PRISON FELLOWSHIP ROMANIA Departament de Securitate Comunitară

Carmen Fiscuci Coordonator de proiect

Oferta de asistare a organizaţiei Prison Fellowship Romania adresatăpersoanelor condamnate la muncă în folosul comunităţii acoperă o gamă largăde activităţi incluse într-un model integrat de servicii psiho-sociale, menit a acoperi nevoile specifice includerii sociale a grupului ţintă vizat şi în acord cu caracteristicile de personalitate ale acestor persoane. Activităţile prin care aceste servicii sunt implementate oferă prin conţinutul lor coordonatele de influenţare şi modelare a personalităţii persoanelor beneficiare în contextul relaţionării cu comunitatea din care fac parte şi a integrării şcolare, profesionale, sociale. De asemenea, se are în vedere îndeplinirea scopului educativ şi social al sancţiunii.

Obiective generale: • Dezvoltarea şi implementarea unui model integrat de servicii de asistare

psiho-socială care să răspundă nevoilor persoanelor condamnate la munca în folosul comunităţii şi care să contracareze constrângerile ce limiteazăprocesul de reintegrare socială a acestora;

• Susţinerea şi completarea eforturilor de reintegrare socială, şcolară şiprofesională a beneficiarilor direcţi depuse de instituţiile responsabile cu implementarea alternativelor la detenţie;

• Crearea de oportunităţi familiilor persoanelor care execută munca în folosul comunităţii, de a sprijini reintegrarea socială a membrilor lor prin îmbunătăţirea abilitaţilor de relaţionare în cadrul familiei,de management financiar, rezolvare de probleme, etc;

• Atragerea atenţiei comunităţii locale asupra beneficiilor sociale a muncii în folosul comunităţii şi asupra gradului crescut de integrare socială pe care il presupune executarea unuei astfel de sancţiuni.

• Promovarea unor practici antidiscriminatorii la nivelul comunităţii,în vederea reducerii efectelor stigmatizării şi marginalizării persoanelor condamnate la MFC.

Obiective specifice

• monitorizarea modului de executare a pedepsei de către persoanele condamnate la muncă în folosul comunităţii

• asistarea psihosocială a persoanelor condamnate la muncă în folosul comunităţii pe problemele specifice identificate, în vederea evitării

comportamentului infracţional şi executării pedepsei în conformitate cu sentinţa judecătorească

• sprijinirea acestor persoane în identificarea aptitudinilor şi intereselor profesionale, în găsirea şi menţinerea unui loc de muncă

• integrarea/reintegrarea minorilor şi tinerilor în sistemul de învăţământ • medierea relaţiei cu familia în scopul îmbunătăţirii/menţinerii relaţiei

dintre aceasta şi infractor • implicarea comunităţii în susţinerea şi aplicarea programelor de muncă

în folosul comunităţii Activităţi

1.Evaluarea nevoilor psiho-sociale • preluarea cazului de la SRSS şi stabilirea primului contact cu

persoana respectivă• identificarea nevoilor criminogene şi non-criminogene în

vederea stabilirii unui plan individualizat de servicii • desfăşurarea interviului de evaluare iniţială,• întocmirea planului individualizat de servicii • reevaluare periodică şi revizuirea planului de intervenţii acolo

unde este cazul

2. Orientare vocaţională• interviu pentru identificarea intereselor profesionale • testarea psihologică a aptitudinilor profesionale • compararea rezultatelor obţinute la testare cu profilul

meseriilor • interviu final în scopul comunicării rezultatelor testării şi a

ariilor de competenţe de care dispune infractorul

3. Sprijin în vederea calificării profesionale • identificarea opţiunilor clientului în vederea calificării

profesionale • identificarea instituţiilor şi agenţiilor din comunitate care

oferă servicii de calificare profesională• responsabilizarea clientului în vederea înscrierii şi participării

la programul de calificare profesională• medierea cu AJOFM Cluj şi alte agenţii din comunitate în

vederea includerii clienţilor la cursuri de calificare profesională

4. Consiliere şi mediere în vederea găsirii unui loc de muncă• consiliere în vederea dezvoltării abilitaţilor de căutare activă

şi responsabilă a unui loc de muncă• identificarea locurilor de muncă vacante în acord cu

interesele şi competenţele profesionale ale clientului • mediere cu agenţii economici în vederea angajării • medierea cu AJOFM Cluj în vederea găsirii unui loc de

muncă

5. Menţinerea locului de muncă• participarea infractorului la programul de consiliere în

vederea identificării şi reducerii/eliminării cauzelor care determină instabilitatea profesională

• monitorizarea persoanelor la locul de muncă

6. Reintegrare/ integrare şcolară• identificarea posibilităţilor/opţiunilor reale de

reintegrare/integrare şcolară• sprijin în vederea îmbunătăţirii performanţelor şcolare • medierea în vederea reintegrării/integrării şcolare cu

Inspectoratul Şcolar • monitorizarea minorilor/tinerilor la şcolile la care învaţă

7. Asistarea psiho-socială, juridică şi materială a familiei în vederea facilitării reintegrării sociale a membrilor săi

• vizite la domiciliul familiei în scopul evaluării situaţiei socio-economice şi a relaţiei cu clientul

• întocmirea planului de intervenţie pentru consilierea familiei pe problemele identificate

• consilierea individuală/de grup a familiilor

8. Consiliere individuală• participarea infractorului la programul de consiliere

individuală în funcţie de nevoile identificate

9. Terapie de grup • participare la programe de grup pentru reducerea violenţei,

controlul furiei, schimbării atitudinale şi comportamentale, îmbunătăţirea abilităţilor sociale şi de rezolvare de probleme, dezvoltare morală, etc.

