primãria craiova publicitate dã iama-ndã iama-n dã iama-n ... ·...

16
CMYK Publicitate www.indiscret.ro [email protected] Anul IX, nr Anul IX, nr Anul IX, nr Anul IX, nr Anul IX, nr. 422 . 422 . 422 . 422 . 422 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 10 decembrie 20 0 decembrie 20 0 decembrie 20 0 decembrie 20 0 decembrie 2013 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 1 6 pagini - 1 6 pagini - 1 6 pagini - 1 6 pagini - 1,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI 3 Amãnunte în pagina După chioşcari, a v După chioşcari, a v După chioşcari, a v După chioşcari, a v După chioşcari, a venit rândul deţinăt enit rândul deţinăt enit rândul deţinăt enit rândul deţinăt enit rândul deţinătorilor de mi orilor de mi orilor de mi orilor de mi orilor de mij- j- j- j- j- loace de publicit loace de publicit loace de publicit loace de publicit loace de publicitat at at at ate s e s e s e s e str tr tr tr tradală la r adală la r adală la r adală la r adală la regulament şi amenzi egulament şi amenzi egulament şi amenzi egulament şi amenzi egulament şi amenzi Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Primãria Craiova dã iama-n panouri Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Decizie-ºoc a Adunãrii Generale a Creditorilor Oltchim Amãnunte în pagina 9 RA-APPS Olãneºti, prãdatã de clanul Bercea 7 Amãnunte în pagina Amãnunte în pagina 5 Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Chirii la preþul unei curci pentru partidele politice din Vâlcea Amãnunte în pagina 13 Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei Închisorile invincibile ale Craiovei

Upload: dinhdung

Post on 08-Feb-2018

224 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

CMYK

Publ

icita

te

www.indiscret.ro

[email protected] Anul IX, nrAnul IX, nrAnul IX, nrAnul IX, nrAnul IX, nr. 422 . 422 . 422 . 422 . 422 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 10 decembrie 200 decembrie 200 decembrie 200 decembrie 200 decembrie 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

3Amãnunte

în pagina

După chioşcari, a vDupă chioşcari, a vDupă chioşcari, a vDupă chioşcari, a vDupă chioşcari, a venit rândul deţinătenit rândul deţinătenit rândul deţinătenit rândul deţinătenit rândul deţinătorilor de miorilor de miorilor de miorilor de miorilor de mij-j -j -j -j -loace de publicitloace de publicitloace de publicitloace de publicitloace de publicitatatatatate se se se se strtrtrtrtradală la radală la radală la radală la radală la regulament şi amenziegulament şi amenziegulament şi amenziegulament şi amenziegulament şi amenzi

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

PrimãriaCraiovadã iama-npanouri

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Decizie-ºoca AdunãriiGenerale a

CreditorilorOltchim

Amãnunteîn pagina 9

RA-APPS Olãneºti,prãdatã declanul Bercea

7Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 5

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Chirii la preþul uneicurci pentru partidelepolitice din Vâlcea

Amãnunteîn pagina 13

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

Închisorileinvincibileale Craiovei

4 - 10 decembrie 2013 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

SUPER PROMOÞIE!SC SOCOM SA oferã spre închiriere spaþii pentru birouri cusuprafaþa de 20 mp cu 40 mp, situate în clãdirea SOCOM dinRm. Vâlcea, str. G-ral Magheru, nr. 25. Facilitãþi: - Flexibilitate în caz de extindere sau restrângerea activitãþii. - Parcare proprie. - Preþuri promoþionale.

Telefon: 0250-732036,0740051267 Fax: 0250-737331E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Rm.Vâlcea, Aleea Teilor, nr. 3RESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITAN

OFERTÃ SPECIALÃ!159 LEI (Redus de la 189LEI)

Rezervãri evenimente:telefon nr. 0755.078.410, 0740.051.267, 0742.137.400

Huse de scaune,feþe de masã dinbrocart, funde,ºerveþele.

Parcare fãrã platãcu locuri nelimitate

Primire oaspeþi:ªampanie ºi piºco-turi

Pachet servire cusaleuri, biscuiþisalatini sau covrigei,fructe, alune

Gustare ReceDobos fantezieSalam uscatMuºchi file afumatChifteluþe cu susandin piept de puiButoiaº din prosciutoFile de somon petartinã toastArdei cu pastã debrânzã

Chifle (albã, graham)

Tort mireasã ºiºampanie

Pachet de bãu-turi nealcoolice:Coca Cola, Fanta,Apã platã, Apã mine-ralã, Cafea Expresso

Pachet de bãu-turi alcoolice:Whisky J&B, AngeliCherry, Þuicã deprunã, Pachet de Vinºi Bere

Vin alb ºi vin roºu– la alegere dintr-ogamã variatã devinuri româneºtiUrsus, Ursus fãrãalcool, Tuborg, Timi-ºoreana+10 % taxã de servire

Roºie nufãr cu salatãde vineteRuladã din caºcavalcu legumeSalam uscatCastravete naturRuladã din piept de puiMãsline mozaicPui Shanghai

PeºteFile ºalãu cu lãmâieGarniturã de legumepreparate la abur

SarmaleSarmale în foi devarzã cu mãmãliguþã,costiþã afumatã, ardeiiute ºi smântânã

Mix GrillPiept de pui, ceafã deporc, cartofi la cuptorcu rozmarinSalatã de sezon

Ultimele sâmbete libere din 2014! – Profitã acum!

2ACTUALITATE

– valabilã pânã la 31.12.2013 –

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013Investeºte in oameni!

COMUNICAT DE PRESÃFINALIZAREA PROIECTULUI

C.E. – Competenþa ºi eficienþa

18.11.2013

Proiectul implementat de ASOCIAÞIA SANMED în parteneriat cu SC DBC SRL - C.E. –Competenþa ºi eficienþa, ID POSDRU/108/2.3/G/80079, este cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Proiectul a fost depus pe Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe parcursul vieþii cu piaþa mun-cii”, Domeniul major de intervenþie 2.3: Acces ºi participare la formare profesionalã continuã(FPC).

Proiectul se aflã la finalul celor 24 de luni de implementare în care s-a urmãrit îndeplinireaobiectivului general dezvoltarea capitalului uman ºi creºterea competitivitãþii economiceîn regiunea consorþiului prin facilitarea accesului a 112 persoane angajate pe piaþa mun-cii la programe de formare profesionalã continuã.

Obiectivele specifice: Creºterea nivelului de calificare pentru 112 persoane ce activeazã în sectorul turismului ºi

în sectorul comerþ ºi servicii din regiunea consorþiului prin facilitarea accesului acestora laprograme de formare profesionalã continuã în vederea obþinerii unei calificãri complete ºiactuale în corelare cu cerinþele pieþei muncii

Dezvoltarea ofertei de formare profesionalã continuã în regiunea consorþiului prin autori-zarea a 3 programe de FPC în calificãrile Tehnician maseur, Agent de curãþenie clãdiri ºimijloace de transport, Lucrãtor hotelier

Creºterea numãrului de participanþi la FPC ºi a nivelului de informare a angajaþilor cuprivire la oportunitãþile de instruire ºi beneficiile formãrii profesionale continue, prin organi-zarea unei campanii de informare ºi conºtientizare

Dezvoltarea ofertei de formare profesionalã continuã în regiunea solicitantului prin auto-rizarea a 5 programe de FPC

Grupul þintã prevãzut iniþial era de 112 persoane angajate din sectorul turism, comerþ ºiservicii ºi a fost depãºit cu 31 de persoane datoritã solicitãrilor venite din partea persoanelordin grupul þintã.

Rezultatele obþinute în urma implementãrii proiectului: 143 persoane beneficiare de progra-me de FPC - 3 programe de formare profesionalã autorizate: Agent de curãþenie clãdiri ºimijloace de transport, Tehnician maseur, Lucrãtor hotelier; acordarea de stimulente finan-ciare pentru 97 participanþi la cursuri, materiale informative diseminate în rândul beneficiari-lor direcþi ºi indirecþi.

Cu ocazia finalizãrii proiectului se va organiza o conferinþã de presã în data de 28 noiembrie2013 la sediul beneficiarului în cadrul cãreia vor fi prezentate rezultatele obþinute în raport curezultatele propuse, se va face o analizã a implementãrii proiectului pe parcursul celor 24 deluni, se va prezenta finanþatorul ºi sursele de finanþare ºi se vor trage concluzii, se vor purtadiscuþii cu invitaþii care vor fi atât din rândul autoritãþilor locale, cât ºi din rândul angajaþilor ºiangajatorilor beneficiari de activitãþile derulate ºi reprezentanþi ai mass-mediei.

Persoana de contactAndreea Alexe – Asistent Manager proiect Asociaþia SANMEDTel: 0758.036.748 Fax: 0250719104E-mail: [email protected]

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa munciiDomeniul major de intervenþie 2.3. „Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”Titlul proiectului: C.E. – Competenþa ºi eficienþaContract nr.: POSDRU/108/2.3/G/80079

La sfârºitul sãptãmâniitrecute, preºedinteleConsiliului Judeþean

Vâlcea, dr. ing. ION CÎLEA(foto), a fost invitat la Minis-terul pentru Societatea Infor-maþionalã pentru a semnadouã contracte de finanþare atot atâtor proiecte ce au ca ob-iectiv eficientizarea serviciilorpublice oferite cetãþenilor ºimediului de afaceri prin imple-mentarea de soluþii E-Guver-nare.

La acest eveniment au par-ticipat primul-ministru VictorPonta ºi ministrul FondurilorEuropene, Eugen Teodorovici,care l-au felicitat pe preºedin-tele Consiliului Judeþean Vâl-cea pentru reuºita remarcabi-lã în elaborarea ºi câºtigareaeligibilitãþii a douã din cele

patru proiecte depuse.Proiectele, a cãror valoare

totalã eligibilã însumeazã pes-te 12.146.000 lei ºi sunt cu-prinse în programul europeanPOSCCE, Axa prioritarã 3 –Tehnologia informaþiei ºi co-municaþiilor pentru sectoare-le privat ºi public, au în vede-re modernizarea acestui gen deservicii atât la nivelul Consi-liului Judeþean, cât ºi în ora-ºele Bãbeni, Bãile Govora,Horezu, Cãlimãneºti ºi alte 28de comune.

Aplicarea celor douã proiec-te va permite creºterea acce-sului cetãþenilor ºi a reprezen-tanþilor mediului de afaceri laservicii electronice modernebazate pe cele mai noi tehno-logii ale informaþiei ºi tele-comunicaþiilor (TIC). Acestea

vor promova în premierã, lanivelul judeþului Vâlcea, uncentru de date de tip cloud careva favoriza, printre altele, re-ducerea timpului pentru com-pletarea ºi depunerea de for-mulare de cãtre utilizatori, pre-cum ºi pentru obþinerea deavize ºi autorizaþii ori a infor-maþiilor de interes public.

„Dupã implementarea pro-iectelor, toate cele 32 de pri-mãrii vor avea acces la inter-net securizat, iar utilizatoriivor beneficia de servicii ºi in-formaþii în timp real atât dinregistrul agricol, cât ºi dincompartimentele de taxe ºiimpozite, ceea ce presupunegaranþia unor comunicãricomplete, eficiente ºi rapide”– a precizat preºedintele Con-siliului Judeþean Vâlcea.

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

Fonduri europene pentruinformatizarea serviciilor publice

4 - 10 decembrie 2013www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea de Sf. Nicolaesã aducã tuturor purtãtoriloracestui nume sãnãtateºi bucurii în suflete,alãturi de cei dragi!

Nicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului FiliaºiNicolae Stãncioi,Primarul oraºului Filiaºi

Publ

icita

te

Nicolae Stãncioi,Primarul oraºului Filiaºi

de Nicuºor Fota

Proiectul de “Regula-ment local privind am-plasarea si autorizarea

mijloacelor de publicitate peraza municipiului Craiova” afost publicat pe site-ul Primã-riei Craiova, edilii urmând sãorganizeze zilele urmãtoare ºio ºedinþã publicã pentru dez-baterea noilor prevederi cu toþicei interesaþi. Potrivit docu-mentaþiei întocmite de funcþi-onarii Primãriei Craiova, regu-lamentul se vrea a fi “un sis-tem unitar de norme ce vor stala baza autorizãrii oricãror for-me de publicitate stradalã, des-fãºuratã pe raza municipiuluiCraiova”, prevederile sale ur-mând a fi aplicate tuturor per-soanelor fizice ºi juridice im-plicate în activitatea din acestdomeniu din oraº ºi “mijloa-celor de publicitate amplasateatât pe domeniul public ºi pri-vat al municipiului Craiova,cât ºi pe proprietãþile privateaparþinând persoanelor fiziceºi/sau juridice”, totul pentru aasigura “un cadru construit co-erent, armonios, sigur ºi sãnã-tos, pentru protecþia mediuluinatural, a zonelor cu valoareistoricã ºi arhitecturalã”.

