRLÂ. Soţul Nelu şi fiul Rareş. (562598)

SPORT marţi, 28 noiembrie 1995 ^

în colocviul universitar de pe stadionul "Ion Moina "

CLUJENII SI-AU LUAT REVANŞA ÎN FATh LUI... ANDONE!

j• ”U ” - Sportu l S tu dcnţcsc 1-0 (1-0) •

Nu ştiu cît de bine şi-au pregătit clujenii partida de sîmbătă în compania Sportului Studenţesc, ştiu însă cu siguranţă că presa de specialitate clujeană s-a ocupat în mod deosebit de ea. Nu că ar 11 avut ceva în mod special cu fotbaliştii bucureşteni(?!?), ci cu antrenorul acestora, domnul Ioan Andone, plecat de la cîrma "şepcilor roşii” fără a da măcar "bună ziua”. Că plecarea lui s-a dovedit în cele din urmă benefică pentru ”U”, bineînţeles că ne bucură; dar a fost în primul rînd o chestie de principiu. Şi asta clujenii nu au uitat-o. Mărturie a stat şi pancarda din mijlocul galeriei clujene, pe care scria cu litere mari "ANDONE-TRĂDĂTOR” Pe aceleaşi Considerente, Andone şi-a dorit cu toată ardoarea un rezultat bun. Şi ca să fim cinstiţi, a trecut de puţin pe lîngă, spre dezamăgirea sa şi bucuria nemascată a clujenilor. Dintr-o partidă care ar fi trebuit să fie fără probleme pentru clujeni, în lipsa lui Sălăgean, fără R. Sabo şi Grigoraş, respectiv pe fondul unei zile mai puţin faste a lui Maier, partida s-a dovedit a fi una extrem de dificilă, victoria obţinută devenind astfel cn atît mai importantă. Deci, se poate considera că ”U”-iştii au încheiat turul cu o victorie.

Cele trei puncte au . fost decise de golul lui Mariş, din minutul 17, acesta, deşi neimpresionînd printr-o prestaţie extraordinară, trecîndu-şi în cont încă un gol important pentru cariera sa, încă un gol decisiv. Ei!, dacă ar fi marcat şi în ultimul minut al partidei cu Dinamo din etapa trecută, ar fi fost într-adevăr mare. Deci: min. 17, Marcă îl angajează pe centru pe Mariş, aflat la limita careului de 16 metri, acesta avansează liber, un pas, doi şi şut sec de la 14 metri, fără şansă pentru R. Lucescu, 1-0, scor ce avea să decidă soarta partidei. După gol, studenţii bucureşteni echilibrează jocul, asta, şi pe fondul relaxării clujenilor, dar, îmbucurător, ”U”-iştii au demonstrat că ştiu să joace şi altceva, ştiu să joace lin fotbal gîndit, cu, acţiuni de poartă nelăsate la voia întîmplării. Totuşi, deşi clujenii au aliniat o echipă eminamente defensivă, cu şapte fundaşi consacraţi din care patru stoperi de meserie, au trecut prin multe emoţii pînă la fluierul final. în prima repriză Şumudică, Kirilov'şi Zamfirescu panichează tribunele în minutele 24, 43 şi 45. în aceeaşi repriză doar Maier mai periclitează poarta lui Lucescu în minutele 34 şi 45. *

Cel de al doilea mitan începe în aceeaşi notă de echilibru, dar pe fondul

E ' * ► , . » . . . . , •,

. . . . .• ;?

t *'* i.*

Situatie critică la poarta lui Răzvan Lucescu în prima repriză.1 ______ _______ ■ -_________ Fotografia: Ion PETCU

unui joc mult mai încîlcit Din minutul 60 însă, începe un joc pe contre, defensivele fiind lăsate oarecum la voia întîmplării, astfel că atît clujenii, cît şi oaspeţii trec de cîteva ori pe lîngă gol. Clujenii ratează prin Brătianu (48), Zanc (55), Marcă (61,77, 81), Maier (71) şi Mariş (83), dar oaspeţii vor avea cea mai mare ocazie de a înscrie în minutul 73, cînd la două şuturi ale Iui Cristea şi Zamfirescu, Marcă, repliat în defensivă se opune în tot atîtea rînduri golului, într-o fază în care Ritli fusese depăşit. Trei puncte deosebit de preţioase în economia clasamentului obţinute de clujeni, începe returul, cu o partidă deosebit de importantă, cca de miercuri, pe acelaşi stadion ”Ion Moina”, în compania Rapidului.

Prestaţie lamentabilă a tuşierilor Fl. Donosa (Vaslui) şi D. Munteanu (Bacău). A arbitrat bine Ad. Porumboiu (Vaslui). . .

„Au evoluat formaţiile: ”U”: Ritli - Şandru, Brătianu, Jula, Bănceu r Maier, Falub, Zanc, Cioloboc - Marcă, Mariş; Sportul Studenţesc: R. Lucescu - Zamfirescu, Bunaciu, Roman, Petre Cristian - T. Cristea (77 Bivolaru), Buia (35 Kirilov), B. Andone, S. Dobre (59 Mezei) - Şumudică, Vochin (eliminat pentru două cartonaşe galbene). . ■ ■ ■■

* Cristian BARA

IDLV.IZIA' m m£3mm

Seria IV OASPEŢII - DOUA VICTORII ŞI DOUĂ “REMIZE”

Corabia brăilenilor a ancorat în portul Călăraşi de unde a încărcat trei puncte şi a revenit victorioasă acasă. Surpriza a oferit-o Steaua Mizil care s-a întors de la Constanţa tot cu victorie. Căruţa cu coviltir a craiovenilor de la F.C. IEELIF s-a strămutat de la Slatina la Caracal dar n-a oferit noilor suporteri decît un egal în compania penultimei clasate. Cealaltă ~ formaţie craioveană, Electroputere a reuşit tot un egal, dar la Buzău. Rezultatele etapei: Poiana Cîmpina - Dacia Piteşti 3-1, Dunărea Călăraşi - Dacia Unirea Brăila 0-1, Metrom Braşov

. - F.C. Constant Galaţi 2-0, Oţelul “U” Tîrgovişte - Tractorul Braşov 3-1, Portul Constanţa - Steaua Mizil1-2, Gloria Buzău - Electroputere Craiova 2-2, ARO C-lung Muscel - F.C. Oneşti 1-0, F.C. IEELIF • Caracal - Metalul Plopeni 0-0 şi Rocar Bucureşti - Cetatea Tg. Neamţ2-1.

CLASAMENTUL l.D.U. Brăila 14 10 1 3 22-1131

Etapa în care şi liderul şi mureşenii au clacat: Cursul Jiului a fost stăvilit la Hunedoara şi drept urmare trupa lui Miron Cosma are acum un avans doar de o victorie asupra formaţiei de pe locul secund, nimeni alta decît revelaţia seriei: Foresta, care a făcut “schimb de locuri” cu ASA,,trecută pe treapta a treia după o înfrîngere categorică la Zlatna” “Schimb de locuri” şi între “Bătrîna doamn㔺i Unirea Dej (care după un succes la- scor în etapa anterioară a pierdut la scor Ia Satu Mare),1 Rezultatele etapei: Foresta Fălticeni - Unirea Alba-Iulia 2-0, Minerul Motru - CFR Timişoara 1- 1, Olimpia Satu Mare - Unirea Dej 4-1, F.C. Bihor Oradea - F.C. Vîlcea Rm. Vîlcea 3-0, Minaur Zlatna - ASA Tg. Mureş 4-0, Corvinul Hunedoara - îiu l Petroşani 1-0, Gaz Metan Mediaş - F.C. Maramureş Baia Mare 3-0, CSM Reşiţa.- F.C. Bucovina Suceava 2-0 şi.U.T. Arad - Gloria Resita 4-1.

CLASAMENTUL

2. Oţelul “U”3. Gioria Bz.4. Rocar5.D. Piteşti6. El-putere7. F.C. Oneşti8. Metrom9. St. Mizil10. aro11. Poiana12. Tractorul13. IEELIF -14. Dunărea15. Portul16. FC Constant 1417. M. Plopeni 1418. Cetatea 14

38-132723-202416-192321-202223-162116-1421 15-142114-2221 13-162015-17 1817-2017 21-2216

8 15-20167 23-29158 10-1514 6 11-1714 8 14-2114

-1. Jiul2. Foresta3. A.S.A. ,4.U.T.A.

14141414

5. Unirea Dej 146. CSM Reşiţa 14 ,7. Gaz Metan 148.CFRTmş. 149. FC Bihor 14 : 10. Corvinul 1411. Min. Zlatna 1412. Maramureş 1413. Bucovina 1414. Olimpia 1415. Gl. Reşiţa 1416. Min. Motru 1417. Unirea A.1.1418. F.C. Vîlcea 14

101 9* 1 8 .27 48 0

2 23 24 3 2 1 1 1 3 1 1

26-7 31 20-102822-17 2627-1525 27-1624 19-1423 19-1423 18-2121 16-22 2023-19 19 17-161815-23 17 22-28 16 19-25 16 12-24 1612-19 1516-23 1313-31 10

ETAPA A XV-A: F.C. Oneşti - Poiana, Electroputcre - ARO, F.C. ’ Constant - Portul, Steaua Mizil - Gloria Buzău, Dacia Piteşti - Rocar, Cetatea - IEELIF, Metalul Plopeni -Dunărea, Dacia Unirea Brăila - Oţelul “U” (derbyul serici) şi Tractorul - Metrom.

Seria a II-a:- GAZDELE 8 VICTORII, OASPEŢII DOAR UN EGAL

ETAPA A XV-A: F.C. Bucovina - Foresta, Jiul - CSM Reşiţa, Unirea Dej - Minaur Zlatna, A.S.A. - Corvinul, Unirea Alba Iulia - U.T. A., Gloria Reşiţa - Gaz Metan, F.C.’ Maramureş - Minerul Motru, CFR. Timişoara - F.C. Bihor, F.C. Vîlcca - Olimpia. O etapă jos pălăria foarte interesantă mai ales prin dcrbyurile dc Ia Suceava şi Tg. Mureş.

Victor ROMAN

:QLVIZIAfBilSERIA,*A«IW Am 6-Feroviarii clujeni nu se desmint,

obţinînd victorii clare indiferent de terenul pe care evoluează. Cum Minerul Anina a pierdut la Deta, liderul are cum 5 puncte avans iar programul din ultimele etape ale turului îi este favorabil, se poate considera campioană de toamnă. Dintre oaspeţi numai Phoenix a reuşit să aducă un punct de la Baia Borşa: Bune şi rezultatele conjudeţenelor noastre Industria Sîrmei şi Sticla Arieşul, fiecare cu obiective de avansare în clasament.

