PrintesaPrintesa este, n general, personajul feminin cel mai bine conturat al basmului, att n calitate de protagonistiI, ct si de scop al cautarilor eroului.Faptul ca n basme e vorba tocmai de o Printesa subliniaza simbolic marea valoare care se doreste a fi atribuita acestei figuri si nicidecum nu intra n joc conotatii socio-economice.n mituri si n legende, fiica regelui este cea care trebuiesacrificata Monstrului pentru a-l mblnzi, spre folosul ntregului popor. Fiica regelui este cea care, ndragostita de erou,i nlesneste fulga. Fiica regelui gaseste, ducndu-se la ru, un cos plutind pe ape n care se afla un nou-nascut mitic.n basmele cu protagonist feminin, daca nu e nascuta printesa, fata tinde sa devina printesa la sfrsitul povestii. E si aceasta o indicatie simbolica a valorii parcursului ncheiat, nu e nicidecum vorba de dobndirea unui statut social nalt.

Parcursul clasic pe care l strabat eroinele basmului:Daca e vorba fete, fie ele odrasle de imparat sau de tarani extrem de saraci, povestea porneste de la o situatie initiala n care protagonista este abandonata, rapita sau vanduta, se rataceste n padure sau este chinuita de rnastera si surorilevitrege. Naratiunea inaiteaza, prin mii de peripetii, ajunge la o casa care i ofera siguranta, unde sa creasca, daca e ncao copila (Scufita Rosie sau Gretel) sau se casatoreste dacae mai mare (Cenusareasa sau Alba ca Zapada).Vedem ca sunt abordate aici teme mari: tema realiconditiilorindispensabile cresterii, de la o sitlla'tieinitiala si cea a compl~ta,riipropri1)J.liiparcurs dedezvoltare, obstacolele care l pna~lagerea unei inte~~r~lria aspectelor temjninereprezentata de "nunta".Printesa este, n general, personajul feminin cel mai bineconturat al basmului, att n calitate de protagonistiI, ct si descop al cautarilor eroului.Faptul ca n basme e vorba tocmai de o Printesa subliniazasimbolic marea valoare care se doreste a fi atribuita acesteifiguri si nicidecum nu intra n joc conotatii socio-economice.n mituri si n legende, fiica regelui este cea care trebuiesacrificata Monstrului pentru a-l mblnzi, spre folosul ntreguluipopor. Fiica regelui este cea care, ndrs,gostita de erou,i nlesneste ftlga. Fiica regelui gaseste, ducndu-se la ru, uncos plutind pe ape n care se atls. un nou-nascut mitic.n basmele cu protagonist feminin, dacfi nu e nascuta printesa,fata tinde sa devina prin'~esa la sfrsituJ povestii. E siaceasta o indicatie simbolica a valorii parcursului ncheiat, nue nicidecum vorba de dobndirea unui statut social nalt.Sa examinam la modul general parcursul clasic pe care lstrabat eroinele basmului.Daca e vorba fete, fie ele odrasle de l[lp~ira.tsau de taraniextrem de saraci, povestea porneste de la o situatie initiala ncare protagonista este abandonata, rapita sau v3,nduta, serataceste n padure sau este chinuita de rn:lst:era si surorilevitrege. N:lrcltil1nl~anainteazi~i,prin mii de peripe"\ii, ajunge lao casa care i ofera siguranta, unde sa creste, daca e ncao Rosie sau Gretel) sau se cas2rtm"estecudaca"e mai mare (Cenusareas3,Vedem ca sunt abordate aici teme mari: tema realiconditiilorindispensabile cresterii, de la o sitlla'tieinitiala si cea a compl~ta,riipropri1)J.liiparcurs dePERSONAJELE 8ASMELOR I if,1Protagonista copila este maltratata cu precadere de mamasi de surorile vitrege. Am vazut mai nainte care e sensul deplasariiperceptiei mamei rele asupra masterei. Un proces analogintervine si in cazt11surorilor vitrege. Conflictualitatea fraternasuscita profunde sentimente de gelozie, invidie si ostilitate. Niciaceste sentimente nu se reprezinta n basme ca ndreptate contrafratilor "buni", ci contra 'L'lOralterego negativi ai acestora, fratiivitregi, copiii mamei vitrege, care fac parte si ei din acelasilant de proiectii.Protagonista basmului prezinta tendinta a ntrupa toatecalitatile pozitive, calitatile care sunt apreciate n mod obisnuitn mediul de viata al copilului real: harnicia, disponibilitatea,generozitate a, blndetea, frumusetea etc. Tendintele pe caremediul de viata le descurajeaza sunt proiectate asupra "celeilalte",asupra surorii vitrege, care e lenesa, egoista, tiranica sidelasatoare.Orice fetita ntmpina greutati sa accepte constient drepttendinte proplii acele tendinte care ar califica-o drept "rea" nochii celor din jurul ei. Nu se poate autopercepe ca "rea" faraa se expune unei angoase intolerabile. Si atunci se va dedublan basme pe ea nsasi n "fetita buna" si "fetita rea", Cenusareasasi surorile ei vitrege, fiecare umbra a celeilalte, fatete desprinsedin unitatea subiectului real.Competitivitatea feminina se transforma de-a lungul