Centrulºi parcurile,arii protejatede publicitate

Prin regulamentul adresatpublicitarilor, aria de acþiunea firmelor din domeniu serestrânge. Asta pentru cã mu-nicipalitatea instituie pe razaoraºului mai multe „zone depublicitate restrânsã în caresunt impuse restricþii specialeºi sunt permise numai anumi-te categorii de mijloace depublicitate”. Astfel, potrivitproiectului municipal, “zone-le de publicitate restrânsã dinmunicipiul Craiova sunt urmã-toarele: 1) Zona cuprinsã în-tre Calea Bucureºti (partea deSud) – Bulevardul Arieº ºistrada Alexandru Macedonski– Calea Unirii pânã la inter-secþia cu Bulevardul Gheor-

După chioşcari, a vDupă chioşcari, a vDupă chioşcari, a vDupă chioşcari, a vDupă chioşcari, a venit rândul deţinătenit rândul deţinătenit rândul deţinătenit rândul deţinătenit rândul deţinătorilor de miorilor de miorilor de miorilor de miorilor de mijloa-jloa-jloa-jloa-jloa-ce de publicitce de publicitce de publicitce de publicitce de publicitatatatatate se se se se strtrtrtrtradală la radală la radală la radală la radală la regulament şi amenziegulament şi amenziegulament şi amenziegulament şi amenziegulament şi amenzi

Reglementarea situaþiei panourilor publicitare, a bannerelor, stea-gurilor ºi a altora din aceeaºi categorie va face obiectul unei hotã-râri de consiliu local, aflatã deocamdatã la stadiul de regulamentpus în dezbatere publicã. Documentul postat pe site-ul PrimãrieiCraiova impune restricþii în privinþa amplasamentelor disponibilepentru afiºajul stradal, inclusiv douã zone de “publicitate restrân-sã” în centrul oraºului, precum ºi o întreagã procedurã pentruautorizarea ºi amplasarea panourilor publicitare. La pachet, regula-mentul vine ºi cu un set de amenzi pentru deþinãtorii de mijloacede publicitate care nu respectã normativul, sancþiunile putândajunge pânã la o jumãtate de miliard de lei vechi.

ghe Chiþu, zona aparþinândzonei centrale a Craiovei,identificatã ca atare in docu-mentaþiile de urbanism apro-bate – P.U.Z. Zona Centralã;2) Centrul istoric – LipscãniaCraiovei, identificatã ca atareîn documentaþia de urbanismaferentã – P.U.Z. RevitalizareaCentrului Istoric – LipscãniaCraiovei, cuprinzând zona cu-prinsã între strãzile: AlexandruIoan Cuza – Arieº – MihailKogãlniceanu – TheodorAman; 3) Monumentele isto-rice clasate sau în curs de cla-sare precum ºi zonele de pro-tecþie ale acestora, stabiliteconform legii, obiectele deartã monumentalã ºi monu-mentele de for public; 4) Par-curile ºi grãdinile publice, spa-þiile verzi indiferent de loca-þie; 5) Locurile de joacã pen-tru copii; 6) În incintele afe-rente ºcolilor, grãdiniþelor saualtor structuri de învãþãmânt”.Sunt impuse de asemenea in-terdicþii ºi restricþii cu privirela publicitatea pe margineacarosabilului, pe spaþiul verdedintre sensurile de mers ºichiar pe stâlpii de electricitateºi de iluminat, dar ºi în apro-pierea intersecþiilor, ceea ce arputea reduce la jumãtate, la oprimã privire superficialã, nu-mãrul panourilor publicitareinstalate în oraº.

Licitaþii pentruamplasamentelepublicitare

Noile reglementãri vor redu-ce, la momentul în care regu-lamentul va fi adoptat, ºi di-mensiunile panourilor publici-tare din oraº, limitând în ace-laºi timp ºi culorile folosite,mai ales în privinþa panouri-lor luminoase adiacente inter-secþiilor semaforizate. O altãnoutate o reprezintã trasareaadjudecãrii prin licitaþie publi-cã a amplasamentelor destina-te instalãrii panourilor pe te-renul municipalitãþii, în con-tradicþie cu tradiþia PrimãrieiCraiova de pânã acum, de atri-buire directã a locaþiilor, cãtrefirmele “asociate” municipali-

tãþii. Ca regulã generalã, pen-tru instalarea unor mijloace depublicitate în oraº, se cere înprealabil obþinerea autorizaþieide construire pentru panouri-le publicitare, ecranele publi-citare, firmele luminoase sauneluminoase ºi steagurile pu-blicitare, ori a avizului de am-plasament pentru bannere,panouri direcþionale; mesh-uri, panourile publicitare mo-bile ºi proiectele publicitarespeciale.

Amenzi pânãla 50.000 de lei

La regulamentul publicitar,edilii au pregãtit ºi un set decontravenþii cu amenzi “inde-xate” corespunzãtor. Astfel,potrivit documentului postatpe site-ul Primãriei Craiova,constituie contravenþii sancþi-onate cu amenzi urmãtoarelefapte: amplasarea de mijloacede publicitate fãrã autorizaþiede construire sau fãrã avizulPrimãriei municipiului Craio-va, precum ºi nerespectareacondiþiilor din autorizaþia deconstruire sau avizul emispentru respectivele mijloacede publicitate - amendã de la

precum ºi neaducerea ampla-samentului teren sau construc-þie/suport la starea iniþialã,dupã expirarea termenuluiacordat – amendã de la 15.000lei la 30.000 lei; nerespecta-rea obligaþiei de a întreþine

mijlocul de publicitate ºi de a-l asigura împotriva accidente-lor, precum ºi nerespectareaobligaþiei de a afiºa în modvizibil elementele de identifi-care ale panoului de publici-tate prin inscripþionarea aces-tuia cu informaþii privind de-numirea operatorului, codul deidentificare fiscalã a acestuiaºi numãrul autorizaþiei de con-struire - amendã de la 10.000lei la 15.000 lei; amplasareaafiºelor publicitare ºi a anun-þurilor de micã publicitate înalte locuri decât panourile spe-cial destinate acestora – amen-dã de la 500 la 5.000 de lei.

30.000 lei la 50.000 lei; men-þinerea mijlocului de publici-tate autorizat sau avizat dupãdurata de expirare a termenu-lui acordat pentru existenþamijlocului de publicitate sta-bilitã prin autorizaþie sau aviz,

Primãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouriPrimãria Craiovadã iama-n panouri

11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro4 - 10 decembrie 2013

4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Morãrit ieftin, la Moara Goranu!S.C. Pieþe Prest S.A. vã oferã la Moara Goranuservicii de morãrit la preþuri avantajoase. Taxamãciniº: 0,15 lei /kgRelaþii la telefon : 0250/732.708 interior 106.

Servicii la preþuri avantajoasecu S.C. Pieþe Prest S.A.

S.C. Pieþe Prest S.A. executã lucrãri de dezinsecþie,dezinfecþie ºi deratizare la preþuri avantajoase.Relaþii la sediul societãþii sau la telefon:0250/732.708 interior 106.

S.C. Pieþe Prest S.A. oferã spaþiicomerciale de închiriat în Hala Centralã

S.C. Pieþe Prest S.A. oferã spre închiriere 4 spaþiicomerciale destinate vânzãrii produselor agroali-mentare aflate în incinta imobilului Hala Centralã,situatã pe Str. Emil Avramescu, Nr. 3, RâmnicuVâlcea.Relaþii la sediul societãþii sau la telefon:0250/732.708 interior 106.

Publ

icita

tePu

blic

itate

Publ

icita

teCONSILIUL JUDEÞEAN VÂLCEASERVICIUL PUBLIC JUDEÞEAN SALVAMONT SALVASPEO

Evitaþi traseele turisticedin zona montanã înaltã!SERVICIUL PUBLIC JUDE-

ÞEAN SALVAMONT SALVAS-PEO VÂLCEA atenþioneazã turiºtiisã nu foloseascã traseele turistice dinzona montanã înaltã, în aceastã pe-rioadã, din cauza condiþiilor meteoºi a stratului de zãpadã cãzut în ulti-ma perioadã.

Sunt închise traseele turistice dinmasivul Fãgãraº, masivul Parâng ºitraseul Brâna Caprelor din masivulBuila-Vânturariþa din cauza riscu-lui major de producere a avalanºe-lor.

Pentru turiºtii care viziteazã cele-

lalte masive montane, echipamentultrebuie sã fie strict de iarnã, iar pen-tru zona alpinã echipamentul sã fietehnic (colþari, pioleþi, bocanci deturã, rachete de zãpadã).

În caz de necesitate sau pentru in-formaþii cu privire la traseele turis-tice din judeþul Vâlcea, dar ºi din Ro-mânia, vã rugãm sã apelaþi numãrulde telefon 0725.826.668 – Dispece-ratul Naþional Salvamont.

ªEF SERVICIUSalvator montan,

Mircea Lera

Preºedinteleparlamentului bulgar,alãturi de calafetenipe 1 Decembrie

Preºedintele Adunãrii Naþionale aBulgariei, domnul Mihail Mikov, ne-a fãcut o surprizã ºi a fost alãturi denoi la Calafat, de Ziua Naþionalã,dovedind încã o datã prietenia care îlleagã de primarul Mircea Guþã. Deasemenea, ministrul Mihai Voicu afost alãturi de calafeteni cu aceastãocazie, aºa cum o face la fiecare 1Decembrie. Preºedintele Mihail Mi-kov a fost încântat de primirea fãcu-

Recent, în oraºul Horezu dinjudeþul Vâlcea s-a desfãºuratConferinþa Apicolã „Apicul-

tura, încotro?”, organizatã de Aso-ciaþia Crescãtorilor de Albine din Ro-mânia, filiala Vâlcea. La acest eve-niment a participat ºi senatorul libe-ral Remus Daniel Niþu, membru alcomisiei pentru agriculturã, silvicul-turã ºi dezvoltare ruralã, din SenatulRomâniei. Potrivit lui Niþu, celordouã teme ale conferinþei, Baza me-liferã ºi Patologia Albinelor, li s-auadãugat douã ºtiri importante de lanivel central. „În primul rând, estevorba despre noul Program NaþionalApicol (2014-2016), prin care se vaaloca un sprijin financiar în valoare

SenatSenatSenatSenatSenatorororororul Rul Rul Rul Rul Remus Daniel Niţu:emus Daniel Niţu:emus Daniel Niţu:emus Daniel Niţu:emus Daniel Niţu:

„Veºti importante pentrucrescãtorii de albine”

de 20.045.340 euro, în scopul reali-zãrii unui sistem informatic pentruidentificarea stupilor, în scopul de-contãrii analizelor de atestare a cali-tãþii mierii, precum ºi pentru achizi-þia de mãtci, familii de albine, stupiºi medicamente necesare pentru tra-tarea acestora. Cea de-a doua nouta-te se referã la o reglementare a Uniu-nii Europene care va bucura, cu si-guranþã, apicultorii români: de la 1decembrie 2013, utilizarea a trei pes-ticide din familia neonicotinoidelor(clotianidin, imidacloprid ºi tiameto-xam), nocive pentru familiile de al-bine din Europa, vor fi interzise”, adeclarat senatorul PNL. (R.D.)

tã, de cãldura sufleteascã cu care afost primit de administraþia localã.Domnia sa a fost însoþit ºi de doi mi-niºtri ai statului bulgar, care au pro-mis cã se vor implica pentru cât maimulte proiecte de dezvoltare întrecele douã þãri, România ºi Bulgaria.

Primeletrei autorizaþiide construcþiiîn viitorul parcindustrial Calafat

Zilele trecute, au fost depuse pri-mele cereri în vederea obþinerii unor

autorizaþii de construcþii în perime-trul viitorului parc industrial la fostafabricã de zahãr. Este vorba despretrei hale care au ca scop activitãþi deproducþie. Astfel, deja trei companiivizeazã construirea halelor de pro-ducþie pânã la obþinerea titlului deparc industrial, care a fost întârziatde dificultatea obþinerii unor avizepentru anumite lucrãri de demolarefinalizate de curând. Pe 10 decem-brie, la revenirea în þarã a proprieta-rului israelian, va fi depusã documen-taþia privind obþinerea titlului de parcindustrial.

(Grupaj realizatde Daniel Gîrtoi)

Calafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat news

Fie ca sãrbãtorirea Sf. Nicolaesã ne facã mai buni ºi încrezãtoriîn viaþã! Sã dãruim ºi sã primimliniºte ºi bucurie în sufletelenoastre ºi ale celor dragi!

La Mulþi Anipurtãtorilor acestui nume!

Ion Rãcãreanu,Primarul comunei Brãdeºti

Publ

icita

te

CMYK

5DEZVÃLUIRI

4 - 10 decembrie 2013www.indiscret.ro

Consiliul LocalRâmnicu Vâlceaîncaseazã, cu pro-bleme, de la ºaseformaþiuni politice,suma totalã de 776de lei pe lunã.

de Marielena Popa

Legea nr. 334 actualiza-tã, Ordonanþa de urgen-þã nr. 40/1999 ºi Hotã-

rârea de Guvern nr. 310/2007au creat partidelor politiceoportunitatea de a plãti, pen-tru spaþiile centrale ºi localeînchiriate, chirii batjocoritorde mici, acestea fiind stabiliteîn regim de spaþii cu destina-þia de locuinþe. Prin urmare,Consiliul Local Râmnicu Vâl-cea încaseazã lunar, de la ºaseformaþiuni politice, modicasumã de... 776 de lei. Acesteasunt: Partidul Poporului - DanDiaconescu, Partidul NaþionalÞãrãnesc Creºtin Democrat,Uniunea Naþionalã pentru Pro-gresul României, Partidul So-cial Democrat, Alianþa Civicãºi Partidul România Mare. Uncalcul simplu aratã cã mediachiriei pe “cap” de partid po-litic nu depãºeºte preþul uneicurci de rasã. Însã unele nuachitã nici mãcar aceastã chi-rie minimalã; spre exemplu,gaºca politicã a PartiduluiConservator (PC), filiala Vâl-cea.

Conservatorii,daþi afarãdin sediu

Conservatorii lui Dan Voi-culescu ar fi trebuit sã plãteas-cã aproximativ 230 de lei lu-nar pentru spaþiul ultracentralde 107 m.p., situat în stradaCarol I, nr. 30, bloc D6, par-ter, din Râmnicu Vâlcea, se-diu al organizaþiei judeþene. Înanul 2011, PC a achitat numaichiria pe ianuarie ºi februarie.Prin urmare, Consiliul LocalRâmnicu Vâlcea a deschis ac-þiune în instanþã, cerând recu-perarea debitelor restante, re-zilierea contractului de închi-riere, evacuarea din spaþiu ºiobligarea la plata chiriei pânãla data evacuãrii. Acþiunea afost admisã de JudecãtoriaRâmnicu Vâlcea prin sentinþacivilã nr. 5259 din data de 9mai 2012. În timpul procesu-lui, PC plãteºte chiria restantãde 2.116 lei ºi declarã recursla sentinþa Judecãtoriei.

ªi rãu-platnici,ºi sãraci cu duhul

Tribunalul Vâlcea anuleazãînsã recursul deoarece acesta,culmea, nu fusese timbrat decãtre conservatori, taxa de tim-bru însemnând circa 100 de lei.Or, potrivit art. 20, alin. 1, dinLegea nr.146/1997, taxele ju-diciare de timbru se plãtescanticipat, iar în conformitate cualin. 3 al aceluiaºi articol, ne-îndeplinirea obligaþiei de platãla termenul stabilit se sancþio-neazã cu anularea acþiunii saua cererii. Urmare a acestui fapt,sentinþa civilã nr. 5259/2012 arãmas irevocabilã prin respin-gerea recursului, iar prin pro-cesul-verbal de predare-primi-re încheiat în data de 18 ianua-rie 2013, PC a fost nevoit sãpãrãseascã sediul, spaþiul încauzã redevenind în adminis-trarea Consiliului Local Râm-nicu Vâlcea. Aceasta este nu-mai una dintre aventurile chi-riilor neplãtite de cãtre partidecare conduc România ºi învârtsume colosale.