Rezultatele etapei:Laminorul Victoria Zalău - Metalul Bocşa 1-0, Minerul Ştei - Motorul IM Arad 6- 0, Sticla Arieşul Turda - Vulturii Lugoj 5-0, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii - Metalurgistul Cugir 3-1, Furnirul Deta - Minerul Anina 3-1, Minerul Baia Borşa - Phoenix Baia Mare 1-1, FC Telecom Arad - ‘ Armătura Zalău 3-0, UM Timişoara;. - Olimpia Salonta 5-0 (întrerupt în min. 20 şi nereluat), West Petrom Pecica - CFR Cluj-Napoca 1-7, Minerul Cavnic a stat.

Clasamentul:1. CFR Cluj 16 11 2 3 44-9 35 -------- 9 3 3 30-21 302. ISCT 153. Min. Aninal5 84. Telecom 15 95. Phoenix 15 86. UM Timiş 14 77. Aimătura 15 78. MinB.Bor.15 79. Furnirul D.15 o10. Minerul S.16 711.Mot. IMÂ15 712.Met.Bocşal5 '613. Metalurg. 15 614. Sticla Ar. 15 515. West Petr.15 516. Laminorul 16 517. Min.Cav. 15 318. Olimpia 14 319. Vulturii 15 1

5 2 34-1229 2 4 32-14 29

5 34-1726 3 31-9 256 21-16236 21-22 235 24-1522 8 33-25227 24-29 22 7 24-20207 17-3020,6 27-24198 28-35 17 10 10-4716 18 7-24 13 18 14-3712

0 14 7-56 3Etapa viitoare (duminică 3

decembrie): Minerul Cavnic - Lami­norul Victoria, Metalul - Minerul Ştei, Motorul-MA - Sticla Arieşul, Vulturii - ISCT, Metalurgistul - Furnirul, Minerul Anina - Minerul Baia Borşa, Phoenix - FC Telecom, Armătura - UMT, Olimpia - W.P. Pecica. CFR stă.

Eugen HANG

Divizia N a ţ i o n a l a d e i o t b a l - 1 7

Turul s-a încheiat, mîine începe returulSîm bătă a căzu t cortina peste prim a jumătate g

cam piona tu lu i. M îin e începe returul. Ne grăbeşte E U RO '96, ch iar dacă la stadion dîrdîi de frig, ur gazoanele au îngheţat bocnă. Ultima etapă a turului c fo s t una mai... reţinută din punctu l de vedere al eficacităţii, cu doar 21 de go luri m arcate (din care 7 într-un singur jo c , la Constanţa, p e care dacă le scazi revin doar 14 go luri în 8 partide). S ă parcurgem traseul etapei cu notaţiile de rigoare.

• RAPID - DINAMO 2-0. Meci aspru în Giuleşti. Derby pentru locul doi. Victoria a revenit giuleştenilor după o repriză albă prin golurile marcate de C.Popa (54, din penalty) şi Vameşu (78). Căpitanul dinamoviştilor, Dorin Mateuţ, a "recepţionat” un "roşu” în min. 65.

• CEAHLĂUL - PETROLUL 1-2. Invincibilitatea nemţenilor sub Pietricica s-a.., spart. Meci tensionat, cu trei lovituri de la 11 metri aco rdate 'de arbitrul C. Sorescu, două gazdelor (care au irosit una prin M. Ionescu),'una "găzarilor”. Scorul final a fost stabilit în ultimele 14 minute ale partidei: Bălăceanu 0-1 în min.76; Marc 1-1 în min. 79 (din penalty) şi Zmoleanu 1-2 în min. 89 (din penalty).

•OŢELUL-UNIVERSITATEA CRAIOVA 2-0. Trupa lui Sorin Cîrţu a rezistat pînă în min. 58 cînd Spirea a deschis scorul Replica spre "remiză” a craiovenilor a fost barată de cel de-al doilea gol al gălăţenilor, marcat de Tănase cu 8 minute înainte de final.

• ” U” - SPORTUL STUDENŢESC 1-0. Pe un frig tăios o partidă mediocră. Amănunte în cronică.

• F.C. FARUL - ”POLI” IAŞI 7-0. Specialişti în a încasa goluri multe în deplasare, ieşenii n-au rezistat taifunului constănţenilor ş i ' au revenit în dulcele lor tîrg cu sacoşele pline cu 7 goluri marcate

.de Barbu (6), Axinciuc (38), D.Şerban (52), Bănică Oprea (56), Ciurea (65) şi Butoiu (67 şi 82, ultimul din penalty). Larg evantai de marcatori. :

• STEAUA - F.C. INTER 3-1. Cam obosiţi după voiajul din Scoţia, cam pionii au trebuit să se întrebuinţeze.pentru a se desprinde de scaiul sibian. Noroc cu apetitul de gol al lui Daniel Prodan care a înscris de două ori (îri min. 23 şi 75, al doilea în momentul cînd pe tabela de marcaj era înscris rezultatul de 1-1), cel de al treilea'

fiind marcat de Vlădoiu (88 dit penalty). Pentru sibienii marcase M.Seghedi (56). -

• F.C. ARGEŞ - ”P0l|* TIMIŞOARA-0-0. Să nu fi reuşit piteştenii să se debaraseze de euforia de după succesul de la Iaşi! Aşa se pare. Vorba zicalei: ”Cu« cîştigi la pod dai la vamă” iar cei care i-au vămuit au fost timişorenii care şi-au mai dres puţin "adevărul”, în timp ce piteştenii iar şi l-as "înmulţit”.

• GLORIA - A.S.BACĂU 2-£ Reduta defensivei băcăuane» rezistat pînă în min. 67 cînd Uit Lazăr le-a băgat prima "boabă” lot el înscriînd-o şi pe a doua (75).

• F.C. BRAŞOV - F.C. NAŢIONAL 0-0. Ca şi la Piteşj, istoria s-a repetat şi la Braşov, formaţia de sub Tîmpa fiind "vămuită” de ”bancari”. Ăsta-i fotbalul nostru: cîştigi în < şi "remizezi” acasă.

~ Clasamentul turuluiI.Steaua 17 12 32. Rapid 17 10 13.FC Far. 17 9 34.Dinamo 17 9 25.Gloria 17 9 16.Univ Cv.17 8 37.Petrolul 17 7 38.Ceahlăull7 7 39.FC Naţ. ,17 '7 310."U” C1.17 7 2II.Oţelul 17 7 1 12.FCInteri? 6 3 13 .FC Ag. 17 6 314.FCBr.17 5 515.P0UT. 17 5 416.Poli Iş. 17 6 1 17.Sp.Stud. 17 5 3 18.A.S.BC.17 6 0

Etapa a XVIII-a (miercuri 2) noiembrie): Ceahlăul Universitatea Craiova (0-4), 0 -'Dinamo (0-2), F.C.Farul-"Poli Timişoara (1-3), Steaua - "Poli"! (2-1), F.C.Argeş - A.S.Bacău(l-j,l Gloria - F.C.Naţional (3-1) P F.C.Braşov - s Petrolul (2-4). k paranteze rezultatele din tur.

Victor MOREA

42-183! 35-1831 35-2030 20-1829 22-1828

6-22-152? 7 20-2024 7 22-26247 25-30248 21-20239 20-2222 8 20-2121 8 20-26217 16-27208 26-2919 1019-42199 17-19 ÎS 1120-341!

Penibilul din fluier

Olimpia Satu Hilare - Unirea De] 4-1 (1-0)Dacă meciul s-ar fi încheiat în minutul 75, sătmărenii ar fi părăsit

terenul mulţumind cerului că au reuşit să cîştige un meci în care au fost dominaţi din primul în ultimul minut. Dar cum o partidă are 90 de minute, s-a mai jucat un sfert de oră, cel mai penibil.

După ce în minutul 10, cînd nimeni nu se aştepta, gazdele reuşesc deschiderea scorului printr-o lovitură de cap a lui Dragomir, la o centrare a lui Sorin Pop, meciul capătă aspectul unui asediu continuu la poarta Olimpiei. Pe rînd, vor rata egalarea Florin Manea, Marius Grad, Costică Olariu, Şuvagău, ba chiar şi un apărător sătmărean, Oros, ce a fost la un pas de a trimite mingea în vinciul propriei porţi.

La reluare, în repriza secundă, gazdele ies ceva mai decise în atac, dar fazele lor sînt atît dc sterile îneît nu trezesc nici un ecou în tribune. Pe acest fond, cu dejenii alergînd dupâ gol şi cu sătmărenii apărînd un fragil avantaj, în minutul 77, la "cererea gazdelor” Tămaş vede al doilea galben pentru un fault dc joc, la 30 de metri de poarta adversă. Chiar şi cu un om în minus, dejenii nu abandonează lupta, dar în minutul ŢI lovitură dc teatru: Fabian scapă jur spre poarta lui Ceclan, accsta îl întîmpină la 20 de metri, însă atacantul lui ”01i” e mai şiret şi după un dribling scurt înscrie în poarta goală. Năucire deplină în tabăra dejeană, accentuată douâ minute mai tîrziu de cea mai penibilă fază a meciului. Ca de altfel întotdeauna pînă în acel minut, portarul Ccclean este oprit prin orice

mijloace să degajeze mingea. Nastai sărea mai ceva ca un cimpanzeu k cîţiva centimetii de Ceclan, doar doar l-o vedea domnu’Moise siva®1 lovitură liberă indirectă, mai trecînd astfel cîteva secunde din meciul* părea că nu se mai termină. Şi domnu' Moise îl vede într-adevăr, dart1 înainte ca Ceclan, cu balonul în braţe, ajuns la capătul răbdării,»•? îmbrîncească discret adversarul. Tribunele urlă, iar centralul Moise W*3 punctul de Ia 11 metri şi cartonaş roşu pentru portarul dejean. Cum Manea efectuase deja toate schimbările regulamentare, în poarta deje»3 intră... Marius Grad. Mucenica execută penaltyul, la scmiînâllime, &? bara dreaptă, Grad îi ghiceşte intenţia, se întinde, atinge balonul, daiP reuşeşte decît o slabă deviere, balonul intrînd în cele din urmă în Era 3-0, un scor la care gazdele nici nu ar fi visat, în replică, Fl^ Manea execută impecabil o lovitură liberă de la 20 de metri, adi»5; scorul la o proporţie ceva mai aproape de realitate. Diferenţa este ref^3 însă de Gh. Ciocan, acesta prinzîndu-1 pe picior greşit (pe Ia 16 metri) f* noul ”Hiquita” de la Dej. Acelaşi "portar” va reuşi însă în ultimul să limiteze proporţiile scorului, julindu-şi însă genunchii dc gheaţă-

Părerea noastră este, că fără să fi vrut să avantajeze vreo fon^ arbitrul buzoian a condus penibil o partidă ce putea fi mult mai Formaţiile: OLIMPIA: Suciu - Gh.Ciocan, L.Ciocan, Ardelean (90 W Oros - Tegcr, Fabian, Dragomir, Mucenica.- Bolba (80 Nastai)*M Sorin; UNIREA DEJ: Ceclan - Tirchineci, Estinca (67 Tanca), Ghci®® (64 Ivan), Grad, Fărcaş - Tămaş, Olariu, Moşuţ (55 Pîrvu) - Şuvaj1- Manea.