anilorsi se ndreapta, contra rivalelOl~ n cautarea unui partener. nbasme se ntmpla adesea ca sora vitrega, ajutata de Masteracea rea, sa ncerce s-o nlocuiasca pe protagonista n momentulCas9.toriei cu Plinrul. Si aici, n ncercarea de a proteja solidaritateafeminina real2c,amenintata de dezagregare, competitiaeste reprezentata n basme ca pusa n practica contrafiguri.n lumea basmelor, personajele "rele" sunt foarte bine conturatesi nu exercits, o functie de care sa depindi'i sfrsitul fericit,nsa ele nu dispar Slrlgllre sau din ntmplare si nici nu suntvreodata absente. "RiIul" si durerea nu apar negate, dimpotriva485 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEchiar, personajele rele si suferin'ele joaca un rol esential ntesatura povestii si nu pot lipsi: dac:?,n-ar fi, n-ar exista nicibasmul. Basmul este ntregul parcurs imaginar de-a lungulcaruia protagonistoJ le nfrunta si le depa.seste. Partea negativaa individului e bine reprezentata, cu toate caracteristicile si cutoate sentimentele care tin de ea, nu de catre erou sau de catreeroina, ci de antagonistul acestora. Procesul pe care basmul lsondeaza este unul de depasire, nu de cenzurare sau de negarea partilor de umbra.Unitate a complexa si contradictorie a individului real, culaturile sale luminoase si cu cele cu calits,tile si cuslabiciunile sale, este reprezentata de unitatea tuturor personajelorbasmuh:J.i,nu numai de figura protagonistului. ansamblulsa.u,basmul descrie un echilibru oscilant, n miscare, careconfera protagonisfuJui eroic functi8. de forta motrice, nsainclude, prin definitie, ca element constit!Jtiv, si simbolic.a tema, clasica a parcursului protagonistei Printese este alegereasotului. Pentru a opera aceasta alegere Printesa i supunede multe ori pe adoratorii nepofti'ti la o lunga serie de ncercarict se poate de grele. Sensul acestor actiuni este de a masurapotentialitatile "masculine" ale viiitorului sot. Asemenea procesede selectie a masculului care este mai putemic, deci maiapt de reproducere, au loc si n lumea animala, vezi luptelecerbilor pentru mperechere. Printesa, care ncameaza simbolicpolaritatea feminina receptiva, are nevoie, pentru a fi completa,de ntlnirea cu polaritatea masculina activ:?"Tocmai soliditateaacestei polarita'ti e pusa la ncercare conditiile stipulate nfaza prematrimoniala: i Secer curaj, hc,tarJ~e, capacitate de miscare,combativitate, elan, entuziasm.Printesa asteapta n liniste. Nu actioneaza direct, ciasteapta ca masculinul sa se manifeste, n toata puterea lui, mainainte de a-si da acordul la nuntii.Uneori basmul o prezinta. adom1.ita sau in stare de moarteaparenta. Printul e cel care trebuie sa actioneze, sa lupte si sa depaPERSONAJELEBASMELOR / 419seasca obstacole a o elibera. Printul se lupta, Printesa lasteapta: este o reprezentare strict simbolica, emblematica pentrucaracteristicile specifice celor doui'ipolaritati de energie.Recurenta. este n basme si tema Printesei prizoniere: prizonieraa vrajitoarei sau a vrajitorului.Vrajitoarea din basme reprezinta, cum am vazut mai nainte,potentialitatea feminin matern distructiv. Prizoniera aVrajitoarei, printesa este captiva fascinatiei materne, nu reusestesa iasa din limilele unui feminin care o identifica, nsa onglobeaza comtJlet, rnpiedicndu-i ntlnire a cu masculinul.Cta vreme va ramne in puterea Vrajitoarei, Printesa nu vaputea avea o existenta a sa autonoma.n termenii aceasta imagine descrie situatia uneifete strivite n asa ma,suriO, de autoritatea materna, nct ajungesa fie inhibata interior dnd e vorba sa~si caute un partener.Aceleasi lucruri, nsa cu semn schimbat, se pot spune desprePri.ntesa prizoniera a Vrajitorului. n cazul acesta ceea ce mpiedicantJnirea cu partenerul este fascinatia tatalui. Tatal Vrajitor,putere superioara, pe ct de fascinanta pe att deucigatoare, doreste s~o lege de el pe Printesa. Nu are intentiimatrimoniale explicite, chiar daca n basme convietuieste demuite ori cu prizoniera sa, ntr-o situatie care nu se deosebesteformal de cea conjugala.Uneori apare n basme chiar si Diavolul n aceasta postura".Fata este cedata. Diavolului ndata ce ajunge la pubertate, nvirtututea unor ntelegeri mai vechi, pe care tatal le-a ncheiat,de multe ori cu un necunoscut. Iar ea se adapteaza de buna voieacestei convietuiri, ng1-ijind de casa si dereticnd ca o sotieharnica. Dar cei doi nu traiesc "fericiti pna la adnci batrneti".Cuplul Printes8.-Diavol nu este ncheierea cu bine a unuibasm, nu este obiectivul de atins. ntr-adevar, fata nu face dectsa caute prilej de a pleca, de a se ntoarce acasa, pentru a-sirelua procesul de dezvoltare n01: