Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

BISERICA $I DREPTUL

3. PrinciPiileDreptului Canonic Ortodox

Edigie coordonati de

Pr. Conf,, Univ. Dr.Irimie Marga

Apare cu binecuvAntarea

ips or. LAURENTIU STREZAArhiepiscopul Sibiului gi Mitropolitul Ardealului

Editura AndreianaSibiu - 2012

Cuprins

Despre principiile canonice fundamentaleale Ortodoxiei........... 5

Despre sinodalitate. Actualitatea problemei ........... 24

Despre autocefalie 41

Despre autonomia bisericeascl 98

Obirgia autocefaliei gi autonomiei ............. ............ 132

Autocefalia gi autonomia in Ortodoxie.......... ........ 194

Autocefalia gi autonomia in Biserica Ortodoxi ...... 266

Sprijinirea luptei de independenEi a poporuluiromin prin lupta Bisericii pentru autocefalie ......... 291

Har gi jurisdicEie.. ................ 308

Cuprins.... ..........351

Despre principiile canonicefundamentale ale Ortodoxiei

Deja de mulri vreme se aduc impotriva Bisericii Or-todoxe dezaproblri pi acuze in ceea ce privegte pozitiaperseverenri a acesteia in plstrarea unor strivechi rindu-ieli gi forme (aspecte), care consrituie, chipurile, obsta-cole in calea reinnoirii gi, in general, a progresului vieEiiumane, gi a dezvoltirii viegii religioase.

Desigur, considerlm superficiali. referirea doar la as-pectele exterioare conventionale ale viegii bisericepti, dez-aprobirile gi acuzele la care se face referire vor fi imposibilde susginut. in fond insl, ele nu se adreseazi impotrivaconginutului esential al Ortodoxiei, care se cuprinde inadevirul credingei gi in principiile generale de organizaregi funcgionare ale acesreia.

Prin urmare, am considerat de bun augur ca, cu oca-zia ceremoniei oficiale de astizi, si intreprindem o scurriinvestigare a principiilor canonice fundamentale ale Bi-sericii Ortodoxe, nu ca justificare impotriva acuzatori-lor, ci, in mod deosebit, penrru a clarifica din punct devedere canonic, atet car esre cu purinli, viata BisericiiOrtodoxe celor indignagi, care lovesc in aceste principii,gi mai ales in perseverenra cu care se pistreazi pi se apirlelementele fundamentale ale esentei acesteia.

in general, principiil. ."rrorri.. fundamentale ale

Ortodoxiei se cuprind: pe de o parre, in charta constiru-

6 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

gionall universali a Bisericii, care consti in colecEia Sfin-telor Canoane, pe de alti parte, in practica indelungati gi

constanti a vietii bisericegti, deveniti obicei al dreptuluicanonic. Unele dintre aceste principii au conlinut sau

fundament dogmatic, iar nu numai fundament juridicsau canonic. Astfel, pebazaconlinutului putem sI le im-pirgim pe acestea in doul categorii.

in prima categorie sunt cuprinse principiile canonice

fundamentale cu continut sau fundament dogmatic:

l. principiul eclesiologic-institugional,

2. principiul organic sau constitugional bisericesc,

3. principiul ecumenicitigii,4. principiul ierarhic,

5. principiul sinodal,6. principiul iconomiei,

7. principiul autonomiei externe gi

8. principiul loialiti;ii fall de stat.

in a doua categorie sunt cuprinse urmitoarele prin-cipii canonice fundamentale cu fundament iuridic sau

canonic:l. principiul autocefaliei,

2. principiul autonomiei interne,

3. principiul nomocanonic gi

4. principiul teritorial.Principiile primei categorii sunt exprimlri juridice 9i

canonice ale adevirurilor dogmatice, invilituri de clpi'tii ale Bisericii, care se aplici la organizarea comunitaria viegii cregtine. Aceste apliciri se manifesti in relagiile

concrete de viagl, in invilitura despre fiinEa Bisericii, inmodul de articulare gi lucrare a Bisericii, in modul prin

care se face viditi autenticitatea Bisericii, in modul prin

Principiile Dreptului Canonic Ortodox

care se exerciti puterea bisericeasci, cit gi prin modul incare se comporti Biserica faEi de celelalte forme de or-ganizarc ale viegii umane pi in mod deosebit fagi de stat.

