� Nr. 121 � Anul 11 � aprilie 2019 � 8 pagini � Se distribuie gratuit

Suntem

aici pentru

dumneavoastrã!

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL Raport de activitate luna aprilie 2019 Dragii mei,

Primăvara și-a intrat în drepturi depline. Meriideja sunt înflori�i, în livezi tractoarele zgomotoase îșifac treaba conform lucrărilor din această perioadă. Avenit și ploaia la timp. Se anun�ă un an rodnic. Noi, laPrimărie și în Consiliul Local, ne desfășurăm activită�ileconform graficului bine stabilit. Cu unanimitate devoturi, a fost aprobat bugetul de venituri și cheltuieli alcomunei Voinești pe anul 2019. Nu este un bugetîndestulător, dar o să ne străduim să ducem la finalizaretoate proiectele propuse.

CE AM FĂCUT ÎN LUNA APRILIE:• Am finalizat lucrările pentru sistematizare pe orizontală la Casa mortuară din satul Voinești. În acestsens, am realizat gardul împrejmuitor, s-au montatpavele pe o suprafa�ă de 180 mp, folosite ca loc de parcare și a fost însămân�at gazonul pe restul desuprafa�ă. Investi�ia este finalizată în totalitate, iar valoarea acesteia este de 300.000 lei, bani proveni�i dinbugetul local al comunei.• Lucrările privind realizarea mult doritului pod “LaDobrin”, în satul Oncești, au fost finalizate. S-a turnatbeton (B450) pe o suprafa�ă de 24 mp, cu o grosime de 40 cm, cu straturi de o�el beton ǿ 18, cu parapet de protec�ie și lise pe ambele păr�i. Podul este circulabil, iar valoarea investi�iei este de 50. 000 lei.• Au fost finalizate lucrările privindmodernizarea și reabilitarea sta�iei deambulan�ă din incinta Centrului deSănătate Voinești. S-au reabilitatgrupurille sanitare, holurile, încăperileși au fost schimbate în totalitatetâmplăria, instala�iile electriceși sanitare. Valoarea lucrărilor a fostde 55.000 lei. • Pentru proiectul “Modernizare prinasfaltare drumuri de interes local însatul Voinești” au fost finalizateșan�urile pe strada Morii și se lucreazăla ultimul tronson de șan�uri betonateși platforme de acces în gospodării pe

strada Gogeși. Acestea vor fi finalizate în 30 de zile.• Pocedura de achizitie publică privind contractul delucrări pentru “Ranforsare DC 150, tronson MagazinUnic - Pod Cândești” a fost finalizată. Am semnat contractul de lucrări, urmând ca, în scurt timp, săpredăm constructorului amplasamentul și să emitemordinul de începere a lucrărilor.• Se lucrează în ritm alert la proiectul “Centru de zipentru persoane vârstnice în satul Manga”. În acestsens, a fost realizat gardul împrejmuitor şi se executăacoperișul clădirii. La sfârşitul lucrărilor, vom beneficiade un centru ultramodern.• Continuăm, cu beneficiarii de ajutor social, lucrărileprivind decolmatarea șan�urilor, igienizarea târguluisăptămânal, văruirea pode�elor și copacilor de pemarginea drumului în toate satele comunei noastre.

• Suntem în procedură de achizi�ie publică privindatribuirea contractului de lucrări pentru modernizareprin asfaltare strada Cornă�el, din satul Manga. În 30 dezile, sperăm să emitem ordinul de începere a lucrărilor.

În încheiere, vă doresc, cu ocazia sărbătorilorPascale, multă sănătate, belșug în case şi bucurii alăturide cei dragi. Hristos a Înviat!

Cu deosebit respect,

Primarul dumneavoastră - Sandu Gabriel Dănu�

Gazeta de Voineşti Nr. 121 � aprilie 2019

pagina 2

Despre cărţi“Cartea citită în copilărie rămâne

prezentă în amintire aproape toată

viaţa şi influenţează dezvoltarea

ulterioară a copiilor. Din cărţile pe care

le citesc, copiii îşi formează o anumită

concepţie asupra lumii, cărţile

formează la ei anumite norme de

conduită”. (Nicolae Iorga)

În lumea contemporană, cândsuntem prinşi în vâltoarea unui oceande informaţii, cărţile se ridică cu mândrie din valurile mediocrităţii informaţionale pentru a-şi croi drumspre inimile şi minţile cititorilor. Așacum vă spuneam în numărul trecut algazetei, există copii care percep cărţile

ca pe un balsam al sufletului şi se hrănesc din în�elepciunea lor cu convingerea că ele sunt surse sigure şi valoroase de evolu�ie spirituală şi intelectuală.

Vă prezint al�i patru copiiîndrăgosti�i de lectură: DumitrescuDelia Nicoleta, Ni�escu Delia Andreea,

Dumitru Andreea Nicoleta și TănaseTeodora. Cu timiditate sau îndrăzneală,aflate la începutul drumului căr�ii sauparcurgând deja o bună parte din el,elevele Școlii Gimnaziale Voinești văîmpărtășesc trăirile lor în fa�a unor căr�ipe care vă îndeamnă să le citi�i.

Prof. Gabriela Comănescu

� AVENTURILE PONEIULUI ZEFIR este una dintre căr�ile cititede mine și care are rol educativ. Din aventurile lui Zefir cu prietenii lui învă�ăm că prietenia este foarte importantăși că atunci când faci o greșeală trebuie să o repari, chiardacă nu va ieși la fel de bine. Numai cu ajutorul prietenilorpo�i trece mai ușor peste anumite situa�ii dificile. Aceastăcarte este amuzantă și sunt sigură că vă va impresiona și pevoi, cei de vârsta mea.

Dumitrescu Delia Nicoleta,

Clasa a II-a

� Fiecare genera�ie are eroii săi. Eroul copilăriei mele esteHarry Potter. Totul a pornit de la un cadou primit de lamătușa mea: cartea HARRY POTTER ȘI PIATRA FILOSOFALĂși… magia �esută de J.K. Rowling m-a cuprins. Citind, ampătruns într-o lume cu totul nouă, captivantă, dar care poartămulte elemente din lumea reală. Am continuat cu celelaltevolume și am descoperit și eu ceea ce au iubit și ceilal�i fani”Harry Potter”:

To�i avem nevoie să credem că binele învinge răul, așa cum

Harry îl va învinge pe Voldemort.

To�i avem nevoie să credem în prietenie și cu siguran�ă

această carte va ajuta multe genera�ii de copii să creadă în

for�a prieteniei adevărate.

Hogwarts este acea școală unde to�i ne dorim să învă�ăm.

Hermione și Ron sunt acei colegi și prieteni pe care to�i

dorim să îi avem.

Dumbledore este profesorul de la care toată lumea dorește

să înve�e.

To�i mai avem nevoie câteodată să credem în magie.

Vă doresc tuturor să găsi�i bagheta magică ce vă poatedeschide această lume minunată”

Tănase Teodora,

Clasa a VII-a

� BĂIATUL CU PIJAMALE ÎN DUNGI de John Boyne ne spunepovestea unui băiat pe nume Bruno, care se simte tot maiînchis în el. Munca tatălui obligă familia să se mute în altă

�ară. Pentru băie�el este o dezamăgire totală. Ajunge într-ocasă mare și foarte înfricoșătoare, unde Bruno se simtefoarte singur. Încetul cu încetul se împrietenește cu unbăie�el de vârsta lui, Shmuel, murdar și chel, care locuieștedincolo de gardul uriaş de sârmă ghimpată. Într-o zi, Shmuelîi dăruiește lui Bruno niște ”pijamale în dungi”, ca ale lui, și merg împreună într-un loc întunecos unde oamenii erau�inu�i închiși și fără mâncare. Sfărșitul lor este tragic…

Ni�escu Delia Andreea,

Clasa a VI-a

Este o carte ce transmite fel și fel de sentimente, te face să î�iimaginezi simplele rânduri scrise pentru copii, pe în�elesulcopiilor. BĂIATUL CU PIJAMALE ÎN DUNGI face referire laHolocaust, cea mai dureroasă amintire, ce aduce trecutul înprezent. Această carte m-a învă�at că lipsa de toleran�ă estecea mai sfâșietoare greșeală. Mi-aș dori să în�elegem to�ifaptul că suntem egali, având dreptul la via�ă în egalămăsură. Ce părere ai? i-am stârnit curiozitatea?

Dumitru Andreea Nicoleta,

Clasa a VI-a

Nr. 121 � aprilie 2019

pagina 3

Gazeta de Voineşti

Să trecem sărbătorile cu bine!Perioada sărbătorilor de Paști reprezintă un bun

prilej pentru a fi alături de cei dragi, de a ne revedea rudeleși prietenii. Acest lucru implică mese copioase de pe care,conform tradi�iei, nu trebuie să lipsească ouăle roșii, carneade miel, cozonacul, pasca și vinul roșu.

Atenţie! O persoană care a �inut post înainteaPaștelui trebuie să treacă treptat de la alimenta�ia vegetariană la cea obișnuită, pentru o readaptare ușoară la alimentele de origine animală.

La reintroducerea în alimenta�ie a proteinelor dinouă, carne și lactate, este indicat să se consume jumătate din cantitatea permisă unei persoane care nu a �inut post.Persoanele hipertensive trebuie să evite consumul de alimente sărate, iar cele care au diabet nu trebuie să consume preparate cu zahăr, cum sunt pasca și cozonacul.Persoanele care au ciroză și cele afectate de hepatită saupancreatită cronică nu trebuie să consume alcool, iarpreparatele din carne trebuie gătite dietetic, fierte sau la cuptor. Și alimenta�ia copilului trebuie să fie cât mai variată,dar cu condimentare moderată, evitându-se alimentele preasărate sau prea iu�i, precum și prăjirea în grăsime încinsă.

Având în vedere că, la o masă de sărbătoare, nu sepot ocoli felurile de mâncare tradi�ionale, măcar să �inemcont de cantitate. Nu trebuie să existe senza�ia de sa�ietate lasfârșitul mesei. În cazul meselor de sărbători, mai ales lamasa principală, când mâncăm pe parcursul mai multor ore,este bine să facem pauze de 10-15 min între felurile de mâncare, iar acestea pot fi suplimentate cu fructe.

În perioada Paștelui, se declanșează sau seagravează în special problemele digestive, dar se pot acutizasau agrava și patologiile cronice. Se recomandă pruden�ăsporită persoanelor cu patologie hepatica (steatoză hepatică,hepatite de diferite etiologii, ciroză, litiază colecistică) sau

digestive (gastrită sau ulcer gastric sau duodenal), dar și persoanelor cu afec�iuni cornice (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) în istoric. Un risc mare pentru afec�iuni de sănătate îl prezintă copiii, vârstnicii și gravidele.

După masa copioasă de Paște, nu strică o mică plimbare pe jos. Mișcarea poate stimula eliberarea hormonilor care încurajează activitatea digestivă. De asemenea, este important să combinăm corect alimentele:produsele tradi�ionale, precum carnea de miel, drobul sauouăle, să fie întotdeauna acompaniate de cât mai multe vegetale și în special legume proaspete de sezon.

Sărbatorile Pascale trebuie să se caracterizeze prinmese fără excese de alimente din punct de vedere cantitativsau caloric, un consum moderat de alcool și mișcare întremese pentru o digestie optimă.

Sfintele Sărbători să vă aducă lumină, căldură șiiubire în suflet!

Asistent medical comunitar,

Cornelia Ionescu

Vând Skoda Fabia, an fabrica�ie 2007, 120.000 km,capacitate motor 1198 cm3, benzină, cutie de viteză

manuală, cumpărată de mine de nouă din reprezentan�ă,motor 1.2 benzină, aer condi�ionat, geamuri electrice fa�ă,

oglinzi electrice încălzite, computer de bord, ABS, ESP,servodirec�ie, proiectoare de ceaţă, Mp3 CD Player, jante

de aliaj originale Skoda, mașina este foarte bine între�inută, fără semne de uzură majore atât la interior

cât şi la exterior, a fost condusă numai de mine! Kilometri se pot verifica, majoritatea reviziilor făcute

în reprezentanţa Skoda. Serie șasiu: TMBNY46Y774166733.

Contact: Anca Smaranda, Tel: 0723.008.377

HANUL LOGOFĂTULUI cu sediul în com. Dragomirești, DN 72A, angajează în condi�ii avantajoase:� Ospătari; � Femeie de serviciu;

�Muncitori necalifica�i; � Îngrijitor animale

Rela�ii la telefon 0722.737.827 - Nica Mirel

Gazeta de Voineşti Nr. 121 � aprilie 2019

pagina 4

Cronica unui asasinat odiosÎn ziua de 19 noiembrie 1946 s-au desfășurat în România, în prezen�a trupelor sovietice de ocupa�ie, primelealegeri „libere” după cele din anul1937, cărora le-au urmat dictaturilecarlistă și antonesciană. Au fost celemai fraudate alegeri de când se organizează scrutinuri electorale în �aranoastră, iar cele desfășurate în jude�ulDâmbovi�a nu au constituit o excep�ie.Alegătorii au votat într-un număr covârșitor ochiul, semnul electoral alPartidului Na�ional �ărănesc și săgeata,semnul electoral al Partidului Na�ionalLiberal, în detrimentul soarelui, semnulelectoral al Blocului Na�ional Democrat,condus de comuniști. Stalin dăduseordinul clar ca alegerile să fie câștigatede comuniști, indiferent de op�iunilealegătorilor.

Un gest temerar, cu consecin�e tragiceLa sec�ia de votare din satul Izvoarele,comuna Voinești, jude�ul Dâmbovi�a,frauda se desfășura la vedere, introducându-se în urne buletineștampilate anterior pe semnul electoralal comuniștilor. Un tânar student, Traian Marinescu, zis “Geagu”, un bărbat voinic, în floarea vârstei, sportivpracticant al boxului, văzând propo�iilefraudei, nu și-a putut reprima revolta, a intrat înarmat în sec�ia de votare, aluat cele două urne cu voturi, le-a scosîn curte și le-a dat foc. Din acelmoment, tânărul membru alOrganiza�iei Dâmbovi�a a PN�, condusăde Cezar Simionescu, fost profesor laLiceul Militar Nicolae Bălcescu de laMânăstirea Dealu, a devenit un fugarurmărit asiduu de Securitate. Ac�iunearadicală a acestuia a fortat repetareaalegerilor în satul Izvoarele, fapt extremde rar, considerat un mare afront decătre prefectul comunist Gogu Popescu,viitor general de Securitate, mai alespentru că repetarea alegerilor s-a facutîn prezen�a observatorilor americani.

Alături de luptătorii coloneluluiArsenescuLa interven�ia și la insisten�ele unchiuluisău, preotul Gheorghe Cotenescu, fostdeputat iorghist, tânărul TraianMarinescu a fost acceptat în grupul derezisten�ă armată condus de colonelulArsenescu, care ac�iona în zonaMuntelui Roșu. În timpul iernilor, lupta

și rezisten�a armată erau imposibile,așa că luptătorii rămâneau inactivi, fiindascunși de prietenii și de rudele lor dinmai multe sate. În iarna 1948-1949,Traian Marinescu a fost găzduit cu maririscuri în casa unui prieten dinDragoslavele. La începutul primăveriianului 1949, dorul de casă a fost maiputernic decât pruden�a, așa că el arevenit pe ascuns în satul natal. A făcuto imensă greșeală, pentru că atâtSecuritatea cât și Mili�ia aveau informatori peste tot, astfel că prezen�alui în sat a fost adusă în cel mai scurttimp la cunostin�a autorită�ilor. În ziuade 19 martie a anului 1949, a fost arestat și predat Regionalei Securită�iidin Pitești.

În ghearele Securită�iiAflat în custodia Securită�ii, TraianMarinescu a fost torturat cu sălbăticie,timp de aproape un an, de brutele capitanului de Securitate Cârnu.Torturile inimaginabile la care a fostsupus și-au atins în final scopul, pentrucă tânărul viguros, arestat în martie1949 a fost adus la condi�ia de epavaumană un an mai târziu, cedând șideconspirându-i pe cei din grupareacolonelului Arsenescu, pe cei care l-augăzduit, chiar și pe unchiul său, preotulGheorghe Cotenescu, fostul profesor alPatriarhilor Moisescu și Teoctist și alArhimandi�ilor Sofian Boghiu, TănasePetroniu și Justin Pârvu. Prin sentin�anr. 478/11.05.1950 au fost condamna�ila pedepse grele 37 de luptători anticomuniști, unii dintre ei chiar încontumacie.

Asasinatul din satul IzvoareleÎn ziua de 4 februarie a anului 1950,

sub motiva�ia falsă a unei reconstituiri,Traian Marinescu a fost dus sub escortăla marginea satului Izvoarele, unde dinordinul capitanului Cârnu i-au fostscoase lan�urile de la mâini și de lapicioare, spunându-i-se că este liber, iardupă ce a făcut câ�iva pași (la ordin) a fost impușcat sub pretextul că a încercat „să fugă de sub escortă”! Ca săfie siguri că și-au îndeplinit ireproșabilmisiunea scăpând �ara de un “bandit” șide un „dușman al poporului”, securiștiil-au mai împuns și cu baioneta în inima.Așadar, eroul anticomunist TraianMarinescu, zis Geagu, nu a fost

executat ca urmare a unei sentin�e, ci afost asasinat sub un fals pretext, fără săfie judecat și condamnat, pentru căSecuritatea a considerat că trebuie săfie ucis fiindcă nu mai putea stoarce dela el nicio informa�ie. Cadavrul a fostlăsat să zacă două zile pe locul execu�ieipentru a-i înspăimânta pe săteni, permi�ându-i-se familiei să-l îngroapecreștinește în ziua de 6 februarie a anului 1950. Hainele pe care le purta înziua în care a fost asasinat, ciuruite degloan�e și tăiate de baionetă, au fostpăstrate cu sfin�enie de familie, fiind înprezent donate MemorialuluiRezisten�ei și Victimelor Comunismuluide la Sighet, unde sunt expuse.

Păstrarea memoriei, o datorie a noastrăJertfa tânărului Traian Marinescu, care

avea numai 27 ani când a fost asasinat,nu a fost zadarnică, ea adăugându-sejertfei altor mii de eroi anticomuniști,care s-au opus cu arma în mână unuiregim criminal și opresor, adus la puterede trupele sovietice de ocupa�ie.Asasinatul comis de securiști în satulIzvoarele a fost men�ionat și în RaportulComisiei Preziden�iale pentru AnalizaDictaturii Comuniste din România(Raportul Tismăneanu), crima impre-scriptibilă rămânând astfel consemnatăîn istoria luptei anticomuniste din �aranoastră. Rămân câteva întrebări: *Cinea turnat la Securitate prezen�a fugaruluiTraian Marinescu în satul natal? Cu sig-uran�ă un vecin, poate chiar un prieten.Este foarte posibil ca numele turnătoru-lui să figureze în dosarul de securitate alui Traian Marinescu aflat în arhivaCNSAS, care poate fi solicitat și studiatde urmașii acestuia. *Câ�i tineri dinVoinești au aflat ceva despre eroismullui Traian Marinescu, despre jertfa lui?

�Mircea Vlad

Gazeta de VoineştiNr. 121 � aprilie 2019

pagina 5

Pregătirea pentru sărbătoarea Învierii Domnului

Mai sunt câteva zile până la cea mai mare sărbătoare a creștinătă�ii - Praznicul Învierii Domnului. Înaceastă perioadă, în fiecare gospodărie, se fac pregătiri pentru marea sărbătoare a Paștilor, printr-o cură�enie maimare, mai în detaliu, decât cură�enia pe care o facem înfiecare săptămână în casele noastre. Nu te po�i bucura desărbătoare într-o casă murdară, în mijlocul dezordinei, ci vreica mediul în care sărbătorești să fie curat, aranjat și pregătitpentru ziua specială a sărbătorii.

Pregătirea casei pentru sărbătoare este importantă,dar nu este nici pe departe atât de importantă cum estepregătirea sufletească. Pentru a ne putea împărtăși cu vrednicie de lumina și bucuria acestui praznic, Biserica neîndeamnă pe to�i să mergem la duhovnic și să ne mărturisim.Pocăin�a sau mărturisirea păcatelor este o lucrare de înnoirea vie�ii spiritual. “Greşit-am!”, rostit din adâncul fiinţei tale,este strigătul omului care vrea o înnoire, o schimbare a vieţiiprin îndreptare. Această înnoire nu poate fi posibilă decâtprin lucrarea lui Dumnezeu şi dezlegarea preotului duhovniccare, în virtutea succesiunii apostolice, se arată a fi între “slujitorii lui Hristos şi iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu” (I Corinteni 4, 1-2).

Nevoin�a noastră ascetică din timpul PostuluiPaștilor reprezintă, de fapt, jertfa noastră pentru Hristos, participarea noastră mistică la Jertfa lui Hristos și, totodată, la Învierea Lui. Postul, înfrânarea de la mâncare și păcate, neîndeamnă la o osteneală mai mare, la o ajunare până dupăslujba de seară. Această renun�are mai mare la plăceriletrupului ne ajută și pe noi să luăm aminte la PatimirileDomnului nostru Iisus Hristos, răbdate de bunăvoie pentrumântuirea noastră. Postul acesta trupesc ne limpezește și neîntărește starea de pocăin�ă purificatoare atât a trupului, câtși a sufletului nostru.

Rugăciunea, postul, spovedania, smerenia, milostenia, încununate de primirea Sfintei Euharistii, sunt“roade vrednice de pocăinţă” (Matei 3, 8), exprimări aleTainei Pocăinţei, numită de Sfinţii Părinţi “cel de-al doileaBotez”. Rugăciunea personală intensă face și ea parte din

pregătirea Sărbătorii Paștilor. Unirea în�elegătoare cuDumnezeu prin rugăciune este neapărat necesară Învieriinoastre din moartea păcatelor și a egoismului. „Rugăciunileliturgice, slujbele bisericești sunt mai lungi, mai multîmpodobite cu pasaje din Sfânta Scriptură, în primele trei zileale Săptămânii Mari, la slujba Ceasurilor, citindu-se aproapeintegral cele patru Evanghelii.

În fiecare seară a Săptămânii Mari, au loc Deniile,slujbe de utrenie, mai exact, care con�in la finalul lor citireaunui fragment din Sfânta Evanghelie, fragmente care surprindîntâmplări din via�a Mântuitorului Hristos după ce El a intratîn Ierusalim ca un rege aclamat de supușii săi“.

Joi seara este Denia celor 12 Evanghelii, care evocăPatimile Domnului nostru Iisus Hristos, scoaterea Sfintei Cruciîn centrul bisericii amintește evenimentul RăstigniriiDomnului, iar punerea spre închinare, iar în Vinerea Mare sesăvârșește Prohodul, plângerea Domnului și pentru punereaLui în mormânt, ne face și pe noi să participăm tainic la acestmoment al încheierii vie�ii pământești a Mântuitorului.

Întâlnirea lui Hristos are loc progresiv pe parcursulnevoin�ei, a întristării lăuntrice care înnoiește fiin�a omului învremea Postului, culminând în Ziua cea luminoasă a Învierii.

Prin Cruce, prin jertfă, prin osteneală de bunăvoieasumată, înaintăm și noi spre învierea noastră în Hristos, Celce ne sus�ine și pe noi cu puterea Sa infinită de Dumnezeuatotputernic și Dătător de via�ă. “Când Te-ai pogorât lamoarte, Cela ce ești Via�a cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; și când ai inviat pe ceimor�i din cele de dedesubt, toate puterile cerești au strigat:Dătătorule de via�ă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă �ie!“(Tropar din Sâmbăta Mare).

Cu lumânările pregătite dinainte, împreună cu toatăfamilia să mergem la biserică, înainte de miezul nopţii, pentru a fi gata atunci când preotul va ieşi din sfântul altar şi va chema pe toţi: Veni�i de primiţi lumină!

Pr. Predica Iulian - Parohia Mânjina

Aparetele mă �in în via�ăFurnizate fiind cu divinele vise,

Iar prin perfuzii se revarsăAmintiri de mult stinse, acum

reaprinse.În negura inimii tale pavate cu

sarma ghimpatăInot într-o mare de iluzii care cu

greu poate fi controlată.Iar acum aripile-mi de cristal

Ce odată puteau ajunge la o poartăA raiului predestinată,

Și-au permis să zboare departe,Ca mai apoi de niște demoni sa fie tăiate,

Cu săbii din cenușa mor�ilor create.Iar cum propriul univers �i-l po�i

creeaDoar prin puterea gândurilor

Emancipate,Eu am să mă avant în ea, în lumea

constela�iilor mirobolante.

Dojană Magdalena,

Clasa a VII- a, Gemenea-Brătulești

Amintiri reaprinse

Nr. 121 � aprilie 2019

pagina 6

Cele scrise de mine s-ar putea săderanjeze pe mul�i, îmi e egal, există dreptulla replică, să văd cum va putea replica cineva la faptul că livezile devin pârloage, iarpre�ul merelor nu mai acoperă cheltuielilede produc�ie. Eu am scris “Balada mărului”acum mul�i ani și am profe�it în versurilemele că mărul (pomul) ne va încălzi în sobă.Nu mă bucur să am dreptate, aș da orice casă fie ca pe vremuri:UE: (Marea �epărie).Ini�ialele a două vorbe mincinoase cât toatecuvintele limbilor vorbite pe mult preaîndurătorul Pământ «Uniunea?!!!Europeană & Calicenia & Chilipirul»

De multă vreme, voiam să scriu,dar uneori nu aveam vorbele la mine, alteori mă temeam să nu deranjez oameniapropia�i. Dar, până la urmă, tăcerea e omare vină. ”Mo�ul” nostru drag (FlorianPittiș) spunea într-unul din cântecele lui:”De câte ori omul vede un rău şi tace întorcând capul său?” Am să fac o divaga�iepentru a demonstra ce vreau să spun maideparte. Așa s-a întâmplat și pe vremea luiHitler când cetă�enii germani acceptauHOLOCAUSTUL ca pe ceva firesc. Nefiresc eacum, când încă mai sunt (oameni?!!!, offf,cineva apropiat, credeam eu atunci) carespun că: „La scară planetară experimentelelui Mengele sunt benefice pentru omenire”.

Dar, să revenim. Pentru că tot amvorbit de Hitler, eu am spus din prima zicând s-a înfiin�at „Uniunea Europeană” că,ce nu au reușit Napoleon sau Hitler cu armaîn mână, au reușit o gașcă de bandi�i și ho�icu zâmbetul mieros pe buze. Iar CALICENIAși dependen�a de CHILIPIR a oamenilor i-auajutat din plin. Să vă explic, ca să în�elege�i.Vă mai aminti�i de Caritas? Spuneau unii,dependen�i de CHILIPIR: „Să îl �inăDumnezeu pe domnul Stoica, cât bolovanii”.Numai eu, prostul de mine, ziceam că e„Mânărie”. Dar, cine să mă creadă? Aveampe cineva, care își lua o cotă partedepunând bani la Caritas, că lumeaînnebunise și era greu să prinzi rând peacolo. Și îmi tot zicea: „Pune, măi Zălicule, și tu, măcar 20.000 de lei, că �ie nu î�i iaucomision”. I-am zis din prima: „Nu pun nicimăcar un crăi�ar, pentru că eu știu că e”�epărie”. „Nu e adevărat, măi Zălicule ,acolo sunt oameni care fac bani din afacerireale și scot profit înzecit”. „Zău, mă? Dezece ori? Hai, minte pe altul...”. Mai apoi, o „doamnă” (lucra la o bancă), care a ajunsîntâmplător în casa mea, m-a făcut ”albie de porci”, când am spus că băncile vor dafaliment, pentru că dau dobânzi foarte mari(la vremea aceea) și așa a fost. Până și

Banca Religiilor s-a dus la Satana. N-amvină, nu eu am vrut, dar am știut. Dară sărevenim la CALICENIE. Am avut un vecin,care a luat de două ori bani de la Caritas,dar nu i-a ajuns, a pus și a treia oară și arămas cu un mare NIMIC. Pe asta sebazează sistemul UE. Pe CALICENIE șiCHILIPIR.

Am să fac o paranteză, să vă explicși CHILIPIRUL aflat în sângele nostru încă dinnăscarea născărilor. Câ�i dintre dvs. nu a�icumpărat o crati�ă, sau două, sau trei, operdea, lenjerie de pat, de la o �igancă ce văspune că e “chilipir”, apoi vede�i în magazincă sunt cu mult mai ieftine? Așa și cu UE.Niște ”zmecherași” îi tot păcălesc peoameni, că e o binecuvântare în UE. Dar a�iconștientizat vreodată ce înseamnă asta?ÎNSEAMNĂ SĂ PLĂTEȘTI ZILNIC, PRODUSEPE CARE NU LE FOLOSEȘTI NICIODATĂ! Sau,pe care le produci chiar tu, dar prin subven�iile europene saturi niște îmbuiba�i,chiar dacă nu �i le consumi.

Degeaba am spus eu că UEînseamnă CONCUREN�Ă NELOIALĂ. Înainte,cine muncea avea, cine nu, nu. Acuma arecine nu muncește. Se dau subven�ii pentrucei care au suprafe�e agricole mari.Beneficiarii fac cam orice cu banii, numai înagricultură nu îi investesc. Toate produselenecesare între�inerii unei culturi sunt multmai ieftine dacă le cumperi în cantită�i maimari și exagerat de scumpe, în cantită�i mici.Micul producător (care, spun cu mâna peinimă, e ADEVĂRATUL PRODUCĂTOR) eCĂLCAT ÎN PICIOARE. Altă nenorocire de laUE: Oamenii care își munceau ogorul,acuma pierd vremea cu lunile, în loc sămuncească, pe la ghișee de unde să ia”Fonduri Europene” din buzunarul meu, altău și al tuturora. V-a întrebat cineva, vreodată, dacă sunte�i de acord să plăti�ipentru fonduri și subven�ii? Mai mult deatât. Eu, producător de mere, pe care nu mi le mai cumpără nimeni, plătesc, prinsubven�ii, mere aduse din import. ORICAREDINTRE DUMNEAVOASTRĂ, PLĂTEȘTE,CHIAR DACĂ NU CUMPĂRĂ!

Culmea e că sunt oameni foartebine plăti�i de stat, care îi înva�ă pe al�ii cumsă ia fonduri pentru vite ”împrumutabile”dacă vine vreun control, pentru pepenilăsa�i nerecolta�i, pentru tot felul de culturicare apoi sunt lăsate în paragină. Eu trăiamdin pomicultură. Acum s-a dus pe apa sâm-betei, deja de ani buni cheltuiesc mai multdecât câștig, dar îmi este rușine să laslivezile în paragină, așa cum sunt din ce în cemai multe, și rușinea asta costă. Cinevaapropiat, mai să mă bată că nu iau fondurieuropene. El a luat. Și l-am întrebat: Tu ailuat fonduri. Te-ai ales cu ceva? ”Cu nimic”.Dar recunoști că pomicultura, care ne

aducea venituri, a fost OMORÂTĂ din cauzaUE?. ”Da”. Repet, eu nu am luat fonduri,zice-se că unii care au luat și nu le-au folositunde trebuie, vor da banii înapoi, dar astaNU AJUTĂ PE NIMENI CU NIMIC!!!

Pomicultura noastră (sursa noastră de venituri) s-a dus dracului și baniirecupera�i (chipurile) nu o mai fac la loc.Aud de o Asocia�ie Pomicolă. BunăAsocia�ie, dacă a lăsat să vină mere putrededin Polonia în școlile din Voinești, comunăcare este (era, înainte de UE) cea mai renu-mită zonă pomicolă din �ară. Și, ca o paran-teză, cum a fost posibil să se aprobe să li sedea mere la școală unor copii care au mereacasă? Trebuie să o spun și pe asta. Vecinulmeu ”vindea?” mere la poartă. Seara, cânda strâns ”taraba” i-am zis în glumă: ”Acumafaci monetarul?” Iar el zice: ”Întrebă-mă maibine dacă m-a întrebat cineva toată ziua demere. Acum, mă gândesc de unde să facrost de bani să plătesc oameni care să lescoată din pivni�ă să le arunc undeva”.Francezii, spaniolii, polonezii, ar fi aruncatmerele pe șosea să tragă un semnal de alarmă. Noi, le lăsăm să putrezească în beci.Eu, le-aș arunca și mâine pe DN72A, dar măamendează ”Mili�ia” dacă le arunc singur.Dacă am fi uni�i...

La final, să nu creadă lumea căsunt tenden�ios, am văzut vreo două livezifăcute “ca la carte”pe fonduri europene.Dar nu avem noi parte de primăvară cu ofloare. Aș vrea să auzim de bine... Oricum,am spus prea pu�in din câte s-ar puteaspune.

P.S. Ca să pricepe�i mai bine”șmenul”. După știin�a mea, Anglia a fostprintre primele �ări care au pus bazele UE șicând și-a văzut sacii în căru�ă a șters-o”englezește”, iar noi rămânem să plătimdaunele. Dar ne cam merităm soarta. CALICENIA ȘI CHILIPIRUL ne-au adus aici.Când va cădea UE, eu nu am cum să îmi ruppicioarele, că nu m-am coco�at, am rămascu picioarele pe Pământ, ăia care s-aucoco�at sus își vor rupe gâtul, dar, cum ammai spus, asta nu mă încălzește cu nimic.Păcat de noi și de �ara asta care, vă spun cumâna pe inimă, e unică pe Pământ. La câtăgeografie știu și eu, nu mai există în lumevreo �ară cu toate formele de relief, o re�eahidrografică parcă desenată de un împătimital echilibrului, cel mai bun cernoziom dinlume, că japonezii spuneau că dacă îl aveauîl puneau pe pâine și îl mâncau, păduri seculare care nu mai sunt altundeva (dinpăcate, nu pentru mult timp), resursenaturale inepuizabile, dar și niște ho�iinepuizabili la conducere. Doamne, îi maipo�i ocroti pe români?

AMĂRĂCIUNE

Gazeta de Voineşti

Zali Sacagiu_Voinești

03.03.2019, 12:21

Gazeta de VoineştiNr. 121 � aprilie 2019

pagina 7

NĂSCUŢI

1. Găiţoiu Ioana-Ariana 2. DumitrescuEveline-Maria 3. Ivaşcu Patrick-Andrei4. Bucur Ştefania-Miruna5. Stroe Rareş-Constantin

Le dorim viaţă lungă şi fericită!

STARE CIVILĂ22.03.2019 - 17.04.2019

DECESE

�1. Dinu Dumitru2. Mănescu Elena 3. Dârstaru Maria 4. Necula Ion 5. Dobre Maria 6. Voicu Corina-Elena 7. Ilinca Elena 8. Oncescu Vasilica 9. Scîntei Leontina

Dumnezeu să-i odihnească!

Premieră la VoineştiÎn perioada 5-7 aprilie 2019,

CS Koryo a organizat primul stagiu depregătire la Sala de sport din Voinești,aceasta și datorită colaborării extremde fructuoase cu conducerea LiceuluiTehnologic, dar mai ales cu admnis-tra�ia publică locală.

La stagiu a participat lotulreprezentativ al CS Koryo, format din30 de sportivi selectiona�i de la sec�iile din București, Târgoviște, Șu�aSeacă și Voinești. Stagiul a fost coordonat de către sensei ViorelMarinoiu - 4 DAN karate, secondat deAndrei Marinoiu – 2 DAN karate, și avizat în special pregătirea tehnică șipregătirea fizică atât de necesarăabordării cu succes a competi�iilorviitoare. Concluziile sunt liniștitoare,atât pentru staful tehnic cât și pentrusportivi, aceştia demonstrând o formăfoarte bună, tehnică și fizică.

“Sunt convins că cele 8 orede muncă sus�inută din timpul celor 3 zile de stagiu, spune domnul ViorelMarinoiu, au îmbunătă�it perfor-man�ele sportive ale participan�ilor,deoarece ne așteaptă o lună mai 2019de foc din punct de vedere competi�ional. Astfel, în data de 4 mai,va avea loc Cupa României, concursextrem de important pentru că ne

aduce puncte pentru calificarea laCampionatul European din luna iunie,organizat la Arad. Urmează, pe 11 mai,Olimpiada Şcolară de Karate, iar, pe 12mai, Cupa Buzăului. Pe 18 mai, avemcompeti�ia noastră - Cupa Koryo,urmând, pe 1 iunie, Cupa SaichinRâmnicu Vâlcea.

Așadar, un program extremde încărcat, dar sportivii sunt conștien�i de importan�a respectăriiacestuia întrucât vârful de formăsportivă care trebuie atins în perioadaCampionatului European din lunaiunie nu se poate realiza decât prinmuncă la antrenamente și participareîn competi�ii. Mul�umim mult domnului primar, domnului viceprimarși întregii administra�ii voineștene,pentru condi�iile foate bune de antrenament pe care le pune la dispozi�ia copiilor din localitate pentrupracticarea unui sport care te dezvoltăpe toate planurile”.

Buletin de avertizare: măr, păr, gutuiCondiţiile climatice din ultimele zile pot favoriza apariţia

şi dezvoltarea bolii FOCUL BACTERIAN AL ROZACEELOR - ERWINIAAMYLOVORA. Pentru prevenire şi combatere, vă recomandămefectuarea unui tratament în perioada înfloritului, cu unul din produsele de mai jos:1. ALIETTE 80 WG - 3 - 4,5 kg/ha2. REGALIS PLUS - 1,25 - 1,5 kg/ha

Regalis Plus creşte rezistenţa fiziologică a pomilor fructiferi, în special în lupta contra focului bacterian, stimuleazămecanismele de apărare a pomului, reduce atacul insectelor şicreşte rezistenţa la factorii de stres. Vă recomandăm aplicareacelui de-al doilea tratament cu Regalis Plus în perioada de formarea fructelor.

În conformitate cu prevederile legale, respectiv Ordinulcomun nr. 45/1991 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,1786/TB/1991 al Departamentului pentru Administraţie locală şi127/1991 al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, privindunele măsuri pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxi-caţiilor cu produse pentru protecţia plantelor, veţi lua toate

măsurile ce vă revin, mai ales în perioada de înflorire.Conform prevederilor legale, fermierii care prin activi-

tatea lor depozitează, manipulează şi utilizează produse de protecţia plantelor au obligaţia:- să întocmească registrul de evidenţă al tratamentelor- să păstreze facturile, avizele, bonurile de casă- să utilizeze numai p.p.p omologate şi doar în scopul pentru careacestea au fost omologate- să folosească p.p.p. numai în conformitate cu instrucţiunile deutilitare- să nu aplice tratamente cu p.p.p. în zonele cu protecţia aresurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică şi înalte zone protejate stabilite în condiţiile legii- spaţiul de depozitare a p.p.p. să fie ferit de lumină, căldură şiumiditate excesivă, separat de alte materiale (furaje, alimente), săfie prevăzut cu rafturi pentru produse- produsele trebuie să se păstreze în ambalajele originale- fermierii trebuie să facă dovada că au predat ambalajele goale(după ce au fost clătite de trei ori)

Întocmit, ing. Şerban Victoria

pagina 8

Gazeta de Voineşti Nr. 121 � aprilie 2019

Vremea curăţenieiIată că au trecut, pe negândite, patru luni din anul 2019,iar primăvara este în toi. În câteva zile, prăznuim cea maimare sărbătoare de peste an - Învierea Domnului sau Paștele.Este perioada când tot omul se pregătește așa cum se cuvinepentru a primi marea sărbătoare. Este, de asemenea,anotimpul în care cuvintele la zi sunt ordine și cură�enie.În case, în gospodării, pe ogoare și în livezi, toată lumea organizează, aleargă, cară, repară, mătură, spală, seamănă și plantează. Nimeni nu dorește să piardă timpul atât depre�ios. Rezultatele se văd rapid, în urmă totul arată impecabil iar satisfac�ia muncii depuse umple sufletele de bucurie. Vremea de afară �ine isonul, dând acea energie șibună dispozi�ie pe care doar o zi de primăvară o poate oferi.

În pas cu vremea, și noi, în administra�ia locală, am începutlucrările specifice acestui sezon. Cu echipe mixte, formate dinangaja�i ai primăriei și beneficiari de ajutor social, igienizămspa�iile publice, decolmatăm șan�urile, văruim pode�ele,stâlpii și copacii de pe domeniul public, vopsim parape�ii metalici ai podurilor și stângem gunoaiele... De asemenea,dezafectăm depozitele de gunoi apărute din senin la marginea pădurilor și în albiile apelor curgătoare... Bine, nuchiar din senin, ci din cură�enia de primăvară efectuată princasele și gospodăriile unora. Şi am să mă opresc pu�in laacest aspect.

Am făcut în repetate rânduri apel la în�elegere, în ceea ceprivește cură�enia comunei, considerând că domeniul publiceste bunul nostru comun și trebuie tratat ca atare. Aruncareagunoaielor, deversarea apelor uzate, distrugerea bunurilor deutilitate publică reprezintă dovadă de rea credin�ă, de lipsăde respect pentru munca altora și, de ce nu, chiar lipsă debun sim�. Prin toate demersurile și mijloacele, cu sprijinulfinanciar și moral din partea dumneavoastră, cetăţenii, încercăm să modernizăm comuna, să o aducem la standardeîn pas cu vremurile pe care le trăim. Dar a construi nu reprezintă totul, mai important este a păstra și între�inelucrurile realizate, a arăta respect fa�ă de munca depusă. Deaceea unele constatări ne lasă un gust amar și chiar ne dezamăgesc.

Nu putem în�elege cum, atâta vreme cât deșeurile sunt ridicate sistematic de la fiecare gospodărie, mai pot firegăsite aruncate aiurea pe oriunde. Cum, cu sistemul decanalizare la poartă, să se deverseze apele uzate în poartavecinului. Cum ramurile rezultate de la tările pomilor fructiferi să umple albiile apelor curgătoare. Mai nou, amconstatat că pădurile și zăvoaiele, în loc de aer curat și mirosde flori, te dau pe spate, la propriu și la figurat, din cauzamirosului de “povarnă”. Toate aceste ac�iuni au efectul deascundere sub preș a mizeriilor rezultate în urma faptelorbune. Am considerat, și o fac în continuare, că un efort dus lacapăt oferă satisfac�ia garantată. Numai că solu�iile sunt adesea găsite greșit.

Predarea corectă a gunoiului menajer către firma colectoare,

construirea de fose vidanjabile și vidanjarea acestora la timp,cu utilajele din dotarea primăriei, tocarea pe teren sauarderea controlată (conform legii) a resturilor vegetale, utilizarea în alimenta�ia animalelor sau transformarea în compost a borhotului epuizat rezultat de la fabricarea �uiciisunt doar câteva alternative de rezolvare a problemelorlegate de protejarea mediului înconjurător și păstrareacură�eniei în comunitate. Și când spun predarea corectă agunoiului menajer mai subliniez, încă odată, faptul că acestaeste cel rezultat din activită�ile gospodărești și este reprezentat de alimente și resturi de alimente, ambalaje, textile, haine etc. Nu intră în această categorie pământul șiresturile vegetale (flori, iarbă, arbuști), cenușa, rumegușul și materialele de construc�ii. Pentru acestea, vă rugăm să neconsulta�i în găsirea unor solu�ii corecte. Mai fac precizareacă încărcarea cantită�ii totale de deșeuri predate, cu materiale necorespunzătoare, duce la costuri mari cu transportul, depozitarea sortarea și neutralizarea, costuri carese răsfrâng tot asupra producătorului, adică a cetă�eanului. Tot referitor la gunoiul menajer, vă aduc la cunoștin�ă şifaptul că, în viitorul apropiat, colectarea se va face selective,în două frac�ii: uscată și umedă. Frac�ia uscată va fi compusădin deșeurile reciclabile (hârtie, carton, sticlă, plastic, aluminiu, pet), iar frac�ia umedă va fi compusă din celelaltedeșeuri menajere. De asemenea, se vor organiza puncte decolectare a deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice,pe care le vom face cunoscute la momentul potrivit.

Pentru cei care nu au primit și nu de�it pubelă și au făcutcerere în acest sens, aduc la cunoștin�ă faptul că se pot ridica(în limita stocului) de la sediul primăriei pubele pentru gunoimenajer. Sper că, prin cele prezentate, am reușit să atragaten�ia asupra câtorva probleme reale, dar rezolvabile și amtrezit câtuși de pu�in conștiin�a și spiritul civic al celor care nuau solu�ii sau le caută și nu le găsesc.

Închei cu speran�a că buna colaborare dintre noi va da încontinuare roade și vă doresc tuturor un Paște liniștit și fericitalături de cei dragi, multă sănatate și spor în tot ceea ceface�i!

Cu deosebită considera�ie,

Viceprimar - Claudiu Popa