Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanţa

Anul VIII - Nr.82l

August2015

Apare lunarAdresa

redactiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

GOSPODARII VOR AVEA LA DISOZIŢIE O PIAŢă AGROALIMENTARă

AGIGEA

COMUNA 23 AUGUST

POVESTEA CONTINUă

LA VALU LUI TRAIANPag.3

Pag.5

EVENIMENTFlorin Mitroi

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGITESTE O PRIORITATE

l M.Kogălniceanu

PROIECTELE CARE CONTEAZĂ: DISPENSARUL, GRĂDINIŢA ŞI ŞCOALA

Pag.4

Alex. Ştefănescu: „Dumnezeunu distribuie talentul cum sedistribuie ajutorul social”

l 25 de ani de CARTE LA NISIP

lO statiune tot mai atractivă pentru turisti si investitori

zilele oraşuluiTechirghiol

Pag.8

Pag.2

Pag.7

La Costineşti

Pag.6

AdrianStan

Pag 2 laugust

2015

„Este nevoie de o piaţă agroalimentarănouă pentu că trebuie să-i încurjăm pe gos-podari, îndeosebi pe cultivatorii de legume“,spune Mugur Mitrana, primarul comunei 23August. Nu-i putem lăsa să se descurce sin-guri, ci mai degrabă trebuie să-i stimulăm săcultive pământul şi să aibă unde să vândă le-gumele. Pe terenul unde se adunau gospo-

darii, la ieşirea din comună, nu era nimicamenajat, stăteau cu produsele în soare şivindeau doar jumătate din ele, pentru că sedepreciau. Am început lucrările la noua piaţăşi până în toamnă când gospodinele se apro-vizionează penteru iarnă piaţa va fi funcţio-nală.

Din ziua când au aflat că vor avea la dis-poziţie o piaţă nouă, cu spaţii amenajate şi cuvad, grădinarii din 23 August, unii dintre ei custate vechi în legumicultură, au început săcultive fiecare bucată de pământ din curte şidin câmp. Nu vreau să mai văd găleţi cu le-gume pe marginea şoselei, pe la porţi. Turiştiicare trec spre Mangalia şi staţiunile din juruloraşului, spre Olimp şi Jupiter, ca să daudouă exemple, vor avea de unde alege pro-duse de calitate. În piaţa nouă vor fi spaţii ge-neroase şi printre alte produse dingospodăria ţărănească, turiştii vor avea la în-demână produse proaspete, iar grădinarii voravea numai de câştigat, una e să vezi că evorba de ordine şi curăţenie, de igienă şi deun comerţ civilizat şi alta e să cumperi legumeşi ouă ţinute în soare”.

Peste câteva luni, locuitorii din comuna 23August vor beneficia de gaze. Lucrăm, pre-cizează primarul Mitrana, în fiecare sat. 23August e o comună întinsă, vom avea o reţeace se va întinde pe 46 de kilometric. Vesteacă va apărea conducta de gaz în zonă i-aatras şi pe investitorii în turism, încă un semncă promisiunile de odinioară au devenit cer-titudini şi cred că într-un an de zile turismulva fi în floare şi la 23 August. Nu mă hazar-dez, dar cred că într-un an vor apărea hote-luri care vor avea o capacitate de cazare deaproape 1400 de locuri. Cam atât are acumstaţiunea Olimp. Numărul turiştilor va creşteşi, fapt îmbucurător, vor apărea noi locuri de

muncă pentru tineri. În aceste zile, am sem-nat încă patru certificate de urbanism, ceeace înseamnă că la 23 August vor apărea totatâtea pensiuni. Pentru o comună e ceva. Euşor de socotit că în patru ani de zile, turismulse va dezvolta peste aşteptări şi vom avea,pe timpul verii, un val de turişti. Nu degeaba,cum vă spuneam, ne grăbim să finalizămpiaţa agroalimentară. Mai avem un proiect şiîn privinţa amenajării malului, pentru că încet-încet în zona mării, pe lângă pensiunile cu-noscute, vor apărea şi alte investiţii, încă odovadă că infrastructura îi atrage pe investi-tori”.

Luiza Tigmeanu

GOSPODARII VOR AVEA LA DISPOZIŢIE O PIAŢĂ23 august

STUDENTI îN DOCUMENTARELA bURSA DE VALORI

În urmă cu câteva zile, studenţii econo-mişti ai Universităţii constănţene, beneficiari aiproiectului european „Reţeaua de PracticăEconomică – CAREER.HUB”, cofinanţat dinFondul Social European (POSDRU 2007-2013), au efectuat o vizită de documentare laBursă de Valori Bucureşti şi Compania SI-VECO România S.A..

Proiectul, implementat de Universitatea„Andrei Şaguna”, are că obiectiv general faci-litarea tranziţiei la viaţă activă pentru 355 stu-denţi sagunisti din domeniul ştiinţeloreconomice, răspunzând obiectivelor POS-DRU privind facilitarea tranziţiei de la şcoală lalocul de muncă, prin creşterea relevanţei re-zultatelor învăţării că urmare a valorificării in-formaţiilor şi resurselor din cadrulparteneriatelor universitate-potenţiali angaja-tori, create în cadrul reţelei de practică eco-nomică CAREER.HUB.

Evenimentul se înscrie în seria activităţilorprevăzute în proiect, menite să ofere activităţisuport pentru orientarea şi consilierea stu-denţilor, în cadrul cărora, alături de stagiile depractică, componente esenţiale ale pregătiriiuniversitare, dar şi ale proiectului europeanlansat, sunt organizate ateliere de lucru şi vi-zite tematice de documentare în instituţii şicompanii emblematice pentru economia ţării.

„Periplul” ştiinţific al sagunistilor a începutcu vizită la Bursă de Valori Bucureşti. Primiţicu deosebită căldură, studenţii s-au bucuratde valoroase şi competenţe explicaţii referi-toare la atribuţiile Bursei de Valori, al căreiobiectiv principal este acela de a transformăpiaţă de capital locală într-un instrument activde finanţare a economiei româneşti.