Principiile canonice cu fond juridic ai canonic con-stituie exprimlri ale modului prin care Biserica a rinduitgi a organizat, in prevederi generale, structurile cele maipotrivite ale acesteia, prin care gi-a reglementat legitu-rile dintre marile centre teritoriale ale acesteia, ca efect

al relagiilor vremii, pi mai apoi al legiturilor acesteia cuprincipalii factori externi, cu care intri in contact via;aadministrativl a Bisericii gi, firegte, cu granitele statalepi legile.

Desigur ci la aceste principii, precum cele mai sus

mentionate, se pot adiuga pi altele, iar sistematizareaacestora e posibil si se faci gi in alt mod. Totugi analizagi cercetarea ami.nungiti a celor mai importante princi-pii canonice ale Ortodoxiei le va aduce in mod necesar

intr-o clasificare asemS.nitoare acestora, ftcuti dupi pon-derea conginutului, dupi sfera aplicirii acestora gi dupiethosul ortodox pe care il exprimi.

Principiile amintite au devenit atit de cunoscute, in-cAt gi numai enumerarea acestora este in misuri si stir-neasci suficiente cunogtinte, care le vor face pe acestea

inteligibile tuturor slujitorilor gi celor ce se ostenesc insinul Bisericii Ortodoxe. De aceea, consider ftri sens o

analizi aminungitl a acestora. Dimpotrivi, voi incerca sisubliniez tot ceea ce este mai caracteristic gi mai esengi-

al in conceplia canonici a Ortodoxiei gi in perseverenla

acesteia in manifestarea ei tradigionali.in primul rind, aga-zisul principiu eclesiologic-insti-

tulional.

Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

Prin acest principiu fundamental Ortodoxia a inleles

gi continui si ingeleagi adevirul revelat ci Biserica a fost

intemeiati pi inzestrati, ca gi comunitate vilzutl, cu toate

mijloacele pentru realizareasfingeniei gi a lucririi mAntui-

toare a ei. Lucrarea ei, apadar, se desfrgoari in spaEiul vizutal comunitigilor locale gi in spagiul eclesiologic al intregiilumi. Aceste doui aspecte se prezinti ca doi poli ai lucri-rii mintuitoare a Bisericii. Manifestarea acestor aspecte

in desfrgurarea lucririi Bisericii depinde atAt de natura gi

lucrarea harului dumnezeiesc, cu care este inzestrati Bi-

serica, cit gi de natura pi modul lucririi oamenilor, care

nu sunt numai instrumente ale striciciunii gi deciderii,

ci, dimpotrivi, datoriti lucririi harului, sunt gi mijloace

ale transformlrii lor in ,,corturi" ale harului dumnezeiesc.

Principiul eclesiologic-institugional se reflecti. in in-treaga inviglturi a Bisericii, precum gi in viaEa gi lucrarea

ei, gi subliniazl caracterul comunitiEii vizute a Bisericii,

organizati dupl legiuiri religioase gi omenegti comune de

convieguire sociall.Acest principiu este concretizat cel mai deplin, de-

sigur, in legislagia canonici a Bisericii, care exprimi cu-

prinzitor viata pi lucrarea Bisericii, potrivit mijloacelor

umane comune, imbraci gi constituie prin dispozigii or-

ganizatorice gi cu aspecte istorice o realitate care depigeg-

te istoria.intreaga istorie gi actuala lucrare a Bisericii mirturi-

sesc udlitatea pi necesitatea Prezenlei gi lucrlrii Bisericii

ca institugie, care, avind un aspect comunitar-vizut, se

o r ganizeazi pe fundamentele dreptului.Eficacitatea prin care propoviduiegte gi lucreazi Bi-

serica, folosindu-se de acest principiu, arati,cit de gregi-

Principiile Dreptului Canonic Ortodox 9

ti este plrerea acelora care blameazl Ortodoxia, cum ciaceasta, prin institugionalizare, pi-ar fi pierdut atat natu-ra, cit gi eficienta ei harici-mintuitoare.