PSD în locul PC,chirie de 264 leilunar

Joi, 28 noiembrie, Consiliul

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaUn vâlceanîi punela treabã peolimpicii lumii

Anul viitor, România vaorganiza Olimpiada Interna-þionalã de Astronomie. Pro-fesorul Mihail Sandu, dinCãlimãneºti-Vâlcea, a fostdesemnat sã se ocupe de sub-iectele ce vor fi rezolvate deelevii veniþi din toatã lumea.Tot el este ºi unul dintre ceicare se ocupã de ani buni depregãtirea loturilor naþiona-le de Fizicã, Astronomie ºiAstro-Fizicã.

A fost schimbatun anonimcu altul

La PP-DD Vâlcea s-a în-tâmplat o schimbare de-adreptul de neînþeles. Perma-nentul interimar, un oarecareEugen Mihalache, a fostschimbat, în fine, cu deputa-tul Marinel Cristinel. Nu seºtie de ce, având în vedere cãdeputatul a fost mai mult ab-sent decât prezent la Vâlcea.

Nu a violat,dar a… cuþitat

Primim de la Poliþia Cãlimã-neºti o adresã prin care ni seaduce la cunoºtinþã cã s-a so-luþionat unul dintre cazurilesemnalate cu vreo douã luni înurmã. Scriam atunci cã în in-cinta Liceului Economic dinlocalitate, o fatã era sã fie vio-latã de un coleg de clasã. Po-liþia ne spune cã acest lucru nus-a adeverit. În schimb, elevula fost gãsit cu un cuþit la pur-tãtor. Bun, educativ!

Impozit ceva maimic pentru drapel

Primarul municipiului Râm-nicu Vâlcea, Emilian Frâncu,spune cã va propune Consiliu-lui Local ca locuitorii oraºu-lui sã plãteascã un impozitceva mai mic, dacã acceptã sãarboreze, la case, drapelulRomâniei. Frumos!

Schimb de stãpânla CasaSindicatelor

În curând, Casa de Culturã

Local al municipiului Râmni-cu Vâlcea a aprobat închirie-rea acestui spaþiu, pentru cinciani, organizaþiei judeþene Vâl-cea a Partidului Social Demo-crat (PSD). Chiria lunarã va fide 264 lei/lunã.

Facilitãþiimobiliareasiguratepartidelor

Potrivit Legii nr. 334 actua-lizatã, autoritãþile administra-þiei publice centrale ºi localeasigurã cu prioritate, în ter-men de cel mult 90 de zile dela solicitare, spaþii pentru se-diile centrale ºi locale ale par-tidelor politice, precum ºi te-renurile aferente, la cerereamotivatã a acestora. De ase-menea, partidele politice auposibilitatea de a-ºi cumpãrasediile în rate, întinse pe treiani, cu avans de 10%, ocolindcreditele. În judeþul Vâlcea,Partidul Naþional Liberal ºiPartidul Democrat Liberal aucumpãrat deja spaþiile în carefuncþioneazã organizaþiile ju-deþene.

a Sindicatelor din RâmnicuVâlcea va trece din adminis-trarea CNSLR Frãþia la Car-tel Alfa. Potrivit unui pro-tocol, schimbul de ºtafetã seface din opt în opt ani. ªi avenit vremea.

Parcã nu-i legal!La cea mai recentã ºedin-

þã a Consiliului Local Râm-nicu Vâlcea, s-a votat ca înprelungirea Palatului Copii-lor sã se construiascã o toa-letã publicã. O fi utilã, darPalatul Copiilor este clãdi-re de patrimoniu.

Cum e turcul...“Bãi bãieþaº!”, “bãieþel

tâmpiþel”, “mãi incompe-tentule!”, aºa l-a taxat prim-vicepreºedintele PDL, AncaBoagiu, pe Victor Ponta, îndiscursul din timpul alege-rilor structurilor de condu-cere ale PDL Vâlcea. În pa-ralel, doamna þinea sã pre-cizeze, cu referire la guver-nul actual: “útia nu ºtiudecât sã jigneascã”. Cum eturcul...

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

Pentru partidelepolitice, chirii la preþulunei curci

www.indiscret.ro

c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabili-tatea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812

Marielena PopaCoordonator subredacþie

Tel. 0786.024.672; 0745.358.313Criºu Popescu

ºef Departament Anchete ºiInvestigaþii Tel. 0745.848.191

SlatinaMihaela Bobaru

Tg. JiuSergiu Dumitrescu

capodoperele folclorului nos-tru în materie de baladã sunt:“Mioriþa” (care a avut asupra-i o puternicã înrâurire ca fol-clorist ºi literat), “MeºterulManole” (s-a bucurat de cer-cetarea unui specialist de sea-mã – Ion Taloº, profesor laKoln) ºi “Toma Alimoº” (sin-gura baladã popularã care nuîºi gãseºte corespondenþã laniciunul dintre vecinii noºtri).Despre Ion Nijloveanu, carea cules ºi înregistrat ºtiinþificpeste 1.600 de piese folclori-ce, dintre care 200 de bala-de, între care ºi “haiduceºti”,au comentat elogios de-a lun-gul timpului Felix Karlinger,Adrian Fochi, SmaramaryScreca, Silvia Ciobotaru, Flo-rin Bucescu, Viorel Bârlãdea-nu, Gheorghe Bulgãr. Mate-rialul folcloric originar dinperioada interbelicã, aflat încolecþia profesorului Ion Nij-loveanu, se ridicã la peste4.000 de pagini. Iatã ce de-clara într-un cuprinzãtor in-terviu, publicat de autorulacestor rânduri în februarie1999, la nici un an ºi jumãta-te înainte de obºtescu-i sfâr-ºit: “În liricã, or mai existastraturi arhaice încã nedesco-perite sau mãcar creaþii izo-late care sã-ºi aºtepte culegã-torii ºi cercetãtorii. În mate-rie de baladã, eu nu am gãsitnimic. Rãmân cele 15 piesecu care am încercat sã dez-volt patrimoniul baladei po-pulare româneºti. Fochi spu-ne cã niciun alt folclorist nua avut în ultima vreme o con-tribuþie mai deosebitã”. Însubsidiar, Ion Nijloveanu acochetat cu literatura (poves-tiri, poezii, epigrame ºi un ro-man – “Satul meu”), rotun-jind imaginea unui neobositom de culturã, cãruia judeþulOlt ºi Oltenia îi datoreazãenorm. S-a stins în urmã cu13 ani, la Craiova.

În Slatina anilor ’70 seimpunea, prin preocupã-rile sale în domeniul

folclorului, profesorul IonNijloveanu. Lua cu asalt, sãp-tãmânal, forurile de culturãale judeþului, care au cedat in-sistenþelor ºi, în 1976, au spri-jinit intrarea la rotativã a cu-legerii “Jos, pe valea Oltului.Cântece bãtrâneºti”. Mii depagini însemnând mai apoi(alte) cântece bãtrâneºti ºipoezii populare, basme ºi ba-lade, culese ºi adnotate cumigala cercetãtorului avizat,aºteptau OK-ul editurilor. Pa-siunea aceasta, aproape devo-ratoare, îºi avea embrionul înlecturile suplimentare deºcoalã care l-au apropiat deVasile Alecsandri, G. Dem.Teodorescu, Grigore Tociles-cu º.a. S-a nãscut la 27 sep-tembrie 1913, în satul Rã-deºti, comuna Oporelu, jude-þul Olt. Licenþiat al Facultãþiide Litere ºi Filosofie din Bu-cureºti, doctor în ºtiinþe filo-logice (cu teza “Conceptuletnofolcloric în scrierile luiDimitrie Cantemir”), a cola-borat la Analele Universitãþiidin Craiova, Revista de Etno-grafie ºi Folclor, UniversulLiterar, Lumea Liberã, dinNew-York etc. Din moºteni-rea sa culturalã reþinem, înprimul rând, cele trei colecþiimasive de folclor: “Basmepopulare româneºti” (Editu-ra Minerva, Bucureºti, 1982),alcãtuitã la îndemnul lui Di-mitrie Caracostea, al cãruielev a fost, “Balade populareromâneºti” (Editura Muzica-lã, Bucureºti, 1984) ºi “Poe-zii populare româneºti” (Edi-tura Minerva, Bucureºti,1989). Diverse alte înregis-trãri transcrise i-au apãrut învolumul colectiv “Folclor dinMuntenia ºi Oltenia”. În opi-nia profesorului Nijloveanu,

Un secol de lanaºterea folcloristuluiIon Nijloveanu

6ADMINISTRAÞIE

4 - 10 decembrie 2013

de Valentin Zarea

Cu siguranþã, cel maiambiþios dintre pro-iectele Consiliului Ju-

deþean Dolj a fost transforma-rea Aeroportului InternaþionalCraiova dintr-un aeroportabandonat, care înregistra doarcâteva zboruri anual, într-oadevãratã poartã de acces spreEuropa. Privit cu scepticism laînceput, planul conducerii CJDolj a prins uºor-uºor conturgraþie eforturilor depuse deangajaþii instituþiei, susþinuteºi de milioanele de euro careau fost alocate an de an. Deºipoate mulþi au crezut cã inte-resul CJ pentru acest proiects-a finalizat odatã cu inaugu-rarea din luna decembrie aanului trecut, anul 2013 ne-adovedit cã lucrurile sunt de-parte de final. „PreocupareaConsiliului Judeþean Dolj ºi aAeroportului Craiova este ca-nalizatã în continuare spredezvoltare ºi spre atragerea câtmai multor companii aerieneîn beneficiul cetãþenilor. Nepropunem sã facilitãm accesulcãtre cele mai importante ora-ºe din spaþiul comunitar la pre-þuri cât mai mici pentru unnumãr cât mai mare de pasa-geri. De altfel, eforturile depu-se în aceastã direcþie se regã-sesc în traficul de pasageri dela Aeroportul din Craiova, carese aflã în continuã creºtere.Sunt cifre care mã bucurã ºicare îmi confirmã încã o datãcã am reuºit în demersul Con-siliului Judeþean Dolj de atransforma Aeroportul dinCraiova într-o poveste de suc-ces“, declara Ion Prioteasa cuocazia anunþãrii unor noi rutecãtre Barcelona, Bologna ºiDortmund care urmeazã sã fieoperate de pe Aeroportul Cra-iova. Iar pentru a se asigura cã„povestea“ va fi una de suc-ces, CJ Dolj nu s-a mulþumitsã lase lucrurile aºa, ci a reu-ºit atragerea a peste 24 de mi-lioane de euro pentru conti-nuarea investiþiilor în infras-tructura aeroportului. Baniiurmeazã sã fie utilizaþi pentrureabilitarea integralã a pisteide aterizare - decolare, extin-derea cãii de rulare ºi achiziþi-onarea ºi instalarea unui sis-tem modern de balizaj care vapermite operarea în condiþiidificile ºi, de asemenea, va fiextinsã platforma din faþa ter-minalelor, o mãsurã absolutnecesarã dacã ne gândim cã,

de anul viitor, traficul va ajun-ge la cel puþin 15 zboruri sãp-tãmânale.

Interespentru sãnãtate

Un alt proiect deosebit deimportant pentru Consiliul Ju-deþean Dolj l-a reprezentat, înacest an, modernizarea Spita-lul Judeþean Clinic de Urgen-þã Craiova, proiect care vascoate din bugetul instituþieipeste 16 milioane de euro pânãîn 2016. Deja lucrãrile de rea-bilitare ºi modernizare a Am-bulatoriului spitalului suntaproape de finalizare, la fel calucrãrile care au vizat înlocui-rea lifturilor destinate trans-portului de pacienþi. Totodatã,începând din acest an, medi-cii care lucreazã la SJCU Cra-iova au la dispoziþie aparaturãmedicalã modernã, în valoarede 1,3 milioane de lei. Estevorba, printre altele, de un la-ser de pol anterior pentru glau-com ºi chirurgia cataractei, unlaser de pol posterior pentruretinopatia diabeticã, dar ºidespre un sistem complex delaparoscopie. „Suntem pregã-tiþi sã trecem la o a doua etapãde investiþii în achiziþia deechipamente. Este vorba de2,2 milioane de lei pe care îivom aloca pentru achiziþiaunor aparate de anestezie, aunor echipamente performan-te de radiologie, a unei staþiide dedurizare sau a unei mesede operaþii pentru neurochirur-gie“, a declarat Ion Prioteasa.Însã planurile conducerii CJDolj nu se rezumã la achiziþi-onarea de echipamente saureabilitarea unor secþii dejaexistente. Mai exact, au fostîncepute procedurile pentrurealizarea a douã mari inves-tiþii, respectiv extinderea Uni-tãþii de Primiri Urgenþe ºi con-struirea Clinicii de cardiologieintervenþionalã ºi chirurgiecardiovascularã, proiecte carevor ajuta SCJU Craiova sã sepoziþioneze între principalelecentre medicale regionale dinþarã. Trebuie spus însã cã in-vestiþiile Consiliului Judeþeanîn infrastuctura sanitarã nu s-au rezumat la SJCU Craiova.Astfel, în acest an a devenitfuncþional ºi Centrul MedicalSiretului, o investiþie de aproa-pe 500.000 de euro realizatãcu bani de la bugetul institu-þiei. Unitatea medicalã vine în

sprijinul craiovenilor cu nouãspecializãri: cardiologie, en-docrinologie, medicinã inter-nã, neurologie, diabet, pedia-trie, consultaþii E.C.G, labora-tor de analize ºi ecografie ºise doreºte a fi un filtru pentrumarile spitale din judeþ.

Drumurilenoastre toate...

ªi chiar dacã atenþia s-a în-dreptat cãtre realizarea unorproiecte majore ºi, în acelaºitimp costisitoare, ConsiliulJudeþean Dolj n-a uitat însã deinfrastructura rutierã a judeþu-lui. Iar cel mai bun exemplu îlconstituie Programul Naþionalde Dezvoltare Localã, gestio-nat de Consiliul Judeþean Dolj,cu ajutorul cãruia edililor dol-jeni în cauzã li s-a oferit posi-bilitatea sã continue, în acestan, proiectele de îmbunãtãþirea infrastructurii. „Este vorbadespre 14 milioane de lei,sumã cu care au fost abordate49 de obiective de investiþii.Practic, o treime dintre locali-tãþile doljene îºi rezolvã o par-te din problemele pe care le auîn ceea ce priveºte infrastruc-tura“, declara, în urmã cu câ-teva sãptãmâni, preºedinteleCJ Dolj. Cu ajutorul acestorbani, au fost finanþate nu maipuþin de 15 proiecte care vi-zeazã repararea sau moderni-zarea unor drumuri din judeþ,precum ºi pentru executareade lucrãri la sisteme de alimen-tare cu apã sau realizarea unorreþele de canalizare. Pe lângãproiectele finanþate prinPNDL, Consiliul JudeþeanDolj a finanþat în 2013 cuaproape 3,3 milioane de leilucrãrile de întreþinere ºi repa-raþii cu covoare asfaltice efec-tuate la drumurile judeþene552A Boureni - Catane ºi561E Tunarii Vechi – Bãileºti.

Investiþiiîn culturã

Aºa cum ne-a obiºnuit înultimii ani, Consiliul JudeþeanDolj s-a dovedit ºi în 2013 unpartener de încredere pentruinstituþiile de culturã din judeþ.ªi unde s-ar putea vedea celmai bine acest lucru dacã nula Muzeul de Artã din Craio-va, care este la doar un pas dereîntâlnirea cu vizitatorii.„Acest muzeu, aºa cum ammai spus, este o bijuterie pen-tru întreaga Oltenie. Am con-vingerea cã cei care vor vizitamuzeul vor fi captivaþi de ceeace vor vedea, de imobil, de ele-mentele decorative ºi de colec-þiile de aici. Palatul «Jean Mi-hail», o clãdire restauratã carepune în valoare toate acelebasoreliefuri ºi elemente deornament arhitectural, este opiesã de muzeu ea însãºi. Afost o muncã de migalã ºi, aºacum se ºtie deja, pentru aceas-tã lucrare s-au cãutat materia-le în toatã Europa. Rezultatuleste pe mãsura aºteptãrilor.Dupã o sutã de ani, se restau-reazã acest muzeu ºi dacã nepermitem vom aduce ºi îmbu-nãtãþiri. Am fãcut un lucru decalitate ºi nu ne-am zgârcitdeloc. Aceastã construcþie estedeosebitã, structura este aco-peritã parþial cu foiþã de aur,coloanele ºi scãrile sunt dinmarmurã de Carrara, candela-brele sunt de cristal de Mura-no. Colecþiile din cadrul mu-zeului sunt de importanþã na-þionalã. Toate acestea au me-ritat tot efortul”, declara, cuocazia unei vizite pe ºantier,preºedintele CJ Dolj, institu-þie care doar în 2013 a alocat1,5 milioane de lei pentru rea-bilitarea a trei sãli ale imobi-lului. În total, lucrãrile la Mu-zeul de Artã din Craiova s-auridicat la peste 20 de milioanede lei, o bunã parte fiind su-portatã din bugetul Consiliu-lui Judeþean Dolj.

La fel ca în anii precedenþi, Consiliul Jude-þean Dolj a continuat ºi în 2013 seria inves-tiþiilor de calibru în dezvoltarea judeþului,de la infrastructura rutierã ºi pânã la ceasanitarã. Practic, privind la sumele alocatepentru continuarea sau finalizarea unorproiecte deosebit de importante ale judeþu-lui, nu greºim dacã spunem cã instituþiacondusã de Ion Prioteasa este cel maiimportant investitor al Doljului.

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Consiliul Judeþean,principalul „investitor“ al Doljului

Ion Prioteasa

4 - 10 decembrie 2013www.indiscret.ro

7DEZVÃLUIRI

Publ

icita

te

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani!

La Mulþi Ani purtãtorilornumelui SfântuluiNicolae! Fie ca luminainimii sale sã binecu-vânteze pe toþi locuitoriioraºului Segarcea!La Mulþi Ani! Nicolae Popa,

Primarul oraºuluiSegarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

Nicolae Popa,Primarul oraºului

Segarcea

de Criºu Popescu

Aproximativ60.000 de lei„sifonaþi”din douã nunþi

O parte din nunþile organi-zate la Hotel Maria, din Olã-neºti, nu sunt trecute în evi-denþa contabilã. În care buzu-nare intrã totuºi banii pe carenuntaºii îi plãtesc? Pe 19 oc-tombrie 2013 a fost organiza-tã o nuntã la Hotel Maria, lacare au participat 200 de per-soane. Au fost ocupate toatecamerele pentru douã zile, bachiar unele persoane au rãmasºi a treia zi, aºa cum rezultãdin documentele de la cazare.Hotelul a fost închiriat de fir-ma SC Austro Med Clinic,care a plãtit doar 2.000 de leila cazare, 300 lei la bar ºi2.500 de lei la restaurant (astareiese din contabilitatea SRPOlãneºti). Având în vedere cãau fost 200 de persoane, în-mulþit cu 140 (preþul meniuluicel mai ieftin), reiese cã orinuntaºii au luat un singur me-niu pentru mai multe persoa-ne, ori cã s-au furat banii. To-talizând prejudiciul de la ca-zare cu cel de la restaurant,SRP Olãneºti iese în pierdere,doar pentru nunta din 19 oc-tombrie 2013, cu aproximativ30.000 lei (300 de milioane înlei vechi). În contabilitate s-auînregistrat aproximativ 5.000de lei. O altã nuntã, organiza-tã cu câteva zile înainte, pe 12octombrie, nu a apãrut delocîn evidenþa contabilã. Nunta afost organizatã de MirceaUdrea, cazat în apartamentul1 al aripii vechi a Palatului deProtocol. Nuntaºii au fost ca-zaþi în Hotel Maria (21 de ca-mere) ºi în Vila de Protocol(patru garsoniere ºi un aparta-ment). Nu apar în evidenþelecontabile nici serviciile de ca-zare, nici cele de alimentaþie.La cazare, SRP Olãneºti a fostprejudiciatã de 4.840 lei pe zi.

Sute de milioane de lei vechi dispar prin diverse buzunare, deºi artrebui sã intre în conturile Sucursalei de Reprezentare ºi Protocol(SRP) Olãneºti, din cadrul Regiei Autonome – Administrarea Patri-moniului Protocolului de Stat (RA – APPS). SRP Olãneºti estecondusã din 2009 de fosta pedelistã (actualã apropiatã a PSD)Maria Bercea. În octombrie, dupã doar douã nunþi, SRP a fostprejudiciatã de aproximativ 60.000 de lei. Bercea conduce o institu-þie „cãpuºatã” de oamenii sãi de nãdejde (cu unii este chiar rudã).Nu doar la Olãneºti sunt probleme, ci ºi în celelalte unitãþi de caza-re ºi alimentaþie pe care le are SRP, cum sunt Vila din Miceºti-Argeº ºi Complexul Pãltiniº-Sibiu. Prezentãm copia unui biletolograf dat de recepþioneri la schimbarea turei, din care reieseexact modul în care se scurg banii unitãþii.S-a stat douã zile, deci 9.680de lei. La nuntã au participatîntre 150 ºi 200 de persoane(nu se poate stabili exact, ci-frele fiind estimate de salaria-þii SRP, având în vedere cã nuau fost înregistrate cazãrile).Astfel, prin neînregistrareabanilor pentru serviciul de ali-mentaþie, SRP Olãneºti a maipierdut minim 21.000 lei. Cal-culãm la cea mai micã cifrã pecare o menþioneazã salariaþiimartori (150) înmulþitã cu celmai ieftin meniu (140/persoa-nã). Se estimeazã ºi în cazulacestei nunþi un prejudiciu deminimum 30.680 lei. Facemprecizarea cã acuzaþiile le pu-tem dovedi oricând, cu copiiale cãrþilor de identitate alenuntaºilor, tabelele nominaleºi numãrul camerei la care astat fiecare. Nu le putem facepublice, fiindcã asemenea dateþin de intimitatea ºi identitateapersoanelor participante. Carenu au nicio vinã cã la SRP Olã-neºti se furã ca-n codru.

Problemecu personalulde conducereºi rubedeniile

La Hotel Pãltiniº, care apar-þine SRP Olãneºti, directorulCãtãlin Nadolu îºi sfideazãpropriii salariaþi. Locuieºtesingur, de patru ani, într-unapartament de patru stele.

Restul salariaþilor care lucrea-zã în schimburi locuiesc câtepatru în camerã ºi dorm în pa-turi supraetajate. Nadolu stã lahotel doar douã zile pe sãptã-mânã, dar foloseºte maºini alehotelului tot timpul. Este inte-resant de vãzut ce amestec aredirectorul Nadolu în prejudi-ciul motorinei de la ATV-urileComplexului Pãltiniº. O altãproblemã cu personalul deconducere, pe care o adminis-treazã destul de prost MariaBercea, îl vizeazã pe directo-rul comercial ªtefan Tobã. Eleste acuzat de salariaþii insti-tuþiei cã a „mutat” mobila dinvila SRP, de la Bujoreni, re-trocedatã anii trecuþi, la el aca-sã. Dar cã, între timp, de cândscandalurile au început sã„transpire” în presã, apar dince în ce mai multe corpuri demobilã. Desigur, legal nu semai poate repara situaþia, pen-tru cã nu a fost întocmit pro-cesul-verbal de casare a mo-bilei de la vila din Bujoreni.Doar dacã-l fac acum ºi-l în-registreazã în fals. Tot Tobã artrebui întrebat (poate ºi de or-ganele de cercetare penalã)unde este centrala termicã ve-che a Vilei din Miceºti – Argeº,care þine tot de SRP Olãneºti.Directoarea vilei este soþia pri-marului din localitate. Dupã unconflict pe care ea l-a avut cuTobã, acesta trebuia sã fie datafarã. Norocul i-a surâs prinAna Maria Pãtru (ºefa Autori-

tãþii Electorale Permanente),fiica Mariei Bercea. Aceasta i-a spus mamei sale, de faþã cumai mulþi martori, cã nu îºipoate da neamurile afarã.

Recepþionera:„Am fãcutmodificãrileîn program”

Din cei patru recepþionericare lucreazã la Hotel Maria(locul unde SRP Olãneºti gãz-duieºte cele mai multe eveni-mente), „întâmplarea” face cadoar doi dintre ei sã fie pe turela nunþi, botezuri sau alte ase-menea petreceri: Cristina Mu-jea ºi Marius Ungureanu (so-þia acestuia o mediteazã penepoata Mariei Bercea). SRPare un program în care sunttrecute toate datele celor carese cazeazã. Surse din cadrulunitãþii susþin cã de foarte

multe ori recepþionerii scotdatele din programul care þineevidenþa cazãrilor. Acest lucruîl dovedeºte un bilet lãsat deCristiana Mujea lui MariusUngureanu când au schimbatturele. În mesajul scris, lãsatºi pierdut (suntem în posesiaunei copii), Mujea îi scrie luiUngureanu: „Am fãcut modi-ficãrile pentru C18, C19, C 20în program. Nu mai este cazulsã modifici nimic”. La oriceexpertizã grafologicã se poa-te dovedi cã este scrisul ei. Numai e loc de niciun comenta-riu. Asemenea lucruri se petrecla SRP, sub „înaltul patronaj”al directorului coordonatorMaria Bercea.

RA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul BerceaRA-APPS Olãneºti,prãdatã de clanul Bercea

CMYK

4 - 10 decembrie 2013 www.indiscret.ro

pag. 8

8PAM-FLIT

Publicitate

Publ

icita

te

ÎPS Irineu pune monopolpe afacerile Bisericii?

Indiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de Dolj

Dupã o lungã „domnie“ devastatoare adirectorului Florin

Petrescu, Spitalul Clinic Ju-deþean de Urgenþã Craiovase aflã într-o stare medicalãmai mult decât precarã. Celpuþin aºa susþine o bunã par-te din ºefii de secþii caremenþioneazã cã în mai mul-te clinici ale unitãþii sanita-re lipsesc ºi cele mai ele-mentare medicamente ºimateriale sanitare. „Oame-nii, firesc, se uitã urât la noicând le spunem cã trebuiesã îºi cumpere tifonul saualgocalminul, dar efectivmedicamentele ºi materiale-le sanitare pe care le primimde la farmacia spitalului nune ajung nici mãcar zecezile pe lunã! Credeþi-mã,este o situaþie fãrã prece-

Medicina muncii în Dolj,afacere liberalã?

De vreun an de zile, cu paºi repezi, o firmã care asigu-rã contractele de consultanþã pe medicina muncii lafirmele din judeþ a prins aripi. Împinsã de la spate de

unul dintre liberalii de frunte, spun unele surse, aceastã so-cietate a acaparat întreaga piaþã „de stat“: regii autonome,societãþi comerciale patronate de diverse instituþii publice,puncte de lucru ale societãþilor naþionale. „Este o piaþã desute de milioane pe lunã ºi mai bine de un sfert este dejaacaparatã de un srl liberal. A apãrut acum un an ºi deja estecel mai puternic din judeþ. Vã daþi seama, dacã are sprijinpolitic puternic, a reuºit sã se bage peste tot pe unde existãoameni puºi politic. Asta este economia de piaþã româneas-cã!“, se plângea, mai zilele trecute, un patron de astfel desocietate. Cum subiectul pare „sã ardã“, promitem cã vomaprofunda materia în sãptãmânile care urmeazã!

Dupã ce a transformatArhiepiscopia Craio-vei într-un veritabil

SRL, acolo unde toate decizii-le urmãresc doar profitul ºimaximizarea lui, mitropolitulOlteniei, ÎPS Irineu, este acum

Agonie „medicalã“la SJU Craiova

dent... de când sunt eu medicaici, ºi sã tot fie vreo 25 de ani,nu am dus-o atât de greu“, ne-a declarat, sub protecþia ano-nimatului, unul dintre ºefii desecþie ai SJU Craiova. La pri-ma vedere situaþia este inex-plicabilã, însã la o privire maiatentã a bugetului spitalului,specialiºtii înþeleg din ce cau-zã s-a ajuns aici. „Manage-ment defectuos! Atât de mults-a preocupat de alte chestiiadiacente, încât lipsa activitã-þii medicale sau lipsa promo-vãrii acestei activitãþi a deter-minat Casa de Asigurãri deSãnãtate Dolj sã scadã finan-þarea spitalului cu aproape unsfert în ultimii patru ani. Evi-dent, într-o bunã mãsurã aceºtibani s-au tãiat de la achiziþiilede medicamente ºi materialesanitare“, susþin surse din ca-

drul CAS Dolj. Care sã fieoare „chestiile adiacente“?

cu ochii spre noi investiþii. Iaruna dintre acestea ar putea fio reþea de magazine cu obiec-te de cult, amplasate în curteabisericilor. Practic, ÎPS Irineuîncearcã sã direcþioneze baniiobþinuþi din vânzarea de lumâ-nãri, calendare ºi icoane, pro-

duse care sunt comercializa-te în interiorul bisericilor,cãtre conturile Arhiepisco-piei. O nouã loviturã apli-catã preoþilor, care vor fimult mai dependenþi de aju-torul Mitropoliei ºi, mai im-portant, al mitropolitului.

Florin Petrescu

ÎPS Irineu

CMYK

4 - 10 decembrie 2013www.indiscret.ro

pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

te

Publ

icita

te

În timp ce opt oa-meni de la Combi-natul Oltchim Râm-nicu Vâlcea se aflauîn greva foamei, laBucureºti, Adunareageneralã a creditori-lor a aprobat luni, 2decembrie, strategiade reorganizare acompaniei, luând odecizie neaºteptatã.

de Marielena Popa

Potrivit lui Ionel Vân-cea, preºedintele Fi-lialei teritoriale Vâl-

cea a Cartel Alfa, participantla întâlnirea de la Bucureºti,cea mai surprinzãtoare deci-zie a fost aceea cã procesul decreare a noului Oltchim, princare se va derula procesul deprivatizare, se va desãvârºiîn... nouã luni. “Crearea Ol-tchim SPV va dura nouã luni.Este un proces de duratã, carepe mine m-a surprins”, susþi-ne Vâncea. Conform acestu-

CrCrCrCrCrearearearearearea noii socieea noii socieea noii socieea noii socieea noii societăţi, tărăgănată pe nouă lunităţi, tărăgănată pe nouă lunităţi, tărăgănată pe nouă lunităţi, tărăgănată pe nouă lunităţi, tărăgănată pe nouă luni

ia, punctele aprobate de adu-narea generalã a creditorilorsunt urmãtoarele: “Pânã pe 31ianuarie 2014, se depun ofer-tele angajante; pe 31 ianuariese desfac ofertele; fiecare par-ticipant la licitaþie trebuie sãdepunã o garanþie de zece mi-lioane de euro; aceºti bani potfi folosiþi drept capital de lu-cru pentru Oltchim SPV, carese va numi Oltchim, pãstrând,astfel, numele consacrat dejape piaþã; preul acestei noi so-cietãi va fi de 290 milioane deeuro ºi nu va scãdea sub 135,valoarea de lichidare”, a decla-rat Vâncea. În lipsa oricãreialte informaþii, se naºte între-barea urmãtoare: dacã creareanoului Oltchim se lungeºte penouã luni, când va avea locprivatizarea propriu-zisã?

Opt oameniîn greva foamei,Ponta parcã ar daun semn de viaþã

Luni dimineaã, aproximativ150 de salariai de la Oltchim

au protestat în faa sediuluicompaniei din cauza neplãþiisalariilor restante ºi a lipseicapitalului de lucru. Dintreaceºti protestatari, opt au in-trat în greva foamei, solicitândprezena premierului VictorPonta la combinat. Marþi sea-ra, cei opt nu renunþaserã laaceastã formã de protest. Po-trivit lui Corneliu Cernev, pre-ºedintele Sindicatului Victoriaal Oltchim, pentru miercurifusese stabilitã o întâlnire, lasediul companiei, cu adminis-tratorii judiciari ºi administra-torul special. “Sunt opt oameniîn greva foamei, pe care îimonitorizãm medical. Mâine,miercuri, vom avea o întâlni-re cu administratorul judiciar

9SPECIAL

ºi cu administratorul special,aici, la Oltchim. Încercãm sãdãm niºte soluþii la cererile oa-menilor, care solicitã achitarearestanþelor salariale, capital delucru de 15 milioane euro sausã se reactiveze ordonanþa, sãplece acasã, cu protecþie socia-lã, pentru cã altfel nu se maipoate sta”, a declarat Cernev.Acesta a mai spus cã este po-sibil ca, în urmãtoarele zile, odelegaþie de sindicaliºti sã fieprimitã la cabinetul premieru-lui, fie de un ministru, fie deînsuºi Victor Ponta. OltchimRâmnicu Vâlcea, aflat în insol-venþã, este cel mai mare agenteconomic din jude, dar func-þioneazã la o capacitate de sub20%.

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

Decizie-ºoca Adunãrii Generalea Creditorilor Oltchim

4 - 10 decembrie 2013 www.indiscret.ro

10ECONOMIC

Noiembrie a fost o lunãcu o volatilitate scã-zutã a raportului

euro/leu, care s-a miºcat înculoarul 4,43 – 4,47 lei.

Dacã octombrie s-a termi-nat la 4,4306 lei, euro a în-cheiat luna trecutã la 4,4412lei, cu un minim de 4,4328 ºiun maxim de 4,4619 lei.

În perioada analizatã, leula cunoscut o tendinþã de apre-ciere, euro coborând de la4,4438 la 4,4352 lei. În pri-ma zi de tranzacþionare dindecembrie media a fost sta-bilitã la 4,4359 lei, iar cota-þiile au fluctuat între 4,43 ºi4,4350 lei.

Evoluþia din piaþa valutarãs-a reflectat ºi în cea la ter-men de la Sibiu, unde euro s-a tranzacþionat pentru sca-denþa de luna aceasta la4,4399 – 4,4451 lei, iar pen-tru martie la 4,4701 lei.

Moneda cu cel mai volatilcurs din noiembrie a fost ceaamericanã. Dolarul a coborâtde la 3,3267, în prima parte alui noiembrie, la 3,2612 lei,luna fiind terminatã la 3,2644lei, pentru ca el sã înceapãdecembrie la 3,2745 lei.

Francul elveþian a avut oevoluþie mai stabilã, asemã-nãtoare cu cea a euro. Astfel,de la 3,5945 lei, în prima sãp-tãmânã a lunii, el a urcat la3,6227 lei ºi a încheiat lunatrecutã la 3,6071 lei. Primamedie din decembrie a fost de3,6007 lei.

Perechea euro/dolar a scã-zut de la aproape 1,38 dolarila 1,3296 dolari, pentru a în-cheia luna la 1,3580 – 1,36dolari.

Dacã octombrie a fost do-

minat de cele douã sãptã-mâni în care Administraþiaamericanã s-a aflat „sub se-chestru” în lipsa aprobãriibugetului de anul fiscal2014,

minimul atins de euro înnoiembrie s-a datorat deci-ziei BCE, de a reduce, la în-ceputul lunii, a dobânzii salede politicã monetarã de la0,5% la un nou minim isto-ric de 0,25%.

În perioada analizatã, pe-rechea euro/dolar a crescutde la 1,35 la 1,3622 dolari.

Uºoara apreciere pentrueuro s-a datorat informaþii-lor venite din Germania.Dupã douã luni de la alege-rile parlamentare, partidulcondus de cancelarul Ange-la Merkel a reuºit o înþele-gere cu SPD pentru forma-rea noului guvern, iar indi-cele de încredere al consu-matorilor, calculat de GfK,a revenit pe creºtere.

Volatilitatea ar putea creº-te, investitorii aºteptândanunþarea datelor privindºomajul din SUA, unul din-tre cei mai importanþi indi-catori luaþi în calcul de Re-zerva Federalã americanã lastabilirea politicii sale mone-tare.

La Sibiu, euro s-a tranzac-þionat pentru scadenþa desãptãmâna aceasta la 1,3495– 1,3618, iar pe martie la1,3485 – 1,359 dolari. Un-cia de aur a fluctuat pentrufinalul lunii între 1.229 ºi1.253 dolari.

Analiza cuprinde perioa-da 26 noiembrie – 2 decem-brie

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Clinicaveterinarã

Euro a început lunaaproape de 4,43 lei

de Costinel Savu

Televiziunile, presa în-treagã ºi radioul ne-auarãtat pe larg ce s-a în-

tâmplat în ziua de Întâi De-cembrie peste tot în þarã, laBucureºti, Cluj-Napoca, Timi-ºoara, Iaºi, Constanþa, Craio-va ºi în celelalte capitale dejudeþ. Nu a fost loc nici mãcarîn mass-media localã pentrumanifestãri la fel de frumoasecare au avut loc în aºezãri maimici, spre exemplu în comu-ne, unde explozia de patrio-tism, talentul, priceperea ºicapacitatea de organizare aufost în egalã mãsurã aidomacelor din marile oraºe, dacã nuchiar mai reuºite, mai aproa-pe de sufletele participanþilor.La ªimnicu de Sus, în poalaCraiovei, programul pregãtitde inimoasele femei care seaflã în fruntea instituþiilor res-ponsabile cu tot ce þine deaceastã sfântã sãrbãtoare a în-trecut aºteptãrile. Colaborareadintre doamna primar JanaFulga ºi doamna director alºcolii Leºile din comunã, Na-dia Florentina Manda, însubordinea cãreia se aflãdoamnele profesoare care auantrenat ºi pregãtit echipele detineri artiºti ori pe interpreþiiindividuali, a dat roade dem-ne de luat la ochi de cãtre or-ganele de la nivel judeþean.Pentru cã aici se gãsesc ade-vãrate talente care ar fi bine sãfie înregistrate ºi sprijinite înfãurirea unor cariere artisticede pe urma cãrora sã ne bucu-rãm ºi noi odatã cu ei, nu sã sepiardã pe drum. Debutul ma-nifestãrii care a avut loc încurtea din faþa Primãriei ªim-nicu de Sus, frumos pavoaza-tã, a fost, în mod firesc, cuimnul naþional la care toatãlumea a luat poziþie de drepþi,în semn de respect faþã de cân-tecul sfânt. Pãcat cã o partedintre bãrbaþi a uitat sã-ºiscoatã cuºmele, aºa cum seobiºnuieºte, dar dupã cum sevede obiceiul s-a generalizat,fie cã ne aflãm la þarã, ori la

oraº, sau în spaþii închise.Dupã cuvântul scurt cu caredoamna primar a deschis ser-barea, a urmat un recital depoezii patriotice din care nuputea sã lipseascã o poezie alui Grigore Vieru despre neamºi þarã. Trebuie sã-i evidenþiempe recitatori, care au fost: Cris-tina Burlan, Sabin Jugravu,Teodora Fulga, Marian Suiu,Alexandra Zaman, CosminaPaºalega, duetul Dalya Barbuºi Georgiana Criºan cu poezia„Steagul nostru”, ºi trioulcompus din Andreea Delcea,Ana Maria Crãciun ºi ErikaRoman, care a recitat poezia„În limba ta”. Au urmat pro-gramul de cântece popularesusþinut de fetele ºi bãieþii dincomunã, elevi la ºcoala gene-ralã, alãturi de care echipa dedansuri a ansamblului „Mugu-raºul” a fãcut ceea ce se chea-mã animaþie. Printre cântãreþinu trebuie sã-i uitãm pe Mi-haela Cârstoiu, Cosmina Ne-chifor, Mihaela Sârbu, ElenaMarin, Gabriela Militaru, niº-te voci minunate ajutate deurechi muzicale de excepþie.Costumele populare autenticolteneºti ale dansatorilor, darºi ale soliºtilor, dãdeau o notãaparte de culoare, vie, întregu-lui ansamblu de oameni adu-naþi în jur, echipaþi de sezon,în care erau integraþi tinerii.Muzica popularã din folcloruloltenesc a fost ºi ea autenticã,

textele fiind cele originale, nuintelectualizate cum se audmereu la radio ori pe posturilede televiziune. Un exemplu arfi cel cu Mãrioara de la Gorj,pe care tânãra solistã a cântat-o aºa cum trebuie: „Mãrioarã-ããã di la Gorjîî/ Ia la neica fo’doi zloþ/ ªî nu te iubi cu toþ”.Olteni, olteni, dar din reperto-riu nu putea sã lipseascã cele-brul cântec moldovenesc „Mi-am fãcut bundiþã nouã” care oprindea tare bine pe solistã. ªicântecul ºi bundiþa cu care eraîmbrãcatã. Cum echipa dedansuri populare nu venisedoar ca sã asiste la spectacol,ci ºi pentru a-ºi etala talentulcizelat sub permanenta îndru-mare a unui profesionist de laAnsamblul „Maria Tãnase”,bãieþii ºi fetele au dat drumulunui ºir de hore ºi sârbe olte-neºti într-o interpretare de ex-cepþie. Urmãriþi atent, câþivadansatori dovedeau un talentieºit din comun, informaþiileulterioare confirmând faptulcã aceºtia cocheteazã deja cuprofesionismul în materie, fi-ind integraþi în ansamblul cra-iovean „Maria Tãnase”. An-samblul „Muguraºul”, al ªco-lii Generale din Leºile, a in-terpretat o suitã de dansuri ol-teneºti pe teme cunoscute:„Colo-n poieniþã-n vale” ºi„Sârba moºului Stoian”. Co-rul ºcolii a încheiat programulcu un repertoriu de un impre-

sionant patriotism, în care aufost cântecele „Basarabie ro-mânã”, „Un cântec istoric” ºi„Doamne, ocroteºte-i pe ro-mâni”, care au stors lacrimi au-ditoriului. Nu trebuie neglijaþinici profesorii care i-au îndru-mat îndeaproape pe elevii lor,îndurând frigul alãturi de aceº-tia: Mariana Popa, LaviniaNiþu, Adriana Gheorghe, Ma-rian Dincã ºi Nicolae Toma.Simbioza dintre conducereaprimãriei ªimnicu de Sus, re-prezentatã de doamna primar,avocat Jana Fulga, ºi de adjunc-tul sãu, tânãrul viceprimar, in-giner Cosmin Dumitru, ºi dedoamna director al ªcolii Ge-nerale Leºile, Nadia Florenti-na Manda, acompaniatã de sui-ta de cadre didactice la fel deinimoase ca ºi conducãtorii lorlocali, ne-a oferit acest minu-nat spectacol la care, în câtevarânduri, chiar ºi autorului i-aucurs lacrimile. Poate o fi fostdin cauza vârstei, a frigului deafarã, a repertoriului profundpatriotic, cine ºtie. Ne-am re-venit la sfârºitul programuluicând, fãrã bãtaie ºi fãrã cãlcatpe bombee, þuica fiartã, faso-lea cu cârnãciori, sarmalele cumãmãligã ºi feliile de cozonacdate pe gât cu vin fiert, totulservit într-o manierã elegantã,i-au încãlzit pe participanþi, sã-teni, invitaþi ºi pe neobosiþiiorganizatori ai sãrbãtoririi Zi-lei Naþionale.

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

Ziua Naþionalãîn comuna doljeanãªimnicu de Sus

„Compania de Apã Oltenia SA anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentruproiectul „Execuþie branºamente ºi racorduri în vederea atinge-rii gradului de conformare pentru localitãþile din judeþul Dolj încare se realizeazã investiþii în perioada de programare 2007-2013”, propus a fi amplasat în urmãtoarele localitãþi din judeþulDolj: Ciupercenii Vechi, Poiana Mare, Segarcea, Filiaºi, Bãileºti,Dãbuleni, Cãlãraºi, Bechet.Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAPM Craiova, str. Petru Rareº, nr.1, zilnic între orele 9-14.Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul ARPM Craio-va, str. Petru Rareº, nr.1.

Publ

icita

te

4 - 10 decembrie 2013www.indiscret.ro

11INTERVIU

de Octavia Hantea

Reporter: Vine o vreme înviaþa fiecãruia dintre noi, cândne dorim sau suntem sfãtuiþisã profesãm într-un anumitdomeniu. La dumneavoastrãcum a fost?

Florina Stolojan: Cred cãtotul a pornit de la pasiuneamea pentru lecturã. Profesoriimei de limba românã mi-auinsuflat dragostea pentru IonCreangã, Mihail Sadoveanu,Mihai Eminescu ºi mi-au în-drumat paºii spre bibliotecã.La Colegiul „Carol I” aveamo bibliotecã impresionantã, iarde aici ºi pânã la Biblioteca„Aman” nu au mai fost decât...câþiva paºi (zâmbeºte - n.red.).

Rep.: V-aþi dorit sã profe-saþi în acest domeniu, aþi fostsfãtuitã, fãrã ca dumneavoas-trã sã vã doriþi, sau se poatevorbi despre dorinþã ºi sfat dinexterior laolaltã?

F.S.: La început am dorit sãfac studii de drept, dar mânadestinului mi-a arãtat o altãcale. S-a ivit prilejul sã parti-cip la un concurs pentru postulde bibliotecar la Biblioteca„Aman” ºi, pentru cã absolvi-sem un curs de stenodactilo-grafie, am avut un atu în faþacelorlalþi candidaþi. Atunci, eraprin anii ’76-’80, era impor-tant sã ºtii sã lucrezi la o ma-ºinã de scris, aºa cum astãzitrebuie sã ºtii sã lucrezi la uncomputer.

Rep.: Instituþia în care lu-craþi la ora actualã este sin-

Florina Stolojan este cea mai veche angaja-tã a Bibliotecii „Aman” din Craiova, fiind unom pasionat de ceea ce face, crede înmeseria pe care ºi-a ales-o ºi spune cumâna pe inimã cã bibliotecarul este cel careîndeplineºte dorinþa scriitorului –adicãaceea de a-i fi cunoscutã opera de cât maimulþi oameni. De multe ori, în anii de cândîºi practicã meseria/vocaþia, Florina Stolo-jan a fost ºi prieten ºi maestru, dar ºi unadevãrat psiholog pentru cititorii care vin labibliotecã nu doar mânaþi de dorinþa de aciti, ci mai degrabã de necesitatea de a seapropia de alþi oameni, de a socializa, de agãsi un semen care sã le spunã o vorbãbunã. Într-o erã a computerului, a vitezei, ainformaþiei, biblioteca se aflã permanent înfaþa unei provocãri ºi anume aceea de a fialãturi mereu de utilizatorii care îi trecpragul. O o bibliotecã rezistã prin colecþiilede carte deþinute.

gura dumneavoastrã „gazdã”sau aþi mai lucrat ºi în alte bi-blioteci, pânã sã ajungeþi aici?

F.S.: Din august 1976 amînceput sã-mi desfãºor activi-tatea în acest sanctuar al cãrþiiºi nu l-am schimbat cu nimicpânã azi.

Rep.: Ce înseamnã sã lu-crezi într-o bibliotecã? Cumdecurge o zi de muncã pentruFlorina Stolojan?

F.S.: Într-o bibliotecã nu lu-crezi numai cu cãrþile, ci im-plicit cu oamenii, cu oameniide la 7 la 77 de ani!!... În fieca-re dimineaþã, când intru în bi-rou mã întâmpinã parfumulcãrþilor noi, proaspãt sosite dela edituri. Serviciul „Prelucra-rea colecþiilor” este poarta deintrare a cãrþilor în bibliotecãºi aici, împreunã cu ceilalþi co-legi, prelucrãm cartea curentã.Le catalogãm, le înregistrãm ºiapoi le repartizãm depozituluigeneral, depozitului legal, sec-þiilor de împrumut pentru adulþiºi copii, celor patru filiale carefuncþioneazã în cele mai maricartiere ale oraºului.

Rep.: Care sunt satisfacþii-le acestei profesii?

F.S.: Trãieºti un sentimentspecial gândindu-te cã toateaceste cãrþi ajung sã fie cititede mii ºi mii de oameni ºi tu,bibliotecarul, eºti cel care în-deplineºte dorinþa scriitorului–aceea de a-i fi cunoscutã ope-ra de cât mai mulþi oameni.Mai este apoi ºansa de a cu-noaºte mulþi scriitori, oamenide artã ºi culturã care trec pra-

gul bibliotecii cu prilejul di-verselor activitãþi care se des-fãºoarã în bibliotecã.

Rep.: Dar dezavantajele?F.S.: Nu cred cã munca de

bibliotecar are dezavantaje.Lucrezi cu oameni ºi pentruoameni. Universul lecturii îiimbogãþeºte spiritual ºi o ase-menea bogãþie nu dãuneazãnimãnui.

Rep.: Cât de importantãeste relaþia unui bibliotecar cucititorul?

F.S.: Sunt oameni care mergla bibliotecã având o þintã pre-cisã:studiul. Pe aceia bibliote-carul îi ajutã creându-le o at-mosferã propice: materialulpentru studiu ºi liniºtea dinsala de lecturã. Dar sunt ºi oa-meni care vin la bibliotecãpentru a interacþiona cu cei-lalþi, pentru un sfat, pentru oîndrumare ºi atunci biblioteca-rul devine un fel de psiholog.Nu cred cã singurãtatea unuiom se poate trata cu un mailsau un facebook. Când crezicã toate greutãþile pãmântului

sunt pe umerii tãi ºi cineva îþispune un cuvânt de încuraja-re, îþi recomandã o carte care-þi mai descreþeºte fruntea ºicrede cã soarele va rãsãri ºi pestrada ta, cu siguranþã te veiduce iar ºi iar la bibliotecã.

Rep.: De-a lungul timpuluiv-aþi întâlnit, aici, în cadrulbibliotecii, cu oameni/situaþii/evenimente care v-au marcat?

F.S.: În peste 30 de ani debibliotecã, am avut acest mareprivilegiu: sã cunoasc oameniîntre oameni, aºa cum îmi pla-ce mie sã-i numesc: prozatori,poeþi, actori, pictori, regizori.I-am cunoscut pe: AlexandruMitru, Nina Casian, Ioan Ale-xandru, Marin Preda, MarinSorescu, regizorul Geo Sai-zescu, actorul Amza Pellea.

Rep.: Putem vorbi despreproiecte de suflet?

F.S.: Din anul 2008, am pri-mit custodia Casei Memoria-le “Elena Farago”. Este unproiect drag, pentru cã ne dãposibilitatea sã prezentãm pu-blicului care viziteazã casa

memorialã atât opera „poeteicopiilor”, cât ºi patrimoniul pecare-l deþinem: peste 500 depiese constând în manuscrise,o parte din biblioteca poetei,mobilier, tablouri, diplome ºidistincþii cu care a fost rãsplã-titã pentru activitatea ei, peste100 de scrisori.

Rep.: Mai vin oamenii labibliotecã, având în vederetehnologia avansatã de caredispunem?

F.S.: Biblioteca îºi deschi-de porþile ºi aduce în actuali-tate faptul cã nu este un spaþiuînchis, existã ºi poate ofericomunitãþii bucuria cunoaºte-rii prin mijloace de informaremoderne, prin introducereatehnologiei de vârf, prin eve-nimentele organizate. Astfelºi-a redefinit profilul ºi a de-venit mult mai atractivã pen-tru comunitate. Fie cã vorbimde achiziþii de carte, de prelu-crarea acesteia, de lansãrile decãrþi, de expoziþii de carte,expoziþii de picturã, de proiec-þii de filme, de consultarea

unor cãrþi rare, a unor ediþiibibliofile ºi chiar de o trupã deteatru, putem afirma cã biblio-teca se aflã permanent în faþaunei provocãri ºi anume ace-ea de a fi alãturi de utilizatoriicare îi trec pragul.

Rep.: Cu ce lipsuri vã con-fruntaþi în cadrul bibliotecii?

F.S.: Nu pot sã spun cã neconfruntãm cu lipsuri în bi-bliotecã, dar în acest momentnu avem suficiente resurse despaþiu în care sã ne depozitãmcãrþile. Sperãm ca într-un vii-tor apropiat sã beneficiem deo clãdire modernã care, împre-unã cu aceasta, de patrimoniu,sã îmbogãþeascã ansamblularhitectural, un fel de îmbina-re a trecutului cu prezentul, aºacum i-ar sta bine unei biblio-teci de capitalã europeanã.

Rep.: Cum caracterizaþimodul în care autoritãþile lo-cale, în speþã Consiliul Jude-þean Dolj, se implicã în achi-ziþia fondului de carte?

F.S.: Se ºtie cã oamenii aurealizat întotdeauna mult maimulte dacã au lucrat împreu-nã. Ce s-a întâmplat în biblio-tecã în ultimii patru ani, decând la conducerea instituþieia venit domnul Lucian Dindi-ricã, dovedeºte sprijinul pecare Consiliul Judeþean, prinpreºedintele sãu, domnul IonPrioteasa, îl acordã culturii ºiîn special cãrþii. Chiar dacãsuntem în era tehnologicã, obibliotecã rezistã prin colecþii-le de carte deþinute.

Rep.: Despre donaþii decarte ce ne puteþi spune?

F.S.: Cred cã în bibliotecãavem o tradiþie în ceea ce pri-veºte donaþiile. Pornim de ladonaþia Aman (fondatoriinoºtri), apoi donaþia NicolaeRomanescu, donaþia academi-cian ªtefan ªtefãnescu, toateacestea culminând cu donaþiavicepreºedintelui AcademieiRomâne, domnul Dan Berin-dei, ºi, de asemenea, patrimo-niul bibliotecii se va îmbogãþiºi cu donaþia domnului profe-sor, istoricul, academicianDinu C. Giurescu.

Rep.: Dacã nu era profesiape care o practicaþi, ce alt do-meniu v-ar fi fãcut cu ochiul?

S.F.: Poate par un pic con-servatoare, biblioteconomiaeste prima dragoste ºi vreau sãrãmânã aºa.

Rep.: Ce face Florina Sto-lojan în timpul liber? Ce pa-siuni are?

F.S.: Îmi place sã ascult mu-zicã, sã merg la teatru, sã mãplimb prin parc ºi de câte oriavem timp, eu ºi fiul meu Ale-xandru, ne lansãm în conver-saþii despre trecut, prezent ºiviitor.

Rep.: Ultima carte pe careaþi citit-o.

F.S.: “Între acte” - carteamaestrului Radu Beligan.

Rep.: Un sfat pentru viito-rii bibliotecari.

F.S.: Viitorii bibliotecari vortrebui sã fie persoane de refe-rinþã, bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului, prezen-tului ºi viitorului.

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

Florina Stolojan, bibliotecaraveteranã de la „Aman”:„Bibliotecile sunt ºi rãmâninstituþii ale trecutului,prezentului ºi viitorului”

CMYK

4 - 10 decembrie 2013 www.indiscret.ro

pag. 12

12ACTUALITATE

Înfiinþatã din generozitatea unor patrioþi craioveniînsufleþiþi de idealuri nobile, “Alexandru ºi AristiaAman”, biblioteca publicã din Craiova, funcþio-neazã într-un imobil care a aparþinut familieiAman, situat pe strada Mihail Kogãlniceanu, nr.9.Fondul de carte este enciclopedic: o colecþie depeste 500.000 de documente (cãrþi, publicaþii pe-riodice, documente audio-video).

Biblioteca a fost inauguratã la 21 decembrie1908 în prezenþa ministrului culturii din aceavreme: Spiru Haret. Atunci, colecþia bibliote-

cii avea 2.500 de volume valoroase. „Cea mai mare partea aparþinut familiei Aman, dar multe au fost donate ºide alte familii care au vrut sã contribuie la înfiinþareabibliotecii. Instituþia a funcþionat neîntrerupt pânã aziîn aceeaºi locaþie din strada Mihail Kogalniceanu, nr.9;Casa Lãceanu ºi fosta locuinþã a familiei Aman”, a de-clarat Mãdãlina Florescu, purtãtorul de cuvânt al Bi-bliotecii Judeþene “Alexandru ºi Aristia Aman”.

Atuurile bibliotecii publiceÎn prezent, biblioteca are o colecþie de peste 500.000

de documente: cãrþi, publicaþii periodice, documenteaudio-video etc. Este cea mai importantã instituþie deculturã a urbei, oferind resurse pentru toate celelalte ºipromovând toate artele prin colecþiile sale ºi evenimen-tele culturale pe care le organizeazã.

Biblioteca oferã gratuit accesul la informare ºi docu-mentare, are cataloage tradiþionale ºi moderne, coor-doneazã activitatea bibliotecilor rurale din judeþ, faceschimburi interbibliotecare, are statut de depozit legalde carte pentru cele cinci judeþe din sud-vestul Româ-niei, asigurã achiziþia ritmicã de noi documente de bi-bliotecã în numãr de 15.000 vol/an, actualizându-ºipermanent colecþiile.

„Biblioteca publicã, prin salariaþii ei, bibliotecarii, ela-boreazã tot mai multe ºi diverse proiecte cu impact înviaþa comunitãþii pe care o slujeºte. Fiecare proiect seadreseazã unuia sau mai multor segmente de populaþie.

Toate acestea au ecou dincolo de zidurile biblioteciiatât prin mediatizare, cât ºi prin faptul cã fiecare parti-cipant face parte dintr-o familie, grup/grupuri în carepoate promova la rândul sãu ideile ºi informaþiile pri-mite sau însuºite. Astfel, biblioteca publicã devine unvector activ al schimbãrii ºi al dezvoltãrii durabile prinpromovarea ideilor ºi informaþiilor noi”, a mai specifi-cat purtãtorul de cuvânt al instituþiei.

Biblioteca „Aman” – factor decoeziune socialã

Proiectele derulate cresc vizibilitatea bibliotecii,aceasta devenind un centru de interes în special pentrutinerii care încearcã sã-ºi gãseascã o cale de formare ºiafirmare, dar ºi pentru intelectualii ºi specialiºtii con-ºtienþi de rolul lor în societate, dornici de a împãrtãºidin cunoºtinþele ºi experienþa lor acumulatã în timp.Acestea sunt cele douã mari categorii de colaboratoripe care îi întâlnim în bibliotecã ºi care provin cel maiadesea din mediul academic, universitar ºi ºcolar.

Spaþiul bibliotecii serveºte unei game de activitãþi: in-formare ºi documentare, învãþare, lecturã, deconectareºi relaxare, socializare, dezbatere. „Putem spune cã înbiblioteca publicã, datoritã accesibilitãþii sale, se întâl-nesc, mai mult decât în oricare altã instituþie de culturã,toate categoriile de populaþie ºi de aceea poate fi nu nu-mai un factor educativ, ci ºi de coeziune socialã ºi depromovare a adevãratelor valori”, a precizat MãdãlinaFlorescu, purtãtorul de cuvânt al Bibliotecii Judeþene“Alexandru ºi Aristia Aman”.

Donatorii de culturãAlexandru Aman (1820-1885), fost magistrat, fra-

tele pictorului Theodor Aman, ºi soþia sa Aristia (1833-1904), nãscutã Lãceanu, au lãsat Craiovei toatã ave-rea lor ºi casa în care au locuit pentru înfiinþarea uneibiblioteci publice ºi a unei pinacoteci, urmãrind ast-fel ridicarea nivelului de culturã ºi atragerea spre artãadevãratã a membrilor comunitãþii lor.

Biblioteca Judeþeanã”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”Biblioteca Judeþeanã

”Alexandru ºi Aristia Aman”

Publ

icita

te

Biblioteca Judeþeanã”Alexandru ºi Aristia Aman”

4 - 10 decembrie 2013www.indiscret.ro

13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

de Eugen Dinu

La doar câþiva kilo-metri de RâmnicuVâlcea, în satul Mã-

gura, comuna Mihãeºti,este o bisericuþã unicat înRomânia. Este monumentistoric, poartã hramul Sfân-tului Ioan Botezãtorul ºi afost construitã în anul 1834,în timpul domniei voievo-dului Gheorghe Bibescu.Potrivit scrierilor vechi, afost ridicatã de doi ciobaniungureni al cãror port tra-diþional se distingea prinnumai douã culori, alb ºinegru. Biserica are o arhi-tecturã puþin ciudatã, de tipnavã, pe fundaþii de cãrãmi-dã ºi ziduri groase de 70 decentimetri. Catapeteasmaeste ºi ea din zid, pictatã ºipe faþã ºi pe spate. Picturaeste executatã în frescã, stilbizantin, în culori tradiþio-nale, roºu, roºu de pãmânt,violet obiºnuit din roºu cunegru ºi var. Ornamentelesunt de tip florar, iar scrisulcu var în limba românã, darcu caractere chirilice. Pro-porþiile sunt stângace, defacturã popularã, dar pictu-ra degajã multã poezie ºisentiment. În pronaos suntºi picturile ciobanilor ungu-reni Opriþa ºi Badea, îmbrã-caþi în costum tradiþional.Biserica a trecut cu binepeste ani graþie lucrãrilor deconsolidare ºi refacere apicturilor. Ceea ce o faceunicã în România este trico-lorul pictat de jur-împrejur,în interior, încã de la con-strucþie, în 1834, anul adop-tãrii sale ca steag de luptã,prima datã în Þara Româ-neascã, atunci când domni-

Lăcaşul de cult din Mihăeşti-Lăcaşul de cult din Mihăeşti-Lăcaşul de cult din Mihăeşti-Lăcaşul de cult din Mihăeşti-Lăcaşul de cult din Mihăeşti-Vâlcea esVâlcea esVâlcea esVâlcea esVâlcea esttttte singure singure singure singure singurulululululcarcarcarcarcare are are are are are picte picte picte picte pictat în intat în intat în intat în intat în interior tricolorerior tricolorerior tricolorerior tricolorerior tricolorul ca brâuul ca brâuul ca brâuul ca brâuul ca brâu

torul reformator Alexandru D.Ghica a supus aprobãrii sulta-nului Mahmud al II-ea mode-lul drapelelor ºi pavilioanelornavale de luptã. Astfel, lãca-ºul de cult din Mãgura esteprimul edificiu unde s-a pic-tat tricolorul. Nicio scriere numenþioneazã însã de unde auºtiut de apariþia steagului deluptã cei doi ciobani.

Concidenþã?Preotul care slujeºte acum în

Biserica “Sfântul Ioan Botezã-torul”, Ion Sandu, crede cã nueste o coincidenþã faptul cã bi-serica a fost construitã exact înanul primei atestãri a tricolo-rului, chiar dacã spune cã celetrei culori au ºi o semnificaþieliturgicã importantã:

“Ca brâu, în interiorul bise-ricii, este pictat tricolorul. Potspune cã sunt douã semnifica-þii, una istoricã ºi una liturgicã.Istoria tricolorului are legãturãstrânsã cu acest edificiu. Primaatestare cu aceste culori, atuncicând domnitorul Ghica cereaaprobare sultanului sã zugrã-veascã roºu, galben ºi albastrupe steagurile de luptã. Anul încare se atestã pictarea primu-lui astfel de steag este 1834,

anul în care a fost ctitoritãaceastã bisericã, pictura fiindfinalizatã trei ani mai târziu.Are ºi o semnificaþie liturgicã,simbolicã, albastrul simboli-zeazã împãrãþia lui Dumnezeu,galbenul - aurelola sfinþilor ºiroºul - jertfa martirilor. Am gã-sit o revistã bisericeascã în care

la anul 1941 apar în evidenþã600 de familii în comunã. Noila Ziua Eroilor pomenim aproa-pe 300 de ostaºi ai locului cã-zuþi în lupte, ceea ce înseamnãcã o familie din douã a adusjertfã pentru libertatea ºi dem-nitatea neamului românesc –copil, tatã, nepot, bunic. Una

peste alta, aceastã bisericã esteunicã, nu am gãsit niciunde ºinu am auzit cã ar exista o altãbisericã în România care sãaibã pictat tricolorul. Acest lu-cru ne face sã fim mândri”. Pre-otul de la Mãgura vrea sã gã-seascã fondurile necesare pen-tru a restaura bisericuþa ºi pen-tru a-i face cunoscutã istoriaextrem de interesantã: “Anulviitor, vom sãrbãtori 180 de anide la prima ctitorie a lãcaºuluide cult. Lucrez la un scurt isto-ric al parohiei ºi al bisericii ºipe dovada acestei istorii inte-resante sã aducem o restaurareºi renovare, chiar mã gândescla construcþia unei capele mainoi pe care sã o folosim pentrucomunitate. Sper, de asemenea,ca aceastã bisericã sã devinãpunct de atracþie pentru turiºti.”

Comoarãîn cimitir?

Acum câþiva ani, în timpulunei deshumãri din cimitirulaflat în imediata vecinãtate abisericii, a fost gãsitã o mone-dã veche de peste 240 de ani.Este vorba de o monedã ruso-românã, douã parale ºi trei co-peici, bãtutã de armata rusã în

timpul rãzboiului cu turciipurtat între anii 1768-1774.Monedele au fost bãtute înMoldova în târguºorul Sa-dagura de lângã târgul Cer-nãuþilor ºi se spune cã la fa-bricarea lor erau folosite nu-mai tunurile turceºti captu-rate de ruºi ºi apoi topite.Cum de a ajuns moneda cupricina într-un sat din Vâl-cea este greu de spus ºi nicinu se ºtie dacã mai sunt ºialtele îngropate în cimitir.“Am participat la acea des-humare, trebuia înmormân-tat un alt enoriaº ºi trebuiauscoase osemintele. A fostobservatã de omul caresãpa, la el acasã este ºiacum, probabil nu are decâto valoare istoricã. Nu ºtiudacã mai sunt ºi altele îngro-pate, tot ce este posibil. Estevorba de o monedã dinbronz, atestatã în anul 1772.Este pe undeva inexplicabil,având în vedere cã bisericaa fost construitã ani bunidupã. Este clar cã locul deînhumare a fost cu mult maivechi sau cã pe acest loc aexistat o bisericuþã de lemnºi mai veche, apoi a fostconstruitã cea de zid, men-þionatã în istoric. Putem cre-de acest lucru, având în ve-dere cã ne aflãm la micã dis-tanþã de Mânãstirea Govo-ra. Probabil cã aici se slu-jea în special în perioada deiarnã. Am gãsit ºi o semni-ficaie a acestei monede. ‘tiicã se spune des cã facem otreabã de douã parale.Aceastã monedã a fost scoa-sã imediat dupã rãzboiulruso-turc ºi atunci fiindaceastã confruntare, aparcopeicile în douã ºi trei pa-rale, dar românii noºtri erauobiºnuiþi cu bani de aur saude argint ºi aceastã monedãnu avea valoare, era de nu-mai douã parale”.

de Larisa Mititelu

Penitenciarul de Maxi-mã Siguranþã (PMS)din Craiova este locul

în care îºi ispãºesc pedeapsa

cei mai periculoºi deþinuþi dinþarã, dar este ºi una dintre celemai sigure închisori. Peniten-ciarul a fost înfiinþat în 1897ºi se numãrã printre închisori-le cu istorie. De-a lungul tim-

pului, în mintea multor deþi-nuþi închiºi în fortãreaþa de pe„Vasile Alecsandri” au încol-þit idei de evadare, însã nimeninu a reuºit pânã în prezent sãevadeze. Prima tentativã aavut loc în urmã cu 90 de ani,când un bijutier închis pentruomor a tãiat timp de câtevaluni gratiile cu o lamã. Deþi-nutul a fost depistat chiar îna-inte sã fugã din închisoare.

Pe Passarisîl bântuiagândul evadãrii

Un alt deþinut care a pregã-tit între zidurile închisorii dinCraiova un plan de evadare afost grecul Konstantinos Pas-saris. Supranumit „Fiara din

Balcani”, Passaris a fost con-damnat pe viaþã de judecãto-rii români pentru uciderea adouã persoane în timpul unuijaf care a avut loc în 2001 asu-pra unei case de schimb va-lutar din Bucureºti. Grecul afost încarcerat mai întâi la Ji-lava, dupã care a fost trimisla Penitenciarul de MaximãSiguranþã din Craiova. „Seju-rul” într-o celulã din Bãnie afost unul scurt pentru grec,deoarece, potrivit unor sursedin mediul sistemului peni-tenciar, Passaris a pus la caleun plan de evadare. Intenþiiledeþinutului au fost aflate dintimp, fapt ce a determinattransferul sãu la un alt peni-tenciar din þarã.

Au evadat în timpce paznicii seuitau la meci

Penitenciarul de MaximãSiguranþã Craiova este cunos-cut ca închisoarea din care nupoate nimeni sã evadeze, Pe-nitenciarul pentru Minori ºiTineri (PMT), însã, nu poateprimi aceastã titulaturã. Maiales dupã ce, în 2007, cincideþinuþi au reuºit sã evadeze întimp ce paznicii se uitau la unmeci de fotbal dintre BayernMunchen ºi Real Madrid. Ti-nerii au tãiat cu o pânzã debomfaier gratiile ferestrei, auescaladat gardurile închisoriiºi s-au fãcut nevãzuþi. Unuldintre fugari, închis chiar înziua evadãrii, s-a predat decla-

Penitenciarul de Maximã Siguranþã, Peni-tenciarul pentru Minori ºi Tineri, Penitencia-rul Pelendava. Trei închisori într-un singuroraº. Toate sunt bine pãzite, însã nu toatese pot lãuda cu faptul cã niciun deþinut nu areuºit sã evadeze. Singura închisoare dincare nu poate ieºi nimeni înainte de ispãºi-rea pedepsei este cea de Maximã Siguranþã.În celelalte douã închisori însã, deþinuþii aureuºit sã pãcãleascã vigilenþa paznicilor. LaPMT, de exemplu, un deþinut a evadat chiarîn ziua în care a fost încarcerat. Fugarul aprofitat de faptul cã paznicii erau ocupaþi cuvizionarea la televizor a unui meci de fotbal.

rând cã nu ºi-a dat seama ceface. Ceilalþi patru evadaþi aufost prinºi la scurt timp.

A fugit din câmpDacã la PMS Craiova nici

Passaris nu a reuºit sã îºi punãîn aplicare planul de evadare,la PMT sau Pelendava deþinu-þii care au reuºit sã fugã, chiarºi pentru o orã, nici mãcar nuºi-au schiþat vreun plan. Undeþinut condamnat pentru tâl-hãrie, închis la PenitenciarulPelendava, a evadat în timp cese afla la muncã în câmp. Bãr-batul, condamnat la patru anide închisoare, le-a spus paz-nicilor cã merge la toaletã ºidus a fost. Dorinþa de liberta-te l-a costat pe fugar încã doiani de detenþie.

Craiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisoriCraiova, oraºul cu trei închisori

Bisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn RomâniaBisericã unicatîn România

4 - 10 decembrie 2013 www.indiscret.ro

14DIVERTISMENT

de Viorel Pîrligras, dupã personajele inventate de Marin Iorda ºi Nicolae Batzaria

HapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaPãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

Un sumar centratpe un calup masivdin continuareaalbumului “Zi-dul” de Sorin An-ghel. Din cuprins,benzi desenate deLaurenþiu Butucºi Marian Mires-cu, sârbii Slobo-dan Ivkov ºi Bo-ban Saviæ-Geto,Viorel Pîrligras,Valentin Iorda-che, apoi conti-nuãrile la “Lumealui Athum”, “Pri-ki ºi Corco… peº-tiºorul de aur”,“Sucã”, de Cris-tian Ciomu. Mari-

A apãrut ºinr.10 dinBDC. Re-

vista lunii octom-brie este în primulrând o ciudãþenie:nu are nici 40, nici44 de pagini, cumar fi normal, ci…42! De ce? Aflaþi înpaginile ei, unde vãaºteaptã o surprizãgraficã de propor-þii (nu greºesc cândspun acest lucru).

an Mirescu se ocu-pã de B.D. la Cra-iova ºi de Pofta re-dacþiei, unde apa-re un desenator in-solit ºi neaºteptat,care a colaborat cuentuziasm la acestnumãr: Bojan M.Ðurkiæ.

Numãrul 10 dinBDC poate fi pro-curat de la toatechioºcurile craio-vene, sau poate ficomandat la adre-sa [email protected].

Publ

icita

te

15SPORT

Crampoane

Trupa lui Tadicila un nou mondial

Mai întâi, bravo Ser-biei. Anul trecut afost organizatoarea

Campionatului European deHandbal Feminin, pasat deþara lalelelor adormite. Iar anulacesta gãzduieºte cea de-aXXI-a ediþie a CampionatuluiMondial (6-22 decembrie, laNiº, Novi Sad, Zrenjanin ºiBelgrad). Bravo ºi României.Nu vã precipitaþi, existã aici olegãturã intrinsecã. NaþionalaRomâniei este singura dinlume care a participat la toateediþiile mondialului de hand-bal cu fete, uneori în glorie,alteori pe panta pierzaniei.Performanþã care cred cã sca-pã astãzi prea uºor filtrelormediatice ºi e trist. Trupa luiTadici merge în grupa D de laNovi Sad flancatã de Germa-nia, Ungaria, Cehia, Tunisia ºiAustralia. Se calificã în opti-mile de finalã primele patruclasate în grupã, luând cu eleºi rezultatele directe. Vã las pefiecare sã daþi cu bobii în pri-vinþa ºanselor noastre de amerge mai departe ºi cât desus. La mondialul carioca deacum doi ani, tricolorele auîncheiat pe 13, iar la europea-nul de anul trecut (refren“pleacã Voina, vine Tadici”),pe 10. Bãtaia - spune selecþio-nerul - va fi pe mondialul din2015, în urma cãruia se poateajunge la Jocurile Olimpicedin 2016. Nu e o ducere cuzãhãrelul. E un punct de ve-dere cât se poate de realist. Dincampionatul românesc a dis-pãrut, impardonabil, mareaechipã a Oltchimului, compo-nentele sale plecând care-în-cotro, subminându-se astfelunitatea de grup a naþionalei,cum bine a spus de curândCristina Neagu. Grosul selec-þionatei provine acum de laBraºov ºi Baia Mare. Pe de

de Virgil Dumitrescu

altã parte, s-a trecut la împros-pãtarea lotului. Nu masivã, ciatât cât îngãduie experienþa.Actuala selecþionatã e un mix-tum compositum cu Brãdeanu,Neagu, Ungureanu, Ardean,Manea, Nechita, Marin, Pâr-vuþ, Pintea, Bãbeanu (afront lavârsta-i de junã), Druþu, Bu-ceschi, Ciuciulete, Dincã,Zamfir, Chiper, Þãcãlie. Une-le semne ale revigorãrii auapãrut poate mai devreme de-cât ne-am fi aºteptat. Primul,în oficialul preliminariilor CE2014 România-Norvegia 23-25 (minutul 57: 22-22), al doi-lea în amicalul Danemarca-România 23-22, cu 9-13 lapauzã. Mai puþin însã în retu-rurile cu pricina, unde s-aumanifestat din nou carenþe înpregãtirea fizicã, dacã nu cum-va ºi în cea vizând psihicul, omai veche poveste. Tadici,care a mai pãþit-o, dar care ne-a ºi adus ultimul argint de laun mondial, s-a orientat în cu-noºtinþã de cauzã. ªi-a dus ele-vele la munte pentru încãrca-rea bateriilor ºi a apelat la ser-viciile celui mai bun biochi-mist în citirea parametrilor fi-zici. ªi totuºi, oscilaþiile deformã persistã. La ultimul testedificator dinaintea mondiale-lor, cel cu Franþa (pierdut cu22-27), mai puþin în partidelede complezenþã cu Japonia ºiAngola, atacul României a ra-tat nepermis. Cum speranþamoare ultima, se prea poate cahandbalul feminin, care intrãîn focul mondialului sârbesc,sã nu se lase totuºi pârlit cupaie ude. Cu numai câteva zileîn urmã, se striga la televizoa-re “România, te iubim!” Fie castrigarea asta sã umanizeze, înce le priveºte pe tricolore, ºimingea datã cu clister. Avemnevoie de un miraculos lipicide suflet ºi de caracter.

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

300.000 leiîn plus dinbugetul local

Consiliul Local al Râmnicu-lui a programat o ºedinþã im-portantã pentru soarta echipeiCS Municipal. Oficialii dinZãvoi au organizat o conferin-þã de presã în care au anunþatcã datoria lãsatã de fostul ac-þionar ºi asumatã de cel care apreluat clubul, Laurenþiu Niþu,este dublã faþã de ceea ce s-acrezut iniþial. Mai precis, în locde 600.000 lei din care s-auplãtit deja 580.000, erau1.200.000, în urma controlu-lui desfãºurat de ANAF. Înaceste condiþii, conducereaclubului a fãcut o adresã cãtreprimãrie în care solicita con-cesionarea a încã 13% din ac-þiunile grupãrii din Zãvoi cã-tre Consiliul Local, care sãajungã de la 33% la 45% ºi, înconsecinþã, suplimentarea ba-nilor veniþi din bugetul localcãtre cel al CSM. Pânã laurmã, propunerea legislativã,votatã în unanimitate, preve-de numai suplimentarea cu300.000 de lei a sumei dinbugetul local, care ajunge, ast-fel, la o sumã anualã de900.000 lei. Suma lunarã vi-ratã cãtre echipa antrenatã de

Gruparea dinZãvoi poate scãpade insolvabilitatedupã ce ConsiliulLocal a suplimen-tat bugetul clubu-lui cu 300.000 lei.

de Eugen Dinu

CS Municipal a ter-minat anul 2013 cuun rezultat de ega-

litate, 1-1, pe terenul “Bã-trânei Doamne”, UTA, dupãce Mihai Deaconescu a ega-lat la chiar ultima fazã a în-tâlnirii. Gruparea antrenatãde Claudiu Niculescu ier-neazã pe locul secund al cla-samentului Seriei de Vest aeºalonului inferior, la treipuncte de liderul CS Uni-versitatea Craiova, formaþiepe care în retur o va întâlnipe propriul teren. Totuºi, înclasamentul care va contapentru promovare vâlceniisunt pe ultima poziþie, aºasea, cu numai patru punc-te cucerite. La capitolul go-luri marcate, CSM se poatemândri cu cel mai bun atacal seriei, 20 de reuºite, gol-gheterul la zi fiind SergiuNegruþ.

Claudiu Niculescu creºte de la50.000 lei la 75.000 lei, dar ceidin conducerea clubului vortrebui sã gãseascã ºi alte solu-þii pentru a ajunge la zero cudatoriile. Chiar dacã cele treimiliarde în plus nu rezolvãdecât o parte din restanþeleCSM, în mod normal blocajulfinanciar de la ocupanta locu-lui secund al Seriei a II-a seva rezolva ºi clubul nu mai ris-cã insolvabilitatea. O altã mo-dificare o reprezintã faptul cãveniturile obþinute în urmavânzãrii de jucãtori vor fi fo-losite pentru cumpãrarea altorjucãtori ºi vor constitui aportfinanciar din partea membri-lor asociaþi, scãzându-se dincontribuþia acestora, proporþi-onal cu numãrul de voturi de-þinute de fiecare asociat. Gru-parea din Zãvoi, mai exactcentrul de copii ºi juniori alacesteia, aºteaptã ajutor ºi dela Consiliul Judeþean. De ela-borarea unui proiect legislativîn acest sens ºi de eventualelenegocieri cu cei din conduce-rea CJ se ocupã vicepreºedin-tele Bogdan Pistol, care a fostprezent la conferinþa de presãa CS Municipal. “Principalulpericol vine de la datoriile caresunt la finanþe. Acum, avândca garanþie aceastã decizie a

4 - 10 decembrie 2013www.indiscret.ro

Consiliului Local, vom în-cerca sã ajungem la o eºa-lonare a datoriilor”, spunedirectorul general al forma-þiei din Zãvoi, Lucian Mun-teanu.

Cantonamentla Gyula

Claudiu Niculescu le-adat liber elevilor sãi în pri-ma zi a acestei sãptãmâni,reunirea lotului vâlceanavând loc marþi, când Ma-tache ºi compania au avutparte de un program lejer.Fotbaliºtii din Zãvoi se vormai antrena pânã la finalulacestei sãptãmâni, dupãcare vor intra în vacanþa deiarnã, cel mai probabil pânãla jumãtatea lunii ianuarie.Programul din pauza com-petiþionalã este conturat înmare parte. Reunirea lotu-lui va avea loc în jurul da-tei de 15 a primei luni din2014, elevii lui Claudiu Ni-culescu urmând sã stea într-un cantonament centralizatla baza sportivã proprie. Vaurma un al doilea stagiu depregãtire, în Ungaria, la Gy-ula, unde CS Municipal vajuca ºi o serie de partideamicale în compania unorformaþii ungare din primulºi al doilea eºalon. “Avan-tajul este cã vom avea par-te de terenuri bune ºi deadversari valoroºi. Tot aco-lo am fãcut ºi cantonamen-tul trecut ºi tehnicienii aufost mulþumiþi de condiþiileoferite la Gyula”, a decla-rat directorul executiv alformaþiei din Zãvoi, LucianMunteanu, care a comentatºi posibilitatea unui amicalde lux contra campioaneiRomâniei, Steaua Bucu-reºti: “Ne dorim foarte multnu un meci, ci douã în faþaechipei Steaua, dar nu ami-cale, ci oficiale, în campio-natul viitor al primului eºa-lon, unde sperãm sã ne câº-tigãm dreptul de a evolua”.Altfel, vineri searã este pro-gramat banchetul oficial definal de an al echipei dinZãvoi, într-o locaþie care vafi stabilitã în zilele urmãtoa-re. Municipalii vor aveaºansa sã ude cu ºampanieparcursul bun din acest turde campionat, care a dusgruparea din Zãvoi pe po-ziþia a doua a clasamentu-lui în Seria de Vest a eºalo-nului inferior. Pânã la reu-nirea lotului, conducereaclubului va trebui sã gãseas-cã soluþii pentru întãrirea lo-tului. “Nu va fi uºor, avândîn vedere cã fotbaliºtii ex-perimentaþi ºi valoroºi suntlegaþi contractual de alteechipe. Dacã îi vrem, va tre-bui sã plãtim pentru ei, darsituaþia financiarã a clubu-lui nu ne prea permite acestlucru”, a conchis LucianMunteanu.

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CS Municipalhiberneazãpe locul doi

CMYK pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipa-mente, instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardo-sire, vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

tePu

blic

itate

de Criºu Popescu

Potrivit legilor în vigoare, prefecþiinu au dreptul sã fie membri ai unuipartid politic ºi nici sã aibã activi-

tãþi de naturã politicã. Fapt pe care pre-fectul de Vâlcea, Mircea Nadolu, îl încal-cã nonºalant. Acesta participã aproape înfiecare vineri dupã-amiazã la ºedinþeleBPT al PNL Vâlcea, unde din când în cândia ºi cuvântul. Este interesant dacã luãrilesale de poziþie din cadrul ºedinþelor suntconsemnate de secretarul coordonator alpartidului, Ion Bîzîc. Prefectul de Vâlceaar trebui sã rãspundã public în ce calitatea cuvântat la asemenea ºedinþe. Acolo seîntâlnesc doar membrii de partid validaþiprin alegeri interne sau cu funcþii care lepermit accesul direct la forul de conduce-re. Ce cautã prefectul apolitic (cel puþinaºa reiese din lege) la astfel de întâlniri?Unde îºi mai dã ºi cu pãrerea despre bu-nul mers al partidului. Potrivit documen-telor interne ale PNL Vâlcea, Mircea Na-dolu este suspendat de când a fost numitprefect ºi nu se mai ocupã în mod directde nicio localitate. Înainte de a fi prefect,

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu, vis-a-visde Primãrie, este una din cele mai moderne unitãþi turisticedin zonã, punând la dispoziþia turiºtilor o gamã diversificatãde produse tradiþionale prin restaurantul propriu ºi facilitãþide cazare, la cele mai înalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitate decazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea [email protected]

Horezu, Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Publ

icita

te

Judeþul Vâlcea este în continuare urmãrit de ghinionulprefecþilor certaþi cu legea. Dupã Petre Ungureanu, acuzatºi implicat alãturi de diverºi membri ai familiei sale în totfelul de scandaluri (exemplu: afacerea Lahovary), a venitrândul lui Mircea Nadolu sã facã la fel. Acesta participã desºi activ la ºedinþele Biroului Politic Teritorial (BPT) al Parti-dului Naþional Liberal (PNL) Vâlcea, ceea ce este total ile-gal. Potrivit Legii nr. 340/2004, republicatã în 2008, art. 17,„Prefectul ºi subprefectul nu pot fi membri ai unui partidpolitic sau ai unei organizaþii cãreia îi este aplicabil acelaºiregim juridic ca ºi partidelor politice, potrivit legii, subsancþiunea destituirii lor din funcþia publicã”. Surse dincadrul Prefecturii susþin cã instituþia trimite comunicatemincinoase cu privire la activitatea lui Mircea Nadolu.

Nadolu era inspector guvernamental laConstanþa (adicã tot un fel de reprezen-tant al guvernului pedelist în acea pe-rioadã). Era remunerat de guvernul for-mat majoritar din pedeliºti, pe care-iînjura de zor pe la Vâlcea, unde fãceaactivitate politicã (uneori ºi în timpulserviciului), fiind responsabil pentru lo-calitatea Dãnicei.

Dezinteres în activitateSurse din cadrul Prefecturii Vâlcea

susþin faptul cã o parte din comunicateletrimise de aceastã instituþie presei nu res-pectã adevãrul. Unele conþin informaþiipotrivit cãrora prefectul a participat laanumite evenimente sau a fost în diver-se localitãþi, deºi nici nu a trecut pe-aco-lo. De când a fost învestit în funcþia deprefect (mai 2012) ºi pânã în prezent,prefectul nu a fãcut trei conferinþe depresã. Gest care spune multe despre ca-pacitãþile sale directe de comunicare. Serezumã doar la comunicate. Desigur,chestiunea prefecþilor apolitici a fost în-delung discutatã la nivel local ºi naþio-

nal. Deºi este literã de lege, prefecþii o în-calcã, rãspunzând la comenzi politice. Cumaltfel, din moment ce sunt numiþi în urmaunor voturi în cadrul birourilor politice.Spre exemplu, Mircea Nadolu a fost votatde 20 de membri BPT ai PNL Vâlcea, dintr-un total de 21 participanþi la acea ºedinþã.Pe el l-a propus direct preºedintele organi-zaþiei, Cristian Buican, astfel explicându-se ºi scorul zdrobitor. În contrapondere,fostul prefect de Vâlcea ºi actualul prefectde Vaslui, Radu Renga, a obþinut un singurvot. Când forul de conducere al unui par-tid îþi acordã sprijin politic prin vot pentrucã este propus de preºedintele organizaþiei,este greu sã fii prefect apolitic. Cu toateastea, Nadolu ar putea sã nu sfideze legeaatât de grosolan ºi sã nu mai participe os-tentativ la ºedinþele BPT.

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL

Prefectul „apolitic”de Vâlcea, prezenþãactivã la ºedinþele PNL