În completarea bogăţiei de informaţii avenit şi SIVECO România S.A., companiespecializată în execuţia de proiecte informa-tice complexe şi de mare amploare pentrueducaţie, sănătate, agricultură, instituţii va-male, organizaţii europene, firme private, in-stituţii publice. SIVECO România dezvoltă şiexportă soluţii IT şi proiecte de consultanţăcătre 27 de ţări de pe 4 continente, fiind re-compensată pentru valoarea deosebită a pro-iectelor realizate cu peste 200 de premiiinterne şi internaţionale.

În această perioada de timp, care pentrualţi colegi aparţine vacanţei, studenţii econo-mişti ai Universităţii „Andrei Şaguna” din Con-stanţa îşi finalizează practică de vara,dovedind un interes deosebit pentru interac-ţiunea cu profesionişti în domeniu, care a con-tribuit la înţelegerea şi cunoaştereamecanismelor economice, a condiţiilor dedesfăşurare şi realizare a activităţilor, la con-ştientizarea şi informarea asupra aşteptărilorviitorilor angajatori.

Importantă şi atractivitatea acestui eveni-ment, că şi a celor anterioare organizate în ca-drul Proiectului „CAREER.HUB”, contribuie lapromovarea unei abordări proactive a Uni-versităţii „Andrei Şaguna” în definirea planuri-lor educaţionale şi la o mai bună comunicareîntre universitate şi agenţii economici.

Iacob Ioniţă

Universitatea andrei ŞagUna

Mugur Mitrana

REŢEAUA DE GAZE SE VA îNTINDE PE 46 DE kILOMETRI

l Pag 3evenimentaugust

2015

UN NOU PARC îN COMUNA LUMINA

În ultimii ani tot mai mulţi tineri au începutsă se întoarcă în comuna Lumina. Şcoala dinlocalitate e în extindere, reţeaua de alimentarecu apă e un proiect de actualitate, iar mai nouprimăria şi Consiliul local au în atenţie ame-najarea unui parc în centrul comunei. PrimarulDumitru Chiru, un gospodar care chibzuieşteîndelung înainte de a lua hotărâri, spune cănoul parc va fi amenajat cu bani de la bugetullocal: „Avem nevoie de spaţii verzi. Vrem săaranjăm centrul comunei. Sunt convins că pro-iectele vor aduce un suflu proaspăt, iar inves-titorii vor căuta comuna Lumina”.

SAT PESCĂRESCTRADIŢIONAL

ŞI PORT TURISTIC LA TUZLA

Lângă farul de la Tuzla e o privelişte debasm. Acolo, iată un proiect de ultimă oră, seva construi un port turistic. Primarul Constan-tin Florin Micu, iniţiatorul unor proiecte carecontează pentru comunitate, e convins căSATUL PESCĂRESC TRADIŢIONAL ŞIPORTUL TURISTIC sunt două proiecte carevor stimula dezvoltarea turismului în zonă şi, înacelaşi timp, cele două proiecte vor sprijiniapariţia unor noi locuri de muncă pentru tineriidin comuna Tuzla. „Avem semnale, spuneConstantin Micu, că un grup de investitori, astae vestea bună, se interesează de zona co-stieră. Mai mult, piaţa imobiliară parcă s-a in-viorat, iar construirea unui cartier rezidenţial vaanima investiţiile. Primăria va încasa şi impo-zite, iar localitatea se va dezvolta”.

Iacob Ioniţă

info Zona MetropoLitană

Noutatea nu este că pregătiririle pentruanul şcolar au fost încheiate, altceva trebuiesubliniat: Şcoala Gimnazială nr.1 din Valu luiTraian nu seamănă acum cu nicio altă şcoalădin judeţ. Din primăvară şi până în varăşcoala nr.1 a fost un şantier unde primăria aimplementat un proiect de reabilitare şi extin-dere, ceea ce a făcut ca azi sălile de clasă şiterenurile de sport să arate ca la carte. În ziuadocumentării noastre la Valu lui Traian sedescărca ultima maşină cu mobilierul pentrucabinete. Şcoala are acum 17 săli de clasă şidouă terenuri de sport. Florin Mitroi, primarulcomunei, îşi aduce aminte că în 2004 a pre-luat două şcoli care stăteau să cadă, învreme ce grădiniţele erau ca vai de mama lor.„Am construit de la zero o şcoală şi o grădi-niţă cu orar prelungit şi am reabilitat şi extinsce era într-o stare precară. Nu mai spun căunii care stau pe scaune înalte au hotărât săse înfiinţeze clasa pregătitoare, dar nu s-augândit dacă există săli de clasă în şcoli. Ne-au pus pe noi, primarii, în faţa unei situaţii cepărea fără ieşire. A trebuit să găsim soluţii.Părinţii copiilor aşteptau o rezolvare şi nu i-am lăsat cu ochii în soare. Educaţia este oprioritate la Valu lui Traian. M-am gândit săfac un film de prezentare a localităţii. O să-iinvit pe dascălii şcolii să îl prezinte şi elevilorîntr-o bună zi. Nu vreau să dăm lecţii, cinumai să vadă elevii de unde am plecat şiunde am ajuns. Si mai vreau să vadă şi pă-rinţii că nu folosim lozinci când vorbim de sim-ţul civic, vreau să se înţeleagă că nimic nu seface fără stăruinţă şi perseverenţă, nimic nuse face fără muncă şi fără risipă de energie.Mă gândesc să pun la dispoziţia fiecărui ce-tăţean acest film să cunoască fiecare locuitoristoria comunei şi să vadă ce investiţii s-au

făcut în ultimii ani la Valu lui Traian”.Profesoara Lavinia Robe, un cadru di-

dactic cu experienţă şi cu un perete de di-plome de excelenţă, e de câţiva ani bunidirectoarea acestei şcoli. A făcut o revistăpentru elevi, a rămas în şcoală atât cât a fostnevoie şi acum spune că investiţiile primărieiîi obligă pe profesori să fie la înălţimea aş-teptărilor.