Principiul eclesiologic-institutional constituie,,alfa-'principiilor canonice ale Ortodoxiei pi din acesta rezultisau, cel puin, pe acesta se sprijini toate celelalte principiicanonice de organizare pi funcgionare a Bisericii Ortodoxe.

Nu mai pulin caracteristic ai in mod deosebit orto-dox este principiul organic, numit gi principiul constitu-gional-bisericesc sau, mai bine spus, principiul participi-rii laicilor la intreaga lucrare a Bisericii.

Studierea acestui principiu, precum pi a principaleloraspecte practice ale acestuia, a fost catJza multor disculiiintre cerceti.torii teologi din Grecia, multe studii gi ar-

ticole au fost scrise, dintre care amintesc aici strilucitacontributie a fostului coleg, profesor de Drept Canonicde la Facultatea de Teologie a Universitlfi din Tesalonic,

Preafericitul Pirinte Ieronim Kotsoni, actualul Arhiepis-cop al Atenei pi al intregii Grecii.

Interesul viu care a fost aritat asupra acestei proble-me de citre teologii greci, in cadrul Bisericii grecegti, a

atras mare atenrie din partea intregii lumi ortodoxe, iarmintea gi inima teologilor romini s-au aflat intotdeaunaalituri de aceia care s-au pozigionat in favoarea principiu-lui organic sau constitugional-bisericesc.

Se numegte, agadar, principiu organic intrucA.t prinacesta se exprim5. adevirul ci Biserica are o anume struc-

turi organici, ce se aseamini unui organism, gi ci lucra-

rea acesteia se desfXgoari potrivit unor legi aseminitoare

cu acelea care conduc via;a gi lucrarea oricirei forme de

viagi in mod organic alcituitl, in sensul ci toate pirgile

10 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

organismului bisericesc sunt interesate de inftptuirea 9i

realizarea in mod eficace a intregii lucriri a Bisericii.

I se spune, agadar, gi principiu constitufional-biseri-

cesc intrucit el exprimi ragiunea prin care se constituie

atit unitlgile bisericegti, cit gi organele de administraEie

ale Bisericii, care se conduc, se formeazi sau contribuie

la exprimarea voingei tuturor membrilor Bisericii, 9i nu

la principiul voingei unuia, sau unei categorii de membri,

sau nagterii lui de la sine sau in mod automat. $i, intrucitunitigile gi organele administrative ale Bisericii se con-

stituie astfel, adici organic, in acelagi mod se desflgoarl

gi lucrarea acestor organisme, prin conlucrarea eficienti

a tuturor membrilor Bisericii, astfel incit, prin aplicarea

principiului organic sau constitugional-bisericesc, elemen-

tul laic apare cu o misiune ma.iori in cele mai importante

lucriri din viaEa Bisericii, acest principiu numindu-se 9i

principiul participirii mirenilor la lucrarea Bisericii.

Din ultima formulare a acestui principiu reiese po-

zigia gi importanga elementului laic in viaga gi lucrarea

Bisericii. Acest aspect trebuie, in mod firesc, si fie luat

in considerare in relagie cu celelalte doui elemente care

alcituiesc organismul bisericesc, respectiv: clerul 9i mo-

nahismul. Toate aceste trei elemente se gisesc indisolubil

legate in formarea, structura gi articularea trupului vizut

al Bisericii, ca gi in insigi lucrarea comuni Pentru infip-tuirea tuturor acelor acte prin care se realizeazl scopul

Bisericii, in perspectivi soteriologici, 9i a acelor acte care

apartin lucririi invigitoregti, celei sfingitoare 9i celei ad-

ministrative sau jurisdicgionale ale Bisericii'

Fiecare dintre elementele amintite aduce, pe rAnd pi

in mod corespunzitor, responsabilitate pentru intreaga