10. Monitorizare la locul unde se prestează munca în folosul comunităţii

• sprijinirea SRSS în identificarea plasamentelor de muncă• identificarea persoanei de contact de la locul unde clientul

desfăşoară MFC în vederea stabilirii complianţei clientului în executarea pedepsei, în condiţiile stabilite de sentinţajudecătorească

• vizite la locul unde desfăşoară munca în folosul comunităţii • stabilirea gradului de complianţă a clientului la executarea

pedepsei în condiţiile stabilite de sentinţa judecătorească şiînştiinţarea SRSS asupra conduitei şi respectării programului de către persoana condamnată

11. Includerea minorilor şi tinerilor în programe de petrecere a timpului liber.

Includerea în programe sportive, turistice, în programe de art-terapie, drama terapie, excursii, tabere, împreună cu tineri şi voluntari din comunitate. Înscriererea beneficiarilor la diferite cluburi şi activităţi sportive, artistice, turistice, oferite de organizaţii din comunitate

12. Acordarea de sprijin material, financiar, adăpost, în situaţii de criză

• plata cheltuielilor de întreţinere • pachete cu alimente, îmbrăcăminte • plata transportului • cazare la cele două centre pentru persoane fără adăpost ale

organizaţiei, pe perioada determinată

13.Prezentarea la nivelul comunităţii a cazurilor de succes

În timp ce consilierea individuală, răspunde unor nevoi emoţionale şi de adaptare la un stil de viaţă pro-social, consilierea de tip cognitiv-comportamental este justificată de necesitatea conştientizării de către beneficiari a gravităţii faptelor comise, consecinţele acestora, precum şi arelaţiei dintre gânduri, sentimente şi comportament şi a faptului că infracţiunea nu apare întâmplător ci este rezultatului propriilor decizii. Programul de grup de orientare şcolară şi profesională răspunde unor nevoi de orientare profesională care să-i ajute pe beneficiarii serviciilor să-şi dezvolte

abilităţi specifice în patru domenii de competenţă: auto-cunoaştere şi auto-acceptare, planificarea traseului profesional, căutarea şi menţinerea unui loc de muncă, rezolvarea de probleme şi luarea de decizii. Acest program are drept scop pregătirea beneficiarilor pentru reintegrarea şcolară şi pe piaţa de muncă,prin sporirea accesului la oportunităţile de muncă şi educare. Testarea psihologică individuală cu bateria de teste BTPAC, vine în completarea acestei activităţi de grup, prin evaluarea profilului aptitudinal individual al beneficiarilor şi compararea acestuia cu profilele aptitudinale ale meseriilor, în vederea orientării profesionale a acestora, prin identificarea meseriilor adecvate profilului lor. Programul de grup destinat dezvoltării morale este o componentă necesarăîn intervenţiile ce vizează modificarea gândirii şi comportamentului de tip infracţional, în măsura în care se conştientizează faptul că dezvoltarea şiconsolidarea sistemului de valori morale este o premisă majoră în achiziţionarea unor comportamente prosociale. Programul de asistare şi consiliere individuală a familiilor persoanelor condamnate la munca în folosul comunităţii este justificată de necesitatea asigurării unui suport prosocial şi afectiv din partea familiei, aspect important pentru eficienţa intervenţiilor psiho-sociale de reabilitare şi includere socială apersoanelor cu comportament infracţional, mai ales minori şi tineri. Se urmăreşte totodată rezolvarea problemelor de natură socială şi economică afamiliei pentru ca aceasta să poată deveni un sprijin real în procesul de integrare în comunitate a membrilor săi. Absolvirea unor cursuri de calificare profesională oferă acestor persoane - în special minori şi tineri -posibilitatea de a se specializa intr-o meserie de interes, şi astfel de a avea şanse mai mari în obţinerea unui loc de muncă. De asemenea, această oportunitate, oferă clienţilor posibilitatea de a învaţă abilităţi utile şi de a se familiariza cu etica şi disciplina muncii respective, pregătindu-se în acest fel pentru angajare şi menţinerea unui loc de munca . Activităţile de identificare a unor plasamente de muncă, precum şi cele de monitorizare a persoanelor care execută munca în folosul comunităţii, vin în întâmpinarea şi completarea eforturilor depuse în aplicarea şi implementarea alternativelor la detenţie, dar şi a celor de reintegrare socială şi supraveghere, desfăşurate de instituţiile responsabile în domeniu. Medierea cu instituţiile din comunitate în vederea accesării diferitelor servicii sociale, medicale, juridice, etc, va facilita implicarea acestora în susţinerea şiimplementarea programnelor de muncă în folosul comunităţii. Sprijinirea financiară şi materială în situaţii de criză, va spori şansele de reabilitare socială a persoanelor cărora se adresează serviciile noastre prin depăşirea acelor situaţii care pot fi obstacole de moment în calea integrării lor sociale.

Programul de petrecere constructivă a timpului liber. Pentru multe persoane cu comportament infracţional, mai ales pentru minori şitineri, umplerea timpului liber cu activităţi constructive şi satisfăcătoare, reprezintă o problemă majoră. Clienţii vor fi ajutaţi să identifice activităţi de petrecere a timpului liber astfel încât alternativele comportamentale non-infracţionale să fie avantajate. Includerea lor în programe sportive, turistice, în programe de art-terapie, drama terapie contribuie la creşterea încrederii în sine, reducerea izolării şi singurătăţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi nu în ultimăinstanţă evitarea situaţiilor şi comportamentelor cu risc infracţional. În sesiunile de consiliere individuală, persoanele asistate vor fi rugaţi să reflecteze şi sădiscute cu consilierul aspecte cum ar fi: Activităţi care îmi fac plăcere, Jurnalul activităţilor mele libere, Sentimentele mele faţă de timpul liber, Locuri periculoase pentru mine, Unde pot afla mai multe despre activităţi de petrecere a timpului liber,etc. Faptul că programele de petrecere a timpului liber se desfăşoară în comunitate şi împreună cu membrii ai comunităţii va contribui la sensibilizarea comunităţii cu privire la persoanele care execută această sancţiune . Metodele şi tehnicile folosite sunt adecvate nevoilor şi particularităţilor psiho-individuale ale persoanelor beneficiare. În elaborarea metodologiei de implementare a activităţilor s-a pornit pe de o parte de la principiile metodologiei şi practicii de tip asistenţă socială, iar pe de altă parte de la specificul metodelor şi tehnicilor utilizate în munca de asistare a persoanelor cu comportament infracţional. Se vor folosi următoarele metode la nivelul persoanelor care execută munca în folosul comunităţii:

• metode de evaluare: interviul structurat, testare psihologică, chestionare pre- şi post test

• metode de consiliere psihologică şi socială individuală: consiliere suportivă, interviul centrat pe problemă, interviul semi-structurat, interviul motivaţional, testare psihologica cu bateria de teste BTPAC, medierea relaţiei cu familia, predare intensivă de cunoştinţe, psihoterapie cognitiv comportamentală, problematizarea, ghidarea şisfătuirea, medierea cu alte instituţii - cu AJOFM şi alte agenţii în vederea înscrierii la cursuri de calificare profesională şi asigurarea unor contracte de muncă; medierea cu diverşi agenţi economici în vederea integrării profesionale a acelor persoane care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, medierea cu diverse instituţii din comunitate în vederea accesului persoanelor asistate la servicii sociale, juridice, medicale, de petrecere a timpului liber, advocacy, etc

• metode de grup: terapia de grup cognitiv comportamentală, terapia dramatică şi educaţională, orientare şcolară şi profesională,chestionare, joc de rol, brainstorming, lucrul în grupuri mici, discuţii în grup, confruntarea, crearea disonanţei cognitive, studii de caz, dileme morale, oferirea de informaţii, expuneri, dezbaterea, experimentare, reflectare, evaluare pre şi post-test, centrarea pe sarcină,monitorizarea, sprijin material, sprijin financiar, oferirea de adăpost temporar, activităţi de implicare în comunitate, excursii/tabere, activităţipractice, activităţi de socializare, etc.

În ceea ce priveşte intervenţiile de la nivelul familiilor, sunt folosite următoarele metode:

• interviul, testarea psihologică, intervenţie în criză, consiliere în vederea dezvoltării competenţelor parentale de creştere, educare şi supraveghere a copiilor, de îmbunătăţire a relaţiilor dintre membrii familiei, vizitele la domiciliu

• consiliere suportivă, vocaţională şi psihoterapie cognitiv-comportamentală şi umanistă

• oferire de informaţii, advocacy, mediere cu alte servicii locale

a) Program de resrtucturare cognitivă,de dezvoltare a abilităţilor sociale şi de rezolvare de probleme

Scop: schimbarea atitudinilor, gândirii şi comportamentului infracţional

Programul integrează trei abordări – restructurare cognitivă (restructurarea atitudinilor, valorilor şi convingerilor antisociale), dezvoltare de abilităţi sociale şi dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor – care îi ajută pe participanţi să înveţe cum să-şi schimbe comportamentul infracţional. Restructurare CognitivăSesiunile de restructurare cognitivă cuprind:

• Sesiuni ce se centrează pe restructurarea/schimbarea cognitivă agândirii infracţionale prin învăţarea participanţilor să recunoască acele procese cognitive care le creează probleme

• Tehnici de identificare, conştientizare a patternurilor de gânduri/ sentimente/atitudini care stau la baza comportamentului infracţional, care implică auto-evaluarea şi auto-corecţia (învăţarea unui model de gândire şi acţiune alternativ), atunci când acestea sunt dezadaptative.

• sprijinirea participanţilor în identificarea unui stil de gândire nou, adaptativ care să reducă riscul de a comite infracţiuni.

• exersarea tuturor paşilor pe care-i presupune schimbarea cognitivă, pe baza unor situaţii personale concrete în care a existat un potenţial risc pentru adoptarea unor comportamente distructive, dezadaptative, care generează şi mai multe probleme. Participanţii îsi înregistreazăgândurile şi sentimentele pe care le-au avut în acele contexte, identifică riscul sau periculozitatea acestor gânduri şi sentimente precum şi stilul de gândire alternativ pe care l-au folosit sau ar fi putut sa-l folosească.

Training pentru îmbunătăţirea abilităţilor sociale Training-ul pentru îmbunătăţirea abilităţilor sociale este integrat în structura programului de grup încă din prima sesiune şi se focalizează explicit pe construirea abilităţilor sociale în paralel cu consolidarea şi întărirea restructurării cognitive. Sesiunile vizează:• exerciţii care au drept scop dezvoltarea empatiei şi preluarea perspectivei celuilalt: îi ajută pe participanţi să identifice, să înţeleagă şi să răspundăsentimentelor celorlalţi. • oferirea de posibilităţi membrilor grupului de a exersa abilităţi de control a furiei într-o manieră care reduce riscul de manifestare negativă a acesteia.

• învăţarea de către participanţi a modalităţilor adaptative de a face faţă acuzaţiilor, indiferent că acestea au un fundament real sau nu. • dezvoltarea abilităţilor de ascultare activă şi comunicare asertivă, etc. Training pentru îmbunătăţirea abilităţilor rezolutive Aceste sesiuni oferă participanţilor instrumente/tehnici pe care le pot folosi efectiv în viaţa lor pentru a-şi rezolva problemele şi a evita crearea altora. În această secţiune a programului, rezolvarea de probleme este concepută astfel încât să integreze abilităţile sociale şi de restructurare cognitivă; conceptele din primele sesiuni continuând să fie exersate şi întărite. Învaţă membrii grupului să recunoască “cercul vicios al conflictului”, un cerc al gândurilor, sentimentelor, convingerilor şi acţiunilor care au tendinţa de a escalada situaţiile problematice. Participanţilor li se prezintă paşii rezolvării de probleme, fiecare dintre aceştia făcând obiectul unei sesiuni, din cele care vor urma. Paşii rezolvării de probleme prezentaţi, sunt: 1) stop şi gândeşte!; 2) descrierea problemei; 3) obţinerea de informaţii; 4) identificarea de alternative şi considerarea consecinţelor; 5) alegerea soluţiei, stabilirea planului, acţiunea; 6) evaluarea rezultatelor. EXEMPLIFICARE Sesiunea 10. Cunoaşterea propriilor sentimente Sumar şi justificare Această sesiune explică şi subliniază abilităţile de cunoaştere a propriei personaliăţi învăţate în ultimele 5 lecţii despre „autoschimbarea cognitivă ”. Mulţi infractori au nevoie de o practică suplimentară pentru identificarea propriilor sentimente. Acest capitol pregăteşte terenul pentru următoarele douăsesiuni referitoare la abilităţile sociale: Înţelegerea sentimentelor celorlalţi şiRăspunsul la sentimentele celorlalţi.Aceste trei sesiuni constituie o scurtă explorare a exerciţiilor de empatie. Concepte şi definiţii Sentimentele sunt emoţii şi senzaţii fiziologice.Trăim diferite sentimente aproape tot timpul dar de cele mai multe ori nu le dăm atenţie. Obiective În urma acestor sesiuni participanţii vor:

1. înţelege importanţa abilităţii sociale numite „cunoaşterea propriilor sentimente”

2. învăţa paşii pentru „cunoaşterea propriilor sentimente”

3. pune în aplicare paşii spre „cunoaşterea propriilor sentimente” în situaţii din viaţa de zi cu zi

Conţinutul sesiunii Activitatea 1: Testarea gândirii şi verificarea temelor Conducătorul de grup trece în revistă tematica sesiunii precedente şi prezintătema sesiunii actuale: • De la ultima noastră întâlnire când am învăţat despre abilităţile sociale, aţi

avut ocazia să observaţi cum gândirea noastră controlează modul în care acţionăm, şi cum să dăm atenţie gândirii noastre scriind rapoarte obiective legate de gândirea noastră. În aceste rapoarte am acordat atenţie în acelaşitimp convingerilor şi sentimentelor noastre.

• Recapitulaţi pe scurt un raport de gânduri folosind procedeul de verificare descris în lecţia 9, subliniind gândurile şi ideile participanţilor, sentimentele lor şi riscurile la care se supun.

• Astăzi vom învăţa despre o abilitatate socială specifică: Cunoaşterea propriilor sentimente. Să ne reamintim pe scurt ultima abilitatate socialăstudiată care a fost în lecţia 4, Oferirea feedback)

Conducătorul de grup va verifica temele de la sesiunea respectivă şi modul în care participanţii la grup s-au descurcat exersând acea abilitatate în afara grupului. Activitatea 2. Prezentarea abilităţii sociale: Cunoaşterea propriilor sentimente. Astăzi vom învăţa una dintre cele doua abilităţi care vă vor ajuta să înţelegeţiatît modul propriu de gândire cît şi al celorlalţi. Tema de săptămâna aceasta este „Cunoaşterea propriilor sentimente”. Ce înseamnă propriile sentimente pentru voi? Activitatea 3. Exemplificarea abilităţii: Cunoaşterea propriilor sentimente Vom avea ocazia să discutăm despre ce înseamnă cunoaşterea propriilor sentimente. Colega mea şi cu mine vă vom prezenta câteva exemple şi paşii specifici în deprinderea acestei aptitudini, „Cunoaşterea propriilor sentimente”. După aceea, vom discuta despre situaţiile în care aţi putea fi nevoiţi sau veţidori să folosiţi această abilitatate în viitorul apropiat. Se împarte Anexa cu abilitatea „cunoaşterea propriilor sentimente”. Se solicităcâte unui participant la grup să citească paşii în ordine.