„În câteva luni s-au construit şapte săli declasă, s-au amenajat două terenuri de sport,cabinetele de geografie şi biologie, de fizică şide chimie au dotări de ultimă oră. Din 32 decadre didactice 22 sunt cu gradul I. Avem oîncadrare de vis. Şcoala noastră oferă unspaţiu educativ şi sigur, organizăm activităţiextraşcolare şi sportive, îi pregătim pe elevipentru o lume în continuă schimbare. Proiec-tele educaţionale şi parteneriatele îi ajută peelevi să capete deprinderi şi abilităţi care ledau capacitatea să reuşească în viaţă şi săîşi construiască o carieră. Mai avem de re-zolvat o problemă: absenteismul. Dar cola-borăm bine cu primăria şi în noul an şcolarcred că vom găsi soluţii şi îi vom ajuta pe cei81 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi lamuncă în străinătate”.

La Valu lui Traian se întâmplă ceva, şiceea ce se întâmplă nu ţine de noroc, ci deceva mai simplu: de muncă. Şi de proiecte.Florin Mitroi, primarul comunei, nu a uitat căîn prima seară când a plecat de la primărie aavut o curiozitate şi a numărat becurile dincomună. Le-a numărat de câteva ori şi nu îivenea să creadă: „Am numărat doar şaptebecuri”. Despre ce se întâmplă azi la Valu luiTraian şi despre proiectele comunităţii vomscrie în numărul viitor.

Andreea Pascu

ULTIMELE PREGĂTIRI PENTRU NOUL AN ŞCOLARLa VaLu Lui traian

Dumitru Chiru

Constantin Florin Micu

Pag 4 l cronica realitãţiiaugust

2015

O VARĂ DE NEUITAT, CUDRUMEŢII ŞI CU SPECTACOLE

Centrul pentru tineret din comunaTuzla, proiect implementat cu sprijinulZonei Metropolitane Constanţa, a devenitîn numai câteva luni un punct de atracţiepentru elevii şi tinerii de aici. Elevii parti-cipă într-un număr tot mai mare la activi-tăţile ATELIERULUI CREATIV devacanţă, unde în această perioadă miciijurnalişti au avut o întâlnire cu primarulConstantin Florin Micu. Curioşi să afle de-talii despre comunitate şi despre investi-ţiile în şcoală şi grădiniţă, micii jurnaliştil-au încolţit pe primar cu întrebări. Într-oaltă zi, împreună cu părinţii şi cu volunta-rii Centrului pentru tineret, elevii au plecatîntr-o excursie la peştera din comuna Al-beşti, parcurgând cei 14 kilometri (dus-în-tors) pe jos. Timp de câteva ore,participanţii la această drumeţie au făcutfotografii, s-au distrat, au povestit şi auservit chiar masa aici, o masă pregătită cuproduse din gospodăria ţărănească.După ce au participat, tot în această lună,la Festivalul „Cânt şi joc”, unde au cântatşi s-au distrat, elevii din Tuzla au avut cainvitat un operator de televiziune care i-aînvăţat să mânuiască aparatul de foto-grafiat şi camera de luat vederi. Coordo-natorul centrului amintit, Ciprian Broască,spunea că de astă dată elevii au fost pro-tagoniştii unei experienţe insolite:”Îi invi-tăm pe părinţi la activităţile noastre, aadăugat Ciprian Broască. Vreau să vadăşi ei ce învaţă copiii la cercurile de la Cen-tru pentru tineret. În luna august avem unproiect ambiţioas şi ne pregătim să orga-nizăm un târg de carte. Avem în atenţieorganizarea unui festival rezervat copiilor,vrem să descoperim tinerele talente, iarîntr-o bună zi intenţionăm să facem şi uncor; organizăm activităţi care ne vor ajutasă promovăm obiceiurile şi tradiţiile zonei,iar mai către toamnă, asta va fi chiar osurpriză, vom edita un ALMANAH scrisde copii. Avem un cerc de aeromodele şine bucurăm că elevii sunt instruiţi de Ma-rian Ispas, un localnic cu pasiune şi curăbdare”.

Şi aşa, întârziind în preajma instructo-rilor de la Centrul pentru tineret, ne-amasigurat că la Tuzla se întâmplă ceva. Şiacest ceva ţine de pasiune şi de o maredragoste pentru copii.

Andreea Pascu

TUZLA

Adrian Stan, primarul comunei Techir-ghiol, vorbeşte apăsat, cu siguranţa gospo-darului care ştie bine care sunt priorităţile

comunităţii. Răsfoieşte paginile uneiagende şi spune: „Avem zece proiecte pre-gătite pentru dezvoltarea oraşului, unele vi-zează infrastructura, altele nu fac altcevadecât să ofere oportunităţi investitorilor. Înmare parte, aceste proiecte vor fi depuse înexerciţiul financiar 2015-2020”. Primarul econvins că dialogul cu cetăţenii şi colabora-rea cu consilierii locali vor îmbunătăţi stra-tegiille privind atragerea investitorilor, eifiind, în opinia sa, primii care ar putea spri-jini apariţia unor locuri de muncă, o pro-blemă care ar putea fi rezolvată mai repede.Când vine vorba de proiecte şi de priorităţi,primarul se gândeşte că a venit vremeareabilitării liceului din Techirghiol, o şcoalăcu tradiţie şi cu o carte de vizită clădită pestăruinţa cadrelor didactice de aici. Tot oprioritate sunt şi gazele, apoi va veni rândulasfaltării, un proiect aflat în derulare, cu pre-cizarea că în jur de 70 la sută din străzi aufost asfaltate, restul de 30 la sută urmând