Mihai HOSSU

marţi, 28 noiembrie 1995 SPORT A D E V A R U Lde Cluj

$ PA N O U

"U" SM INVEST (RE)DEVIIME LIDER,DAR A PUS UMĂRUL SI CARBOCHIMUL!

,F: ”U” Dacia Felix ACSA - B.C.Arad 56-33 ”U” SM Invest - Erbaşu Bucureşti 82-61

, M: Carbochim - ELBA Timişoara 63-47Campionatele Naţionale (etapa a XH-a la feminin, a VlII-a la masculin) au

ptşramatun adevărat regal baschetbalistic, sîmbătă în sala sporturilor ”Horia , Demian”, nu mai puţin de trei partide, una mai atractivă decît cealaltă, derulîn- jn-seşnur, de la ora 9 la 14, în prezenţa unui entuziast public, venit în număr ujie la acest festin al îndrăgitului sport cu mingea la coş. în deschidere, au poluat tinerii echipieri ai Carbochimului (penultimul loc în clasament, o victorie), jcompania liderului ELBA Timişoara (locul 1-6 victorii), întîlnire abordată de potagoniste, cum se vede, de pe poziţii diametral opuse, dar decise ambele să oiiinâ victoria. Oaspeţii, infatuaţi şi mult prea siguri de reuşită, au apărut la încălzire doar cu cîteva minute înaintea startului, pe cînd gazdele, ambiţionate de sreuşitele anterioare, cînd au pierdut în finaluri pe muchie de cuţit meciuri ca iicişligate, şi-au pregătit cu minuţiozitate această nouă apariţie, fiind hotărîţi să ijjslepînă Ia capăt. Şi au făcut-o într-un mod care a entuziasmat asistenţa, cum nise poate mai bine, ammţînd încă din primele minute un succes fără dubii. Oinoscînd bine jocul timişorenilor, de pe caseta video a meciului acestora cu f, Voicu Moldovan n-a lăsat nimic la voia întîmplării, şi-a axai tactica predilect («apărare (care a funcţionat ”ceas”), determinată în tot ce a urmat, avînd pe no, de această dată, un conducător de joc, l-am numit pe Florin Hnat, dăruit jjiospirat (secondat cu succes de Sorin Recorean), care a semănat deruta printre dversari. A făcut-o cu concursul pivotului Cătălin Rusu (lucid şi eficient sub janou) în primele 10 minute (min. 10 scor 18-11), după care a urmat de serviciu kpanoul advers, pînă în finalul primei reprize, Lăpuşte, cu un randament de semenea salutar, mereu susţinuţi de "afară” dc mai subtilul Grunwald. Oaspeţii marine în faţa acestui iureş, iar ca replică ofensivă reuşitele lui Scobai şi Weleanu sînt insuficiente pentru a echilibra balanţa (min.20 scor 34-29). După

''-jzâ tăvălugul ofensiv este împins cu sîrgde Florin Hnat, cel mai bun de pe spre panoul timişorean, unde Guşti Schiopu s-a bătut ca un uriaş ce este,

oimlrele rutinatului Ardelean, pe care l-a umilit de cîteva ori, a călcat neiertător : adversă, neschimbîndu-şi ritmul nici prin descalificarea între min.28

şi 33 a trio-ului Rusu, Bob şi Corui (acesta a evoluat accidentat). Oaspeţii reuşesc contraperformanţa să înscrie un singur coş din acţiune într-o întreagă repriză (secundă), capotînd lamentabil pentru un lider de divizie. Scorul final 63- 47 (34-29) a fost realizat de: Hnat 11, Grunwald 11 (1), Şchiopu 11, Lăpuşte 10, Rusu 8, Răcorean 5 (1), Bob 3 (1), Corui 2, Popa 2 - pentru Carbochim, respectiv Scobai 16', Ardelean 12, Bîcov 5, Guiu 5, Ionescu 3 (1), Sere 2, Moscalu 2 (!!), Bobrovski 2; Arbitraj bun: V.Butuc (Constanţa) şi L.Badea (Bucureşti). A urmat un meci mult mai liniştit, între ”U” SM Invest (la ora jocului din nou lider al clasamentului) şi Erbaşu Bucureşti, în care gazdele ştiau că nu prea au cum pierde, iar oaspeţii cum cîştiga. A rezultat o partidă de spectacol în care s-au produs autentice vedete ale baschetului nostru. După o dispută fără istoric, în care totuşi se cuvine a fi remarcaţi Rotaru, Geomolean (o prestaţie aplaudată), Sebestyen de la clujeni, Brănişteanu şi Pogonaru de la bucureşteni, gazdele au cîştigat cu 82-61 (36-27), punctelc fiind înscrise de Geomolean 17, Sebestyen 16, Rotaru 16 (4), Boian 14, Szilaghi 9, Pintea 8, Cristescu 2, pentru clujeni, respectiv Pogonaru 18(1), Brănişteanu .14 (4), Pălîi 10, Vinereanu 9, Lazăr 6, Constantinescu 4. Arbitrii: RStănciulescu (Tîrgovişte) şi A.Guţă (Craiova).

Fetele de la ”U” Dacia Felix ACSA au încheiat balul, tot cu o victorie categorică în faţa celor de la B.C.Arad, meciul lor de azi nemaisemănînd cu derbyurile de altădată. Prima repriză a fost o luptă surdă pentru victorie, pe fondul unui joc de un nivel modest, ieşind în evidenţă doar prestaţia M Ildi Manasses. Partea a doua s-a transformat într-un galop de sănătate pentru studente, în prim plan cu Aurora Dragoş, avînd în faţă un team incapabil de ripostă, care' înscrie primul coş după 17 minute dejoc! Scor final 56-33 (28-21), realizat de Dragoş 18, Manasses 10 (1), Simion 8, Muşat 8, Gutău 7,Kaminska 2, Voştinaru 3, pentru gazde, respectiv Broşovski 17 (2), Dupeag 5, Niţulescu 4, lenea 4, Drăguş 2, Draica 1. Arbitrii: G.Dima (Bucureşti) şi A.Niculescu (Oradea). ,

Rezultatele complete: feminin: ACRO Bucureşti - Rapid 76-67,- Sportul Studenţesc - Someşul Dej 71-50, Univ.Craiova - Univ.Timişoara 77-74, Oţelul Tîrgovişte - Univ.Unirea Iaşi (se dispută azi), Univ.Oradea - Fartec Braşov 53- 59; masculin: Dinamo - Rapid 97-62, BRD Ploieşti - W.P.Arad 77-62, SOCED- CSU Sibiu 93-97, Steaua - Farul 86-70. în meci restanţă din etapa a Vil-a, Steaua - Dinamo 84-75 (42-32). M ircea Ion RADU

f > L A | tF IL E U 1 A . - 8

N-a fost să fie: “U” SM -RAPID 1-3

(-2, 12, -10, -13)Sala sporturilor “Horia Demian”, sîmbătă, 25 noiembrie, spectatori: peste

iDOO(pînă la sfîrşitul meciului); “U” SM: Pintea/cpt- Sasu (Dumitru) - Dragoste (Corina Pintea) - Ţurcanu - Bejenaru - Franciuc (Dumitru). Antrenori: Valerian Luca şi Delia Crişan; RA'PID: Ţurlea - Ivanov/cpt - Podgorova - Corjeuţan (Bărbuică, Popescu) - Mincă (Drăgan) - Sergheeva., Antrenori: Constantin Chiţigoi şi Alexandru Iuhasz; joc efectiv 94 de ninute; servicii greşite 13-3; puncte din servicii: 6-3 Arbitrii: Petrică Deja (Galaţi) - Octavian Drăgan (Timişoara), scorer - Nicolae Călimări, K: V. Simon// Kiss M// N. <S.ristea// I. Jucan. Observator FRV: Dan Girleanu, secretar general FRV. VIP-uri prezente: Ovidiu Natea - preşedintele FRV, Sever Mureşan, Ioan Bocoş... s :

“Antrenorului Luca nu trebuie să-i fie ruşine y & această înfrîngere”Constantin CHIŢIGOI. (antrenor principal Rapid): “A fost un meci

Iitmos de campionat. Intre “U” SM care este, să recunoaştem, surpriza' Lî'ffltă a acestei prime părţi de campionat şi Rapid, echipă ce domină '•impionalul naţional de patru, cinci ani buni. A fost un meci de orgolii, W a depăşit în unele părţi media. Dar din fericire pentru voleiul românesc, Ki una din combatante nu a făcut jocul celor ce urmăresc dezbinarea în '*i. Sub aspect tactic, cele.două echipe au încercat să se păcălească una («cealaltă, pentru că fiecare are calităţi şi defecte. A fost un meci în care Mc jucătoarele care au evoluat de o parte sau de alta a fileului au făcut ®pâ de energie. Este o primă înfrîngere a lui “U” SM. Antrenorului Luca “ trebuie să-i fie ruşine de accastă înfrîngere,”

‘Nu-mi pare rău că am pierdut”'«lcrian LUCA (antrenor principal “U” SM): “Meci mare, frumos, •rai parerău că am pierdut, să nu vă surprindă această afirmaţie, am

Mbine. îmi pare rău însă pentru acest minunat public care a fost tot ptil alături dc noi, dc la prirna la ultima minge. Fetele noastre şi-au ritvictoria, au luptat pentru ea, au dat totul pentru â o obţine. Dar cînd

Wcu o echipă cu o asemenea talie şi un atac puternic, cum este Rapidul, •‘toic să găseşti antidotul. Noi nu l-am găsit. S-a văzut, noi am pierdut sfaa unei echipe cu o cotă valorică mult mai ridicată 'dccît a noastră”.Pc scurt, derby onorat atît la fele cît şi la băieţi, în faţa unui public cum ne-a fost dat să vedem. Poate numai pc vremea cînd echipcle de

petale Universităţii deveneau campioane, frumoase istorii sportive a -*>rtrecuţi ani... Un argument în favoarea celor două declaraţii, spre a *®ii la volei, îl constituie, e un singur exemplu, setul IV, cu un final razant, jucat cu sufletul la gură, în nici un caz recomandat cardiacilor; .•'jH 9-7,9-8 “U” SM, 9-9,11-11,12-11 “U”, 13-12, "U'\ 13-13,13- ‘'Mpid, set şi victorie a oăspctelor, o clasă în plus peste “U” SM.

V lelaltc rezultate ale etapei a VlII-a:^ n’c P*alra Neamţ - Dinamo 3-1, Penicilina Iaşi - Dacia

3-1, Oţelul Tîrgovişte - Romradiatoare Braşov 3-2, Braiconf Brăila •'«tact 0-3, Universitatea Bacău - RATB 3-0| “U” SM - Rapid 1-3; ş . ULIN; Rapid - “U” Timişoara 0-3,' Eleond Zalău - Universitatea ij. u Craiova - Fibrex 2-3, Tractorul Braşov - Delta Tulcea 3- «ua - Explorări Baia Mare 3-2, “U” ARDAF - Dinamo 3-1.

Demostene SOFRON

“U ” A R D A F - D in a m o B u c u re ş ti 3 -1 (1 0 ,1 4 ,-1 1 ,1 2 ) T

100 de minute devenite istorie!A recurge într-o clipă astrală (ca cea cunoscută, sîmbătă, de voleiul inasculin

clujean) la amintirea unei înfrîngeri care te-a înfrigurat este cu totul nepotrivit, dacă nu chiar o impietate. Cu toate acestea nu pot ocoli seara zilei de 5 martie â.c., atunci cînd studenţii, ajunşi în turneul final al “Cupei României”, se retrăgeau cu capul plecat: 0-3 din înfruntarea cu Dinamo, port-drapelul voleiului românesc, cîştigătoarea din acea seară a Cupei. Un remember impus nu de nevoia comparaţiei:

: “unde eram în primăvară şi unde am'ajuns acum, după numai opţiuni!”, ci din dorinţa de-a rescrie cuvintele.rostite în acea seară cenuşie de cel mai puţin îndreptăţit la calm şi luciditate, dl Mircea Nicorici, director al ARDAF, patronul studenţilor: “Atît putem deocamdată, iar lucrul acesta nu trebuie să determine disperare, ci o atitudine lucidă. Am văzut unde sîntem, de acum trebuie să cumpănim ce trebuie făcut pentru ca întîlnirile cu Dinamo să nu ne mai inhibe şi să nu mai semene cu disputa dintre David şi Goliat”. -

■,.. Ce-a cumpănit atunci, la vremea seminţei, stafful ARDAF s-a văzut de-a lungul toamnei (pe care formaţia clujeană a traversat-o in postura de lider) şi a

, fost validat sîmbătă, 25 noiembrie, în meciul test cu Djnamo: VICTORIE cu 3-1 (10,14,-11,12) în urma celor 100 de minute de joc de-a lungul cărora

. studenţii au avut sclipiri ce-au fascinât şi momente de superioritate de-a dreptul seniorială. Altfel spus, pe lîngă uriaşa satisfacţie a victoriei, testul de sîmbătă a adus şi confirmarea că echipa antrenorului Nicu Pop k atins valenţele preconizate de investitor şi aşteptate de avizatul public clujean. •

Suportul izbînzii? Valorile individuale (sublinieri pentru virtuozitatea lui Vlaicu şi Mărginean, seînleile lui Stoian şi impetuozitatea lui Piţigoi şi Tvardochlib) şi valoarea echipei ca ansamblu, generozitatea numerică a lotului ce â permis rulaje fără ca angrenajul să sufere (în timp ce Dinamo a menţinut acelaşi sextet tot meciul), abilităţile tactice, mobilizarea şi concentrarea echipei de-a lungul întregii

partide (chiar a eliminat antrenorul Pop “celebrele” oscilaţii ale studenţilor ?]), aplombul şi luciditatea cu care clujenii au jucat fmalurile de infarct ale seturilor2 şi 4. Şi a mai fost factorul... extern: sala care a înaripat jucătorii, contribuind totodată la edi ficarea unui spectacol de clasă, unul ce-a reabilitat ideea de derby.

Au evoluat sextetele: Oprea - Stoian, Vlaicu, Mărginean (Tvardochlib), Piţigoi (Grozav), Dudaş (Man), respectiv Şerban - Dumitrescu, Bălan, Rădulescu, Drăgusin, Iancu - Au oficiat: O. Drăgan (Timişoara), P. Deju (Galaţi).-

Nusa DEMIAN

--------------------

* ' 'V +, - J J *

J p : 4 i

'**'• • . *.-*■£» v U s * * - : m** ’ Â\

. !*./, ţ , , 1 i •• / ' ' ? '

V nr. i i **^ * 11 r** * y ^ ,•

l . 1 1

V,

gags

im mK : ; . j \

"** * *' * . v .

), I , t L - ă f ' - - . m

p i : | Ji

VA

I H !

: A ,hV.îi ’■ ■■

i s c V * ’ Î

- . 1 2

■ : •- • a * ■

' -Trei secvenţe baschetbalistice, sîmbătă în Sala sporturilor "Horia Demian", de la partidele: Carbochim - ELBA Timişoara (sus), "Lf" SM INVEST - ERBAŞU (mijloc) şi " IT DACIA FELIX ACSA - B,C. ARAD (jos).

V Fotografiile: Ion PETCU

Superlative pentru:

Turneul campionilor la scrabbleTimp dc trei zile la sfîrşitul săptămînii trecute - vineri; sîmbătă şi;

duminică - Hotelul “Stadion” a fost gazda ultimului act competiţional la scrabble, TURNEUL CAMPIONILOR. Rar mi-a'fost dat să aud înmănunchiatc atîtea superlative pe adresa linei competiţii sportive, cum a fost accst turneu al campionilor, o reuşită din toate punctelc de

. vedere. Superlativele au fost legate de excelenta organizare a întrecerii, “ vinovat” fiind comitetul de organizare (alcătuit din prof, ing. dr. Radu Munteanu, preşedinte de onoare, prof. dr. Iuliu Crivei, prof. Ioan Bînda, vicepreşedinte al Clubului ”U”, prof. Nicolae Icnac, de la DJTS, Septimiu Crivei,’preşedintele secţiei de scrabble ”U”), care a depus toate străduinţele pentru a asigura concurenţilor condiţii excelente de întrecere (pe lîngă cele de cazare şi masă), "Vinovată”, în egală măsură, a fost şi Federaţia Română de Scrabble (prezentă la întrecerc prin preşedintele Alexandru Petrescu) şi Sccrctarul general Ninel Aldea), "Vinovaţi” au fost şi sponsorii care au contribuit cu frumoase premii ce au recompensat pe cei mai buni (amintesc doar pe liotei "Stadion” , S.C. Media Mira S.R:L., Napochim, Carbochim7 Pepsi Cola şi Porţelan ”IRIS”). "Vinovat” a fost şi excelentul

arbitraj asigurai la modul impecabil de S. Pali şi M. Gali.Şi aşa cum este firesc la o întrcccre sportivă, cele trei zile dc

concurs au stabilit şi ierarhiile cuvenite în cele şase probe ale turneului campionilor. Să vi-i prezint pe laureaţii probelor, ocupanţii primelor trei locuri: DUPLICAT CLASIC: Dan Sandu (Locomotiva Bucureşti), Comeliu FaUr(”lT), Octavian Mocanu (FITT); DUPLICAT ELIPTIC: Cătălin Latiş, Mihai Negrea (ambii de la Olimpia Cîmpulung- Moldovenesc), Septimiu Crivei (”U”); DUPLICAT COMPLETIV: Valerică Corduneanu (FITT), Florin Buhai (”U”), Mihai Negrea; COMPUNERE 1: Ilie Socolov, Valerică Corduneanu, Cristian

. Gheorghiu (toţi de la FITT); COMPUNERE 2: Mihai Negrea, Comeliu Faur, Cătălin Latiş; LIBERE: Septimiu Crivei, Mihai Negrea, Nicolae Burducea. Iată şi ordinea primelor 10 locuri în clasamentul general: Mihai Negrea (indiscutabil un autentic campion naţional), Cătălin Latiş, Sandu Dan, Septimiu Crivei, Ilie Socolov, Valorică Corduneanu, Nicolae Burducea (CFR Constanţa), Ninel Aldca (CMN), Corneliu Faur şi Octavian Mocanu.

La superlativele pc adresa turnculii campionilor adăugăm şi felicitările'noastre adresate cclor 18 concurcnţi cc şi-au disputatv întiietatea (ei alcătuind o adevărată familie frumoasă), organizatorilor şi federaţiei. Fiindcă a fost o, întrecerc cu adevărat a campionilor

-acestui sport al minţii. ,Victor MOREA

A D E V A R U L ECONOMIA marţi, 28 noiembrie 1995

S-a mai înfiinţat un fond de investiţii:

I.D.I. OCTOGOXIn această săptămînă îşi începe

activitatea Fondul Deschis de Investiţii Octogon, administrat deS.C. "Administrator” S.A.

Iniţial, ne-am gîndit că fondul are " o legătură cu prolificul autor Pavel

Corn}, dar preşedintele societăţii "Administrator”, dl Viorel D. Galiş, ne-a lămurit că numele fondului se trage de la numărul membrilor iniţiali care au decis înfiinţarea fondului! ’ '

- Acesta este cel de-al treilea fond înfiinfat în Cluj-Napoca, dupâ Fondul Dacia Felix (acum Fondul Român de Investiţii) şi Fondul ARDAF. Ce este specific acestui fond?

- în primul rînd este faptul că participanţii sînt din cinci oraşe: Constanţa, Braşov, Bucureşti, Miercurea-Ciuc şi Cluj-Napoca. Banca depozitară este Banca ^Transilvania” din Cluj-Napoca, cu sucursale în Bucureşti, - Braşov, Ploieşti, Oradea, Zalău, Cluj- Napoca. ■ ;.

-Fondurile mobilizează , de regulă, mari resurse financiare dc la populaţie. Lumea speră în

.aflarea unor plasamente cît mai avantajoase. Unde veţi plasa banii? .

- Intenţionăm, în primul rînd, să sprijinim activitatea membrilor fondului în iniţierea şi dezvoltarea

. afacerilor proprii. Vom face ; .investiţii cu valori mobiliare şi alte titluri, în condiţiile legii. Clienţii vor fi ţintiţi, în permanenţă, ta curent, - cu dezvoltarea pieţei de capital şi modalităţile de. funcţionare ale acesteia. Ne-am propus, de la început, să asigurăm valorificarea investiţiilor participanţilor la OCTOGON, la valori superioare ; dobînzilor bancare la termen. Bineînţeles, în condiţii cu grad - minim de risc.

- Deşi mulţi clujeni au preferat plasamentele financiare la fonduri, multă lume nu ştie cum anume funcţionează fondurile.

-Cred că aşa este. Din acest considerent, F.D.I. OCTOGON are cîteva obiective menite să uşureze înţelegerea modului de funcţionare: transparenţa administratorului prin punerea la dispoziţia celor interesaţi a portofoliului de plasamente, consultarea gratuită a documentelor de înfiinţare, regulamentul şi prospectul fondului. La cumpărarea unităţii dc participare, nu se percep comisioane. Participanţii la fond vor primi, contra cost, un carnet al investitorului, prin care, în timp, va putea şti cu siguranţă care este mărimea cîştigului. Pentru înscrierea la cerere a soldului în carnet, la fel, nu se percep comisioane.