ANEXA Cunoaşterea propriilor sentimente 1. Daţi-vă seama ce se întâmplă în corpul dvs. şi cum ar putea

acest lucru să vă ajute să înţelegeţi ceea ce simţiţi. 2. Identificaţi ce s-a întâmplat şi ce v-a făcut să simţiţi în acel

mod 3. Spuneţi cum aţi putea numi sentimentul

Se exemplifică abilitatea socială de către conducătorii de grup. Scenariu: Ionel tocmai m-a acuzat că i-am luat ţigara şi vreau sa îl lovesc. Simt o senzaţie vagă, intensă, şi pe care vreau să o identific. Probabil este vorba despre furie. Faţa mea este roşie şi fălcile îmi clănţăne, am crampe în stomac. Cei doi traineri interpretează scenariul, urmând paşii abilitaţii în ordine. ( Toţipaşii sunt paşi de gândire) În timpul jocului de rol se vor identifica toate reacţiile fizice precum: faţa roşie, pumnii strânşi, dinţii încleştaţi (orice reacţie fizică ce poate fi asociată furiei). Se repetă de asemenea motivul care a produs acea stare – emoţia de la pasul 2 = acuzat pe nedrept Activitatea 4. Discutarea exemplului Se solicită participanţilor să identifice/descrie situaţii în care pot să foloseascăaceastă abilitatate . După ce fiecare participant a descris o situaţie în care ar putea folosi aceastăabilitatate , rugaţi un participant voluntar să facă un joc de rol. Amintiţigrupului că fiecare persoană din grup va avea ocazia să exerseze abilitatea. Activitatea 5. Participanţii exersează abilitatea prin joc de rol Întrebări pentru participanţi :„Unde te-ai putea afla când vei încerca să identifici ce ai simţit legat de aceastăsituaţie? Cum este mobilată încăperea? Unde te afli, stai jos sau eşti în picioare? „ Unul dintre conducătorii grupului va avea rol principal şi va alege un co-actor voluntar (cineva care să îi amintească actorului principal de persoana cu care abilitatea va fi folosită într-o situaţie reală). Instrucţiuni pentru jocul de rol Actorul principal: va încerca să respecte paşii aptitudinii cât mai de bine. Co-actorul;: va încerca să joace rolul lui……cât mai bine. Va spune şi va face ceea ce crede că ….. ar face când ………. respectă paşii. Grupul de participanţi: Vor urmări cât de bine interpretează , pentru că apoi vor discuta pe baza acestor observaţii.

Un membru la grupului va urmări primul pas şi va observa cât de bine ……….. intră în pielea personajului şi cum face legătura între reacţiile fizice care l-au ajutat sa îsi dea seama despre ce sentimente este vorba. Un al membru al grupului va urmări pasul 2 şi va observa dacă …………… îşidă seama ce s-a întâmplat şi ce l-a făcut să se simtă într-un anume fel. Va fi atent dacă îşi pune mâna la cap, deoarece este un „pas de gândire”. Un al treilea participant va observa pasul 3, ca să vezi dacă …… a identificat sentimentul. Daţi fiecărui participant şansa să analizeze un pas. Începeţi jocul de rol, asigurându-vă că actorul principal respectă paşii abilităţii întocmai. Dacă nu o face, opriţi jocul de rol, daţi din nou instrucţiunile şi începeţi din nou. Activitatea 6. Feedback la jocul de rol Către co-actor: cum te-ai simţit în timp ce ai interpretat rolul tău? Cine a urmărit pasul 1? Cât de bine a făcut acest lucru? După ce jocul de rol este gata (nu mai mult de 3-5 minute), invitaţi grupul să răspundă. Cine a avut pasul 2? Ne poţi spune cât de bine s-a descurcat? Şi-a dus mâna la cap în timp ce decidea ce s-a întâmplat şi ce l-a făcut să simtă ceea ce a simţit? Cereţicomentarii cât mai pozitive. Scopul este să decideţi dacă jocul de rol a respectat paşii abilităţii, şi nu cât de bine el/ea a interpretat. Cine a avut pasul 3? A stabilit cum ar putea numi sentimentele trăite? Activitatea 7. Tema Până la următoarea întâlnire rugaţi participanţii la grup să pună în practică ceea ce au învăţat: Aveţi aici o foaie cu tema de acasă. Toţi vom completa prima parte aici , şi individual pînă la întîlnirea următoare, veţi completa a doua parte, după ce aţi exersat abilitatea în situaţia pe care aţi descris-o. Distribuiţi foaia cu tema. Completaţi prima parte acum (1 şi 2). Amintiţi-le săcompleteze ultima parte (1-7), după ce au exersat abilitatea Activitatea 8. Repetaţi activităţile 5, 6 şi 7 cu fiecare participant Acum cine vrea să urmeze? ………dacă îmi amintesc bine, situaţia ta era………Continuaţi jocurile de rol, folosind aceleaşi proceduri ca cele subliniate mai sus, până când fiecare a avut ocazia să exerseze paşii abilităţii. Activitate 9. Rezumat Data viitoare când ne întâlnim, vom avea ocazia să verificăm temele şi săvedem cât de bine aţi reuşit să exersaţi abilitatea de săptămâna aceasta: cunoaşterea propriilor sentimente. Data viitoare vom învaţa despre o abilitatate nouă.

b) Program de consiliere vocaţionalăScop: achiziţionarea de cunoştinţe şi abilităţi necesare realizării unui management eficient în alegerea meseriei, căutarea şi menţinerea unui loc de muncă.Programul vizează educarea participanţilor în vederea explorării a cinci domenii de competenţă: cunoştinţe despre propria persoană, informaţii ocupaţionale, evaluarea alternativelor, luarea deciziei şi implicarea activă în căutarea locului de muncă, domenii care s-au dovedit a fi esenţiale pentru decizia în alegerea adecvată a unei meserii. Sesiunile au drept scop:

• Identificarea şi conştientizarea caracteristicilor personale relevante pentru practicarea unei meserii (interese, valori, caracteristici de personalitate, aptitudini şi deprinderi)

• Analiza adecvării dintre profilul aptitudinal personal cu profilul aptitudinal al meseriei

• Înţelegerea necesităţii şi importanţei unei atitudini pozitive faţă de muncă

• Discutarea avantajelor şi dezavantajelor diverselor meserii • Învaţarea de abilităţi de explorare a posibilităţilor de muncă• Prezentarea etapelor procesului de luare a deciziei în alegerea meseriei • Relaţia dintre interese şi competenţe personale în alegerea meseriei • Dezvoltarea abilităţilor de căutare activă a unui loc de muncă• Identificarea factorilor relaţionaţi cu meseria care afectează capacitatea

de menţinere a locului de muncă• Identificarea factorilor personali care afectează capacitatea de menţinere

a locului de muncă.

ANEXE

Fişa de lucru:”Ce doresc de la un loc de muncă”

Scopul acestei fişe de lucru este de a te ajuta să-ţi clarifici sentimentele şiaşteptările tale faţă de locul de muncă ( angajarea în muncă). Bifează te rog, afirmaţiile care corespund sentimentelor tale.

UN LOC DE MUNCĂ POATE OFERI: 1. Şansa de a folosi deprinderile şi capacităţile personale 2. Varietate 3. Independenţă 4. Prietenii noi 5. Posibilităţi de a-i ajuta pe alţii 6. Ajutor de la colegii de muncă7. Statut personal 8. Identitate personală9. Respectul celorlalţi oameni 10. Respect de sine 11. Şansa de a învăţa lucruri noi 12. Concedii plătite 13. Bani 14. Sentimentul unui scop 15. Sentimentul de a fi folositor/util. 16. Sentimentul împlinirii

Fişa de lucru: “De ce sunt şomer”

Completează în dreptul fiecărei afirmaţii cu”adevărat” sau “fals”, după cum consideri tu; după completare vei putea identifica împreună cu consilierul tăuobstacolele care ţi-au menţinut statutul de şomer/ care au stat în calea ocupării unui loc de muncă.

1. Am renunţat la a-mi căuta loc de muncă2. Nu îmi caut de lucru în mod organizat 3. Nu am suficiente deprinderi de muncă4. Cazierul meu m-a împiedicat să-mi găsesc un loc de muncă5. Cazierul m-a făcut să-mi pierd locul de muncă

6. Nu există locuri de muncă adevărate în zona mea 7. Niciodată nu am fost bun la interviu 8. Am dificultăţi în folosirea telefonului 9. Am dificultăţi cu întocmirea CV-ului 10. Soţia(soţul) are nevoie de mine acasă11. Nici unul dintre prietenii mei nu are loc de muncă12. Îmi place libertatea de a nu avea un loc de muncă

Lista de Verificare a Problemelor

Nume………………………………………. Data………….. Instrucţiuni Ceea ce urmează este o listă de probleme cu care oamenii se confruntă uneori - probleme legate de muncă , bani , sănătate , familie , etc Citeşte lista următoare încet şi cu aţentie. Pentru fiecare problemă există trei numere 1,2,3 care corespund în ordine crescătoare următoarelor variante : “problema gravă” , “problemă” , şi “nu este o problemă”.Pentru fiecare enunţ, alege răspunsul care ţi se potriveşte cel mai bine , bifând numărul corespunzător. EXEMPLE 1. Nu mi-a placut nici un loc de muncă pe care l-am avut 3 2. Nu mă descurc la un loc de muncă 23. Nu ştiu ce să fac pentru a obţine un loc de muncă 1

Pentru persoana din acest exemplu faptul că nu i-a plăcut nici unul din locurile de muncă avute nu reprezintă o problemă, în timp ce a se descurca la locurile de muncă avute este o problemă , iar a şti cum să obţină un loc de muncă este o problemă gravă.Scopul acestui chestionar este de a te face capabil să identifici problemele tale , identificare pe baza căreia, după discuţii cu consilierul tău, vei putea să-ţistabileşti un plan de acţiune pentru viitor.Deci , te rog să bifezi varianta aleasăpentru fiecare enunţ iar atunci când ajungi la sfîrşit , dacă există alte probleme care nu sunt pe listă, scrie-le la sfârşitul chestionarului. Mulţumesc.

MUNCA 1. Nu mi-a plăcut nici un loc de muncă pe care l-am avut 1 2 3 2. Nu mă descurc într-un loc de muncă 1 2 33. Nu ştiu cum să fac ca să obţin un loc de muncă 1 2 34. Nu pot să obţin locul de muncă pe care îl doresc 1 2 3 5. Nu ştiu ce fel de loc de muncă (meserie) mi-ar plăcea cel mai mult 1 2 3 6. Nu mă înţeleg bine cu oamenii cu care lucrez 1 2 3 7. Nu-mi place să mi se spună ce să fac la locul de muncă 1 2 38. Prietenii mei au loc de muncămai bun decât mine 1 2 3 9. Niciodată n-am fost apreciat pentru munca pe care am depus-o 1 2 3 10. Găsesc munca mea drept dificilă 1 2 311. Niciodată nu am fost recompensat pe măsura muncii pe care am depus-o 1 2 3 12. Este dificil să ajung la locul de muncă la timp 1 2 3 13. Locul de muncă este prea uşor şi plictisitor 1 2 3 14. Nu vreau să lucrez 1 2 3 15. Cei mai mulţi dintre prietenii mei nu lucrează 1 2 316. Părinţilor mei nu le place munca pe care o fac 1 2 3 17. Am nevoie de mai multă educaţie şi pregătire 1 2 3 18. Mi-e teamă să nu-mi pierd locul de muncă 1 2 319. Mi-e teamă să nu devin şomer în viitor 1 2 3

BANI 1. Nu prea înţeleg aspectele legate de bani 1 2 3 2. Nu am suficienţi bani 1 2 3 3. Niciodată nu am avut suficienţi bani 1 2 3 4. Nu ştiu cum să obţin bani suficienţi 1 2 35. Am datorii 1 2 3 6. Nu ştiu cum aş putea să câştig mai mulţi bani decât câştig acum 1 2 3 7. Oamenii pe care îi cunosc pot să câştige mai mulţi bani decât mine 1 2 3 8. Nu ştiu cum să-mi administrez banii 1 2 3 9. Este dificil pentru mine să economisesc bani 1 2 3 10. Trebuie să lucrez peste programul normal

pentru a avea suficienţi bani 1 2 3 11. Nu-mi place să fiu dependent de alţioameni în privinţa banilor 1 2 3 12. Banii sunt foarte importanţi pentru mine 1 2 3 13. Sunt îngrijorat de bani în ceea ce priveşte viitorul 1 2 3 14. Nu am suficienţi bani pentru a mânca adecvat 1 2 3 15. Nu am suficienţi bani pentru a mă distra 1 2 3 16. Nu am suficienţi bani pentru a-mi întreţine familia 1 2 3

Exerciţiu: Studiază Clasificarea Ocupaţiilor din România C.O.R.) şi identificăpentru fiecare dintre ele: domeniul în care sunt încadrate, deprinderile necesare, nivelul educaţional cerut. Discută ceea ce nu înţelegi cu consilierul tău. Vei afla astfel o mulţime de lucruri despre ocupaţiile care se aseamănă ( ocupaţii relaţionate ) şi despre deprinderile care pot fi necesare în mai multe activităţi(deprinderi transferabile) Fişă de lucru: Aveţi listate mai jos calităţile pe care angajatorii le apreciază la un angajat. Bifaţi în dreptul calităţii pe care consideraţi că o aveţi; vă va ajuta să vă evaluaţi capacitatea de a putea ocupa şi menţine un loc de muncă din perspectiva calităţilor pe care le deţineţi. Ierarhizaţi primele cinci pe care le consideraţi mai importante.Adăugaţi altele, dacă credeţi că lista este incompletă

• Adaptare la schimbare • Iniţiative în realizarea sarcinilor • Calm • Fermitate în apărarea principiilor • Loialitate • Sinceritate • Toleranţă • Spirit de observaţie • Capacitate de a-şi planifica singur munca • Exprimare clară• Bună dispoziţie • Entuziasm în muncă• Capacitate de a dobândi cu uşurinţă deprinderi noi • Respect faţă de colegi • Discreţie • Eficienţă în realizarea sarcinilor de muncă

• Onestitate • Adaptabilitate la munca de echipa • Responsabilitate pentru munca realizată• Capacitate de decizie • Conştiinciozitate

Fişă de lucru: Lista abilităţilor. Această listă te va ajuta să-ţi identifici abilităţile; bifează –le pe cele care-ţi corespund şi adaugă ce mai consideri că este necesar: A. abilităţi practice B. abilităţi de gândire 1. pot confecţiona lucruri 1.pot rezolva

probleme 2. pot face reparaţii simple la instalaţii 2.pot folosi

calculatorul 3. pot sa gătesc 3.pot să lucrez cu cifre 4. mă pricep la grădinărit 4.pot să iau decizii uşor 5. pot să decorez 5.înţeleg cărţile pe care le

citesc 6. pot face reparaţii simple la radio şi Tv 6.pot să-mi organizez

munca 7. pot schimba o anvelopă sau uleiul la motor 7.ştiu cum să obţin

informaţii 8. pot lucra cu maşina de găurit, polizorul 8.am imaginaţie 9. pot lucra cu maşina de cusut 9.pot face un program pe

calculator 10. pot repara mobila 10.pot utiliza un program de contabilitate 11……… 11……………………….. 12…………… 12……………………

C.abilităţi sociale D.abilităţi de petrecere a timpului liber

1. îi pot învăţa cu uşurinţă pe copii 1.fac sport 2. am simţul umorului 2. am hobby-uri 3. pot să creez relaţii 3. colind librăriile 4. pot să ajut oamenii cu probleme 4. ştiu să dansez 5. pot sa întreţin o conversaţie 5. îmi place să citesc 6. mă înţeleg bine cu persoanele dificile 6. cânt la un instrument

muzical 7. pot să ascult punctele de vedere ale altora 7. mă duc des la concerte 8. pot să dau/să primesc afecţiune 8. mi-ar place să joc într-

o piesă de teatru 9. pot conduce o discuţie de grup 9. pot face o pictură,

acuarelă, sculptură10. îi pot învăţa cu uşurinţă pe adulţi 11. pot scrie povestiri sau

poezii 11………………………… 12……………………… 13……………………………. Există abilităţi pe care ai dori să le ai? dacă da, care? Marchează-le cu un X

Fişă de lucru:

Cele cinci puncte tari ale mele Cinci lucruri pe care le-am făcut bine

1. 1. 2. 2 3. 3. 4. 4. 5. 5.

Sesiune de lucru : Stima de sine a. Definirea relaţiilor formale şi a celor informale (exemple),| evidenţierea

diferenţelor dintre cele două relaţii b. B. Joc de rol: “şef-angajat“ , evidenţierea relaţiilor formale

PREGĂTIRE PENTRU INTERVIU – sesiune de lucru 1. PREZENTAREA MEDIATORILOR - NUME, EXPERIENŢĂ ♦ PREZENTAREA MEMBRILOR - NUME SITUAŢIA PREZENTĂ,

SCURT TRASEU PROFESIONAL-LICEU FACULTATE, LOC DE MUNCĂ; CE VREAU SĂ FAC ÎN VIITOR

♦ FIXAREA SCOPURILOR ÎNTÂLNIRII ♦ TRECEREA OBIECTIVELOR PE LISTA- DISCUTAREA LOR 2. EXERCIŢII DE CUNOAŞTERE A MEMBRILOR ♦ SITUAŢIE PROFESIONALĂ♦ CUM MI-AM CĂUTAT UN LOC DE MUNCĂ♦ CE LOC DE MUNCĂ ÎMI CAUT, DE CE? ♦ CE AŞ SPUNE DESPRE MINE LA UN INTERVIU? 3. Chestionar. Răspunsul la următoarele întrebări te va ajuta să-ţi clarifici unele nelămuriri legate de interviul de angajare. ♦ CE AŞTEPTAŢI DE LA ACEASTĂ ÎNTÂLNIRE? ♦ CE ESTE UN INTERVIU? ♦ CARE CREZI CĂ ESTE ROLUL UNUI INTERVIU? ♦ CINE CREZI CĂ SUNT CEI CARE VĂ PUN ÎNTREBĂRI ? ♦ CE CREZI CĂ URMĂRESC INTERVIEVATORII LA CANDIDAŢI? Fişă de lucru: Analiza slujbei pe care doresc să o am Următoarele lucruri te vor ajuta să –ţi analizezi opţiunea pentru slujbă din mai multe puncte de vedere.Încearcă să răspunzi cât mai detaliat, pentru ca analiza să fie cât mai reală. În funcţie de numărul răspunsurilor afirmative munca/slujba: îţi place; îţi place puţin; ţi-e indiferentă; nu-ţi place; nu-ţi place deloc Slujba /ocupaţia…… ……………………………………………. 1. Cunoştinţe necesare 2. Abilităţi necesare. 3. Sarcini şi atribuţii de muncă

4. Deţii cunoştinţele şi abilităţile necesare?

5. Este munca dificilă sau imposibil de realizat pentru tine? De ce? 6. Îţi aduce munca veniturile de care ai nevoie? 7. Îţi aduce statutul social pe care-l doreşti? 8. Îţi convine programul de lucru? 9. Îţi oferă siguranţa de care ai nevoie? 10. Îţi oferă independenţă?

11. Îţi aduce stilul de viaţă dorit? 12. Îţi oferă timp pentru familie şi pentru activităţi de timp liber? 13. Îţi oferă posibilitatea de a fi recunoscut şi valorizat ca individ? 14. Este munca suficient de antrenantă?

15. Alte aspecte importante pentru tine……………

c) Program de dezvoltare morală

Scop: dezvoltarea raţionamentului moral şi a responsabilităţii pentru propriul comportament Programul are la bază teoria dezvoltării morale a lui Kolberg şi urmăreşte dezvoltarea componentei cognitive a participanţilor prin internalizarea valorilor morale în funcţie de stadiul moral al fiecăruia. Trecerea de la un stadiu moral la altul se realizează prin intermediul creării unui conflict/disonantă la nivel cognitiv care determină confruntarea propriilor valori şi judecăţi morale cu altele, ce aparţin unui stadiu moral superior. Sesiunile vizează:

• Explicarea etapelor în dezvoltarea morală• Evaluarea stadiului moral iniţial al participanţilor • Analiza diferitelor stadii morale • Prezentarea unor studii de caz, care conţin dileme morale • Internalizarea valorilor morale (cinste, cooperare, prietenie, iubire, etc.) • Exersarea unor comportamente corespunzătoare diferitelor stadii morale

pe baza unor situaţii concrete • Analiza diferenţelor dintre comportamentele iresponsabile şi

responsabile din perspectiva valorilor implicate, etc.