să fie finalizate până la sfârşitul acestuimandat”. Punem ghilimele pentru că l-amcitat pe primar. Techirghiol e o staţiune totmai atractivă pentru turişti. „Am reţinut ocifră, spune Adrian Stan: gradul de ocupareîn cele două sanatorii este de 95 la sută. Eun semn că turismul medical e în revenire.Şi asta mai înseamnă ceva: staţiunea Te-chirghiol e pe val şi e de aşteptat ca ea sărămână acolo, ba chiar să devină şi maiatractivă în urma investiţiilor care au adusîmbunătăţiri în bazele de tratament. Primă-ria are câteva proiecte în derulare, GrădinaBotanică e unul dintre ele; proiectele carevizează dezvoltarea infrastructurii nu fac al-tceva decât să pună la dispoziţia investito-rilor noi oportunităţi. Proiectele, veţi fi deacord cu mine, adaugă primarul AdrianStan, vin în întâmpinarea unor solicitări pecare le-am înregistrat în agenda mea de

lucru, agendă unde inserez propunerile ce-tăţenilor care trec pragul primăriei. Printrecele zece proiecte pe care le-am pregătit seaflă şi reabilitarea primăriei. E o investiţienecesară, ea nu mai suportă amânare. Ne-am gândit că reabilitarea primăriei ne vaajuta, printre altele, să diminuăm birocraţia.Administraţia are nevoie de sprijin pentru acăpăta eficienţă. Sunt sectoare de activitateunde nu s-au mai făcut investiţii de aproape60 de ani”.

Techirghiol nu bate pasul pe loc. Cu altecuvinte, oraşul nu trăieşte din amintiri. Fireoptimistă, cu o vitalitate pe care n-o întâl-neşti decât la godpodarii adevăraţi, AdrianStan, primarul oraşului, e convins că imple-mentarea unor proiecte vitale va sprijinidezvoltarea turismului şi investitorii vor că-păta curaj şi încredere să vină cu bani într-o staţiune tot mai atractivă pentru investiţii.

Luiza Tigmeanu

O STATIUNE TOT MAI ATRACTIVĂPENTRU TURIŞTI ŞI INVESTITORI

techirghioL

AdrianStan

Zilele orasului Techirghiol: evenimentul care îi adună pe localnici şi pe turişti înfaţa scenei, acolo unde vor urca într-un spectacol de excepţie Ştefan Bănică Jr.şi Maria Dragomiroiu. Afişele sunt pline de artişti care vor distra pe spectatori.Veniţi la Techirghiol! Jean Paler şi Gabriel Dorobanţu vă aşteaptă!

Cine ajunge la Costineşti estetentat să caute plaja, în preajma eisunt evenimentele. Şi în vara astaprovocările continuă: cerneala ti-pografică de pe afişele cu specta-cole este încă proaspătă. TraianCristea, primarul comunei Costi-neşti, gospodar cu experienţă, ştiecum trebuie întâmpinaţi turiştii. Şimai ştie ceva: e nevoie de simţ derăspundere atunci când faci o in-vestiţie. Şi în această vară la Cos-tineşti au apărut câteva noutăţi:trotuare şi borduri şi mai bine de300 de locuri de parcare numai pedouă străzi. Iluminatul public afost reabilitat, iar proiectele de ul-timă oră aduc mai mult farmec şiculoare unei staţiuni care a fostdintotdeauna a tineretului. Şi cândvine vorba de proiecte, TraianCristea are multe de povestit des-pre pădurea de la marginea Cos-tineştiului. Mai nou, aici a fostamenajat un loc de picnic. În pri-măvara acestui an localnicii şi tu-riştii care s-au grăbit să ajungă laCostineşti de 1 Mai s-au adunat lamarginea pădurii la primul picnicdespre care unii povestec şi azi,semn că iniţiativa primăriei a fostuna mult aşteptată.

Drumul către MânăstireaElena de la Mare a fost asfaltat

şi păcatele unora parcă sunt ier-tate mai uşor acum. Infrastructurastaţiunii a fost o prioritate pentruprimărie şi pentru Consiliul Local.Cu agenda într-o mână şi cu pixulîn cealaltă, viceprimarul Marin Bă-duică face socoteli şi trage olinie:”Aproape două milioane deeuro s-au investit în modernizareainfrastructurii: două drumuri de6km fiecare au fost finalizate. Evorba de drumurile către Tuzla şicătre 23 August, două localităţicare vin tare din urmă, în privinţaturismului. Tot din agenda vicepri-marului am reţinut alte informaţii:a fost extinsă reţeaua de energieelectrică spre gara veche pe maibine de un kilometru: reţeaua dealimentare cu apă şi canalizare eun alt proiect care vizează reabili-tări şi extinderi. Tot de la vicepri-mar aflăm că există un proiectpentru o casă de cultură. În ultimiiani la Costineşti s-au predat lacheie două blocuri ANL, iar de cu-rând primăria a depus documen-taţia pentru un bloc ANL cu 24 deunităţi locative.

Baza Sportivă, un proiect maivechi, va reveni ,şi ea, în actuali-tate, cu precizarea că i s-au aduscâteva îmbunătăţiri, punându-seaccentul pe agrement.

Tot la Costineşti, în apropierealegendarei epave, se va amenajaun port turistic. Mai e o problemă,am înţeles, cu luciul de apă. „Maisunt de luat câteva avize”, spuneviceprimarul Băduică.

Vestea care îi bucură pe local-nici este că se apropie ziua cândse vor începe lucrările pentru re-ţeaua de gaze.

Costineşti rămâne o staţiuneunde, în ciuda birocraţiei unor in-

stituţii, provocările sunt însoţite deschimbări, priorităţile comunităţiisunt privite cu atenţia cuvenită, iarturiştii care vor ajunge în varaaceasta la Costineşti, vor rămâne,la rândul lor, cu amintiri de neuitat.

La Costineşti povestea conti-nuă. Şi investitorii, iar asta nu maie o informaţie de ultimă oră, auînviorat piaţa imobiliară. Ca pevremuri.

Andreea Pascu

l Pag 5proiecteaugust

2015

INFO ZONAMETROPOLITANA

Semnată de revistele Ro-mânia Liberă şi Luceafărul, darşi de cotidianul Cuget Liber, To-misul Cultural se află în mâinilecititorilor. În acest număr (iulie -septembrie) semnează scriitoridin primul raft al unei librării:poetul Mircea Dinescu, prozato-rul Gelu Negrea, Doina Pău-leanu şi paul Diaconescu. VirgilComan publică însemnări de

călătorie şi punctează un eveni-ment: 110 ani de la înfiinţareabăilor Mamaia. Poetul OvidiuGenaru publică (la rubrica „roualecturii“) un poem cuceritor; Şte-fan Mitroi povesteşte despredescoperirea vieţii: literatura.

Fondatorul revistei, poetulIulian Talianu, a dezvăluit (pentriCronica Metropolitană) că înnumărul viitor al revistei Tomisul

Cultural cititorii vor întâlnii în pa-ginile publicaţiei un interviu cuprozatorul Cristian Teodorescuşi un reportaj captivant semnatde academicianul Petre T. Fran-gopol, constănţean la origini.

Romancierul Ioan Groşan aîncredinţat revistei un fragmentdintr-un roman aflat în pregătire.

Vom reveniLuiza Ţigmeanu

INVITAŢIE LA LECTURĂ

La Costineşti

POVESTEA CONTINUĂTraian Cristea

Spre deosebire de alte localităţi din mediulrural, la Agigea se poate vorbi de o ofensivă aproiectelor. Nici nu se încheie bine un proiect, căaltul e la rând. Piaţa agroalimentară, un proiectmult aşteptat de localnici, a fost finalizată: pro-ducătorii din comună nu mai stau cu lăzile pe tro-tuar; noua piaţă, subliniem, îi obligă să pună ladispoziţia cumpărătorilor produse pe tarabă înspaţii amenajate, proaspete şi neprăfuite. Piaţade acum îi va încuraja pe producători să fie gos-podari şi să cultive pământul. Mai nou, lângă sta-dionul din comună, a fost finalizat Centrul detineret, o investiţie care îi face pe tineri să fie în-crezători că la Agigea vor apărea şi alte oportuni-tăţi pentru pregătirea lor. Acum ei vor aveaprivilegiul să îşi petreacă timpul liber într-un spa-ţiu atractiv şi generos cu proiectele lor culturaleori distractive. Tinerii nu mai sunt tentaţi să facănaveta şi să caute un loc de distracţie, nu vor maifi nevoiţi să irosească timpul cu deplasări în cău-tarea unor spectacole.

Primele afişe au avut darul să-i adune pe ti-nerii din Agigea „în casa lor”, adică la Centrul pen-tru tineret.

Cristian Cârjaliu, primarul comunei, are şiveşti de ultimă oră:”În cartierul EROILOR se va

construi o grădiniţă. În două cartiere, STEAUA DEMARE şi lângă biserică, se lucrează la instalareaconductei de gaze. Până la sfârşitul acestui an,spune primarul, vor fi finalizate lucrările începuteacum. Am demarat lucrările la noul dispensar, maiavem două proiecte de canalizare şi asfaltare. Pemai bine de 70 la sută din străzile din Agigeaavem asfalt. Nu ne îmbătăm cu apă rece, primă-ria şi consilierii locali sunt într-un dialog perma-nent cu cetăţenii, îi ascultăm, reţinem solicitărilelor şi căutăm să nu facem promisiuni, ci să neţinem de cuvânt. Privim cu atenţia cuvenită fie-care propunere, unde sunt mai multe întrebăristăm de vorbă cu oamenii. Unii, îi înţelegem, suntnerăbdători, dar avem lecţia învăţată şi le expli-căm că trebuie să facem lucrurile într-o ordine: neîngrijim de alimentarea cu apă şi de canalizare,de gaze şi pe urmă amenajăm şi străzile. Când leexplici cu calm şi răbdare oamenii înţeleg. Înacest an jumătate din comună va avea gaze,cealaltă jumătate va beneficia de gaze în 2016.Nu poti face minuni peste noapte. Nu sunt lucrăripe care să le finalizezi cât ai bătea din palme. Ştiucă din patru în patru ani dăm un test şi asta în-seamnă că o treabă începută bine trebuie dusăpână la capăt . Avem o strategie şi căutăm să

consolidăm infrastructura, avem în atenţie servi-ciile din comunitate, ne gândim cum să-i atragempe investitori. Avem un potenţial şi el trebuie re-descoperit. Unii se pare că l-au uitat. O altă prio-ritate la Agigea este construirea unei şcoli. Amgăsit şi terenul, mai rămâne să avem banii. Măgândesc de mai multă vreme la acest proiect. Ştiucă avem mare nevoie de o şcoală nouă, dar nu euşor să ai la îndemână şi finanţarea”.

La Agigea, nu-i niciun secret, proiectele pro-movează comuna, iar proiectele implementate înultima vreme nu fac altceva decât să demons-treze că primarul Cristian Cârjaliu are în preajmăo echipă iar starea de spirit pe care o promo-vează echipa contează.

Pag 6 l informaţii utileaugust

2015

PROIECTELE CARE CONTEAZĂ: DISPENSARUL, GRĂDINIŢA ŞI ŞCOALA

lAgigea CristianCîrjaliu

Pieţele cu produse tradiţionalesunt pe bună dreptate la mare cău-tare, ceea ce presupune că ele auvad şi clienţi fideli, beneficii care nuvin peste noapte, ci în timp. Din2009, când primele produse tradi-ţionale au fost atestate, şi până azi,când piaţa a început să se regleze,s-au înregistrat câteva schimbări şiîn privinţa asocierii producătorilor,adică oamenii au înţeles că aso-cierea le aduce avantaje şi pro-iecte viabile. Asta şi explică de ce,mai nou, s-a înfiinţat o FEDERA-ŢIE NAŢIONALĂ A PRODUCĂTO-RILOR DE PRODUSETRADIŢIONALE, e încă un semncă iniţiativa producătorilor a vizatdiminuarea birocraţiei. Totodată eşi un semn că există un interes totmai mare pentru acest sector cuun potenţial uriaş. Şi acest poten-ţial, se înţelege, nu poate fi folositla capacitate decât cu proiecte via-bile şi cu forme de sprijin care să-istimuleze pe adevăraţii producă-tori. Unii dintre ei au prins, cum sezice, gustul afacerii şi au înţeles re-pede că e loc sub soare pentru ceicare pun suflet şi pasiune, pentrucei care investesc multă energie şitimp, încercând să îşi consolidezepoziţia în piaţă şi să-i atragă pecumpărători cu produse de cali-tate. Apelând la statisticile Ministe-