- Să revenim Ia risc. Ce se poate face pentru reducerea riscului?

- Activele vor fî investite în plasamente cu grad redus de risc: depozite bancare, bonuri de tezaur s . a . . . O - ' . - - ;■ ^

- Ce comisioane, practicaţi la răscumpărare?.

- 9 procente pentru răscumpărarea la mai puţin de 90 de zile şi 1,5 procente pentru răscumpărarea la 90 de zile sau mai mult Răscumpărarea se face în termen de maximum două zile bancare de la data depunerii cererii de răscumpărare. -

- Ce valoare de început va avea unitatea de participare?; -

- Valoarea iniţială va fi de 10.000 de lei, valoarea la zi a u.i, va fî afişată, zilnic, la sediile sucursalelor Băncii "Transilvania”. Unităţile de participare, nom inative şi nem aterializate, - reprezintă o deţinere de capital-în activele nete ale fondului, contabilizarea acestora facîndu-se în carnetul investitorului.

M. SÂNGEORZAN

Programul de Privutizum în Masă in Romanici • >

C o n s u l t a ţ i i a c o r d a t e d e

S e c r e t a r i a t u l j u d e ţ e a n

p e n t r u a p l i c a r e a

L e g i i 5 5 / 1 9 9 5Urmare a menţiunii cuprinse în art. 4 alin. 4 a Legii 55/1995 ”în cazul

în care cererea de acţiuni depăşeşte oferta respectivei societăţi comerciale, alocarea acţiunilor se efectuează pe baza raportului valoric dintre cererile exprimate şi oferta de acţiuni”. Se pot ivi în practica subscrierii următoarele situaţii:

■ A. Cererea de acţiuni va fi mai mică decît oforta respectivei societăţi comerciale. ■ '; B. Cererea de acţiuni ya fi egală cu oferta. ,' în aceste situaţii, posesorul cuponului subscris la această societate va';

primi un pachet de 39 de acţiuni în valoare nominală de 975.000 lei (25.000 lei - acţiune - valoare nominală).

C. Cererea de acţiuni va fl mai mare decît oferta societăţiiîn această situaţie posesorul unui cupon subscris la o asemenea societate

comercială va primi un pachet mai mic de acţiuni, pachet calculat în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă astfel:

Exemplu: ' . - - : 'Fie o societate comercială X activînd îh domeniul transporturi.

Capital social la 31.12.1994

mii lei

Cifra de afaceri inii lei

Profit mii lei

Procent maxim pt. transfer gratuit' v %

6.169.625 A 1.446.667 71.986 60

Str. Mărăşeşti Nr.77 tel.:064-532378 fax:064-432052

ZAHAR, OREZ, GRIS,g Produse ambalate conform standardelor

Comunităţii Europene, folosind tehnologia germană de uftimă oră.

1. Se calculează partea diri capitalul social ce va fi transferată gratuit contra cupoane din capitalul social ce va fi transferată gratuit contra cupoane şi certificate de proprietate.

6.169.625 x 0,6 = 3.701.775 mii lei- 2. Se calculează numărul de cupoane necesar acoperirii ofertei societăţii

X:' ' V - '. ■■ ' '3 .70L775 : 975 = 3.796 cupoane - t 1 ^Notă: în situaţia în care la această societate s-au subscris un număr mai

mare de cupoane decît cel calculat mai sus (de ex. 5000 cupoane) se calculează aşa numitul indice de alocare a acţiunilor, astfel: ;

1 — 3.796 _ n -7/: .1 IM S ' °'76

.3. Se calculează valoarea pachetului de acţiuni ce va fi oferit de societatea X persoanei care a subscris un cupon. _

0,76 x 39 = 29,6 acţiuniîn situaţiile ”cu virgulă” se vor emite 29 acţiuni cu valoare nominală

de 25.000 lei şi 5 acţiuni cu valoare nominală de 1. 000 lei.4. Valoarea nominală a întregului pachet de acţiuni deţinute este29,6 x 25.000 = 740.000 leiSe constată în consecinţă că prin subscrierera unui cupon de 975.000

lei în valoare nominală la această societate comercială se obţin acţiuni în valoare nominală totală de doar740.000 lei. Astfel, pierderea la valoarea nominală a cuponului va fî de 235.000 lei. .

Recomandare: Sugerăm evitarea subscrierii la societăţi cu probabilitate mare de acoperire a ofertei de acţiuni, în vederea realizării unui plasament cît mai avantajos al cuponului Facem menţiunea că s-a constatat deja această situaţie la cîteva societăţi comerciale din municipiul Cluj-Napoca, în dorinţa sprijinirii deţinătorului de cupon spre un plasament cît mai avantajos.

[ 3 B C I R OCREDITANSTALT INVEST ROMANIA

Vă oferă o şansă reală la preschimbarea cuponului

Creditanstalt Investment Bank intenţionează înfiinţarea unui nou fond de investiţii. Administrat de CIRO, Fondul va fi. constituit pe baz^ acţiunilor rezultate în urma încheierii procesului de privatizare.Cei interesaţi în obţinerea de informaţii privind oportunităţile de valorificare superioară a cuponului sînt rugaţi să trimită un plic autoadresat şi timbrat la Căsuţa Poştală nr.473, Oficiul Poştal nr. 1, Cluj-Napoca sau să ne contacteze la tel. 064/196673.CIRO garantează preluarea acţiunilor rezultate în urm^ preschimbări^ cupoanelor la societăţile indicate. £

C I R O - d ă v a l o a r e b a n i l o r d v s .

C q d r q n c c o n o m E

Rata inflaţiei a depăşit previziunileRata inflaţiei în luna octombrie a.c. a fost de 3,5 la sută faţă de septembij

şi de 18,4 la sută faţă de luna decembrie 1994,iar rata medie lunari,-t primele 10 luni, de 1,7 la sută faţă de 4,4 la sută în aceeaşi perioadi, anului trecut, informează Comisia Naţională pentru Statistică.

î n o c to m b rie sa la riu l a c re s c u t c u 5 ,7 Ia sută

Salariul nominal net a eres- ; Tot în luna octombritcut în luna octombrie a.c. cu 5,7 rap o rtu l dintre indicelela sută faţă de luna septembrie .cîştigului salarial mediu net sşi cu 51 la sută comparativ cu indicele preţurilor de cons®,luna octom brie 1994, ia r a fost de 102,1 la sută faţi^preţurile de consum cu 24,3 la luna septembrie a.c. şi 121,6sută faţă de luna octom brie sută faţă de Im,1994, in fo rm ează C o m is ia co respunzătoare a anuluiNaţională pentru Statistică. precedent.

în luna noiembrie rata şomajului a ajuns la 8 , 8 la suta

Rata şomajului în luna noiembrie a.c. a ajuns la 8,8 la sută, iar numni şomerilor înregistraţi era de 989309 persoane, în scădere cu 39433 persoas fată de luna anterioară, informează Comisia Naţională pentru Statistici (CNS). .. ’ -V

Potrivit datelor difuzate de ministerul de profil Şi preluate de CNS,dit numărul total al şomerilor 84,4 la sută erau muncitori, iar 56,5 la sui femei.

B a n c a ” D a c i a F e l i x ” -dezm in te f a f i r m a ţ i i l e z i a r u l u i " Z iu a ” ;* 1

B anca p articu la ră ”D ac ia unităţilor bancare din teritoriu, Felix” din Cluj-N apoca dez- ba lan ţa financ iară a băncii 1 m inţe ideea falim entului său, ”D ac ia F e lix ” este îi 'afirmaţie vehiculată în ultimele' co n tin u are pozitivă , făcînd ( zile de o serie de ziare, printre p o s ib ile p lă ţile clienţilor , care şi ”Ziua” , se arată într-un solicitanţi. \ icom unicat de presă recepţionat Com unicatul a fost semi j de Rompres. de şeful biroului de presă Ga j

Aşa cum reiese din situaţiile Ciolcan. : _ j

Din cauza ezitărilor locatarilor: i

Afacerile firmei Phaidon sint tergiversate;Firma Phaidon, avîndu-1 ca mai semneze actele. Din awsi |

asociat unic pe dl Caton cauză se întîrzie foarte mull jMusceleanu, a fost înfiinţată în începerea lucrărilor, refuzul putU ;1993, în Bucureşti, a avut lucrări în să ducă la blocarea înţelegerilor aBucureşti şi Constanţa, iar de patru organele locale ale puteriluni de zile şi-a fixat’ zona de Obiecţiile locatarilor care, âdesainteres, în urma unui studiu de sînt în minoritate, se referă la faptfezabilitate, în municipiul Cluj- că firma doreşte să rămînă definit1Napoca. Cifra de afaceri a firmei se în clădire, că vor fi afectate Veci ;situează în jurul cifrei de un miliard căi de acces, că n-ău garaii lde lei. Intenţia mărturisită de dl suficienţei părţii din profit ş.a. W* jMusceleanu este aceea de a se parte dintre locatari sînt satisfaci jîntinde, începînd din Cluj-Napoca, de ideea renovării parteruls jîn tot Ardealul. Dar ce face această blocului, în spiritul. urbanizin\firmă? Conform declaraţiilor parterului.; Dar, obstrucţiile si”1!directorului-asociat, firma se ocupă, simplu de făcut, în principal, cu prestări de servicii, De remarcat că în spaţiile n»şi cu comercializarea materialelor de ; construite, - f irm a Phaidctconstrucţii. Mai precis, firma d-lui intenţionează.să realizeze expozŞMusceleanu angajează de la pentru sistemul de tencuieli osc* asociaţiile de locatari, lucrări de: KNUF şi tavane Armstrong, in Clţamenajare şi extindere a spaţiilor de existînd mulţi clienţi pentru r fla parterul blocurilor, acolo unde de materiale de construcţii, acestea sînt construite pe piloni, iar Dl M usceleanu ne-a pui *spaţiul comun a fost lăsat în voia îndemînă, spre a fi mai conving*15soartei sau a primit o destinaţie cu un contract de concesionatotul improprie, construieşte ziduri întocmit în prezenţa a doi «vooinoi şi utilizează aceste noi spaţii, din partea fiecărei^ părţi implicAcelaşi lucru l-a . făcut şi în cîte un avocat. In contrad*Bucureşti, şi în Constanţa. stipulează, între altele, cedare j

în oraşul nostru, firma s-a preluarea în ccsiune a dreptul-*'*orientat spre blocuri de pe strada folosinţă şi administrare de &Dragalina, după ce, anterior, Asociaţia de locatari..., in ciM*perfectase toate actele necesare cu de concedent, către S.C.Ph*^Primăria, Prefectura, cu celelalte SRL, în calitate de concesionai'instituţii care, în mod, fircsc îşi dau spaţiului, în suprafaţă de..., sf*3avizul cînd este vorba de construcţii, situat la parterul blocurilor !*

în principiu, înţelegerea este ca durata existenţei fizice a blocul»1firma sâ construiască noile spaţii Pe de altă parte, Phaidon se ofct?pentru uzul propriu, pe durata să dubleze fondul dc ruta®1existenţei clădirii, efectuînd lucrările ' asociaţiei de locatari, jumâuţî^gratuit şi, de la caz la caz, preluînd valoarea facturilor asociaţie1-jumătate din facturile asociaţiei, sau redeventă egală cu v»lo*‘asigurînd parte din profitul firmei, nominală a 25 proccnte dinDacă la instituţiile implicate în net realizat ca exploatare a spa®lanţul aprobărilor lucrurile au mers închiriat, care nu poate fi nu>suficient de repede, împotmolirea de jumătate din valoarea foctufl**s-a făcut la final, cînd locatarii, dupâ de plată ale asociaţiei ş a. . , acordul de principiu, au refuzat să ' (”

w : marţi. 28 noiembrie 1995 EVENIMENT A D E V A R U Lde Cluj

f:m practic pentru poliţişti nepractici

COMUNICAREA CU M ASS-M EDIA

Imediat după apariţia articolului jijtocarii d in P oliţie” m-au

jgrist cunoscuţi şi necunoscuţi, jjteni şi neprieteni, poliţişti. Ca ,ii bancul acela (vechi dar bun!) jueni buni, oameni răi şi şoferi,,1 intr-o adaptare, - femei cinstite, git şi filoloage - poliţiştii cu, jjtidere, âu cerut lămuriri. Nu, j-i vorba că nu au înţeles textul,, a înţelegeau (chiar dacă nu s-au ajirimat clar) cum de am îndrăznit jnj... leg. De organe, adică. Păi, pun a nu mă epuiza (nici popa juptedică de două ori, nu?) să vă jplit acu’. Odată pentru totdeauna: Sieste obligatoriu să ne respectăm. Djcăvoi.nu mă vreţi, nici eu nu vă nou! Mai ales cînd sînteţi mojici!Cu strîngere de inimă îmi aduc

jite de primele -zile de după poluţie. Băieţii aveau cearcăne, ati lumea striga “JOS”; chiar dacă h avut niciodată de-a face cu_ silijia decît la prelungirea Idetalui de identitate. Atunci, Ejiiral ziar care le-a luat apărarea, na arătat, fără exagerare, zi de ţchvem nevoie de Poliţie a fost Mevărul în Libertate. (mai tîrziu toărul de Cluj). Ce bine le-a picat iailor! Iar nouă ni s-au scos vorbe isintem turnători* vînduţi etc, etc. Urlau flăcăii că vor ordine, siplinâ şi, mai ales, transparenţă. - ii li se vadă cămaşa, maieul, abteii, şi pielcuţa. Ca să nu m a i;

vorbim de sufleţelul lor. Curat, ca lacrima! Noi am promovat toate aceste idei, pentru ca dumnealor să vîndă informaţii celor de la alte ziare. Ştiţi de ce? Pentru că pe nbi ne-au găsit de fraieri, pe cînd alţii îi bubuiau de le săreau ochii şi caschetele. Lor le dădeau grosul, nouă fărămiturile. Nici după cinci ani nu s-a schimbat nimic. Pentru că avem cea mai mare audienţă în judeţ, domnii n-au chef să fie citiţi, citaţi, bumbăciţi şi răstălmăciţi. Atunci fac tot posibilul să ne obstrucţioneze. Ne mint sistematic că nu au ştiri (de parcă ar avea habar cu se mănîncă asta) şi refuză să ne relateze despre munca lor. .

■ *** ■ ■ :-;..vZilele trecute am primit o lucrare

interesantă a. domnului lt. col. Mircea Corăbean. “Comunicarea cu mass-media, Paris 1995”.Urmare a unor. cercetări sociologice, psihologice şi de istoria presei occidentale, autorul lucrării a inserat opinia unor reputaţi jurnalişti (axaţi pe probleme speciale) din Franţa., începînd de mîine, vom publica ample fragmente din această lucrare. Asta în speranţa unei mai bune conlucrări cu viitoarea conducere a Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Câ de actuala - nici o speranţă! -

Radu VIDA

'J , *-

JURÂMINTLa sfîrşitul săptămînii trecute, în mai multe garnizoane ale judeţului

(M.I. şi M.Ap.N.) a avut loc depunerea jurămîntului celor mai tinere contingente de militari. în instantaneul lui Nicolae PETCU puteţi vedea un crîmpei din festivităţile de la Batalionul de Jandarmi CLUJ. După trecerea în revistă a trupei de către domnul colonel Ion ION1ŢĂ, din sute de piepturi a răsunat legămîntul ostăşesc de apărare a ţării a valorilor democraţiei. La acest 'moment solemn au fost prezenţi numeroşi părinţi care, după masa festivă, au putut să se bucure de prezenţa odraslelor lor, lăsate în permisie. V ,. (R.V.)

C r u c e a d e p e C e tă ţu i e :APROAPE DE FINALSîmbătă, la orele dimineţii, o

mînă de lucrători de la SC Transilvania se aflau pe platforma de lîngă Hotelul cu acelaşi nume, efectuînd pregătirile pentru montarea Crucii pe soclu.. Erau - acolo şi cei de la RENEL, constructorul principal, FORTPRES; POMPIERII şi, b ineînţeles, reprezentanţii presei. Pe un frig năpraznic, oamenii s-au apucat de treabă. După minuţioase verificări, O . macara de 140 tone a ridicat uriaşul corp al Crucii pe soclu. De acum, se va lucra zi şi noapte pentru ca, la 1. Decembrie, monumentul să poată fi sfinţit Vă spunem doar că va fl sărbătoarejnare! Pînă atunci, coborîţi-vă ochii.de pe cer! Puţin mai jos, pe colinele molcome ale Cetăţuii se înalţă, deja, mîndră, începîndu-şi aventura de peste secole, semnul nostru modest întru cinstirea eroilor neamului De acolo,

din jnalturi ca zbor lansat spre eternitate. < (R.V.)

Foto. N. PETCU

Anchetă Ia închisoarea Korydalios

Parchetul din Atena â deschis o anchetă pentru a-i identifica pe asasinii unui deţinut din închisoarea' ateniană Korydalios, ucis în mod atroce în timpul violentei revolte declanşate aici, săptămînă trecută, informează F rance Presse.

Revolta din Korydalios, cea mai mare închisoare din ţară, a durat şase zile şi s-a soldat cu patru morţi şi 67 răniţi. Alţi trei morţi au decedat din cauza unei supradoze de barbiturice, prezente în cantitate m are 'în închisoare. Cadavrul carbonizat al lui Dimitris Karakoutis (27 de ani) a fost descoperit de poliţie la trei zile de la revoltă.

* ■*“*' ** *iiiih— s,r tljv - T * ; 1

s.. ,K

I Vă vine să credeţi că sînt minus grade afară? Cu toate acestea, la Ferma piscicolă a RA Victoria din Cîmpeneşti se lucrează ca... vara. Zi- lumină, adică. Domnul directorMoga nespunea că acum se recoltează puieţii (3,5 kg cel din imagine), cu gîndul la

I producţiile viitoare.Foto. N. PETCU

BEŢIA SI IMPLICAŢIILE El JURIDICEîn ciuda

crizei de tranziţie, c în d ; practic trebuie; ” să socoteşti fiecare., leu; există , ; foarte ' mulţi consuma­tori de alcool. Nu e nici un rău în asţa, rău este

atunci cînd sc fac excese, se. depăşeşte simţul măsurii în acest context avem de a face cu BEŢIA, acea stare de intoxicaţie alcoolică ce poate produce tulburări ale facultăţilor psihice şi, în unele cazuri, se ajunge.pînă la completa„ lor paralizare.

Abordînd tratamentul- jUridic al faptelor săvîrşite în stare de ebrietate, distingem două formede manifestare: .accidentală şi voluntară. Consumatorii de alcool au impresia falsă că instanţele de judecată îi achită de orice penalitate pentru că în momentul săvîrşirii infracţiunii au avut mintea întunecată şi nu şi-au dat seama de consecinţe. Lucrurile prezintă, din

punct de vedere al legii, nuanţe diferite, dacă cineva a crezut că bea un:lichid inofensiv şi, în .realitate, era o băutură alcoolică -, sau a inspirat vapori de alcool fără să ştie, sau a fost victima unei glume, din partea altuia, care. i-a servit o băutură alcoolică, nu răspunde penal, ^considC rîndu-se fără capacitatea de-a înţelege şi a-şi manifesta voinţa în mod normal. Această beţie trebuie să fie, însă completă, plină^magna ebrietas), ca să poată avea astfel de efecte.. In art 49 din codul penal se arată în

'mod expres că nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală dacă făptuitorul, în .momentul săvîrşirii faptei, se găsea, datorită unor îm prejurări independente de voinţa sa, în stare ' de beţie completă produsă de alcool sau dc alte substanţe. Beţia voluntară este cea mai periculoasă, :, pentrn că cel care a băut ştia că ingerează o: băutură alcoolică şi a yo'it să bea cantitatea pe care a bău­t-o, indiferent dacă a voii sau nu să "■ se îmbete; ceea ce trebuie să fie voluntar este cauza, iar nu efectul, -

efectul poate fi datorat şi unei simple culpe. Beţia voluntară are şi o agravanţă, atunci cînd inculpatul a luat mai dinainte hotărîrea de a comite o infracţiune şi s-a îmbătat într-adins, pentru a căpăta curaj şi a-şi crea o platformă de apărare în instanţă. în acest caz, incidenţa legii penale rămîne întreagă, indiferent dacă beţia era completă sau incompletă pe baza. regulei privitoare la, “acţiones liberae in cauza” Starea de beţie voluntară completă, se invederează în art 49 alin 2 cod penal, produsă de alcool sau de alte substanţe, nu înlătură caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă.

în practica judiciară există cazuri foarte rare de achitare a beţivilor. Aceste persoane sînt privite cu circumspecţie. Beţivul este declasat,. dezordonat, predispus: oricînd să comită fapte antisociale. Este de la sine înţeles că judecătorii nu sînt dispuşi să le acorde minimul de pedeapsă, prevăzut de lege, sau circumstanţe atenuante.

jurist Ion GHERCIOIU

HOTĂRÎREA NR. 778/02.10.1995 A GUVERNULUI ROMÂNIEI ORDONEAZĂ... DEZORDINEA DE PE SOSELELE NOASTRE!!!Decretul nr. 328/1966 privind

«railaţia pe drumurile publice a fost modificat şi completat cu •«astă hotărîre guvernamentală. Dl. maior loan Rus, şeful ^viciului Poliţiei Rutiere Cluj, •fr-o discuţie purtată nu cu multe

urmă, era foarte optimist ® ceea ce priveşte repercusiunile •tttei hotărîri asupra circulaţiei Ptdrumurile publice.Vi l e . vom face şi

fomneavoastră publice, în •Ptianţa că, odată luate la "tioşlinţă, multe „ dintre Certitudinile şi problemele ^mneavoastră vor fi rezolvate. *(-) Art. 94. Autovehiculele

Remorcile sc înmatriculează imanent sau temporar la lectoratele dc poliţie judeţene

■'ft. 95. Autovehiculele şi ^aorcilc se înmatriculează «®ai dacă sînt omologate pentru ‘“tulaţic dc Registrul Auto *°niân. Autovehiculele , şi •jnorcile care nu pot fi «Mificatc de R.A.R. datorită

alterării sau lipsei numerelor de identificare ale acestora poansonate de constructor, nu vor putea fi omologate pentru circulaţie. ( ../) ''

A rt. 96. înm atricularea autovehiculelor şi remorcilor se face pe baza următoarelor documente:

- fişa de înmatriculare semnată de actualul şi fostul proprietar, cu vizele care atestă plata impozitului pentru mijloacele mecanice de transport şi a primei de asigurare prin efectul legii.• - cartea de identitate a

vehiculului, prevăzută cu elemente de sccretizare aplicate de R.A.R.

- dovadă de plată a taxei de înmatriculare.

- dovada de efectuare a formalităţilor vamale de import definitiv sau temporar, în cazul autovehiculelor "şi rem orcilor dobîndite din străinătate. (...) .

Art. 98. Şe înmatriculează temporar:

a) autovehiculele şi remorcile care urmează sâ fie scoase definitiv din România la cererea celor interesati.

b) autovehiculele şi remorcile care nu sînt importate sau introduse definitiv în România.

c) autovehiculele şi remorcile închiriate, din străinătate, de cătrepersoane juridice române. (...).

Art. lOO.Titularu’ certificatului d e . înmatriculare este obligat să declare poliţiei emitente schimbarea oricăror date referitoare la proprietar ori Vehicul înscrise în certificatul de înmatriculare, în termen de cel mult30 de zile de la data la care a survenit această modificare, cu

’ excepţia schimbării caroseriei sau şasiului, caz în care va proceda conform art. 108. >. Art. 101. Inspectoratele de poliţie

judeţene autorizează provizoriu circulaţia autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate, pentru o ' perioadă dc ccl mult 30 de zile, în vederea efecturării formalităţilor premergătoare înmatriculării (...)

Art. 102. Inspectoratele de poliţie judeţene autorizează circulaţia pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor (...) ' 1 •

b) supuse comercializării, în

vederea probelor solicitate de clienţi la cererea persoanelor juridice care deţin spaţiu special amenajat pentru' expunerea vehiculelor şi: au- un volum mediu de vînzări de cel puţin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o lu iiă. .

Autorizaţiile de circulaţie pentru probe sînt Valabile cel mult un an de zile de la data eliberării. Este interzis transportul comercial de bunuri şi persoane cu autovehicule şi remorci care circulă în baza autorizării de circulaţie - pentru probe. (...)

Art. 103. Pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare sau a autorizaţiei provizorii de circulaţie ori pentru- probe trebuie declarată în termen dc48 de ore dc la constatarea faptului organului dc poliţie cel mai apropiat care va elibera o adeverinţă în acest sens.

în termen de ccl mult 15 zile dc la declararea pierderii, furtului sau distrugerii certificatului, de. înmatriculare, titularul acestuia este obligat să solicite eliberarea unui alt

certificat de înmatriculare. Noul certificat se eliberează de organul de poliţie care a emis certificatul anterior, In baza adeverinţei menţionate mai sus şi a dovezii de publicare pentru declararea nulităţii documentului pierdut sau furat. (...)

A rt. ,108. P roprietarii de autovehicule şi rem orci înmatriculat^ sînt obligaţi să ceară radierea’ acestora din evidenţa

• inspectoratelor de poliţie judeţene în termen de 30 de zile, de la data la care a intervenit una din situaţiile următoare:

a) la trecerea în proprietatea lor a autovehiculelor sau remorcilor înmatriculate pe numele fostului proprietar, pe baza prezentării cărţii de identitate a vehiculului şi a fişei dc înmatriculare, precum şi a predării certificatului şi plăcilor.de înmatriculare.' - *

b) la schimbarea domiciliului lor în raza altui'inspectorat d f poliţie dccîţ acela : la carej/se., află înmatriculat autovehiculul sau

'remorca, pe baza prezentării cărţii de identitate a vehiculului şi a fişei

de înmatriculare, precum şi a predării certificatului şi plăcilor de înmatriculare.'

c) scoaterea definitivă din România a autovehiculelor şi remorcilor, pe baza prezentării- cărţii de identitate a vehiculului şi a predării certificatului şi

. plăcilor de înmatriculare;d) în cazul cînd autovehiculul

sau remorca au devenit improprii din punct de vedere tehnic pentru a'circula pe drumuri publice şi au fost dezmembrate, pe baza dovezii care atestă dezmembrarea

. şi a predării cărţii de identitate a vehiculului, precum şi a certificatului şi plăcilor de

* înmatriculare.e) în cazul schimbării

caroseriei sau şasiului.Proprietarii autovehiculelor şi

remorcilor pot solicita radierea acestora dacă nu mai doresc sâ le păstreze în circulaţie. La cfectuarea,radicri), ijispcctoratclc de poliţie judeţene comunică accastă operaţie organelor fiscale. (...)”

A D E V A R U Lde OluJ ULTIMA ORĂ marţi, 28 noiembrie 1995

Prem ierul Văcăroiii a sosit la Belgrad

Trimisul special al Agenţiei Naţionale de Presă, Rompres, Adriana Săftoiu,'transm ite: - Delegaţia oficială a României, condusă de primul ministru Nicolae Văcăroiu, a sosit luni, la Belgrad, într-o vizită de două zile în ■Republica Federală Iugoslavia.

Pe aeroportul Belgrad, delegaţia României â fost întâmpinată dc preşedintele guvernului RFI, Radoje Kontici.După prezentarea onorului şi intonarea imnurilor celor două

. state, cei doi şefi de guvern au acordat scurte declaraţii presei

Radoje Kontici a remarcat faptul că premierul Văcăroiu efectuează, prima vizită oficială în RFI de la

perfectarea acordului de pace de la Dayton. De asemenea el a subliniat “reacţia rapidă” a ţării, noastre îri suspendarea propriilor sancţiuni imediat după decizia Consiliului de Securitate a,ONU.

Kontici a afirmat că dezvoltarea colaborării cu România face parte din priorităţile RFI, în mod special pe plan extern. Cei doi şefi de guvern-au specificat că relaţiile tradiţionale dintre~România şi RFI constituie un cadrul propice pentru: aprofundarea relaţiilor bilaterale.

Din delegaţia României fac parte membri ai executivului, oameni de afaceri, atît din sectorul de stat, cît şi din cel particular.

Declaraţia premierului Nicolae i Văcăroiu înaintea plecării

în R.F. IugoslaviaPremierul Nicolae Văcăroiu a

declarat, luni. 27 noiembrie, pe aeroportul Otopeni, înainte de a pleca în RJ7. Iugoslavia, că vizita sa în această ţară are nu doar o importantă semnificaţie politică 6i, în primul rînd, una economică. '

Volumul schimburilor comerciale între cele două ţări, cifrate în trecut la 400-500 milioane dolari, va atinge în scurt timp aproape un miliard de dolari, a opinat Nicolae Văcăroiu. Reluarea unor obiective în domeniul cooperării economice, participarea României . la

reconstrucţia din spaţiul iugoslav; proiecte comune în dom eniul metalurgiei, energeticii, prelucrării lemnului, industriei uşoare constituie doar cîteva din problemele care. vor, figura pe agenda convorbirilor româno- iugoslave. Premierul a mai arătat că semnarea acordurilor de colaborare economică, de prom ovare şi protejare reciprocă a'investiţiilor, de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologiei va oferi cadrul necesar întăririi şi extinderii relaţiilor dintre cele'două ţări.

Liviu Maior despre revendicările

studenţeştiBucureşti, 27 noiem brie '

(Rompres) - ”La întîlnirea de la Luxemburg, din această toamnă, miniştrii învăţămîntului din ţările europene au fost şocaţi âflînd pe ce motive se demonstrează în România”, a arătat ministrul învăţămîntului, Liviu Maior, , la conferinţa de presă desfăşurată luni la sediul M inisterului InvăţămîntuluL' în opinia Iui Liviu Maior, zeci de milioane de ECU se pierd din cauza studenţilor. El consideră că greva acestora nu â adus decît prejudicii programului de reformă a învăţămîntului superior din ţara noastră în acest sens, Liviu Maior, a arătat că trebuia sâ aibă loc la sediul Ministerului Învăţămîntului o întîlnire cu d-na Edit Creson în legătură cu finanţarea programelor Lconardo şi Socrates. Aceste programe, nu mai au, ca şi Tempus, un caracter exclusiv de ajutor financiar, a mai arătat Maior, precizînd că Ministerul Finanţelor s-a angajat, conform înţelegerii cu organismele comunitare şi Banca Mondială, să susţină financiar aceste programe.

Arătând că va susţine în Senat revendicările sociale ale studenţilor, Liviu M aior a considerat aceste doleanţe ale protestatarilor drept "inoportune şi nerealiste”, iar pe unele dintre acestea chiar "in trînd în contradicţie.cu legile statului român”. ■ îii privinţa sancţionării repetenţiei, Liviu Maior a arătat că durata învăţămîntului superior este de 4-5-6 ani, iar posturile sînt cele reale, banii de pe taxe neîntrînd nici în buzunarul Ministerului Învăţămîntului, nici în cel al Guvernului, ci rămînînd Ia universităţi.”

Cei 20 la sută ce se vor aloca pentru manuale şi cursuri vor duce, în opinia ministrului, la reducerea numărului de burse. ,

Cît priveşte inviolabilitatea spaţiului universitar, Liviu Maior ‘apreciază că cererea studenţilor este "neconstituţională”,

' exemplificînd cu uncie tulburări produsq la Universitatea Politehnică, din Grecia, unde elemente din afara instituţiei au produs pagube şi probleme organelor de ordine.

activităţii de transportori la data de 26 noiembrie 1995, orele 19,00Potrivit prevederilor Ordinului M.T. nr. 422/1995, vă informăm

că, din raporturile primite de la comandamentele operaţionale, rezultă următoarele: v. I. Situaţia drumurilor naţionale: :

- drumuri blocate - nu sînt2. Starea părţii carosabile: în zonele de munte mai sînt sectoare

izolate de drum cu zăpadă sau gheaţă (1 la 3 cm) în judeţele: Maramureş, Suceava, Neamţ, Harghita, Covasna, Braşov, Prahova, Argeş, Sibiu şi Alba. Se desfăşoară activităţi de răspîndire a

. materialelor antiderapante (nisip-sare). -zone cu ceaţă: DN 15 - Iemut; DN 16 - Sârmăşel vizibilitate

redusă - 150 la 100 m.3. în transporturile feroviare şi navale nu se înregistrează efecte

nefavorabile datorită condiţiilor meteo.

î n t r u n i r e a D e l e g a ţ i e i

P e r m a n e n t e a P a r t i d u l u i

N a ţ i o n a l L i b e r a l

' ( C îm p e a n u )Pe data de 25.XL 1995 s-a întrunit

la Bucureşti Delegaţia Permanentă â Partidului Naţional Liberal (Cîmpeanu), care a avut ca principal obiect al dezbaterilor strategia partidului în vederea apropiatelor alegeri locale -. informează Departamentul de presă, comunicare şi imagine al acestei formaţiuni r politice.; Din părerile expuse de membri

ai B iroului Perm anent şi de‘ preşedinţii filialelor judeţene s-a desprins ideea participării pe, liste proprii de consilieri şi candidaţi,

proprii la postul de primar în toate circumscripţiile, urmînd ca, în turul doi, pentru alegeri de primari, să se încheie înţelegeri pe plan local cu alte partide, excepţie făcînd cele extremiste, organizaţiile locale avînd în acest sens deplina libertate.

De asemenea, participanţii şi-au ■însuşit Declaraţia făcută în numele Biroului Permanent privitoare la disponibilitatea PNL (Cîmpeanu) pentru a participa la regruparea acelor forţe politice care se inspiră dintr-o concepţie naţională şi liberală.

De la corespondentul nostru la ParlamentAtitudinea parlamentarilor

PD este incalificabilăUn bumerang politic <

urmare din pag. 1putere prefecţilor să numească primarii sau, pur şi simplu, au rîs.

Dl 'Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor comenta apoi această situaţie astfel: "Există un joc al intereselor înguste, cu tentă electorală, care trece dincolo de necesitatea cetăţeanului obişnuit, care este ignorat Acest caz o dovedeşte din plin. Nu putem să nu luăm în considerare aceste evoluţii în interiorul Parlamentului. Ele ne pun în gardă pentru perioada ce va urma. ”Nu e prima dată cînd reprezentanţii acestui partid calcă în străchini, spunea deputatul PUNR de Sălaj Aurel Jecan. Atitudinea lor de acum este însă incalificabilă şi, sper, ca la viitoarele alegeri sălăjenii să-i taxeze cum se cuvine”.Aşadar votul parlanfşntarilor PD se poate întoarce ca un bumerang asupra propriului partid.

Funcţionarea băncilor de stat ca simple agenţii guvernamentale, creşterea birocraţiei - şi “pedeserizarea” conducerilor întreprinderi tor judeţene reprezintă, în opinia liderilor PNŢCD, dovada faptului că în România avem de-a face cu un “capitalism mutant” şi, nicidecum, cu o reală economie de piaţă, a declarat, luni, Radu Vasile, purtătorul de euvînt al PKŢCD. -

La conferinţa dc presă sâptâmînală a PNŢCD a fost prezent şi Sorin Dumitriu, membru al

acestui partid, destituit recent din funcţia de director de departament din cadrul FPS. Deşi consiliul de administraţie al FPS fusese de acord cu privatizarea, pînă--la 30 octombrie, a şapte societăţi industriale, singurul care s-a opus a fost senatorul PDSR, Emil Dima, a cărei tendinţă de alunecare către partidele de stînga a devenit tot mai evidentă, a afirmat Sorin Dumitriu. în opinia sa, acest blocaj are ca scop “compromiterea ideii dc reformă” în rîndul electoratului.

ftoris Clţîn o părăsit spitalulPreşedintele Rusiei, Boris Elţîn,

a fost externat, ieri, din, Spitalul clinic central din Moscova, unde a fost internat, la 26 octombrie în urma unor tulburări cardiace, a anunţat secretarul de presă de la Kremlin, Serghei Medvedev. Şeful statului, a precizat Medvedev, a fost transferat într-un sanatoriu din apropierea Moscovei. .

Şi în perioada de convalescenţă, Boris Elţîn se va afla sub supravegherea medicilor. Avînd în vedere acest transfer dc la spital la sanatoriu, numai pentru ieri nu au .fost prevăzute întîlniri de lucru ale şefului statului, menţionează ITAR- TASS. - ,

Cerere oficială americană

pentru instalarea de baze ale

NfiTO in UngariaStatele Unite au adresat luni o •

notă diplomatică guvernului şi parlam entului ungar, cerînd instalarea pe teritoriul acestei ţări a unor baze logistice pentru forţa multinaţională a ONU de menţinere a păcii în Bosnia, a anunţat, purtătorul de euvînt al MAE ungar, citat de France Presse.

P o triv it postului de radio Budapesta, bazele respective ar putea adăposti circa 20.000 de militari americani în sud-estul Ungariei, probabil în jurul localităţii Pecs, la 40 km de frontiera ungaro- croată. Parlamentul Ungariei ar urma să se pronunţe, marţi, prin vot, asupra unei rezoluţii pe care i-o va p rezen ta" guvernul, pentru autorizarea instalării bazelor respective. AFP am inteşte, în context, că săptămînă trecută Ungaria a fost vizitată de mai multe delegaţii americane, pentru a studia posibilităţile de instalare a unor astfel de baze, pe teritoriul ţării.

Sediul central al UDMR din

Bucureşti a fost spartîn noaptea de sîmbătă, 25 noiembrie,

spre duminică, 26 noiembrie, a fost spart sediul central din Bucureşti al Uniunii Democrate Maghiare din România, situat în strada Herăstrău nr. 13, a anunţat Andrei Bodor, şeful biroului de presă al UDMR, într-o convorbire cu un redactor al Agenţiei Naţionale de Presă "Rompres".

Potrivit afirmaţiilor domnului Bodor, au fost sparte două fişele metalice şi răvăşite aproape toate birourile. de la etajul I al clădirii, unde se află Secretariatul, Cabinetul preşedintelui UDMR, Cabinetul consilierilor, Biroul de presă şi al contabilităţii. Sosită la faţa locului, o echipă a Poliţiei a prelevat amprente dc pe obiectele respective. Acţiunea a fost coordonată dc către gen. Nicolae Niţu, comandantul Poliţiei Capitalei. Sediul partidului este sigilat. Cercetările continuă. Contactat telefonic, Anton Niculescu, şeful de cabinet al preşedintelui UDMR a declarat câ a discutat cu liderul UDMR, Marko Bela, carc şi-a exprimat regretul că, din motive financiaro, în ultimii ani, sediul ccntral al acestei organizaţii nu a mai putut fi păzit de‘către armată.

China va emite monede cu chipul

■. -Banca Centrală a Chinei va emi luna viitoare, trei monede (doua 4 aur şi una de'argint) cu chipul liderului chinez Deng Xiaoji^ pentru a marca revenirea, la 1 ini 1997, a Hong Kongului «t administraţie chineză - a anunţa duminică, agenţia Xinhua, citată Reuter. Monedele vor fi emise Ui decembrie. Jmaginea lui Deng sen afla pe reversul monedelor, alattn de un porumbel al păcii, clădiri dj Hong Kong şi inscripţia ”0 ţari, două sisteme”, în engleză şi chinei Pe avers se vor afla imagini d® Beijing şi vor fi înscrise numele ţaâ - Republica Populară Chineză -j anul emiterii. ______

Un virus HIV deosebit ios se pare introdus înca afos

Germania

CASA DE EDrTURĂ

Adepţii turismului sexual ău Thailanda âu introdus în Germania o variantă deosebit de infecţioassi virusului HIV - a declarat săptămînalului german FOCUS a specialist, citat de France Presse Potrivit preşedintelui Oficiului gena al serurilor şi vaccinurilor, Reintri Kurth, sub-tipul E este de 500 de oi mai infecţios decît sub-tipul B,prezsl în Europa. "Sub-tipul E se preteaa foarte bine la transmitem heterosexuală", a afirmat specialistul german,- care a subliniat că aceşti variante i se datorează propagam SIDA în rîndul populaţiei heterosexuak clin Thailanda. Primele trei cazuri 4 infestare cu acest sub-tip E au fost descoperite, în acest an, la Instittil Max von Pettenkofer. Rapoattel oficiale publicate de Institutul Rota Koch din Berlin, în ianuarie a.c. aoli că din 1983, în Germania, 7.2 persoane au decedat în urma infesta cu SIDA. în total, 12.379 persoanei transmis această maladie; 1.211 diete acestea erau femei. Cea mai mare pa* a bolnavilor aparţin, potrivit institutul "grupurilor de risc”. Doctorul pri® Meinhard Koch, responsalil il centrului SIDA de la Instituts! menţionat, a evaluat de la 40 la50 H numărul total a l persoanele contaminate în Germania.

Liderul liberal- democrat brltanlt atacat cu cuţitul

• Paddy Ashdown, liderul Partidul» Liberal Democrat, de opoziţie» Marea Britanie, a fost atacat în curşi unei vizite pe care o făcea ii circumscripţia sa electorală, pentru* ancheta. o reclamaţie privişi manifestări rasiste, agresori! amenintîndu-l cu cuţitul - transs* Reuter.fnsoţit de un preot local,el* afla în vizită în oraşul Yeovil dinsaS- estul Angliei, cînd o mică bandă* tineri a apărut şi a început & înjure.Un grup de oameni în vîrsti* s-au alăturat tinerilor, iar unuldii* l-a lovit pe Ashdown la coapsă, dţ* care a scos un cuţit şi l-a ameas* că-i taie gîtul accstuia. Poliţii1 intervenit şi l-a reţinut pe agr»1 Ashdown, fost membru al w* comando militar britanic, nu a f# prea tulburat dc această intimpl*-1. "A fost un incident minor, de celor cu care oamenii şi politi*** confruntaţi în centrele oraşelors timpul sfârşitului de săptămînă [0* tot în această ţară.

S.R.L.Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Quj-

Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului • Cluj. sub nr. J/12/3Q8/1991 din Să'.fâfâSli SOtf fiscal1 20*489

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

D A N R E B R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

Secretar de redacţie de serviciu r Maria SÂNGE ORZ A N

I R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 “ Sccrctariat-rcdactorşcf, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828;

Secretariat de rcdacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.50"

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 432502; fax: 432501.