rului Agriculturii şi Dezvoltării Ru-rale suntem tentaţi să fim optimiştişi să credem că produsele tradiţio-nale sunt o afacere de viitor. Avemşi dovezi: numărul lor a crescut dela un an la altul, iar previziunile in-dică un interes tot mai mare în rân-dul producătorilor. La lapte, spreexemplu, au fost atestate peste100 de produse, la carne aproape200; la panificaţie 70, iar la peşte18. Spre deosebire de celelalteproduse, cele tradiţionale se facdupă reţete specifice, ele ajung pepiaţă după multă risipă de energie,dar asta nu-i descurajează pe ceiaflaţi la început de drum, semn căfiecare ştie cum se câştigă presti-giul unei cărţi de vizită. E adevărat,produsele tradiţionale au şi un altpreţ, dar diferenţa, trebuie să subli-niem acest lucru, este făcută decalitatea produselor. Şi producăto-rii ştiu acest lucru, ei mai ştiu şi al-tceva: ştiu că, spre exemplu,produsele din lapte trebuie pregă-tite din lapte proaspăt, producătoriiîşi selectează furnizorii de materieprimă şi sunt atenţi la bunele prac-tici privind igiena; producătorii nufolosesc, în cazul produselor tradi-ţionale din carne, aditivi şi conser-vanţi, la fel de bine ar trebui să ştieşi cumpărătorii că micii, spreexemplu, au un termen de valabili-

tate de două zile; la produsele afu-mate termenul de valabilitate nutrebuie să fie mai mare de cincizile.

Produsele tradiţionale careajung în piaţă trebuie să fie înso-ţite de un certificat de atestare. Seapropie vremea marilor târguri deproduse tradiţionale şi de aceeane grăbim să vă semnalăm că înpieţe se strecoară, din păcate, şicomercianţi. Câteodată ei ajung

în piaţă cu un ceas mai devremedecât adevăraţii producători.

Unii vor să vândă, ceea ce nue rău, alţii sunt ispitiţi să cumpere,de aceea scriem că trebuie să pri-viţi cu atenţie eticheta produsului!Eticheta produselor tradiţionalediferă de restul etichetelor! Iarcertificatul de atestare îi ajută pecumpărători să nu se înşele!

Pagină realizată deAndreea Pascu

O AFACERE DE VIITORPrOdUseLe tradiŢiOnaLe

l Pag 7prioritãţiaugust

2015

Într-o vreme când birocraţia încă face valuri,deşi a fost întoarsă pe toate feţele, sunt primaricare nu se lasă învinşi, ei se încumetă să scrieproiecte şi să le ducă la bun sfârşit. Unul dintreaceşti primari este Ancuţa Belu, o femeie a căreistare de spirit nu face altceva decât să-i adune pecolaboratorii în jurul ei şi să facă o echipă dispusăsă fie acolo unde este nevoie. Şi echipa de laM.Kogălniceanu este ancorată în viaţa comunită-ţii şi prezenţa ei se vede în proiectele care au fostimplementate aici în ultima vreme. Nici nu s-auscat bine cerneala tipografică pe hârtia de ziarunde am anunţat inaugurarea Centrului pentru ti-neret din comuna M.Kogălniceanu, că avem, iată,ocazia să anunţăm că alte proiecte se află printrepriorităţile primăriei. Asfaltarea, o prioritate în me-diul rural, e în centrul atenţiei la M.Kogălniceanu.„Doi kilometri de asfalt e o investiţie susţinută dinsurse proprii, spune primarul. Un kilometru şi cevae o finanţare obţinută pe un proiect. Ar mai fi ne-voie de o finanţare pentrui alţi trei kilometri. Sunt încăutare de soluţii, dacă vom avea şanse poate cănu vom apela la credite bancare. 95 la sută dinstrăzi sunt asfaltate şi 5 la sută pietruite. Din ‘95 şi‘96 nu s-au mai făcut asfaltări. Din păcate, din pro-centul de 95 de străzi asfaltate unele sunt deterio-

rate şi trebuie să intervenim acum”.După experienţa pe care a cîştigat-o în acest

mandat, Ancuţa Belu a prins curaj, a căpătat în-credere şi acum îşi face planuri:”Avem un proiectpentru o grădiniţă cu program prelungit. Aşteptămsă vedem care axă ne va avantaja. Am înfrumu-

seţat zona centrală a localităţii, am făcut amenajăricare au făcut parcul comunei mai atractiv pentrulocalnici şi pentru bunicii care vin aici cu nepoţii,iar acum pregătim un proiect pentru renovarea şiextinderea primăriei. E o clădire veche, a fost con-struită în urmă cu mai bine de 60 de ani. Proiecteleprivind primăria şi grădiniţa au studii de fezabili-tate. Primăria a întocmit un calendar de eveni-mente şi, în acest caz, am gândit şi alte proiecte.CASA ARMATEI, ca să dau un exemplu, va de-veni un centru unde vor fi găzduite aceste eveni-mente; vom avea aici o sală de spectacole, dar şio cantină socială mare şi primitoare, aici se vor în-tâlni pensionarii şi vârsnici care au nevoie de aju-tor. Acum facem expertiza clădirii şi apoi vom treceîntr-o altă etapă”.

Luiza Ţigmeanu

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ESTE O PRIORITATE

M.KogăLniceanu

AncuţaBelu

În urmă cu câteva zile, EforieSud va fi gazda Şcolii Internaţionalede Vară AGIRo. Evenimentul faceparte din manifestările celui de-alXXXVII-lea Congres al AsociaţieiGenerale a Învăţătorilor din Româ-nia, Congres al Cadrelor Didacticedin România şi al Cadrelor Didac-tice Române de peste Hotare, 24-29.07.2015. Cele trei evenimenteale Congresului AGIRo 2015 sunt:

1.Şcoala de Vară Internaţionalăde la Chişinău (24-26 iulie), cu tema„LIMBA ROMÂNĂ în contextul dia-logului intercultural pedagogic fărăfrontiere”. Vizita în Ucraina a CetăţiiAlbe şi a unei şcoli româneşti din re-giunea Odessa.

2.Şcoala Internaţională de VarăEforie Sud (26-29 iulie 2015), cutema Asigurarea succesului şcolarprin utilizarea strategiilor didacticespecifice societăţii informatizate:conținuturi educaționale digitale, re-surse web, dispozitive mobile.

3.Lucrările Congresului AGIRo,Cluj-Napoca, 18-22 august 2015, cuactivități pe 22 august și în SighetulMarmației și Slatina, regiuneaTranscarpatia, Ucraina.

La aceste evenimente s-au în-scris în total peste 1300 cadre di-dactice dintre care 400 de pestehotare.

La Şcoala Internaţională deVară Eforie Sud s-au înscris peste150 de cadre didactice din toate ju-deţele României şi 100 de cadre di-dactice române din Ucraina(regiunile: Cernăuți, Odessa, Trans-carpatia), Republica Moldova (și dinRegiunea nistreană a RepubliciiMoldova), Serbia (Voivodina și Ser-bia de Răsărit).

Deschiderea oficială va avea locluni, pe 27 iulie 2015, la Centrulpentru Tineret „Ion Creangă”, co-muna Tuzla, judeţul Constanţa, iarpe 28 şi 29 iulie 2015, la Liceul Teo-retic „Carmen Sylva” Eforie Sud.

Activităţile şcolii de vară cuprind: -Curs de formare continuă Rolul

organizatorilor grafici în procesul depredare - învăţare - evaluare; furni-zor ITBUSINESS Advisor; formator:Roxana-Maria Gavrilă - inspectorşcolar ISMB;

-Atelier IT: E-START în educaţie!Furnizor: ITBUSINESS Advisor;formator: Irinel Lubene;

-Prezentarea ofertelor de pro-grame de formare continuă oferitede ITBUSINESS Advisor; formatori:Marilena Nicolae şi Roxana Gavrilă;

-Atelier didactic: Profilul de com-petenţe al profesorului pentru învă-ţământ primar; formator: prof. dr.Nicoleta Mircea;

-Cursul Cum îmi simplific muncade comunicare în clasă, fără a fi ex-pert în noile tehnologii!, curs organi-zat în cadrul Programului Naționalde Training "Dascăli informați! Das-căli avansați!". Participanţii la cursvor avea acces gratuit la softurile şiaplicaţiile recomandate, atât în tim-pul cursului cât şi după curs. Cursuleste conceput şi suţinut de CălinMateian, trainer şi consultant edu-caţional cu experienţă de peste 20de ani în sisteme moderne de învă-ţare-predare-evaluare;

-Curs avizat MEN, Paşi către unalt ciclu de învăţare, Casa CorpuluiDidactic Constanţa și Liceul Teoretic"Carmen Sylva" Eforie; formatori:prof. psih. Doina Popescu, prof.Cristina Stanciu;

-TAP-SWIPE-PINCH – wor-kshop Utilizarea tabletelor în activi-tatea didactică. Cursanţii trebuie sădețină un dispozitiv mobil cu sistemde operare Android (tabletă sausmartphone) sau iOS (iPad sau iP-hone) și un cont de email@gmail.com; formator, prof.Laurențiu Bulgaru, Liceul Teoretic"Carmen Sylva" Eforie;

-Prelegere Limba română încontextul dialogului intercultural pe-dagogic fără frontiere, prof. dr. PavelCerbuşcă, director Liceul Academieide Ştiinţe a Republicii Moldova;

-Cursuri de perfecţionare a limbiiromâne pentru profesori de etnie ro-mână din Serbia şi Ucraina şi deperfecţionare a limbii sârbe şi ucrai-nene pentru profesori de etnie sârbăşi ucraineană din România şi Repu-blica Moldova:

-Prezentare Tradiţii şi obiceiuriromâneşti în regiunile cu etnici ro-mâni din Ucraina; Govornean Lilya,Institutul de perfecţionare din Cer-năuţi, Ucraina;

-Prezentare Învăţământul înlimba română în şcolile din regiunilecu vorbitori de limba română dinUcraina; Chirciu Zinaida, metodistăsecţia raională de învăţământ Reni,regiunea Odessa, Ucraina;

-Prezentare Analiza compara-tivă a sistemelor de învăţământ dindiverse ţări, prof. Trailovic Milan,Serbia;

-Prezentare Stima de sine şi co-piii, Pelin Galina, psiholog, SatulNou, Sărata, regiunea Odessa,Ucraina.

Partenerii Asociaţiei Generale aÎnvăţătorilor din România sunt: in-spectoratele școlare și casele cor-

pului didactic din Constanța șiBucurești, administrațiile școlare dinregiunile Odessa, Cernăuți și Trans-carpatia (Ucraina), Academia deȘtiințe a Moldovei, Institutul deȘtiințe ale Educației din Chișinău,Asociaţia Generală a Învăţătorilordin România - filiala Republica Mol-dova, Sucursala AGIRo-MD din re-giunea nistreană a RepubliciiMoldova, Asociaţia Cadrelor Didac-tice de Etnie Română din Ucraina,Asociaţia Cadrelor Didactice deEtnie Română din Serbia, Ministe-rul Afacerilor Externe - Departa-mentul Politici pentru Relația cuRomânii de Pretutindeni, PrimăriaTuzla, Primăria Eforie, Liceul Teore-tic "Carmen Sylva" Eforie, S.C.MATTE’s WAY S.R.L.

De la primul congres din 1898de la Ploieşti şi până la mai recen-tele Congrese Naţionale (XXVIII-XXXVI) de la Arad, Bucureşti(Palatul Parlamentului şi Universita-tea Politehnica), Constanţa, Slobo-zia, Buşteni, Chişinău, Slatina,Suceava și Cernăuți, congreseleAGIRo au intrat deja în tradiţia învă-ţământului românesc. La acesteevenimente cel mai mic număr afost de 750 delegaţi, iar cel maimare de 1500 delegaţi din absoluttoate judeţele ţării. Nu au lipsit ni-ciodată de la congresele AGIRo mi-niştrii educaţiei în funcţie şi foştiminiştri ai educaţiei din România şidin alte ţări, preşedintele României,preşedintele şi vicepreşedinteleAcademiei Române, parlamentari,europarlamentari, reprezentanţi aiautorităţilor locale, personalităţi alevieţii publice şi din domeniul culturii.Au conferenţiat nume de cel maimare prestigiu din domeniul ştiinţe-lor educaţiei.

Adrian Crăciun

ŞCOALA INTERNAŢIONALĂ DE VARĂ

Pag 8 l actualitate august

2015

Orizontal: 1) A scris „Amintiri dincopilărie” – A cunoaşte. 2) Râset– Autorul poeziei „Copil” (Şt.O.)3) Ene Vieru – Efect comic – În-căperi de şcoală. 4) Prezente însufragerie – A demonstra. 5) Ma-mifere nordice – Elena Cristea –Miez de nucă! 6) „Portret de copil”aparţine acestui pictor român(Camil) – A brăzda. 7) Epocă – Apublicat poezia „Amintire din co-pilărie” (Ion). 8) Liric român, că-ruia îi aparţine poemul „Când râdcopiii” (Tiberiu) – Iviţi (pop). 9)Tremolo – Supus. 10) Dânsa –Oşean(pop). – Fir textil. 11)Comic – Copil de şcoală.

Vertical: 1) Autorea poeziei „Cândplânge un copil mic (Mioara) – Ar-bore eminescian. 2) Compozitorfrancez, care a compus opera„Copilul şi vrăjile sale”(Maurice) –Rustic. 3) Elvira Stan – Date cusare. 4) Firele pleoapei – Copilulcu tolba cu săgeţi. 5)Introspecţie– Poemul „Copilul meu, să nu mă

cauţi” aparţine acestei poete(Magda). 6) A publicat poezia„Copiilor” (Octavian) – Cap de

şcolar! – Fricos!. 7) Campion – Aizbuti – Nicolae Costin. 8) Liricclujean, autorul poeziei „Versuripentru copilul meu” (Emil) – Avan-taj. 9) Povaţă – Dobitoc. 10) Dafin– A publicat volumul „Povestiri cuprichindei (Ştefan). 11 A apărea –Autorul volumului „Povestire cufocuri de tabără” (Eusebiu).Dicţionar : NIA, N.R.

UNIVERSUL COPIILORtiMp Liber

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Andreea PascuLuiza Þigmeanu, Andreea Arsenie, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Mangalia găzduieşte în luna au-gust Târgul „CARTE LA NISIP”,„cea mai neprovincială manifes-tare” ca să îl cităm pe criticul lite-rar Alex.Ştefănescu, prezent laMangalia de câte ori a fost invitatîn cei 25 de ani de când se orga-nizează acest târg de carte. Într-o confesiune pe care a făcut-o înfaţa publicului, în urmă cu doi ani,Alex Ştefănescu spunea că încărţile sale caută „să salveze ceeste frumos în literatura românăîntr-un moment de amnezie ge-nerală. Am vrut să nu uite tinerii.Să nu avem iluzia că Dumnezeudistribuie talentul cum se distri-buie ajutorul social(...) Am res-pect pentru autorii care scriu.Sunt solidar cu ei, mă gândesc cufraternitate la ei. E nobil să îţi ex-primi gândurile în cuvinte. Un omcare scrie merită să îi săruţimâna”.

Înainte de a se lăsa înserarea înparcul din faţa Cercului Militar dinMangalia, acolo unde Alex.Ştefă-nescu s-a întâlnit cu cititorii, numai găseai un loc, deşi lângă

băncuţe au fost aduse şi câtevascaune. Scriitorul i-a invitat pe ci-titori să pună întrebări. Odoamnă, care a lăsat să se înţe-leagă că ştie unde sunt bibliote-

cile şi librăriile din Mangalia, l-aîntrebat „de câte ori a fost con-testat şi de ce?”

Fără să fie surprins de între-bare, Alex Ştefănescu i-a răs-puns:”Să fii scriitor adevăratînseamnă să scrii texte care emo-ţionează. Textul trebuie să aibăecou în conştiinţa cititorului. Tex-tul să nu rămână literă moartă. Înbiblioteci sunt multe cărţi moarte.Nu lasă un ecou în tine. Măcar oamintire(...) Am făcut o selecţiedin Emil Bota. Am citit zece poe-zii şi am adormit. A doua zi amcitit iar şi am găsit două poeziisplendide. Cine mă acuză că ammodificat un verdict critic gre-şeşte. Unii vor să îmi câştige bu-năvoinţa. E mai bine să fii liber,să nu fii încordat. Important e săspui adevărul(...) Am fost contes-tat cu violenţă. Unul mi-a preziscă o să mor de o boală cum-plită(...) Am recomandat cărţilebune, nu ale prietenilor, nu ale fe-telor frumoase. În moid inevitabilmai greşesc(...)

Scriitorul are obligaţia morală săscrie ce se întâmplă în ţara lui.Un critic vede repede dacă unautor are talent literar”.

A consemnat Iulian Talianu

ALEx. ŞTEfăNEScu: „DuMNEZEu NuDISTRIbuIE TALENTuL cuM SE DISTRIbuIE AjuTORuL SOcIAL”

l25 de ani de CARTE LA NISIP